Decizia civilă nr. 453/2013. Hotărâre care să țină loc de act autentic
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 453/R/2013 Ședința publică din data de 19 noiembrie 2013
Tribunalul constituit din: PREȘEDINTE: B. I. S., judecător JUDECĂTOR: S. I.
JUDECĂTOR: B. R. -I.
GREFIER: M. D.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii judecătorești privind recursul civil formulat de reclamantul G. S., împotriva sentinței civile nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic.
Dezbaterile au avut loc la termenul de judecată din data de de 29 octombrie 2013 în prezența reprezentantului reclamantului-recurent, avocat Bora A., concluziile acestora fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când tribunalul, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea hotărârii judecătorești pentru data de 5 noiembrie 2013, 12 noiembrie 2013 și ulterior pentru data de azi, 19 noiembrie 2013.
TRIBUNALUL
Deliberând constată,
Prin Sentința civilă nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, instanța a admis excepția lipsei calității procesual pasive a comunei J.
B., prin primar, pentru proprietarii tabulari decedați C. A., C. G., N.
N. și în consecință a respins cererea formulată de reclamantul G. S., în contradictoriu pârâta C. J. B., prin primar, pentru proprietarii tabulari decedați C. A., C. G., N. N., având ca obiect constatare dobândire drept de proprietate prin uzucapiune de către G. I. Traian și G. M., asupra imobilului situat în CF 25777 J. Bîrgăului, nr. topo 423/1/3, 452/2.
De asemenea, s-a respins cererea formulată de reclamantul G. S. în contradictoriu pârâta C. J. B., prin primar, pentru proprietarii tabulari decedați C. A., C. G., N. N., având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară, asupra imobilelor construcții edificate pe terenul situat în CF 25777 J. Bîrgăului, nr. topo 423/1/3, 452/2.
Totodată, s-a respins cererea formulată de reclamantul G. S. în contradictoriu cu pârâții G. I. Traian, prin moștenitori G. S. și G. I. și G.
M., având ca obiect validare antecontract.
S-a respins cererea formulată de reclamantul G. S. în contradictoriu cu pârâții G. I. Traian și G. M., având ca obiect înscriere în cartea funciară a
dreptului de proprietate asupra imobilului situat în CF 25777 J. Bîrgăului, nr. topo 423/1/3, 452/2 și asupra construcțiilor edificate pe acest teren.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În conformitate cu art. 137 din Codul de procedură civilă, instanța de fond s-a pronunțat cu prioritate asupra excepției invocată, iar cu privire la calitatea procesual pasivă a Comunei J. B., s-a reținut că prin decizia dată de Secțiile Unite ale Î.C.C.J. în soluționarea recursului în interesul legii cu nr. 2/2011, s-a hotărât că statul nu poate avea calitate procesual pasivă în acțiunile cu obiect uzucapiune, decât dacă este emis pe certificat de vacanță succesorală, în cauza de față nu a fost emis un asemenea certificat de vacanță succesorală, astfel că statul nu a putut avea calitate procesual pasivă.
S-a arătat că, în absența unui asemenea certificat, nu a existat conflict între părți aflate pe poziții de contrarietate juridică și deci statului, ori în cauza de față comunei, nu i s-a putut opune, în calitate de pârât, pretenția reclamantului asupra unei moșteniri față de care statul este a fost terț.
Trecerea terenurilor din intravilan în proprietatea comunei, prin decesul proprietarilor, conform art. 36 din Legea nr. 18/1991, raportat la art. 26 din aceeași lege, a făcut referire la terenurile agricole din intravilan aduse sau preluate în orice fel în patrimoniul cooperativei de producție de la membrii cooperatori sau alte persoane care au decedat fără moștenitori, ori în cauză nu s-a probat de către reclamant că imobilul în cauză ar fi fost adus sau preluat în orice fel în patrimoniul vreunei cooperativei de producție de la membrii cooperatori sau alte persoane care au decedat fără moștenitor.
Instanța de fond a menționat că a fost adevărat că raportat la art. 68 din Legea nr. 36/1995, orice persoană interesată poate solicita constatarea moștenirii ca vacantă și eliberarea certificatului de vacanță succesorală, însă cu privire la imobilele din cauză nici o persoană nu a solicitat acest lucru și nici reclamantul din cauză, fără o astfel de solicitare neputându-se emite certificatul de vacanță succesorală, fiind adevărat totodată și faptul că art. 652 cod civil de la 1864 a prevăzut că în lipsă de moștenitori legitimi sau naturali și a soțului supraviețuitor, statul devine moștenitor.
S-a menționat că, condițiile în care statul devine moștenitor sunt menționate în Codul civil de la 1864, în cartea III, titlul I, capitolul V, secțiunea IV, cu denumirea " Despre succesiunile vacante";. Astfel la cererea persoanelor interesate sau a procurorului, tribunalul de întâia instanță din districtul în care succesiunea este deschisă, numește un curatore ( art. 725).
În continuare, curatorele numit trebuie să constate printr-un inventar succesiunea, el exercită și urmărește drepturile ei, la cererile făcute în contra-i, administrează sub îndatorire de a vărsa numerarul succesiunii, ca și sumele adunate din vânzarea mobilelor și imobilelor, în casa de consemnațiuni și depozite și în fine sub aceea de a da socoteli.
Instanța a arătat că în speță nici o persoană nu a făcut vreo cerere și nici procurorul în legătură cu succesiune privită ca vacantă, care să declanșeze operațiunile necesare ca statul să dobândească succesiunea.
S-a reținut de către instanța de fond că imobilul în cauză nu a fost niciodată în proprietatea statului, nefiind îndeplinite condițiile și demersurile referitoare la succesiunea vacantă, astfel art. 36 din Legea nr. 18/1996 a fost inaplicabil în cauză, el
menționând premisa ca terenurile să aparțină statului pentru a trece în proprietatea comunei, ori în cauză nu a fost îndeplinită premisa ca terenul să fi aparținut statului.
Instanța fondului a admis excepția lipsei calității procesual pasive a comunei J.
-B. și în consecință a respinge capătul de cerere referitor la constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 800 mp, înscris în CF nr. 25777 J. B. . Cererea referitoare la constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilelor construcții edificate pe imobilul anterior menționat, fiind accesorie cererii de constatare a uzucapiunii și reținând soluția dată de instanță cererii de constatare a uzucapiunii, a respins-o, pentru admiterea ei fiind necesar îndeplinirea condiția ca cererea de constatare a uzucapiunii să fi fost admisă și dreptul de proprietate asupra terenului să fi fost dobândit prin uzucapiune de persoanele precizate de reclamant că ar fi edificat construcțiile în cauză.
Cu privire la capătul de cerere referitor la validarea antecontractului de vânzare cumpărare, instanța de fond, reținând soluția dată la capetele de cerere anterioare respectiv faptul că pârâții G. I. și F. M. nu au avut calitatea de proprietari asupra terenului în cauză, condiție cerută pentru validarea antecontractului, a respins și acest capăt de cerere, acest capăt de cerere fiind accesoriu celui privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Referitor la capătul de cerere privind înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, instanța reținând soluția dată capetelor de cerere anterioare, a respins și acest capăt de cerere, nefiind probat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate pentru a fi înscris în cartea funciară.
Prin art. 130 din Decretul nr. 115/1938, a fost pusă la îndemâna reclamanților ce ar solicita constatarea uzucapiunii în contradictoriu cu proprietari tabulari decedați, o procedură necontencioasă, însă reclamantul nu a înțeles să apeleze la ea, solicitând într-o procedură contencioasă constatarea uzucapiunii, situație în care trebuia să indice și să se judece în contradictoriu cu o persoană ce avea calitate procesual pasivă.
Instanța de fond a mai reținut faptul că, dacă s-ar fi acceptat teza reclamantului conform căreia statul devine proprietar asupra unui teren, prin simpla moarte a proprietarului tabular, fără ca acesta să aibă moștenitori, atunci art. 130 din Decretul nr. 115/1938, în vigoare datorită nefinalizării lucrărilor cadastrale la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale, respectiv a județului Bistrița-Năsăud, nu și-ar mai fi justificat rolul creat de legiuitor, rol care a oferit uzucapanților proprietarilor tabulari o procedură necontencioasă pentru valorificarea drepturilor, ori în situația acceptării tezei reclamantului, statul care ar fi devenit proprietar prin simplul fapt al decesului proprietarului tabular decedat fără urmași ar fi justificat obligativitatea unei proceduri contencioase și art. 130 din Decretul nr. 115/1938 nu s-ar mai fi aplicat în nici o situație.
Împotriva acestei sentințe a formulat, în termen legal, cerere de recurs, reclamantul G. S. ,, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei instanței de fond, respectiv Judecătoriei Bistrița, pentru rejudecare. În motivare s-a arătat că în fapt, recurentul a formulat acțiunea ce a făcut obiectul dosarului având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin
uzucapiune și joncțiunea posesiilor de către G. I. -Traian și G. M. .
De asemenea, s-a arătat că a solicitat și constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin edificare asupra construcțiilor existente pe teren, de validarea a
antecontractului încheiat între acesta și G. I. -Traian și G. M., de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate astfel dobândit.
Recurentul a menționat că, după administrarea întregului probatoriu, respectiv înscrisurile aflate la dosar, dar și proba testimonială și expertiza topografică, instanța de fond, din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.
J. B., care a fost chemată în judecată de acesta în împrejurările în care proprietarii tabulari au decedat și nu au avut urmași cunoscuți.
De asemenea, recurentul a arătat că, prin sentința recurată instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, respingând acțiunea în întregime pentru acest motiv, sens în care s-a solicitat să se constate că aceasta este nelegală.
S-a precizat că, în motivarea excepției, instanța de fond s-a referit la lipsa calității procesuale pasive a Statului român, invocând și Decizia Î. nr. 2/2011, însă reclamantul nu a formulat acțiunea împotriva Statului român.
În plus, instanța de fond a confundat calitatea de moștenitor cu actul care dovedește calitatea de moștenitor. Prin certificatul de vacanță succesorală s-a atestat lipsa moștenitorilor legali, nu i s-a conferit statului ori unității administrativ teritoriale calitatea de proprietară. Dreptul de proprietate s-a transmis în virtutea legii, nu a certificatului de moștenitor, după cum în situația existenței moștenitorilor legali ori testamentari nu certificatul de moștenitor a fost actul prin care s-a transmis dreptul de proprietate ci legea ori testamentul.
S-a arătat că, în situația în care au existat moștenitori legali ori testamentari, acțiunea pentru constarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune se formulează în contradictoriu cu acești moștenitori, fără însă a formula petite privind succesiunea. De asemenea, în situația decesului unei părți în timpul procesului sunt introduși în cauză moștenitorii fără a se solicita constatarea calității de moștenitor, a masei succesorale etc.
Reclamantul-recurent a menționat că, similar în speță, avându-se în vedere lipsa moștenitorilor legali ori testamentari, acțiunea trebuia formulată în contradictoriu cu "potențialii" proprietari, respectiv cu cei care ar fi putut invoca un drept asupra succesiunii aparent vacante.
Așa cum s-a arătat și prin notele de ședință depuse la dosar în faza judecării cauzei în fond, reclamantul-recurent a apreciat că unitatea administrativ-teritorială a avut calitate procesuală pasivă în acest gen de spețe, soluție consacrată în unanimitate pe cale jurisprudențială. În sprijinul susținerilor a depus Decizia Î. nr. 7086/2011, dar a arătat că și instanțele din raza teritorială a Tribunalului Bistrița-Năsăud au apreciat în sensul celor susținute, cu privire la această problemă.
Mai mult, cu privire la constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin edificare asupra construcțiilor, s-a arătat că instanța de fond a reținut fără nicio justificare faptul că lipsa calității de proprietar asupra imobilelor atrage inexistența dreptului de proprietate asupra edificatelor.
Întrucât instanța de fond nu a analizat celelalte chestiuni de fond, respingând toate capetele de cerere pentru lipsa calității procesuale pasive a Comunei J. B.
, recurentul a apreciat că se impune trimiterea dosarului instanței de fond pentru a se pronunța asupra fondului cauzei.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 Cod procedură civilă.
Pârâții intimați G. I., F. M., C. J. B. prin primar pentru C.
A., C. G. și N. N. nu au s-au prezentat în instanță și nu au formulat apărări scrise.
Tribunalul, examinând în baza prev. art. 304 și 3041Cod procedură civilă hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, constată că aceasta este temeinică și legală, nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a hotărârii.
Prima instanță în mod corect a dat eficiență dezlegărilor obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție din cuprinsul Deciziei nr. 2/2011 dată în interesul legii, decizie prin care se statuează că în situația acțiunilor în care se reclamă că statul are calitatea de unic mostenitor asupra unei mase succesorale aparținând unor defuncți ce, afirmat, nu au succesori legali sau testamentari, Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice sau unitatea administrativ teritorială, nu are calitate procesuală pasivă decât în ipoteza în care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanță succesorală.
Tribunalul reține, contrar celor vehiculate de reclamanții - recurenți, că vocația succesorală abstractă, prevăzută de lege, nu îi conferă statului calitate procesuală pasivă în astfel de cauze, întrucât aceasta este subsidiară vocației succesorale a rudelor și a eventualilor legatari universali, conform art. 680 din Codul civil. Cât timp nici statul si nicio altă persoană nu invocă un drept asupra moștenirii, persoana interesată având la îndemână procedura notarială reglementată în acest sens, statul nu are calitate procesuală pasivă decât în ipoteza în care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanța succesorală. În cauză un atare certificat nu a fost solicitat de reclamant, astfel că nu este justificată calitatea procesuală pasivă a comunei J. Bîrgăului, pe teritoriul căruia este amplasat imobilul în discuție.
Referitor la Decizia Î. nr. 7086/2011, invocată în cererea de recurs, tribunalul reține că aceasta nu a fost pronunțată într-un recurs în interesul legii, astfel că nu are efect obligatoriu pentru instanțele de judecată, chiar mai mult de atât, situația juridică din speța respectivă este diferită de cea din prezenta cauză, calitatea procesuală pasivă a autorităților locale fiind reținută raportat la calitate de administrator al patrimoniu imobiliar al unității administrative teritoriale și nu pentru proprietarii tabulari decedați fără succesori.
Având în vedere că raportat la lipsa calității procesuale pasive a comunei J. Bîrgăului, nu s-a trecut la analizarea pretențiilor de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune de către G. I. Traian și G. M., asupra imobilului situat în CF 25777 J. Bîrgăului, nr. topo 423/1/3, 452/2, instanța în mod corect s-a respins petitul de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin edificare asupra construcțiilor. Conform art. 492 Cod civil (în vigoare la momentul edificării - anterior anului 1996), se poate recunoaște dreptul de proprietatea prin edificare asupra unor construcții doar în favoarea proprietarului terenului, pe care aceste construcții sunt ridicate, or, raportat la soluția pe primul capăt de cerere, nefiind deocamdată constatată calitatea reclamantului G. S. de proprietar asupra terenului, nu se putea constata nici dobândirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate pe terenul respectiv.
Având în vedere cele arătate mai sus, tribunalul în baza art.312 alin.1 teza II din codul de procedură civilă va respinge recursul declarat de reclamantul G. S., împotriva sentinței civile nr. 2013/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Bistrița, ca neîntemeiat.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamantul G. S., cu domiciliul în J. B.
, Str. B., nr. 204, jud. Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 2013/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Bistrița, ca neîntemeiat.
Fără cheltuieli de judecată. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
B. I. S. | S. | I. | B. | R. I. |
GREFIER
M. D.
Red/Dact: BISz/MD
_ / 2 ex
Jud. fond: B. M. A.
| ← Decizia civilă nr. 277/2013. Hotărâre care să țină loc de... | Decizia civilă nr. 128/2013. Hotărâre care să țină loc de... → |
|---|
