Decizia civilă nr. 117/2013. Anulare act
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 117/A/2013 Ședința publică din data de 10 octombrie 2013
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. C. , judecător JUDECĂTOR: S. I.
GREFIER: C. S.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de pârâta B. S. N. împotriva sentinței civile nr. 819/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamanții intimați avocat Petra V., cu împuternicire avocațială aflată la dosar la fila 11, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că pârâta apelantă B. S. N. nu și-a exprimat punctul de vedere cu privire la excepția tardivității introducerii apelului ridicată de reclamanții intimați.
Reprezentantul reclamanților intimați, avocat Petra V., susține oral întâmpinarea așa cum a fost formulată în scris și arată că nu formulează cereri prealabile, apreciind cauza în stare de judecată.
Nefiind cereri prealabile, tribunalul declară închisă faza de cercetare judecătorească și dispune dezbaterea apelului.
Reprezentantul reclamanților intimați, avocat Petra V., solicită în principal respingerea apelului ca tardiv formulat, iar în subsidiar respingerea apelului ca nefondat, cu obligarea pârâtei apelante la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial, potrivit chitanței existente la dosar, pentru motivele arătate în întâmpinare, pe care le reiterează.
deliberând, constată:
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr. 819/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. 10._ a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții B. V. și B. I., în contradictoriu cu pârâta B. S. N., și, în consecință:
S-a dispus anularea parțială a Certificatului de moștenitor (de legatar) nr. 36/_ emis de notarul public Bria E. F. a, la Biroul Notarilor Publici Asociați "Bria";, în ceea ce privește calitatea de unic moștenitor al pârâtei B. S.
N., după defunctul B. Aurel Doru, decedat la data de_ ;
S-a constatat că reclamanții B. V. și B. I. au calitatea de moștenitori rezervatari ai defunctului B. Aurel Doru, decedat la data de_, având o cotă de 1/4 (1/8 fiecare) din masa succesorală stabilită prin certificatul de moștenitor amintit mai sus.
S-a respins cererea reclamanților de a se constata că aceștia au dobândit o cotă de 1/2 din masa succesorală după defunctul B. Aurel Doru.
S-a dispus rectificarea corespunzătoare a înscrierilor din C.F. 61953 B., în sensul de a se înscrie cota parte de 1/4 părți (1/8 pentru fiecare reclamant) din terenul ce face parte din masa succesorală (1/2 din 2/4 din cota de 480/1001), în favoarea reclamanților.
Au fost compensate în parte cheltuielile de judecată și pârâta a fost obligată să plătească reclamanților suma de 625 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele: Defunctul B. Aurel Doru, decedat la_, a fost fiul reclamanților B.
V. și B. I. și soțul pârâtei B. S. N. . Înainte de a deceda, la data de_, acesta a lăsat în favoarea pârâtei un testament autentic, autentificat de notarul public german Bernd Oehmichen sub nr. 60/2012, prin care pârâta B. S. N. a fost numită unică moștenitore asupra averii defunctului. În baza acestui testament autentic, pe care l-a tradus și legalizat, pârâta s-a prezentat la notarul public din România, unde i s-a eliberat Actul de lichidare a regimului comunității legale în dosarul succesoral nr. 57/2012 al Notarilor publici asociați Bria, autentificat sub nr. 1576/_, precum și Certificatul de moștenitor nr. 36/2012. În baza acestor acte, pârâta, în calitate de soție supraviețuitoare și legatară a defunctului ei soț B. Aurel Doru, a dobândit în proprietate cota indiviză de 1/2 părți din cota indiviză de 2/4 părți din cota de 480/1001 părți din imobilul teren înscris în C.F. 61953 B. (C.F. vechi 4334 B. ) top. 3120/1, constând în curte și grădină, în suprafață de
1.001 mp, situat în intravilanul mun. B., str. A. S., nr. 14A, împreună cu cota indiviză de 1/2 părți din imobilul casă de locuit în regim de înălțime P+M, proprietate extratabulară, dobândită de pârâtă împreună cu defunctul ei soț, cu titlu de edificare. Urmare a emiterii acestor acte, pârâta a solicitat intabularea drepturilor sale în cartea funciară.
Așa cum rezultă din certificatul de deces depus la dosar și din conținutul testamentului autentificat de notarul public german Bernd Oehmichen sub nr. 60/2012, defunctul avea la data autentificării acestui act, precum și la data decesului, cetățenia română, astfel încât legea aplicabilă cu privire la condițiile de valabilitate a acestor acte rămâne legea română (legea cetățeniei), ori față de data decesului defunctului în cauză sunt aplicabile prevederile Noului cod civil (Legea 279/2009).
Conform legii române printre limitele dreptului de a dispune cu titlu gratuit pentru cauză de moarte, legiuitorul a prevăzut rezerva succesorală, ca parte a moștenirii care nu poate fi atinsă și care trebuie lăsată moștenitorilor rezervatari în deplină proprietate, fără sarcini sau restricții privitoare la devoluțiunea, împărțirea, dispoziția sau administrarea bunurilor ce o alcătuiesc. Din indisponibilitatea legală a rezervei rezultă că sunt interzise dispunătorului orice acte de natură să atingă bunurile ce alcătuiesc rezerva și orice dispoziții, sarcini, condiții, clauze, care ar leza drepturile moștenitorilor rezervatari. De aceea, în ipoteza în care în urma defunctului au rămas moștenitori rezervatari, acesta nu poate să dispună cu titlu gratuit de întreaga sa
avere, ci este liber să dispună prin legate doar de partea rămasă după calculul rezervei, respectiv de cotitatea disponibilă.
Conform art. 1086 Noul Cod civil: rezerva succesorală este partea din bunurile moștenirii la care moștenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinței defunctului, manifestată prin liberalități ori dezmoșteniri.
Conform art. 1087 din același act normativ: sunt moștenitori rezervatari soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați ai defunctului. Reclamanții B.
V. și B. I. sunt tatăl și mama defunctului, intrând astfel în clasa a II-a de moștenitori legali, în calitate de ascendenți privilegiați (așa cum prevede art. 976 alin.
2 Cod civil). Același text legal arată că ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați vin la moștenire dacă descendenții nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a moșteni. Defunctul nu a avut descendenți (moștenitori ce fac parte din clasa I de moștenitori), astfel încât reclamanții, în calitate de părinți au vocație succesorală concretă la moștenire, fiind moștenitori rezervatari conform art. 1087, mai sus citat, în calitate de ascendenți privilegiați.
În ceea ce privește întinderea rezervei succesorale Noul cod civil a prevăzut la art. 1088 că rezerva fiecărui moștenitor rezervatar este jumătate din cota succesorală care, în absența liberalităților sau dezmoștenirilor, i s-ar cuveni ca moștenitor legal.
În cauza de față, părinții defunctului (reclamanții) vin la moștenire în concurs cu soțul supraviețuitor (cu pârâta), astfel încât cota legală de moștenire a acestora este de jumătate din moștenire, conform art. 977 alin. 2 Cod Civil. Rezerva succesorală pe care pot să o culeagă aceștia în virtutea legii este deci jumătate din cota de moștenire legală, respectiv 1/4 din averea defunctului.
Prin acțiunea formulată în acest dosar, reclamanții nu au contestat bunurile cuprinse în masa succesorală, ci faptul că au fost înlăturați de la moștenire, deși au calitatea de moștenitori rezervatari.
Testamentul autentificat de notarul public german Bernd Oehmichen sub nr. 60/2012, lăsat de defunctul B. Aurel Dorul, este un legat cu titlu universal ce oferă beneficiarului (pârâtei) vocația de a culege întreaga moștenire a defunctului și, totodată, are valoare și de a înlătura de la moștenire pe ceilalți moștenitori legali (dezmoștenire tacită).
Însă actele încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale privind rezerva sunt sancționate cu nulitatea absolută, întrucât dezmoștenirea rezervatarilor contravine celor mai elementare norme de morală, de echitate, rezerva succesorală având în ultimă instanță și caracter social, familia fiind nucleu de bază a societății.
Astfel, certificatul de moștenitor nr. 36/_ emis de notarul public Bria E.
F. a, la Biroul Notarilor Publici Asociați "Bria";, prin care s-a constatat calitatea pârâtei de unic moștenitor asupra averii defunctului B. Aurel Doru, este lovit de nulitate.
Nu se poate reține că certificatul de moștenitor, fiind un act subsecvent testamentului, își menține valabilitatea atâta timp cât nu a fost constatată nulitatea acestuia din urmă, deoarece calitatea de moștenitori a reclamanților nu este dată de voința testatorului ci rezultă din lege.
Conform art. 1.132 "Certificatul de moștenitor se eliberează de către notarul public și cuprinde constatări referitoare la patrimoniul succesoral, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum și alte mențiuni prevăzute de lege";. În vederea stabilirii calității de moștenitor, notarul public citează
toate persoanele ce au vocație concretă la moștenirea ce se dezbate, iar în urma exprimării voinței acestora în sensul acceptării ori renunțării le moștenire, se stabilește calitatea de moștenitor, eliberându-se în acest sens certificatul.
În cauză reclamanții nu au fost citați în cadrul procedurii notariale de dezbatere a succesiunii după fiul lor B. Aurel Doru, astfel încât nu le este aplicabilă prezumția de renunțare la moștenire (instituită de art.1112 Cod Civil) și nici nu au dat vreo declarație de renunțare la moștenire. Mai mult decât atât, aceștia au formulat acțiunea de față în termenul legal de acceptare a moștenirii după fiul lor - fapt ce echivalează cu acceptarea tacită a moștenirii.
În consecință, în baza art. 1134 Cod civil, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți și s-a constatat calitatea reclamanților de moștenitori rezervatari după defunctul B. Aurel Doru, decedat la_, și s-a dispus anularea parțială a Certificatului de moștenitor (de legatar) nr. 36/_ emis de notarul public Bria E.
F. a, la Biroul Notarilor Publici Asociați "BriA";, în ceea ce privește calitatea de unic moștenitor al pârâtei B. S. N. .
Cererea reclamanților de a se constata că aceștia au dobândit o cotă de 1/2 din masa succesorală după defunctul B. Aurel Doru s-a respins pentru considerentele învederate mai sus. Astfel, reclamanții ar fi dobândit 1/2 din moștenirea după fiul lor în situația în care nu ar fi existat testamentul prin care au fost dezmoșteniți. Însă, în situația de față, având în vederea existența testamentului, aceștia au dreptul doar de a culege rezerva succesorală, rezervă ce reprezintă doar 1/4 din averea defunctului, așa cum s-a arătat mai sus.
Pe cale de consecință, odată constatată nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor se impune și rectificarea înscrierilor efectuate în baza acestuia în cartea funciară, în baza art. 907 Cod civil - acțiunea în rectificarea cărții funciare având un caracter subsidiar, față de acțiunea în constatarea nevalabilității înscrierii sau titlului.
În temeiul art. 276 Cod de procedură civilă, și în măsura în care au fost admise pretențiile reclamanților, raportat la cuantumul cheltuielilor de judecată efectuate de fiecare dintre părți, s-au compensat în parte și pârât a fost obligată să plătească reclamanților suma de 625 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței expuse a declarat apel pârâta B. S. -N., prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârii în sensul respingerii în totalitate a acțiunii introductive.
Apelul este tardiv și va fi respins ca atare.
Sentința nr. 819/2013 s-a comunicat pârâtei la adresa indicată în scris de aceasta prin cererea de la fila 71 (Ș. Odorhei, sat Ș. C., nr. 25, la familia M. ), la data de 26 aprilie 2013, fapt atestat de dovada de la fila 76 din dosarul de fond.
Apelul s-a declarat la_, cererea fiind trimisă primei instanțe poștal, în plicul de la fila 3.
Calculând termenul pentru exercitarea căii de atac potrivit dispozițiilor art. 101-104 Cod procedură civilă, se stabilește că a început să curgă la 27 aprilie 2013 și s-a epuizat la 13 mai 2013, cu prorogarea legală instituită de art. 101 alin. 5. Depășirea acestuia este sancționată de art. 103, unde se dispune că neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea.
Pârâta a căzut în pretenții, este în culpă procesuală și, prin urmare, va fi obligată în considerarea art. 274 Cod procedură civilă să plătească reclamanților B.
V. și B. I. cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei, justificată cu plata onorariului avocațial (f. 12).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca tardiv apelul declarat de pârâta B. S. N. , cu domiciliul procesual ales în comuna Ș. Odorhei, Ș. C., nr. 25, județul B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 819/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. 10._ .
Obligă pe apelantă să plătească reclamanților B. V. și B. I. , ambii domiciliați în B., str. A. S., nr. 14, județul B. -Năsăud, suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | ||
I. C. | S. | I. C. | S. |
Red. I.C. - _
Dact. C.S. - 3 ex. /_ Jud. fond - M. I.F.
| ← Decizia civilă nr. 681/2013. Anulare act | Încheierea civilă nr. 103/2013. Anulare act → |
|---|
