Decizia civilă nr. 1207/2013. Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1207/R/2013
Ședința publică de la 05 Decembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. -A. C.
Judecător C. -V. B. Judecător D. -I. T. Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent A. U., împotriva Sentinței civile nr. 10043/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat M. V., intimat B. E.
J. S. D. M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților pentru concluzii a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T. UL
Prin Sentința civilă nr. 10043/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., s-a admis excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, invocată din oficiu.
S-a respins cererea formulată de contestatoarea A. U. în contradictoriu cu intimatul M. V., ca inadmisibilă.
S-a respins cererea intimatului privind obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:
În temeiul procesului verbal de licitație din data de_ încheiat în dosarul execuțional nr.103/2011 instrumentat de BEJ S. D. M. (fila 287 verso), s-a emis actul de adjudecare din data de_ în care s-a reținut că adjudecatarul -intimat M. V. a cumpărat la licitație publică imobilul situat în mun. C. -N. b-dul M. nr.47N jud. C. înscris în CF nr.2. -C3 C. -N. nr. cad.417,418-C1, constând din spații de cazare și formare profesională, construcție realizată din fundații din beton, zidărie de cărămidă, planșeu din beton, învelitoare din țiglă, compusă din parter: living, camara, grup social, hol, casa scării și mansarda: 4 camere, hol, debara, proprietatea debitoarei -contestatoare A. U., pentru prețul de 1. lei, sumă pusă la dispoziția executorului.
Conform dispozițiilor art.399 alin.1 din Codul de procedură civilă, împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Părțile vor fi citate în termen scurt, conform dispozițiilor art. 402 alin.1 din Codul de procedură civilă.
Față de dispozițiile legale menționate anterior, instanța a reținut că, procedura contestației la executare este o procedura contencioasa, deci contradictorie, care este guvernată de principiul disponibilității părții.
În temeiul dispozițiilor art. 129 din Codul de procedură civilă, care instituie rolul activ al judecătorului, instanța a pus în discuția părților legala constituire a cadrului procesual pasiv, dar contestatoarea a refuzat să
împrocesueze și alte părți, respectiv creditorii la solicitarea cărora s-a demarat executarea silită în dosarul execuțional nr.104 al BEJ S. D.
M. .
În contestația la executare în care se solicită anularea atât a procesului verbal de licitație, cât și actul de adjudecare, calitatea procesual pasivă aparține atât creditorului cât și adjudecatarului. Din această perspectivă, nici cererea privind repunerea în termenul de formulare a contestației nu poate fi soluționată într-un alt cadru procesual pasiv.
Formularea cererii de repune în termenul de inițiere a contestației la executare și contestarea procesului verbal de licitație și a actului de adjudecare încheiate în dosarul execuțional nr.103 al BEJ S. D., în temeiul dispozițiilor art.399 din Codul de procedură civilă, nu justifica judecarea cauzei fără ca, creditorii sa fie parte.
Prezenta în acest dosar doar a adjudecatarului nu este în măsura sa asigure contradictorialitatea procesului civil cu privire la anularea actelor de executare contestate, respectiv a cererii de repunere în termen pentru acest demers,în condițiile în care creditorii la solicitarea cărora se efectuează executarea silită și a căror drepturi și interese pot fi afectate,nu au fost chemați în judecată,fiind lezat astfel și dreptul de apărare a acestora și privarea lor de un proces echitabil.
Față de cele reținute mai sus, instanța a apreciat că soluția care se impune în cauză este cea a respingerii ca inadmisibilă a cererii de repunere în termenul de formulare a contestației a executare, respectiv a contestației la executare formulată împotriva actelor de executare, această excepție fiind prioritară analizării excepției tardivității acestei proceduri.
Conform dispozițiilor art. 909 din Codul civil, când o înscriere făcută în cartea funciară nu mai corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia, situație juridică reală, care trebuie să rezulte din actele juridice enunțate, limitativ, de acest act normativ.
În contextul în care, actul de adjudecare în temeiul căruia s-a realizat înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară nu a fost anulat, cererea pentru rectificarea înscrierii din CF nr. nr.2. -C3 C. -N. nr. cad.417, 418-C1 nu este admisibilă.
Referitor la solicitarea intimatului privind obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art.274 din Codul de procedură civilă, partea căzută în pretenții va fi obligată, la cerere să plătească cheltuieli de judecată.
Este adevărat că, prin respingerea cererii introductive de instanță, partea căzută în pretenții este contestatoarea, iar față de dispozițiile de procedură enunțate anterior, la cererea intimatului ar trebui să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată, dar instanța a respins această cerere având în vedere că excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată a fost invocată de instanță din oficiu, iar reprezentanta intimatului a solicitat respingerea ei.
Prin urmare față de poziția intimatului cu privire la excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, instanța a respins cererea formulată de acesta privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea A.
U. , solicitând instanței admiterea recursului. casarea sentinței recurate și trimiterea dosarului pentru judecare pe fond Judecătoriei C. -N.
.
În motivare contestatoarea arată faptul că prin promovarea contestației la executare care face obiectul prezentului dosar au constituit cadrul procesual pe care l-au considerat complet în vederea reconstituirii situației de carte funciara inițiale, anterioare întabularii in cartea funciara a pârâtului M. V. . Argumentul de fond pentru aceasta este lipsa procedurii de comunicare a actelor procedurale efectuate în dosarul de executare silita, precum si prețul extrem de mic, sub nivelul minim reglementat de lege, achitat de pârâtul M. V. pentru imobilul adjudecat. Fata de aceasta împrejurare, urmărindu-se interesul legitim, în funcție de toate aspectele invocate in cererea introductiva, au considerat ca singurul in măsura si care ar fi avut un interes in extinderea cadrului procesual prin mijloacele puse la îndemâna de dispozițiile procedurale incidente ar fi fost pârâtul proprietar actual tabular, care ar fi urmat, ca urmare a anularii licitației, sa-și recupereze suma achitata si distribuita creditorilor.
In aceste circumstanțe, consideră recurenta ca instanța in mod nelegal a respins ca inadmisibila cererea, depășindu-si limitele impuse de art.129 C.pr.civ., apărând interesele unor persoane care nu au fost parte în proces si pe care într-adevăr, din considerentele de mai sus, nu au înțeles sa le împrocesueze.
La data de_ intimatul M. V. a depus la dosar întâmpinare, solicitând instanței respingerea a nefondat a recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate.
În motivare intimatul arată faptul că în mod corect instanța de fond a admis excepția inadmisibilității cererii de chemare in judecata, excepție invocata de către instanța din oficiu.
Astfel cum se poate observa recurenta a formulat contestația la executare, doar in contradictoriu cu acesta si cu BEJ S. u D. M., fără a chema în judecata si pe creditorii care au demarat procedura executării silite in dosarul execuțional nr. 103/2011 al BEJ S. u D. M., apreciind ca acesta este cadrul procesual complet în vederea reconstituirii situației de carte funciara inițiale.
In aceste condiții instanța de fond in virtutea rolului activ a pus in discuția părților legala constituire a cadrului procesual pasiv, în sensul că o eventuala hotărâre în dosar ar trebui pronunțata si in contradictoriu cu creditorii la solicitarea cărora s-a demarat executarea silita in dos. ex. 103/2011 al BEJ S. u D. M., în caz contrar fiind posibila afectarea drepturilor si intereselor acestora, fiind lezat însuși dreptul la apărare al acestora, si privarea lor de un proces echitabil.
Cu toate acestea recurenta a refuzat împrocesuarea acestora deși astfel cum a arătat mai sus, prin cererea adresata instanței de judecata pe lângă repunerea in termenul de inițiere a contestației s-a solicitat anularea atât a procesului-verbal de licitație.
Este adevărat ca cel care formulează o cerere in fata instanței de judecata stabilește si cadrul procesual, insa pe calea contestației la executare persoanele implicate in mod direct in raportul juridic execuțional sunt creditorul si debitorul, urmând ca in speța de fata un interes direct sa subziste si fata de acesta in calitate de adjudecatar.
Interesul in soluționarea cererilor formulate de către recurenta in fata instanței de fond revine atât contestatoarei in calitate de debitoare, cât și acestuia în calitate de adjudecata, cat si creditorilor care au demarat executarea silita.
Raportat la prevederile art. 129 alin 5 C.pr.civ. Judecătorii au îndatorirea sa stărui, prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice
greșeala in aflarea adevărului, ceea ce, s-a și întâmplat in fata instanței de fond prin punerea in discuție a necesitații împrocesuării creditorilor, insa recurenta a refuzat acest lucru.
In mod corect a fost admisa excepția inadmisibilității întrucât calea contestației la executare nu este un mijloc procedural destinat a rectifica o carte funciara prin radierea dreptului de proprietate întabulat în favoarea acestuia, și reînscrierea în cartea funciara a dreptului de proprietate in favoarea recurentei.
Analizând recursul declarat, pe baza motivelor invocate și a celor de ordine publică,raportat la dispozițiile legale incidente, tribunalul, reține următoarele:
Contestatoarea-recurentă A. "U. "; C. -N. a învestit instanța de fond cu o contestație la executare formulată în contradictoriu cu intimatul M. V., în calitate de adjudecatar al imobilului și BEJ S.
D. M. .
Executarea silită s-a declanșat împotriva debitoarei A. "U. ";
C. -N. la cererea creditorilor M. A. -C. și M. C. -Augusta.
Executarea silită, ca parte a procesului civil, implică o activitate concurentă a mai multor subiecți procesuali, participanți la efectuarea de acte procedurale, pe baza cărora iau naștere, se modifică și se sting raporturile procedurale execuționale.
Din întreaga reglementare adoptată în materie execuțională rezultă că implicate în judecarea contestației la executare sunt: debitorul, creditorul și terții interesați.Și este firesc să fie așa, întrucât raportul de drept procesual nu se poate lega decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
Potrivit art.129 al.4 cod procedură civilă, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare.
De asemenea, potrivit al.5 al aceluiași articol, judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Însă, potrivit principiului disponibilității în procesul civil, doar reclamantul este cel care stabilește cadrul procesual, adică doar el poate decide cu cine înțelege să se judece, fără ca instanța să poată interveni, rolul activ al judecătorului neputând să fie extins peste principiul disponibilității părților.
Așadar, în mod corect, instanța de fond s-a preocupat de stabilirea cadrului procesual și a pus în vedere contestatoarei-recurente să precizeze cadrul procesual sub aspectul părților cu care înțelege să se judece în prezenta cauză, însă, aceasta a refuzat să împrocesueze și pe creditori, arătând că își menține cadrul procesual inițial fixat.
C urmare, în condițiile în care, în prezentul litigiu având ca obiect contestație la executare, contestatoarea a chemat în judecată doar pe intimatul M. V. care are calitate de terț, fără a chema în judecată pe creditorii la inițiativa cărora s-a declanșat executarea silită a căror acte se contestă, în mod corect, instanța de fond a apreciat că, în acest cadru procesual pasiv contestația la executare, cu toate petitele, nu este admisibilă.
Față de aceste considerente, tribunalul reține că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, motiv pentru care în tem.art.312 al.1 cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de A. "U. ", împotriva Sentinței civile nr. 10043/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de A. "U. ", împotriva Sentinței civile nr. 10043/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Decembrie 2013.
Președinte, C. -A. C. | Judecător, C. -V. B. | Judecător, D. -I. T. |
Grefier, C. -S. Ș. |
RED./DACT./CC/CȘ
_ /ex.
Jud. fond .C. S.
| ← Decizia civilă nr. 88/2013. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 162/2013. Contestaţie la executare → |
|---|
