Decizia civilă nr. 1220/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVIL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1220
Ședința publică din 17 decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: C. N. C., judecător Judecător: DP
Judecător: H. I. D. Grefier: H. V.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul L. -T. F. -E. , domiciliat în loc. N., nr. 24, județul Sălaj, împotriva Sentinței civile nr. 813 din 4 septembrie 2013, pronunțată de J. Șimleu Silvaniei, în dosar nr. _
, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul pârât L.
-T. F. -E., lipsă fiind intimații reclamanți M. M. - D., N. I. prin M. M. D., N. J. prin M. M. D. și chematul în garanție R.
F. I. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că pricina se află la primul termen de judecată, iar taxele judiciare de timbru și timbru judiciar stabilite în sarcina recurentului pârât nu au fost achitate.
Verificând potrivit dispozițiilor art. 1591Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să judece prezenta cauză.
Recurentul pârât L. -T. F. -E., depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 65,6 lei și timbru judiciar de 3 lei.
Recurentul pârât, întrebat fiind, arată că nu mai are cereri de formulat. Nefiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat,
instanța, în baza art. 150 Cod procedură civilă, constată închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului formulat.
Recurentul pârât, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, reiterează pe scurt cele descrise în cererea și motivele de apel, arătând în esență că a reparat motocicleta și nu este de acord cu pretențiile reclamantelor, considerându-le nelegale și netemeinice.
Instanța, reține cauza în pronunțare.
T.
Prin Sentința civilă nr. 813 din data de_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei s-a admis acțiunea formulată de reclamantele R. I. P. și R. Giulia Nicol prin reprezentant legal M. M. D., în contradictoriu cu pârâtul L. -
T. F. -E. .
A fost obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1500 lei reprezentând contravaloarea motocicletei marca Gagiva 250.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul L. -T.
F. -E., în contradictoriu cu chematul în garanție R. F. I., pe care îl obligă să-i achite pârâtului L. T. F. -E., suma de 1500 lei reprezentând contravaloarea motocicletei marca Gagiva 250.
A fost obligat pârâtul să achite reclamantelor suma de 334 lei reprezentând cheltuieli de judecată
Obligă chematul în garanție să achite pârâtului suma de 468 lei reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea pârâtului.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele: Numita M.
M. a formulat acțiunea în numele fiicelor minore N. I. și N. J. (f. 30), moștenitoarele defunctului N. R., așa cum rezultă din certificatul de moștenitor depus la dosarul cauzei fila 34.
Din susținerea numitei M. M. și din probele administrate în cauză (interogatoriu pârât - fila 20 și declarație martor Moșincat G. C. - fila 23), rezultă că numitul N. R. a fost concubinul mamei celor două minore reclamante. Acesta a cumpărat o motocicletă Gagiva 250 despre care reprezentanta legală a reclamantelor susține că valorează 1500 euro. Din declarația martorului Moșincat G. C. și din interogatorul pârâtului rezultă că motocicleta a fost cumpărată cu suma de 500 Euro (f. 23).
Această motocicletă s-a stricat și a fost încredințată pentru reparații, în anul 2010, pârâtului din această cauză, respectiv L. T. F. E. . Acest aspect este recunoscut la interogator de către pârât și rezultă și din declarația martorului Moșincat G. C. .
La interogatoriul luat pârâtului în data de 15 mai 2013 (f. 20), acesta a declarat că nepotul său, R. F., a luat din curtea pârâtului această motocicletă și a circulat cu ea pe un teren arat, distrugând complet cutia de viteză și motorul motocicletei. În fața organelor de poliție nepotul pârâtului s-a obligat să repare motocicleta, însă, până în prezent aceasta nu a fost reparată.
Numitul R. F. a fost chemat în garanție de către pârât. La interogatoriul luat acestuia în data de 27 iunie 2013, fila 29 dosar, chematul în garanție a declarat că nu este de acord să achite suma de 1500 lei solicitată de reprezentanta legală a minorelor, ca reprezentând contravaloarea motocicletei. A susținut că deține în prezent motocicleta iar motorul este la numitul But Florin, cu domiciliul în Pecei, pentru reparații. De asemenea, a arătat că deține actele motocicletei și că le va prezenta în instanță în cel mai scurt timp. Deși s-a obligat să prezinte aceste acte și
, de asemenea, s-a obligat să indice adresa martorului But Florin, în vederea audierii, pentru a se verifica dacă cele susținute la interogatoriu sunt reale, chematul în garanție nu și-a îndeplinit aceste obligații și nici nu s-a mai prezentat în instanță, astfel că instanța a constatat reaua credință a chematului în garanție care a dorit tergiversarea soluționării cauzei și inducerea în eroare a instanței.
Potrivit art. 998-999 C. civil, aplicabil în speță, orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. Omul este responsabil nu numai pentru prejudiciu ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cazat prin neglijența sau imprudența sa.
În speță, instanța constată că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie în ceea ce-l privește pe pârât, respectiv existența prejudiciului, existența faptei ilicite, raport de cauzalitate între fapta ilicită și
prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
Din probele administrate în cauză rezultă atât fapta ilicită a pârâtului, cât și prejudiciul creat reclamantelor, raportul de cauzalitate dintre acestea. De asemenea, rezultă fără dubiu neglijența pârâtului care dacă era mai diligent, nepotul său nu ar mai fi luat motocicleta din curtea sa și astfel, aceasta nu s-ar fi defectat. Nu se poate susține că pârâtul nu știa de faptul că nepotul i-a luat motocicleta. Din probele administrate în cauză nu rezultă acest aspect.
Cât privește cuantumului prejudiciului, instanța reține că din interogatoriul pârâtului și din declarația martorului Moșincat rezultă că valoarea motocicletei a fost de 500 de euro. De asemenea, a mai rezultat că motocicleta nu mai este funcționabilă, motorul și cutia de viteze fiind distruse în totalitate.
Având în vedere că prin acțiunea introductivă s-a solicitat obligarea pârâtului doar la plata sumei de 1500 lei și nu la plata sumei de 500 Euro, având în vedere principiul disponibilității, instanța va admite cererea în sensul solicitat.
Cu privire la cererea de chemare în garanție, instanța o apreciază ca fiind întemeiată. Astfel, sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale și în persoana chematului în garanție care practic, a fost cel care a distrus motocicleta și nu a mai achitat contravaloarea acesteia.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâtul L. -T. F. -E., solicitând modificarea acesteia în sensul exonerării de răspundere arătând în motivare că în cauză nu operează răspunderea civilă delictuală având în vedere că motocicleta a fost la reparat.
Pe de altă parte prejudiciul nu a fost corect stabilit, deoarece s-au defectat anumite piese care pot fi înlocuite, astfel că costul se reduce.
Recursul este fondat.
Reclamanta și pârâtul L. -T. F. -E., au încheiat un contract de prestări de servicii prin care pârâtul s-a obligat să repare motocicleta proprietatea reclamantelor, iar acestea, prin reclamanta M. M. D. să achite prețul.
Se susține de către reclamante că motocicleta nu mai poate fi restituită, deoarece a fost dată unui nepot de al său care a accidentat-o și nu mai poate fi folosită.
Prin acțiune, reclamantele au stabilit cadrul juridic procesual, iar instanța trebuia să canalizeze procedura de judecată în limitele acestui cadru procesual.
Acțiunea prejudiciabilă a pârâtului trebuie cercetată prin prisma disp. art. 1479 și 1481 cod civil care statuează că repararea prejudiciului este în sarcina debitorului obligației imposibile de executat (res perit debitorii).
După această analiză se procedează la soluționarea cererii de chemare în garanție.
Prima instanță urmează să stabilească valoarea pagubei suferite de reclamante, având în vedere că aceasta poate fi reparată.
Nefiind cercetat fondul cauzei, tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, urmează să caseze hotărârea și să trimită cauza spre rejudecare aceleași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de către pârâtul L. T. F. - E., împotriva Sentinței civile nr.813 din_ pronunțată de judecătoria Șimleu Silvaniei, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe J. Șimleu Silvaniei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, N. C. C. | Judecător, P. D. | Judecător, I. D. H. |
Grefier, V. H. |
Red. D.P./_
Dact. H.V/_ . Ex.2.
Jud. fond: M. -A. D.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 544/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 819/2013. Pretenții → |
|---|
