Decizia civilă nr. 1799/2013. Pretenții

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 1799/R/2013

Ședința publică din 11 aprilie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER: C. B.

S-a luat în examinare - pentru pronunțare- recursul declarat de reclamantul

P. C. C. împotriva deciziei civile nr. 573 din 14 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâta intimată R. N. A P. R. PRIN DS C., având ca obiect pretenții.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 4 aprilie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 11 aprilie 2013.

C U R T E A

Prin acțiunea civilă formulată de reclamantul P.

C.

C. împotriva pârâtei

R.

N. A P. R. prin DS C.

s- a

solicitat instanței ca prin

hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâta la plata către reclamant a sumei de

133.000 lei cu titlu de beneficiu nerealizat, prejudiciu suferit și a dobânzii aferente acestei sume începând cu data de_ ( data confiscării și dării în custodie a materialului lemnos ), cu cheltuieli de judecată.

La data de_, reclamantul a depus la dosar o precizare de acțiune

prin care și-a exprimat pretențiile în moneda în vigoare ( RON ). Astfel, prejudiciul izvorât din neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu S.C. Bord Vio Prod S.R.L. se ridică la suma de 103.435 lei, din care

14.500 lei restituire avans și suma de 88.935 lei penalități de întârziere, prejudiciul izvorât din contractul de prestări servicii încheiat în vederea edificării casei din localitatea Smida se ridică la suma de 3.000 lei, beneficiul nerealizat din contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu S.C. Bord Vio Prod S.R.L. se ridică la suma de 13.750 lei. Referitor la această sumă, reclamantul a arătat că se compune din valoarea contractului de 24.750 lei pentru cei 55 mc de cherestea, rezultând un preț de 450 lei/mc de cherestea din care se scad prețurile de producție sunt cuprinse între 150-200 lei/mc de cherestea, rezultând un profit de 250 lei/mc de cherestea. De asemenea, reclamantul a mai precizat că pe lângă beneficiul nerealizat a pierdut și costurile de producție, astfel că la prejudiciul suferit se mai adaugă și suma de

11.000 lei ( 55 mc x 200lei/mc de cherestea ), precum și nevalorificarea și avarierea diferenței de 5,5 mc de cherestea, rezultând suma de 2.475 lei și nevalorificarea și avarierea celor 39,35 mc de grinzi rășinoase în cuantum de 17.707,5 lei, deci totalul pretențiilor sale se ridică la suma de 151.367,50 lei.

Ulterior, la data de_, reclamantul a mai depus o precizare a pretențiilor sale

la suma de 133.000 lei cu dobânda aferentă solicitată anterior, adăugând suma de 35.000 lei cu titlu de cheltuieli făcute pentru conservarea și paza masei lemnoase. ( fila 197-198 ).

Referitor la aceste precizări de acțiune, datorită faptului că reclamantul doar a precizat componența pretențiilor sale și a majorat aceste pretenții, în temeiul art.132 alin.2 C.proc.civ., instanța nu a calificat-o ca o modificare a acțiunii.

Prin Sentința civilă nr. 9134/2012 din_ pronuntata in dosar nr._ al

J. i C. -N. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul P.

C. C. împotriva pârâtei R. N. A P. R. prin DS C., având ca obiect pretenții.

A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 141.435 lei cu titlu de despăgubiri civile cu dobânda legală aferentă începând cu data_ și până la plata efectivă

A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 5.012,2 cu titlu de cheltuieli de judecată - taxă judiciară de timbru și timbru judiciar onorariu avocațial.

A fost obligată pârâta la plata către Statul Român a sumei de 2.016 cu titlu de cheltuieli de judecată - taxă judiciară de timbru și timbru judiciar aferente precizării de acțiune.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Prin procesul-verbal de contravenție nr.1950 din data de_ încheiat de

Ocolul Silvic Beliș, reclamantul P. C. a fost sancționat contravențional cu o amendă în cuantum de 2.000 lei și confiscarea masei lemnoase de 39,351 mc grinzi rășinoase și 60,5 mc cherestea rășinoase pentru comiterea contravenției prev. de art.1 lit. ș și t din Legea nr.31/2000.

În starea de fapt s-a reținut că pe de o parte instalația de debitat din localitatea Smida com. Beliș funcționa fără autorizație, iar pe de altă parte s-a reținut că la această instalație de debitat s-a primit masă de lemn rotund fără documente de proveniență.

La data sancționării contravenționale a reclamantului, ca urmare a faptului că masa lemnoasă a fost confiscată, s-a încheiat la data de_ și un proces-verbal de dare în custodie prin care întreaga masă lemnoasă confiscată reclamantului i-a fost predată acestuia în custodie. ( fila 13 ).

Împotriva acestui proces-verbal de contravenție, reclamantul a formulat plângere contravențională înregistrată sub nr.1198/2005 la Judecătoria Huedin și soluționată prin sentința civilă nr.145/_ cu soluție de admitere, dispunându-se anularea acestui proces-verbal ca urmare a neidentificării sancțiunii contravenționale pentru fiecare contravenție reținută în sarcina reclamantului.

Soluția instanței de fond a rămas definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.327/R/2006 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar civil nr.3661/2006.

În ce privește modalitatea de utilizare a masei lemnoase confiscate de către pârâtă, reclamantul a depus la dosar contractul de prestări servicii încheiat la data de_ între reclamant în calitate de beneficiar și numitul Pavel L. în calitate de prestator.

Obiectul acestui contract a fost construirea de către prestator în favoarea beneficiarului a unei case în localitatea Smida, lucrările trebuind să fie executate până la data de_ .

În temeiul acestui contract, reclamantul în calitate de beneficiar a achitat cu titlu de avans suma de 3.000 lei din prețul de 6.000 lei și s-a obligat să predea

prestatorului materialele de construcție, mai puțin ferestrele și ușile, până la data de_ .

Totodată, la data de_ reclamantul a încheiat cu S.C. BORD VIO PROD

S.R.L. un contract de vânzare-cumpărare cu nr.17 prin care s-a obligat să vândă 55 mc de cherestea rășinoase pentru prețul de 247.500.000 lei ROL ( 24.750 lei RON ), termenul de predare a cantității de cherestea ce a format obiect al contractului fiind cuprinsă între_ și_ .

În baza acestui contract, reclamantul a primit cu titlu de avans la data de_ suma de 145.000.000 lei ROL ( 14.500 lei RON ). De asemenea, s-a prevăzut că în cazul nerespectării obligațiilor asumate de oricare dintre părțile din contract, partea în culpă este ținută de penalități de întârziere de 1% pe zi de întârziere.

Referitor la susținerea pârâtei conform căreia procesul-verbal de dare în custodie din data de_ este și în prezent în vigoare, nu se poate reține întrucât ca urmare a anulării procesului-verbal de contravenție, s-a anulat sancțiunea principală a amenzii, precum și cea secundară a confiscării masei lemnoase.

Totuși, întrucât masa lemnoasă confiscată de către pârâtă, s-a aflat tot timpul în custodia reclamantului, acesta putând și fiind obligat în calitate de custode, să ia măsuri de conservare, instanța apreciază că nu se impune a se acorda reclamantului contravaloarea masei lemnoase solicitată prin majorările de acțiune depuse la dosar întrucât degradarea masei lemnoase se datorează propriei culpe.

În ce privește sumele cheltuite de reclamant cu paza materialului lemnos litigios, instanța reține că din declarațiile martorilor S. Florin și Roșca D., cei doi paznici angajați de reclamant, că acesta le plătea fiecăruia lunar pentru serviciul de pază asigurat suma de 1.500 lei, rezultând în final pentru fiecare suma de 15.000 lei pentru 10 luni. La cheltuielile cu paza, se adaugă și cheltuielile suportate de către reclamant în vederea asigurării electricității, martorii audiați declarând că aceasta se făcea cu ajutorul unui grup electrogen care era alimentat cu benzină, cheltuieli care se ridică la suma de 500 lei/lună, deci un total de 5.000 lei.

Cu privire la îndeplinirea obligațiilor asumate de reclamant în baza celor două contracte despre care s-a făcut vorbire mai sus, din probatoriul administrat se reține că reclamantul, ca urmare a confiscării masei lemnoase, nu a mai fost în măsură să preda firmei S.C. BORD VIO PROD S.R.L. și nici prestatorului care trebuia să edifice casa din localitatea Smida, masa lemnoasă la care s-a obligat, trebuind să restituie pe de o parte avansul primit în temeiul contractului de vânzare-cumpărare și să achite penalități de întârziere de 1% pe zi de întârziere, deci în total o sumă de 103.435 lei și pierzând avansul de 3.000 lei achitat pentru construirea casei.

Referitor la beneficiul nerealizat, reclamantul s-a mulțumit doar a face un calcul matematic privind costurile unui mc de cherestea rășinoasă și costurile de producție, fără a aduce alte probe în dovedirea susținerilor sale.

Privitor la interogatoriul pârâtei încuviințat la solicitarea reclamantului, instanța urmează a face aplicarea art.225 C.proc.civ. având în vedere că la termenul la care trebuia să fie depuse răspunsurile la interogatoriu, reprezentantul pârâtei nu s-a prezentat și nu a depus nici o justificare pentru lipsa sa. Pe de altă parte, răspunsurile la interogatoriu se puteau depune și prin serviciul registratură al instanței

Referitor la temeiul juridic, instanța a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art.998-999 C.civ. privind angajarea răspunderii civile delictuale întrucât prin fapta sa constând în confiscarea masei lemnoase, faptă ce a avut caracter ilegal

având în vedere că procesul-verbal de contravenție prin care s-a dispus această măsură a fost anulat pentru vicii de formă, pârâta a cauzat reclamantului un prejudiciu.

În ce privește data de la care curge dobânda legală, instanța a apreciat că aceasta este data de_, dată la care hotărârea judecătorească prin care s-a anulat procesul-verbal de contravenție a devenit definitivă și irevocabilă.

Raportat la cele mai sus reținute, instanța a apreciat că acțiunea civilă este întemeiată doar în parte, urmând a o admite în această măsură.

Astfel, în temeiul art.998-999 C.civ. a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 141.435 lei cu titlu de despăgubiri civile cu dobânda legală aferentă

începând cu data_ și până la plata efectivă

Fiind în culpă procesuală, în temeiul art.274-276 C.proc.civ. a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 5.012,2 cu titlu de cheltuieli de judecată - taxă judiciară de timbru și timbru judiciar onorariu avocațial.

Întrucât reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar acordat în baza dispozițiilor art.8 din O.U.G.nr.51/2008, în temeiul art.18 din același act normativ, instanța a obligat pârâta la plata către Statul Român a sumei de 2.016 cu titlu de cheltuieli de judecată - taxă judiciară de timbru și timbru judiciar aferente precizării de acțiune.

Prin decizia civilă nr. 573 din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr._ s-a respins apelul formulat de apelantul P. C. C. ca nefondat.

S-a admis apelul declarat de R. N. a pădurilor R. prin DS C. împotriva Sentinței civile nr. 9134/2012 din_ pronunțata în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. pe care a schimbat-o in totalitate si pe cale de consecință s-a respins acțiunea civila formulata de către reclamantul P. C. C. in contradictoriu cu parata R. N. a P. R. - DS C. .

A fost obligat intimatul să plătească apelantei R. N. a P. R. prin D.

S. C. suma de 2225 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 179 din_ pronunțată de Judecătoria Huedin, în baza art. 291 alin 1 C.Pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C.Pen., a fost condamnat inculpatul P. C. C. - fiul lui I. și M., născut la data de_ în Huedin, posesor al CI. seria KX nr. 2., eliberată de Poliția Huedin, CNP 1., de cetățenie română, studii liceale, muncitor la SC "Ciptrans"SRL Sâncraiu, căsătorit, 2 copii minori, recidivist, domiciliat în corn. Sâncraiu nr. 143, jud. C., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals (filele 88-94 din dosarul de fond)

În baza art. 7 din Legea 543/2002 a fost revocată grațierea pedepsei de 6 luni închisoare aplicata inculpatului prin sentința penală nr. 89/2003 a Judecătoriei Huedin pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă. În baza art. 83 C.Pen. a fost revocată suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 89/2003 a Judecătoriei Huedin și s-a dispus executarea în întregime a pedepsei cumulând-o cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare.În baza art. 71 C.Pen. i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II- a C.Pen.

În baza art. 290 alin 1 C.Pen., a fost condamnată inculpata P. C. E. - fiica lui Vușcan Iosif și Vușcan L., născută la data de_ în Huedin, posesoare a C.L seria KX nr. 1., eliberată de Poliția Huedin, CNP 2., de cetățenie

română, studii liceale, administrator la SC "Ciptrans" SRL Sâncraiu, căsătorită, are 2 copii minori, fără antecedente penale, domiciliată în com. Sâncraiu nr. 143, jud.

C., la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată.În baza art. 71 C.Pen. i-au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II- a C.Pen.În baza art. 81 C.Pen. a fost suspendată condiționat executarea atât a pedepsei principale cât și a pedepsei accesorii pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art.

82 C.Pen. În baza art. 359 C.Pr.Pen. i-a fost atrasă atenția inculpatei asupra dispozițiilor prevăzute de art. 83 C.Pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În baza art. 348 C.Pr.Pen. au fost declarate false și anulate facturile fiscale nr. 8610001/_, 8610002/_, 8310003/_ și 8610004/_, chitanțele nr.

7957614/_ și 7957615/_ și avizele de însoțire nr. 1947854, 1947855, 1947856V1947857, 1947858, 1947859, emise de S.C. Ciptrans S.R.L.

În considerentele sentinței penale anterior amintite s-a reținut că la data de 21 iulie 2005 organele silvice și ale poliției au efectuat un control la instalația de debitat din satul Smida. Organele de control au întocmit un proces-verbal de constatare, apreciind că inculpatul P. C. C. a săvârșit contravențiile prev. de art. 1 lit ș și t din Legea 31/2000, reținând în vederea confiscării cantitățile de 39,351 m.c. grinzi rășinoase cu lungimea de 4-7 m și 60,5 m.c. cherestea rășinoase cu lungimea de 3-5 m și grosimea de 2,4 cm, pentru care inculpatul nu a fost în măsură să prezinte de îndată acte de proveniență. Materialul lemnos a fost lăsat în custodia inculpatului P. C. C., acesta semnând procesul verbal.

Instanța penală a statuat că prin sentința civilă nr. 145/0_, dosar 1198/2005 al Judecătoriei Huedin, a fost admisă plângerea formulată de către P.

C. C., anulându-se procesul verbal. în motivarea sentinței instanța a reținut pe de o parte că martorii audiați au confirmat că lemnele exploatate la instalația de debitat fuseseră marcate, însă în momentul controlului, fiind găsite doar grinzi și scândură, pe acestea nu se puteau păstra urmele mărcii, iar pe de altă parte organul constatator nu a individualizat sancțiunea amenzii pentru fiecare faptă reținută, astfel că procesul verbal a fost nelegal întocmit.

Prin Decizia penală nr. 135/A/2009 a T. ului C., rămasă definitivă prin respingerea recursului, potrivit Deciziei penale nr.588/R/2009 a Curții de Apel C., s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații P. C. E. și P. C.

C., ambii domiciliați în localitatea Sâncraiu nr.143 jud.C. împotriva sentinței penale nr.179/_ a Judecătoriei Huedin(fila 64-74 din dosarul de fond).

În considerentele acestei decizii s-a statuat că singura critică întemeiată formulată de apărare este aceea că într-adevăr în considerentele hotărârii atacate au fost invocate aspectele consemnate în procesul verbal de constatare și sancționare încheiat la data de 21 iulie 2005, proces verbal care a fost anulat prin sentința civilă 145/_ a Judecătoriei Huedin (f.70-72 dos.fond), aspectele constatate prin această hotărâre constituie o chestiune prealabilă în procesul penal, care leagă instanța investită cu soluționarea cauzei potrivit art.44 alin.3 C.pr.pen. Cu toate acestea din conținutul sentinței civile 145/_ reiese că procesul-verbal anterior menționat a fost anulat din considerente de formă și nu din considerente de fond, pe motivul neindividualizării sancțiunii principale a amenzii pentru fiecare faptă constatată și reținută în sarcina contravenientului, împrejurare ce a fost de natură, în opinia instanței civile, să genereze o nulitate relativă care i-a creat prejudicii inculpatului. Prin urmare, instanța civilă nu a statuat asupra împrejurării că starea

de fapt reținută în procesul verbal de constatare a contravenției nu ar corespunde realității.

T. ul a concluzionat că în cauză a fost răsturnată prezumția de nevinovăție care a funcționat în favoarea celor doi inculpați și s-a dovedit împrejurarea că aceștia au întocmit și folosit în cursul lunii iulie 2005, în mod fictiv un număr de șase avize de însoțire, două chitanțe și patru facturi fiscale, în care au fost consemnate date nereale pentru a justifica proveniența materialului lemnos confiscat la data de 21 iulie 2005 de către reprezentanții Direcției Silvice C. .

În prezenta speță, tribunalul a constatat că instanța penală a statuat asupra faptului că reclamantul P. C. C. s-a folosit de manopere dolosive pentru a justifica proveniența materialului lemnos confiscat la data de 21 iulie 2005 de către reprezentanții Direcției Silvice C. prin întocmirea procesului verbal de constatarea a contravenției silvice.

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite mai multe condiții printre care și existența unui prejudiciu.

Astfel, nu poate exista răspundere civilă delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu.

Prejudiciul ca element esențial al răspunderii delictuale, constă în rezultatul, în efectul negativ suferit de o anumită persoană, ca urmare a faptei ilicite săvârșită de o altă persoană

Este, desigur, neîndoielnic că autorul prejudiciului va trebui să fie obligat la plata despăgubirilor ori de câte ori prejudiciul constituie rezultatul încălcării unui drept subiectiv, în practica judecătorească admițându-se obligarea autorului prejudiciului la a plăti despăgubiri chiar și în unele situații în care pierderea suferită era consecința încălcării unui simplu interes, care nu alcătuia un drept subiectiv.

În aceste condiții chestiunea care trebuie statuată de către tribunal este dacă reclamantul apelant P. C. C., în privința materialului lemnos confiscat, deținea un drept subiectiv sau un simplu interes care se impuneau a fi respectate în ipoteza producerii unei fapte ilicite de către o terță persoană.

Or, așa cum a evocat anterior, prin raportare la hotărârile pronunțate în materie penală împotriva apelantului P. C. C., tribunalul a conchis că materialul lemnos confiscat prin procesul verbal de constare a contravenției silvice

întocmit la data de 21 iulie 2005 nu a intrat niciodată în mod licit în patrimoniul apelantului, întrucât acesta s-a folosit de înscrisuri, ulterior declarate false, pentru a justifica proveniența întregii cantități de masă lemnoasă.

În aceste condiții tribunalul a stabilit, că în prezenta speță nu poate fi reținută ipoteza existenței vreunui drept subiectiv sau interes legitim, care se impun a fi protejate prin antrenarea răspunderii civile delictuale în sarcina intimatei R. N. a padurilor R. prin DS C., ca o consecință a confiscării materialului

lemnos pentru care apelantul P. C. C. nu deținea documente justificative.

Or, în lipsa vreunui drept subiectiv sau interes legitim care se impun a fi proteguite, tribunalul a conchis că în prezenta speță nu se poate reține existența vreunui prejudiciu apt să genereze răspunderea civilă delictuală în sarcina apelantei

R. N. a padurilor R. prin DS C. .

Raportat la toate aceste considerente, tribunalul în temeiul art.296 C pr civ a admis apelul declarat de R. N. a pădurilor R. prin DS C. împotriva Sentinței civile nr. 9134/2012 din_ pronunțata în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. pe care a schimbat-o in totalitate si pe cale de consecință

s-a respins acțiunea civila formulata de către reclamantul P.

C.

C.

in

contradictoriu cu parata R. N. a P. R. - DS

C. .

În condițiile în care tribunalul a statuat asupra neîndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale, neexistând un prejudiciu adus apelantului P. C. C.

, din perspectiva încălcării vreunui drept subiectiv sau interes legitim, tribunalul a respins în totalitate apelul acestuia ca fiind nefondat.

T. ul a apreciat că nu este necesară o analiză a tuturor aspectelor invocate, întrucât critica apelantului viza în exclusivitate cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul suferit, or, statuând asupra inexistenței prejudiciului cu ocazia analizării apelului pârâtei R. N. a pădurilor R. prin DS C., în mod evident reclamantul P. C. C. nu este îndreptățit la nici o despăgubire din partea pârâtei din prezentul dosar.

În temeiul art.274 C pr civ tribunalul a obligat intimatul P. C. C. să plătească apelantei R. N. a P. R. prin DS C. suma de 2225 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P. C. C. solicitând desființarea în totalitate a deciziei civile nr. 573/2012 a T. ului C. și pe cale de consecință fie trimiterea cauzei în rejudecare în apel, fie reținerea cauzei spre rejudecare, admiterea apelului și modificarea sentinței civile nr. 9134/2012 în sensul admiterii acțiunii precizate, cu cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că se impune a se sublinia că niciodată reclamantul sau soția sa nu au fost cercetați sau condamnați pentru infracțiunea de furt de lemne sau altă infracțiune în legătură cu lemnele, ori alte infracțiuni silvice.

Hotărârea pronunțate în dosarul penal nr._ nu au produs nicio consecință cu privire la nici un material lemnos și nu ar fi trebuit să impieteze soluționarea prezentului dosar.

În plus, lemnele i-au revenit reclamantului după soluționarea irevocabilă a dosarului civil nr. 3611/2006, nicio hotărâre penală nestatuând contrariul.

Hotărârile civile de care se prevalează reclamantul, prin care a fost anulat procesul-verbal contravențional sunt irevocabile și au putere de lucru judecat. Ca atare, ele au putere de lege și anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției din data de_ și confiscarea lemnelor, proprietatea reclamantului.

În aceste condiții, în mod eronat instanța de apel extinde efectele hotărârilor penale, lipsind astfel de efecte hotărârile civile care sunt singurele care dispun în legătură cu lemnele.

În speță nu are relevanță licita sau ilicita dobândire a materialului lemnos și nici măcar nu este în sarcina reclamantului a proba această proveniență atâta timp cât prin hotărâri judecătorești actul de confiscare a fost stabilit ca nelegal, materialul lemnos fiind restituit.

În consecință, deținerea materialului lemnos deținut de reclamant se bucură de o prezumție absolută de legalitate în acest moment deoarece nu există nicio dovadă contrarie. Atâta timp cât prin hotărârile civile anterioare actul de confiscare a fost anulat irevocabil, reclamantul este îndreptățit să se bucure de toate avantajele care ar fi decurs din stăpânirea și valorificarea acestui material lemnos. Hotărârile din civil au efect declarativ și valorează titlu pentru deținerea materialului lemnos.

În ceea ce privește hotărârile civile s-a arătat că s-a acordat prevalență motivelor de nulitate a procesului-verbal, ambele instanțe exprimând opinii clare de

temeinicie a plângerii contravenționale, ordinea de soluționare fiind dată de legiuitor.

Având în vedere efectele retroactive a nulității reclamantul a suferit un prejudiciu prin punerea în imposibilitatea de a dispune liber de materialul lemnos la calitatea pe care acesta o avea în momentul confiscării, deteriorându-se lemnele, neputându-se onora contractul și realizându-se un beneficiu, trebuind asigurată paza lemnelor și neconstruindu-se casa.

Instanța de apel nu s-a oprit deloc asupra motivelor apelului.

Intimata R. N. a P. R. prin DS C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către reclamant.

S-a arătat că reclamantul nu are calitate procesuală activă în cauză deoarece acesta încearcă să dovedească proprietatea materialelor lemnoase folosindu-se de facturile și avizele de însoțire a materialelor lemnoase anulate de către instanța penală. Ca urmare a declarării ca fiind false a acestor documente, reclamantul nu a avut niciodată în patrimoniul său materialele lemnoase față de care pârâta intimată a aplicat sancțiuni contravenționale, astfel că patrimoniul său nu s-a diminuat în nici un fel.

Contrar susținerilor din recurs se apreciază că hotărârile penale au înrâurire asupra materialelor lemnoase și produc consecințe juridice raportat la documentele declarate false și anulate, înscrisuri cu care reclamantul a încercat să justifice proveniența materialelor lemnoase.

Reclamantul recurent nu justifică un interes legitim și nu probează un drept subiectiv propriu pentru a cere pe cale de acțiune răspunderea pentru pretinsa faptă ilicită a pârâtei intimate.

Analizând recursul declarat de reclamantul P. C. C. împotriva deciziei civile nr. 573 din_ a T. ului C., Curtea reține următoarele:

Având în vedere că instanța de apel s-a axat în soluționarea apelului pe îndeplinirea în cauză a condițiilor răspunderii civile delictuale, acțiunea fiind întemeiată în drept pe prevederile art.998, 999 C.civ., criticile formulate în recurs se referă la aceste aspecte.

Astfel, se critică concluzia instanței de apel în sensul că nu există un prejudiciu care să fi fost produs în patrimoniul reclamantului și raționamentul prin care instanța a ajuns la această concluzie.

Referitor la acest aspect Curtea reține că, astfel cum a statuat și tribunalul, nu pot fi ignorate în soluționarea cauzei consecințele pronunțării sentinței penale nr.179/2008 a Judecătoriei Huedin, menținută prin decizia penală nr.135/2009 a

T. ului C. și decizia penală nr.588/2009 a Curții de Apel C. .

Prin sentința penală nr.179/2008 a Judecătoriei Huedin reclamantul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, soția acestuia fiind condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată. Facturile fiscale și avizele de însoțire au fost declarate false și anulate în baza art.359 C.pr.pen. În considerentele acestei hotărâri, coroborate cu cele din decizia penală nr.135/2009 a T. ului C., s-a reținut că cei doi inculpați au întocmit și folosit în cursul lunii iulie 2005 în mod fictiv, un număr de 6 avize de însoțire a mărfii, 2 chitanțe și 4 facturi fiscale pentru a justifica proveniența materialului lemnos confiscat la data de 21 iulie 2005 de către reprezentanții Direcției Silvice C. . S-a reținut de asemenea că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției încheiat la data de 21 iulie 2005 a fost anulat numai

pentru considerente de formă, nu de fond, instanța civilă nestatuând asupra realității stării de fapt consemnate în acesta.

Prin acțiunea dedusă judecății reclamantul a solicitat o sumă de bani cu titlu de beneficiu nerealizat ca urmare a confiscării unei cantități de lemne prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției încheiat la data de 21 iulie 2005, proces verbal anulat prin sentința civilă nr.145/2006 a Judecătoriei Huedin, menținută prin decizia civilă nr.327/2006 a tribunalului C. .

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul s-a prevalat de faptul că a cumpărat lemnul, l-a prelucrat, nemaiputându-și îndeplini obligațiile contractuale asumate din cauza faptului că acesta a fost confiscat, la data promovării acțiunii nemaiavând nici o valoare, fiind deteriorat.

Având în vedere hotărârea de condamnare pronunțată de instanța penală nu pot fi avute în vedere ca pertinente susținerile reclamantului din recurs în sensul că hotărârile judecătorești civile prin care s-a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției și probele administrate în dosarele civile dovedesc proprietatea materialului lemnos în favoarea reclamantului. Prin hotărârile penale, care au avut în vedere efectele hotărârilor civile prin care s-a anulat procesul verbal contravențional, s-a statuat că documentele prin care reclamantul a înțeles să justifice proveniența materialului lemnos confiscat nu sunt reale, fiind anulate, în aceste condiții reclamantul deținând materialul lemnos nelegal, fără documente justificative valabile.

Deținerea materialului lemnos de către reclamant nu se bucură deci de o prezumție absolută de legalitate, neexistând nici o dovadă contrarie, așa cum susține reclamantul, prin hotărâri penale definitive stabilindu-se că documentele de care reclamantul se prevalează pentru a justifica deținerea acestora sunt falsificate. Instanța de apel nu a extins eronat și inechitabil efectele hotărârilor penale în cauză, stabilind în mod corect care sunt efectele acestora raportat la obiectul și cauza acțiunii formulate.

Nu se poate pune deci problema unui beneficiu nerealizat de reclamant ca urmare a măsurii confiscării materialului lemnos prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției atâta timp cât reclamantul nu a făcut dovada deținerii acestuia în mod legal. A decide în sensul invocat de reclamant ar însemna a-i acorda acestuia o sumă de bani reprezentând beneficiu nerealizat ca urmare a imposibilității prelucrării și comercializării materialului lemnos în discuție, material lemnos dovedit a fi intrat în posesia acestuia ilicit, ceea ce în mod cert ar fi nu numai contrar normelor de drept ci și imoral.

Nefiind întrunită una dintre condițiile răspunderii civile delictuale, existența unui prejudiciu, în mod corect a apreciat tribunalul că nu se mai impune a se analiza îndeplinirea celorlalte, pentru a se angrena răspunderea civilă delictuală fiind necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse de art.998, 999 C.civ. în acest sens.

Prin urmare, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul P. C. C. împotriva deciziei civile nr. 573 din_ a T. ului C. pronunțată în dosarul nr._, pe care o va menține ca legală.

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul P. C. C. împotriva deciziei civile nr. 573 din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

JUDECĂTOR,

A.

C. A.

A. C.

ANA I.

GREFIER,

C. B.

Red.A.C./dact.L.C.C.

2 ex./_

Jud.apel: A.F. Doica, O.C. Tatu Jud.fond: G. R. E.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1799/2013. Pretenții