Decizia civilă nr. 544/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 544/R
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: C. V. - Președinte Secția I civilă
Judecător: P. G. Judecător: P. M. B.
G. ier: B. M.
Pe rol este soluționarea contestației în anulare formulată de intimata P. L.
F., domiciliată în B., str. B. Ștefănescu Delavrancea, nr. 7, sector 1, împotriva deciziei civile nr. 401/R din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în despăgubiri - pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde pentru contestatoarea P.
L. F., lipsă, avocat D. M., lipsă fiind intimații A. C. V. de S. - Vișeu de M. și O. S. al C. V. de S. - V. de Mijloc.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța acordă cuvântul asupra cererii de suspendare a prezentei cauze, formulată de reprezentantul intimaților A. C. V. de S. - Vișeu de M. ,
O. S. al C. V. de S. - V. de Mijloc consilier juridic Pauliuc Călin Onuț.
Reprezentanta contestatoarei P. L. F., avocat D. M. arată că a studiat înscrisurile comunicate la termenul anterior, respectiv copia rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria V. de S. arătând că s-a dispus condamnarea inculpaților din dosarului penal nr._ având ca obiect infracțiunea de neglijență în serviciu, dar părțile civile nu s-au constituit părți vătămate, au renunțat, iar instanța a luat act de renunțarea acestora. apreciază că, soluția dată în dosarul penal nu are înrâurire asupra prezentului dosar.
În deliberare, față de precizările făcute la acest termen de reprezentanta contestatoarei P. L. F., avocat D. M., apreciază că nu se impune suspendarea cauzei, motiv pentru care respinge cererea de suspendare formulată de reprezentantul intimaților A. C. V. de S. - Vișeu de M., O. S. al
C. V. de S. - V. de Mijloc consilier juridic Pauliuc Călin Onuț.
Reprezentanta contestatoarei P. L. F., avocat D. M. învederează că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau acte de depus, în baza art. 150 Cod procedură civilă instanța constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentanta contestatoarei P. L. F., avocat D. M. solicită admiterea contestației și modificarea deciziei civile nr. 401/R din_ în sensul respingerii recursului recurentei - pârâte și menținerea sentinței civile nr. 1809/2011. solicită a se avea în vedere toate motivele contestației în anulare, precum și dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă și notele de ședință depus la dosar. solicită cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea onorariului avocațial și taxa judiciară de timbru.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Asupra contestației în anulare, deliberând reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 401/R din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ s-a admis recursul declarat de A. C. V. de S. - V. de M., în contra sentinței civile nr. 1809 din 04 iulie 2011 a Judecătoriei V. de S.
, județul M., pe care a modificat-o în parte în sensul că:
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 27.878 lei despăgubiri și 4.600 lei cheltuieli de judecată, fiind menținute restul dispozițiilor sentinței civile recurate.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că, prin sentința civilă nr. 1809 din_ pronunțată de Judecătoria V. de S. s-a admis acțiunea civilă intentată de reclamanta P. L. F., în nume propriu și în numele coproprietarilor Filipașcu Marius B. și Tomoiagă L. Mara în contradictoriu cu pârâții A. C. V. de S. -V. de M. și în consecință, pârâți au fost obligați să plătească reclamantei suma de 85.345,09 lei despăgubiri. S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă A. C. V. de S.
-V. de M. . Pârâții au fost obligați la 10.136 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A. C. V. de S. - V. de M. solicitând, în principal, admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii petentei ca nefondată considerând că sunt incidente în cauză prevederile art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 7, 8, 9 respectiv 3041Cod procedură civilă și admiterea cererii - reconvenționale așa cum a fost formulată.
În subsidiar, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe potrivit art. 312 alin. 2 și 5 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului se arată că, instanța nu a calculat corect așa . zisele despăgubiri la care ar fi îndreptățită petenta, atribuindu-i acesteia sume necuvenite și care duc la o îmbogățire fără justă cauză a acesteia. Nu s-a cercetat dacă petenta ar fi îndreptățită la vreo despăgubire în condițiile în care chiar aceasta recunoaște că nu are încheiat nici un contract de pază sau administrare cu recurenta. În aceste condiții recurentei nu-i incumbă nicio datorie sau sarcină de a păzi și a asigura integritatea proprietății petentei în mod gratuit, nefiind răspunzătoare de lipsurile constatate ca urmare a tăierilor ilegale de arbori de pe suprafețele proprietatea
acesteia. Deși instanța de fond a încuviințat proba cu martori, a revenit asupra acesteia. Rezultă că instanța a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului.
Intimata P. L. F. prin întâmpinarea depusă în dosarul de recurs, a solicitat respingerea recursului, cu motivarea că, criticile formulate de recurentă nu pot constitui fundamentul modificării sau casării sentinței instanței de fond. Recurenta a refuzat predarea efectivă a terenului și în continuare a exploatat ilegal masa lemnoasă de pe terenul în litigiu, în folosul ei propriu, dispunând ca un adevărat proprietar de teren. Pe cale de ordonanță președințială a solicitat reclamanta sistarea de către pârâtă a oricăror vânzări de material lemnos de pe terenul respectiv, cerere care le-a fost admisă prin sentința civilă nr. 1599/_, hotărâre pe care pârâta nu a respectat-o. în urma mai multor controale efectuate de către ITRSV C. s-a constatat existența unor multiple acte de tăieri ilegale de arbori de pe terenul proprietatea reclamantei.
Instanța de recurs reține că, inițial terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 194,4 ha înscris în CF 1652 nr. top 7393/6/1 V. de S. a fost reconstituit în baza legilor fondului funciar în favoarea pârâtei Composesoratul V. de S. - V. de M. prin titlul de proprietate nr. 485 din 25 octombrie 2002 și procesul - verbal de punere în posesie din 17 septembrie 2002. Prin sentința civilă nr. 305 din 6 februarie 2007 pronunțată de Judecătoria V. de S. s-a dispus anularea în parte a procesului
verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate emis în favoarea pârâtei, cu privire la suprafața de 194,4 ha teren cu vegetație forestieră, urmând ca pentru această suprafață de teren pârâta să fie pusă în posesie pe un alt amplasament. Această sentință a rămas irevocabilă în_ (fila 3 dosarul de fond). Reclamantei i s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la același teren prin HCJ nr. 305/_ .
Prin sentința civilă nr. 1599 din_ pronunțată de Judecătoria V. de S. s-a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta P. L. F., Filipașcu Marius B. și Tomoiagă L. Mara, iar pârâta A. C. V. de S.
- V. de M. a fost obligată să sisteze vânzările de material lemnos din UA 7, UA 51, UA 58, UA 59 și UA 60 "Novicior";.
Așa cum a recunoscut și pârâta în cererea - reconvențională, a folosit pădurea în perioada 2004 - 10 ianuarie 2008, când a fost pusă în posesie reclamanta.
În acest interval de timp, așa cum reiese din controalele efectuate de ITRSV C.
, aceasta a constatat că s-au produs următoarele prejudicii:
130 de arbori tăiați ilegal cu un volum total de 287,25 mc, din care 128,80 mc se aflau la fața locului și s-au predat în custodie pădurarului Tomoiagă Gheorghe, iar diferența a fost înstrăinată. Valoarea totală a acestui prejudiciu a fost calculat de ITRSV C. Napoca ca fiind de 23.898 lei (fila 55 dosarul de fond). Din tabelul cu calculul efectuat reiese că la stabilirea valorii s-a ținut cont de dispozițiile Legii nr. 84/2007. Din acest material lemnos o parte a fost vândut la licitație publică cu suma de 14.240 lei, ceea ce însă nu afectează și nu se poate lua din nou în calcul la stabilirea prejudiciului total.
Tăierea ilegală a 43,765 mc lemne (28 cioate) constatate de aceiași inspecție în ianuarie 2008 și care a fost evaluate la suma de 3980 lei (fila 12 dosarul de fond).
Pretențiile formulate de reclamantă pentru prejudiciul constatat prin procesul
verbal din_ (fila 7 dosarul de fond) nu se datorează, deoarece la vremea respectivă pârâta deținea terenul forestier în mod legal, având în vedere faptul că sentința judecătoriei prin care s-a anulat parțial titlul de proprietate și procesul - verbal de punere în posesie a rămas irevocabilă în data de_ .
Din cele arătate rezultă un prejudiciu total de 27.878 lei sumă pe care se apreciază că în mod corect a datorează pârâta reclamantei.
Chiar dacă părțile nu au încheiat vreun contract de pază, pârâta s-a angajat să asigure paza pădurii în continuare, până când reclamanta va fi pusă în posesie, angajament consemnat în procesul - verbal din 2410.2006 /fila 7 verso dosarul de fond).în această situație în mod corect s-a reținut că pârâta este răspunzătoare de prejudiciile care s-au cauzat.
În mod corect s-a respins cererea - reconvențională formulată de pârâta- reclamantă A. C. V. de S. - V. de M. . Nu se poate reține vreo culpă a reclamantei cu privire la faptul că punerea în posesie a pârâtei s-a făcut pe un amplasament pe care nu avea dreptul. Oricum, pe perioada cât pârâta a folosit pădurea a avut și beneficii de pe urma acesteia.
Împotriva acestei decizii în termen legal a declarat contestație în anulare P.
L. F., solicitând admiterea contestației în anulare, modificarea deciziei civile nr. 401/R, în sensul respingerii recursului și menținerea sentinței civile nr. 1809/2011 a judecătoriei V. de S. .
În motivarea contestației în anulare, se invocă dispozițiile art. 318 alin. 1 Cod procedură civilă, susținându-se că prin terminologia folosită de legiuitor, respectiv prin expresia greșeală materială, trebuie înțeleasă orice eroare materială evidentă pe care o săvârșește instanța de recurs, prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale ale dosarului și care este determinantă prin soluția adoptată.
În speță, greșeala materială este determinată de neconcordanța datelor reținute de instanța de recurs atât cu privire la perioada pagubei suferite cât și la modalitatea de calcul. Chiar dacă între contestatoare și recurentă nu a existat un o înțelegere cu privire la paza ternului, aceasta nu implică angajamentul intimatei și la exploatarea materialului lemnos.
Instanța de recurs nu ia în considerare adresa 57531/_ a poliției orașului
V. de S. în care este punctată valoarea arborilor tăiați. Se consideră de asemenea că este total greșit a nu se avea în vedere valoarea obținută din vânzarea la licitație. Sumele datorate contestatoarei au fost calculate în conformitate cu Ordinul Ministerului Mediului 2353/_, astfel că sumele solicitate de contestatoare în
mod greșit au fost recalculate de instanța de recurs.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată.
Potrivit art. 318 din Codul de procedură civilă, "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."
Reglementarea anterior citată se referă la o contestația în anulare specială care este o cale de atac extraordinară, de retractare și poate fi exercitată doar în cazurile anume prevăzute de art. 318 Cod procedură civilă.
Această cale de atac nu poate fi exercitată pentru remedierea unor greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural. Contestația în anulare se înfățișează ca o cale de atac extraordinară de retractare, creată de lege numai pentru remedierea unor greșeli materiale, nu și pentru reformarea unor greșeli de fond.
Dispozițiile legale ale art. 318 Cod procedură civilă au un câmp limitat de aplicație, astfel că ele trebuie să fie interpretate, în toate cazurile, în mod restrictiv, pentru a nu deschide în ultimă instanță calea unui veritabil recurs.
Fiind o cale de retractare și nu de cenzură judiciară, contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât ele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond ce au fost soluționate de instanță și care s-a pronunțat asupra motivelor de casare invocate de parte.
Față de considerentele prezentate s-a reținut că, deși s-au invocat dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă., nu sunt întrunite cerințele prevăzute de acest text și în consecință urmează a fi respinsă contestația în anulare formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge contestația în anulare
formulată de P. L. F., domiciliată în B.
, str. B. Ștefănescu Delavrancea, nr. 7, sector 1, în contra deciziei civile nr. 401/R din_ pronunțată în dosarul nr._ a T. ui M. .
IREVOCABILĂ
.
Pronunțată în ședința publică de azi_ .
Președinte | Judecători | G. ier | |||||
C. | V. , | P. G. | , | P. M. B. | , | B. M. |
Red./T.red C.V./_ Ex. 2
| ← Sentința civilă nr. 1390/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 1220/2013. Pretenții → |
|---|
