Decizia civilă nr. 1229/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 1229
Ședința publică din 20 decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: K. M., președinte Tribunal Judecător: L. M.
Judecător: D. G., președinte secție civilă Grefier: M. L. -M.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta T. V., cu domiciliul în Ș. S., str. Cloșca, nr. 44, jud. Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 926/_, pronunțată de J. Ș. S. în dosar nr._, având ca obiect stabilire masă succesorală; ieșire din indiviziune.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă pentru recurentă avocat Fekete Paul, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar (fila 15), lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că a fost depusă la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, aferentă cererii de recurs.
Verificându-și competența potrivit dispozițiilor art. 1591Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă în soluționarea prezentei cauze cu care
a fost legal învestită.
Întrebat fiind de instanță, reprezentantul recurentei arată că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri. Reprezentantul recurentei susține recursul așa cum a fost formulat.
În continuare, arată că recurenta, în calitate de coproprietar al imobilului în suprafață de 3143 mp, situat în Ș., a solicitat stabilirea masei succesorale suplimentare după defuncta Baidoc Terezia, căsătorită R., și ieșirea din indiviziune, atribuirea întregului imobil în favoarea sa fără sultă.
Prin sentința criticată acțiunea reclamantei este respinsă cu motivarea că din cererea depusă în data de 12 martie 1991, reclamanta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren de 86 ari în locul numit Nyarosca, teren din care i se cuvine suprafața de 3221 mp.
Instanța de fond apreciază că terenul primit prin donație a fost cooperativizat, cu toate că a rămas în continuare în posesia acesteia. Dacă nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate trebuia să facă plângere, contestație și apoi să se adreseze Judecătoriei.
În tot cursul judecății în fond, instanța pune în vedere reclamantei să dovedească ceva negativ, adică să dovedească că terenul nu a fost cooperativizat, că nu a fost atribuit altor persoane, că reclamanta nu a fost membră C.A.P.
Reclamanta s-a conformat și prin toate mijloacele posibile și imposibile, a încercat și, apreciază reprezentantul recurentei, a și reușit să dovedească că terenul intravilan nu a ieșit niciodată din posesia s-a, nu a intrat în patrimoniul C.A.P.- ului, găsindu-se tot timpul în posesia sa.
Pentru a dovedi cele arătate, s-a adresat Comisiei locale de fond funciar, care, neavând evidențele puse la punct, nu le-a oferit un răspuns. Cert este că nimeni nu a ridicat pretenții asupra acestui teren. Dacă terenul era cooperativizat și nu era solicitat de alte persoane îndreptățite, toată suprafața trecea în proprietatea privată a orașului Ș. S., în calitate de urmaș în drepturi C.A.P.- ului.
Instanța face referire la cererea reclamantei de reconstituire din 12 martie 1991. Reclamanta a făcut însă cerere pentru terenul situat în extravilan, care nu a fost în posesia acesteia. Aceasta precizează că terenul de 30 ari intravilan și curtea de 6 ari sunt în posesia sa, în baza contractului de donație din 1962. A fost aferent casei dar, la ora actuală, acolo nu mai este casă. Este în intravilanul orașului Ș.
S., pe strada Horea.
Recurenta formulează cerere pentru 3,16 ha și i se reconstituie dreptul de proprietate nu și pentru suprafața de 36 ari, pentru că acest teren figura și în 1963 în Registrul agricol ca proprietatea familiei.
În martie 1962 s-a încheiat cooperativizarea în România, terenurile fiind scoase din circuitul civil. În Ș. S. cooperativizarea s-a încheiat în 1960. În ciuda celor arătate, în data de 7 septembrie 1962, prin contract de donație, reclamanta primește cota de ¼ din acest imobil. Și la ora actuală reclamanta este coproprietară pe cota de ¼ din suprafața trecută în CF.
Există două posibilități pentru această situație: notarul care a instrumentat contractul autentic nu cunoștea legea ori terenul nu a fost scos din circuitul civil, nefiind cooperativizat. Cel mai important argument în susținerea cauzei este certificatul de moștenitor din 1987. Din data de 1 decembrie 1987 succesiunea rămasă în urma proprietarei din această carte funciară, dar pentru un alt teren, cea după R. Terezia, a fost parțial dezbătută. Prin acest act eliberat în 1987 s-a dovedit că reclamanta nu a fost membră C.A.P., defuncta nu a fost membră C.A.P., obiectul masei succesorale a fost un teren intravilan fără construcții, înscris în C.F. 591 Ș. cu nr. top. 862, cu o suprafață de 2590 mp.
În 1987 s-a dezbătut succesiunea numai parțial.
În continuare arată că, chiar dacă se formula o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, această cerere era lipsită de obiect și de interes.
Prin declarația de impunere din 2003, terenul de 3300 mp este înregistrat în baza Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 pe numele proprietarei T. V. .
Conform art. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 36/2002 "contribuabilii care dețin în proprietate terenuri situate în municipii, orașe și comune, în intravilanul sau extravilanul localităților, datorează impozit pe teren";. Impozitul se plătește de către proprietari și nu de către alte persoane care folosesc terenuri agricole. Din chitanțele depuse la dosar rezultă că reclamanta pentru acest teren de 3300 mp plătește impozit. Or, așa cum a arătat, impozitul se plătește numai de către proprietari.
Din adresa APIA rezultă că reclamanta este fermieră, având numărul de identificare arătat în adresa respectivă. Și pentru suprafața de 30 ari primește subvențiile legale în calitate de proprietar. Beneficiarii sprijinului trebuie să facă dovada dreptului de proprietate asupra terenului înscris în Registrul agricol sau a exploatării terenului prin contract de arendare, concesiune sau contract de asociere în participațiune. Reclamanta beneficiază de aceste subvenții nu în baza unui contract de arendare sau de concesionare, ci în calitate de proprietar.
A arătat că i s-a pus în vedere reclamantei să dovedească ceva negativ. Reclamanta, prin probe directe, indirecte, bazându-se pe înțelepciunea judecătorului, pe probe pozitive, pe cunoștințele de istorie, pe prezumții și logică elementară a dovedit că terenul litigios nu a fost cooperativizat și reclamanta nu a fost membră C.A.P.
Chiar dacă terenul unei persoane era cooperativizat, prin această cooperativizare nu dobândea automat și calitatea de membră C.A.P.
Sunt la dosar depuse titluri de proprietate. Aceste titluri de proprietate eliberate în favoarea lui Tudoran I. nu au nicio legătură cu terenul în litigiu.
Un alt titlu depus în urma defunctului R. I. pentru o suprafață de 5,16 ha nu are, de asemenea, nicio legătură cu terenul în litigiu.
Având în vedere actele, probele administrate în cauză, reprezentantul recurentei apreciază că se află în prezența dispozițiilor art. 312 alin. 5 din Codul de procedură civilă, în sensul că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului, situație în care solicită casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În subsidiar, solicită casarea sentinței și, în urma rejudecării cauzei, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, stabilirea masei succesorale după Baidoc Terezia, a se stabili că moștenitori au rămas reclamanta și pârâții R. C. și M. C., ieșirea din indiviziune și atribuirea întregii suprafețe reclamantei, fără sultă, cu întabularea dreptului de proprietate în favoarea acesteia.
Socotindu-se lămurită, instanța reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 926/_ a Judecătoriei Ș. S. s-a luat act de renunțarea la judecată împotriva pârâților R. I., O. A. și M. L. .
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea precizată formulată de reclamanta T.
V. în contradictoriu cu pârâții R. C., M. C. C., M. D. V., M.
N., M. A., M. I., M. I. și M. A., pentru stabilire masă succesorală suplimentară și ieșire din indiviziune.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Conform extrasului de carte funciară nr. 899 Ș. S., proprietari asupra imobilelor în suprafață de 3044 mp, respectiv 99 mp, cu nr. top. 1370/b/2, respectiv 1368/b/2/2 sunt Bajdok Terez căs. R. Ianos pe cota de ¼, Bajdok Floarea căs. M. Miklos pe cota de 2/4 și reclamanta de cota de ¼, înscrieri datând din anii 1941, respectiv 1962.
La data de_ s-a dezbătut succesiunea după def. R. Terezia (Bajdok Terez), stabilindu-se calitatea de moștenitori a fiilor R. C. cu cota de ½ și T.
V. cu cota de ½, străin de moștenire fiind fiul R. Augustin.
Moștenitorii coproprietarei tabulare Baidoc Floarea (Bajdok) căsătorită M. sunt pârâții M. D. V., M. N., M. A., M. A., M. I. și M. I., care prin întâmpinarea depusă la dosar la filele 61-62, arată că, în cadrul ieșirii din indiviziune nu se opun ca partea lor din imobil să fie atribuită reclamantei, fără sultă către aceștia.
Pârâții R. C. și M. C. sunt fiii fratelui reclamantei, a numitului R.
C. decedat la data de_ .
Calitatea de moștenitor a părților este dovedită cu actele de stare civilă depuse la dosar la filele 6-23 și 121.
Cu toate că părțile din dosar sunt de acord ca imobilul să fie atribuit reclamantei fără sultă, instanța a verificat dacă terenul în litigiu a fost cooperativizat, pentru a nu se eluda prin prezenta acțiune procedurile speciale de reconstituire a dreptului de proprietate.
La fila 72 din dosar se află cererea reclamantei din data de_ prin care solicită reconstituirea dreptului de proprietate, printre altele și asupra unei parcele de 86 ari arabil în locul numit Nyaroșca. În continuarea cererii arată că terenurile de la Nyaroșca sunt în posesia sa și a fraților săi, revenindu-i suprafața de 3221 mp intravilan, conform contractului de donație 595/1962. Astfel, reclamanta a cunoscut faptul că terenul primit prin contractul de donație a fost cooperativizat, cu toate că a continuat să rămână în posesia sa, fapt confirmat și de martorul audiat (altfel nu se justifica formularea cererii de reconstituire).
Ca urmare a cererii formulate, reclamantei i s-a reconstituit în calitate de moștenitoare titlurile de proprietate cu nr. 1155/25/_, respectiv 1090/23/_
.
Reclamanta a avut posibilitatea să formuleze căi de atac împotriva hotărârilor prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate, dacă a fost nemulțumită că nu i s-a atribuit și suprafața de teren care face obiectul prezentului dosar.
Instanța a respins cererea de stabilire a masei succesorale și ieșire din indiviziune, arătând că prezenta acțiune nu poate fi admisă atâta timp cât reclamantul nu a respectat procedura specială de reconstituire a dreptului de proprietate, reglementată de legile fondului funciar iar deoarece prin certificatul de moștenitor s-a stabilit calitatea de moștenitor după defuncta R. Terezia (n. Baidoc) acest capăt de cerere a fost respins cu această motivare.
Împotriva acestei sentințe reclamanta T. V. a declarat recurs, solicitând casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, întrucât instanța nu a intrat în cercetarea fondului, în subsidiar se solicita ca în urma rejudecării cauzei să se admită acțiunea așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului se arată că, în tot cursul procesului în fața instanței de fond reclamanta a fost obligată să dovedească ceva negativ, adică să dovedească că terenul nu a fost cooperativizat, că nu s-a atribuit altor persoane, că nu a fost membră C.A.P.
Reclamanta s-a conformat și a dovedit că terenul intravilan din litigiu nu a ieșit niciodată din posesia sa și nu a intrat în patrimoniul C.A.P.-ului, găsindu-se tot timpul în posesia sa.
Nimeni nu a ridicat pretenții asupra terenului, dacă terenul era cooperativizat și nesolicitat de către persoane îndreptățite, toată suprafața trecea în proprietatea privată a orașului Ș. S. .
Reclamanta a arătat în cererea de reconstituire că terenurile extravilane nu se află în posesia sa, dar a precizat că terenul de 30 ari intravilan și curtea de 6 ari este în posesia sa, în baza contractului de donație din 1962.
Reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut de 3,16 ha extravilan nu și pentru 30 ari + 6 ari = 36 ari intravilan, deși acest teren figura în Registrul agricol în 1963 pe numele familiei reclamantei.
Certificatul de moștenitor nr. 336/1987 a fost parțial dezbătut, acest act dovedește că reclamanta nu a fost membră C.A.P.
Din declarația de impunere rezultă că terenul de 3.300 m.p. în Nyaroșca intravilan este înregistrat în baza O.G. nr. 36/2002 pe numele proprietarei T. V.
, reclamanta fiind deci cea care plătește impozitul pentru acest teren, primește subvenții pe teren în calitate de proprietară.
Recursul este nefondat pentru următoarele:
În ceea ce privește casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, instanța de recurs reține că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 312 Cod procedură civilă, adică nesoluționarea pe fond a cauzei sau nelegala citare a părților pentru a se casa cu trimitere spre rejudecare cauza, prima instanță soluționând pe fond cauza, respingerea acesteia pe motiv că nu s-a parcurs procedura specială de reconstituire a dreptului de proprietate, neînsemnând o excepție de fond sau de procedură, ci analiza pe fond a litigiului cu stabilirea situației de fapt și de drept.
În ceea ce privește cererea subsidiară a recurentei, de a se admite acțiunea acesteia, respectiv de a se stabili că masa succesorală rămasă în urma def. Baidoc Terez născută R., decedată la 30 martie 1987, se compune din cota de ¼ parte din imobilul înscris în C.F. 899 Ș. S. nr. top 1370/b/2 teren intravilan în suprafață de 3044 mp. și nr. top 1368/b/2/2 teren intravilan în suprafață de 99 m.p. instanța de recurs reține că, după def. R. Terezia (Baidoc) decedată în_ s-a dezbătut masa succesorală, eliberându-se certificatul de moștenitor nr. 336/1987 (f.
49) care a constatat ca fiind obiect al masei succesorale cota de 745/2590 părți numai din teren din CF nr. 591 a orașului Ș. S., nr. top 862 de sub B 7, casă curte și grădină, în realitate numai curte și grădină de 2590 mp. teren, dobândit prin donație; imobilul înscris în CF nr. 597 Ș. S. nr. top. 863 de sub B 7, casă, curte și grădină de 3816 mp. teren, dobândit prin moștenire.
Așadar masa succesorală a defunctei R. Terezia cuprindea în 1987 cele două imobile descrise cu datele de carte funciară mai sus arătate.
Recurenta solicită a se include în masa succesorală și un alt imobil înscris în C.F. nr. 899 Ș. S. nr. top. 1370/b/2 de 3044 m.p. și nr. top. 1368/b/2/2, în suprafață de 99 mp., și în dovedirea căreia a depus C.F. nr. 899 (f.4), care atestă dreptul de proprietate a lui Baidoc Terezia căsătorită R. pentru cota de ¼ parte prin moștenire, a lui Baidoc Floare căsătorită M. pentru cota de 2/4 parte și a lui T.
V. născută R. - reclamanta de astăzi pe cota de ¼ parte dobândit prin donație în 1962.
În baza Legii nr. 18/1991 reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în calitate de moștenitor legal a lui R. I. și R. Terezia, împreună cu moștenitorii R. C. și R. Augustin pentru suprafața totală de 3,52
ha din care 1,44 ha arabil "La Pustă";, 0,58 ha arabil "La Bic";, 0,28 ha arabil la Pustă, 0,86 ha arabil "Nyaroska";, intravilan 0,30 ha arabil, curți 6 ari.
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate s-a făcut conform evidenței din Registrul agricol din 1961 (f. 90).
În urma cererii reclamantei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3,16 ha prin Titlul de proprietate nr._ (f.112) în calitate de moștenitor al defunctului R. I., alături de frații ei R. C. și R. Augustin.
Deși a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în 1991 pentru suprafața de 3,52 ha teren și i-a fost eliberat Titlul de proprietate pentru suprafața de 3,16 ha, dar reclamanta nu a formulat acțiune pentru modificarea titlului de proprietate pentru a fi întregită suprafața, ci solicită, prin ocolirea căilor prevăzute de lege pentru reconstituirea dreptului de proprietate, obținerea proprietății și asupra suprafeței nereconstituite.
Pe de altă parte, acțiunea reclamatei de stabilire că în masa succesorală intră și suprafața de teren din litigiu, constituie o acțiune în constatare a existenței unui drept, care nu poate fi primită în condițiile în care partea poate cere realizarea dreptului, realizarea dreptului ce se putea face în speță printr-o acțiune de completare a titlului de proprietate.
Celelalte capete de cerere, subsidiare fiind primei, în mod corect au fost respinse de prima instanță.
În acest context recursul reclamantei apare ca nefondat, urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L E G I I
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta T. V. împotriva sentinței civile nr. 926/_ a Judecătoriei Ș. S. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 decembrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||||
K. M. | L. | M. D. | G. | M. | L. | -M. |
Red.K.M./_
Dact.M.V./_ /2 ex. Jud.fond - S. L.
| ← Decizia civilă nr. 238/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 576/2013. succesiune → |
|---|
