Decizia civilă nr. 123/2013. Partaj judiciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 123/A/2013 ȘEDINȚA PUBL. Ă DE_ TIE 2013 INSTANȚA ESTE CONSTITUITĂ DIN: PREȘEDINTE: D. -I. T.
JUDECĂTOR: M. | O. | -S. |
GREFIER: L. | M. |
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra apelului promovat de apelant
N. R., apelant G. I., apelant G. ANA, apelant L. F., apelant N.
împotriva sentinței civile nr. 20306/2012, pronunțată la data de_ în dos._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat N. ANA, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că dezbaterea asupra apelului a avut loc în ședința publică din data de 07 martie 2013, când părțile prezente au pus concluzii, conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
T. UL
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 20306/_, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Cluj-Napoca a admis in parte cererea de chemare in judecata precizata formulata de reclamanta N. R. in contradictoriu cu pârâții N. ANA, G. ANA, N. A., G. I. și L. F. .
A admis in parte cererea reconventionala formulata de parata- reclamanta N. ANA in contradictoriu cu reclamanta-parata N. R. .
A constatat ca din masa succesorala ramasa dupa defuncta G. ARISTINA decedata in data de_ ,cu ultimul domiciliu in sat D. nr. 313 com Apahida jud. C. face parte si terenul extravilan in suprafata de 5800 mp din Titlul de proprietate nr. 28071/1435/_ eliberat de Comisia judeteana de fond funciar C. .
A dispus sistarea starii de indiviziune asupra terenurilor ce fac obiectul masei succesorale dupa defuncta G. Aristina astfel cum apar identificate in certificatul de mostenitor nr. 83/_ eliberat de BNP Jakab Etelka, teren ce se regaseste in titlul de proprietate nr. 27915/900/_ si terenul din titlul de proprietate nr. 28081/1435/_ in natura, prin formarea de loturi in favoarea mostenitorilor, fara atribuire de sulte dupa cum urmeaza:
Lotul ce va fi atribuit reclamantei N. R. va fi compus din:
-terenul in suprafata de 2900 mp din tarlaua nr. 72, parcela nr.166
terenul in suprafata de 2900 mp, din tarlaua nr. 72, parcela nr.
104/76
terenul in suprafata de 700 mp din tarlaua nr. 72, parcela nr. 37
terenul in suprafata de 2900 mp din tarlaua nr. 78/1 parcela nr. 29
terenul in suprafata de 3867 mp din tarlaua nr. 63 parcela nr. 84, conform variantei nr. 2 din raportul de expertiza intocmit de expert M. A. Zoltan, ce face parte din prezenta hotarare.
Lotul ce va fi atribuit paratilor G. ANA, L. F., N. A., G. I.
, in calitate de mostenitori ai defunctului G. I., decedat in data de_ va fi compus din:
terenul in suprafata de 4300 mp din tarlaua nr. 72 parcela nr. 199
terenul in suprafata de 5800 mp din tarlaua nr. 72 parcela nr.
218/35/6
terenul in suprafata de 2900 mp din tarlaua nr. 72 parcela nr. 166
-terenul in suprafata de 2900 mp din tarlaua nr. 67, parcela nr. 56
Lotul ce va fi atribuit paratei reclamante N. ANA va fi compus din:
terenul in suprafata de 2900 mp din tarlaua nr. 67 parcela nr. 56
terenul in suprafata de 2900 mp din tarlaua nr. 78/1 parcela nr. 29
terenul in suprafata de 1933 mp din tarlaua nr. 63 parcela nr. 84, conform variantei nr. 2 din raportul de expertiza intocmit de expert M. A. Zoltan, ce face parte din prezenta hotarare.
A compensat partial cheltuielile de judecata suportate de parti si obliga reclamanta-parata N. R. sa achite paratei- reclamante N. Ana suma de 3050 cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand: 2000 lei parte din onorariul avocatial si 1050 lei parte din onorariul expertului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus reclamanta NAȘ R. a solicitat in contradictoriu cu pârâții N. ANA si G. I. sistarea stării de indiviziunea asupra terenurilor ce face obiectul masei succesorale după defuncta G. ARISTINA conform certificatului de moștenitor nr. 83/_ eliberat de BNP Jakab Etelka, teren ce se regăsește în TP nr. 27915/900/_, fără atribuire de sulte, conform partajului voluntar verbal și faptic intervenit între părți. Reclamanta a enumerat terenurile ce urmau a fi atribuite fiecărei părți. De asemenea, a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt a arătat că între părți a intervenit un partaj voluntar verbal si faptic asupra masei succesoral după defuncta lor mama G. Aristina, decedata in_ . până anul trecut încă de la decesul mamei lor, fiecare a
folosit terenurile moștenite în baza certificatului de moștenitor nr. 83/_ eliberat de BNP Jakab Etelka. Anul trecut sora reclamantei N. Ana a refuzat să mai respecte această înțelegere sens în care stă și procesul verbal din data de_ încheiat urmare a încercării de rezolvare a situației pe cale amiabilă.
În drept s-au indicat dispozițiile art. 112 si urm., art. 673 si urm. C pr. civ. art. 650 si urm. art. 728 C.civ., Decr. Lege r. 115/1938.
Prin întâmpinarea si cererea reconvențională depusă în data de_ pârâta N. Ana a precizat că este de acord cu admiterea in parte a acțiunii de partaj după cum urmează: - nu se opune sistării stării de indiviziunea asupra terenurilor cuprinse in TP nr. 27915/900/_ respectiv TP nr. 28071/1435/_ ce face obiectul prezentului litigiu si care intra in masa succesorală a defunctei G. Aristina; - nu este de acord cu modalitatea de partajare propusă de reclamantă si a propus totodata ca: terenul in suprafață de 5800 mp din tarlaua nr. 63, parcela 84 din TP nr. 27915/900/_ să fie împărțit în mod egal în natură, prin formarea unui lot în suprafață de 1933 mp în favoarea sa (diferența de teren să fie atribuită reclamantei si pârâtei de rând 2) echivalentul cotei de 1/3 parte pentru fiecare moștenitor, potrivit certificatului de moștenitor nr. 83/_ si nu
atribuit în întregime reclamantei; - restul terenurilor cuprinse in titlurile de proprietate este de acord cu modalitatea indicată de reclamantă; - cu cheltuieli de judecată în raport de cota de 1/3 reprezentând taxa judiciară si taxe de expertiză cu compensarea onorariilor avocațiale.
În fapt a arătat că nu se opune sistării stării de indiviziune având în vedere dispozițiile art. 728 C.civ.
Însă solicitarea de partajare propusă de reclamantă nu reprezintă o modalitate care să respecte principiul egalității între moștenitori, deoarece terenul în suprafață de5800 mp, din tarlaua nr. 63 parcela nr. 84 din TP nr. 27915/900/_ este singurul teren care are valoare, restul terenurilor u prezintă interes pentru niciuna din părți. Se invocă si principiul egalității si proporționalității în formarea si compunerea loturilor consacrat de art. 741 C.civ. cu toate că nu s-a opus sistării indiviziunii asupra restului parcelelor aferente titlurilor de proprietate, partajul propus de reclamantă nu corespunde nici egalității cotelor de proprietate ce revin părților potrivit certificatului de moștenitor, fiind încălcat si principiul echitabilității de formare a loturilor în natură. Astfel, la un simplu calcula matematic, reclamanta propune ca, pe lângă atribuirea celui mai valoros lot, să-i fie
atribuită si cea mai mare suprafață, respectiv 15.200 mp, în timp ce pârâtei- reclamante să-i revină doar suprafața de 7200mp. în ceea ce privește suprafața de 5800 mp, în realitate doar 5143mp din tarlaua nr. 67 parcela 56, propusă de reclamantă să revină în lotul pârâtei, a precizat că 2600 mp au fost înstrăinați de pârâtul G. I., în acest existând sentința civilă nr. 546/2006 a Judecătoriei C. -N. . Din suprafața rămasă de 2543 mp, o parte a fost expropriată, acele privind exproprierea se află în posesia reclamantei. Astfel și din punct de vedere al aplicării principiului asigurării unor loturi in natură care să corespundă si egalității cotelor de proprietate, varianta propusă de reclamantă este netemeinică. A mai precizat pârâta- reclamantă N. Ana că suma de bani obținută în urma exproprierii a fost
împărțită între reclamantă si pârâta, respectiv suma a fost încasată de către reclamantă, care ulterior si-a oprit 1/3 din suma, diferența de 2/3 fiind dată pârâtei, atât pentru ea cât si pentru fratele pârât, aspect care demonstrează în opinia părții inexistența unui partaj voluntar între descendenții defunctei
Aristina.
Pârâta reclamanta a contestat vehement susținerile potrivit cărora ar fi existat un partaj voluntar verbal si faptic cu privire la masa succesorală a defunctei lor mame. Chiar si la data dezbaterii succesiunii-_, la 10 ani de la decesul mamei, deși s-ar fi putut partaja cu ușurință terenurile din titlurile de proprietate cuprinse in actul de moștenitor, prin formarea de loturi încă de la acea dată, acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece de atunci au existat neînțelegeri și reclamanta ar fi vrut si atunci ca si acum, să-i revină o parte mai mare si mai valoroasă. Aceste diferende au fost menținute in mod constant, chiar și în perioada 2005-2010 când, contrar, celor afirmate in starea de fapt a acțiunii introductive, pârâta-reclamantă a dorit mereu să obțină posesia si folosința în natură, a cotei sale de proprietate de 1/3 din parcela nr. 84 tarlaua nr. 63 insă reclamanta a obstrucționat-o în folosirea lotului ce i s-ar cuveni. Deoarece a rămas fermă pe poziție si in urma prezentării la conciliere, reclamanta a fost cea care i-a permis pârâtei să folosească parcela litigioasă, sens in care, din anul 2009 inclusiv-si în prezent, folosește 1/3 parte din terenul în suprafață de 5800 mp din tarlaua nr. 63 parcela nr. 84 si nu din anul 2010 așa cum susține reclamanta.
Îndrept s-au invocat dispozițiile C.pr.civ., art. 728 si urm. C.civ. (vechi). art. 115-118, 673¹-673¹
Prin extinderea și precizarea de acțiune depusa in data de_ reclamanta Naș R. a chemat in judecata pe lângă pârâta din acțiunea introductivă N. Ana si pe următorii: G. Ana, L. F., N. A., G. I. (jr).
Prin precizarea de acțiune a solicitat în contradictoriu cu pârâții următoarele: 1)- să se constate că din masa succesorală după defuncta Gabro Aristina, decedata la data de_, cu ultimul domiciliu in sat D. nr. 313, com. Apahida, jud. C., face parte și terenul extravilan în suprafață de 5800 mp, din TP nr. 28071/1435/_ eliberat de Comisia județeana pentru reconstituirea dreptului de proprietate C. ; - 2) sa se dispună sistarea stării de indiviziune asupra terenurilor ce face obiectul masei succesorale după defuncta G. Aristina conform certificatului de moștenitor nr. 83/_ eliberat de BNP Jakab Etelka, teren ce se regăsește in TP nr. 27915/900/_ si terenul din TP nr. 28071/1435/_, în natură, fără atribuirea de sulte, conform partajului voluntar verbal si faptic intervenit intre părți, după cum urmează:
reclamantei N. R. să-i fie atribuite: - terenul in suprafață de 5800 mp, din tarlaua nr. 63 parcela nr. 84; - terenul în suprafață de 2900 mp, din tarlaua nr. 72 parcela 166 (jumătate din parcela înscrisa in titlu); - terenul in suprafață de 2900 mp, din tarlaua nr. 72 parcela nr. 104/76; - terenul în suprafață de 700 mp, din tarlaua nr. 72 parcela nr. 37; - terenul in suprafață de 2900 mp din tarlaua nr. 78/1, parcela 29 (adică jumătate din parcela înscrisa in TP nr. 28071/1435/_ ).
defunctului G. I. sa i se atribuie: - terenul in suprafață de 4300 mp din tarlaua nr. 72 parcela nr. 199, - terenul in suprafața de 5800 mp, din tarlaua nr. 72 parcela nr. 218/35/6;
- terenul in suprafață de 2900 mp, din tarlaua nr. 72 parcela nr.
166 (adică jumătate din parcela înscrisa in titlu)- terenul in suprafață de 2900 mp, din tarlaua nr. 67 parcela nr. 56 (adică jumătate din parcela înscrisa in titlu);
pârâtei N. ANA sa i se atribuire: - terenul in suprafață de 2900 mp, din tarlaua nr. 67 parcela nr. 56 (adică jumătate din parcela înscrisă in titlu); - terenul in suprafață de 2900 mp, din tarlaua nr.78/1, parcela 29(adică jumătate din parcela înscrisa in TP nr. 28071/1435/_ );
Sa fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul proces.
Cu privire la extinderea de acțiune s-a arătat că pârâtul G. I. a decedat la data de_ și că moștenitorii acestuia sunt soția supraviețuitoare G. Ana, două fiice L. F. si N. A. si fiul G. I. jr.,
A precizat că menține motivele invocate și cererile în probațiune solicitate prin acțiunea introductivă. De asemenea, a precizat că încheierea partajului voluntar rezultă inclusiv din registrele agricole ale reclamantei, pârâtei N. Ana si defunctului G. I. .
În data de_ pârâții G. Ana, N. A. ., G. I., si L. F. au depus întâmpinare prin care au arătat că nu se opun admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, extinsă și precizată de către reclamanta Naș R. .
În fapt au arătat că între cei trei frați a intervenit un partaj voluntar în modalitatea arătată de N. R. prin precizarea de acțiune. De la momentul
încheierii acestui partaj, fiecare dintre frați si-a folosit terenurile așa cum s- au înțeles si le-au înscris in registrele agricole, au plătit impozit si au dispus de ele după bunul plac. Pârâții au precizat că au cunoștință de faptul că de circa 2 ani au apărut neînțelegeri între frați, motivat de faptul că numita N. Ana râvnește la un teren care căzuse in lotul reclamantei N. R. . Pârâtele au arătat că au cunoștință de acest aspect deoarece soțul respectiv tatăl lor
G. I. era foarte supărat că sora lui nu mai vrea să respecte înțelegerea dintre ei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Reclamanta Naș R., pârâta-reclamanta N. Ana si G. I. sunt moștenitorii legali ai defunctei G. Aristina in calitate de fii, fapt ce reiese din certificatul de moștenitor nr. 83/_ (f. 7).
G. I. a decedat la data de_ (f. 27) iar succesorii lui sunt pârâții
G. Ana, soția supraviețuitoare, L. F., N. A. si G. I., in calitate de fii (f. 28-32).
Masa succesorală rămasă după defuncta G. Aristina, decedata in data de_ a fost parțial indicata in certificatul de moștenitor nr. 83/_ si este compusă din: a) una casa de locuit si anexele gospodărești și terenul curte și grădină în suprafață totală de 900 mp, situate in intravilanul satului
D. nr. 4, com. Apahida jud. C., cu nr. tarla 39, parcela 695/1 si 695, cu vecinătățile înscris in titlul de proprietate nr. 27915/900 din data de_ ;
b) terenul extravilan în suprafață totală de 3 ha si 1100 mp. Astfel, la momentul declarării bunurilor succesorale s-a avut in vedere doar imobilele înscrise in TP nr. 27915/900/_
In afară de bunurile înscrise in certificatul de moștenitor instanța reține că în beneficul defunctei G. Aristina s-a emis TP nr. 27071/1435/_ pentru suprafața de teren de 5800 mp (f. 8). Prin urmare, având in vedere că s-a recunoscut dreptul de proprietate in favoarea defunctei si cu privire la acest teren în temeiul Legii nr. 18/1991, instanța va reține ca imobilul înscris in TP nr. 28071/1435/25.02.199 face parte din masa succesorală a defunctei
G. Aristina.
În certificatul de moștenitor s-au menționat drepturile aferente fiecărui moștenitor, in cotă de 1/3 parte.
Cu privire la existența partajului voluntar pretins de reclamantă, instanța a reținut din probatoriul administrat că între reclamanta si sora acesteia N. Ana, au existat divergențe doar in ceea ce privește partajul terenului înscris in titlul de proprietate nr. 27915/900/_, parcela nr. 84 tarlaua nr. 63, teren situat in zona cu denumirea locală "C. ";.
Coroborând declarațiile martorilor audiați în cauză cu interogatoriile părților si înscrisurile administrate, instanța a reținut că între părți nu a existat un partaj voluntar cu privire la terenul înscris in parcela nr. 84 tarlaua nr. 63 din TP nr. 27915/900/_ . Martorii Mărginean Viorel, M.
Sabin si P. M. au precizat că reclamanta Naș R. a folosit terenul de la C. de la Revoluție de când s-au dat înapoi terenurile (f. 102-104).
Martorii propuși de reclamantă au declarat că aceasta a folosit terenul de la Revoluție dar nu au putut prezenta aspecte constatate de ei cu privire la o eventuală înțelegere intre frați in acest sens, spre deosebire de martorii propuși de pârâtă. Martorii P. M. si Macicasan I. au precizat că surorile nu s-au ințeles niciodată cu privire la terenul de la C. . Chiar dacă acești martori sunt afini ai pârâtei N. Ana (nu in grad prohibit) si au dat dovada de subiectivitate in declarații (spre ex. martorul Macicasan susținea ca nu
știe cine a folosit terenul de la C. după moartea Aristinei G. ), instanța va reține acest aspect din declarațiile lor, deoarece se coroborează cu restul probelor administrate. Astfel, deși în cererea de chemare in judecata precizată se pretinde un partaj voluntar încă de la decesul defunctei G. Aristina din_, in certificatul de moștenitor, eliberat in_ s-au înscris drepturile fiecărui moștenitor la patrimoniul defunctei, in cotă de 1/3 parte. Partajul
"voluntar"; invocat de reclamanta prin precizarea de acțiune, in mod cert nu respectă cotele de proprietate, deoarece reclamanta se consideră îndreptățită la o suprafață de teren de 15.200 mp, in timp ce pârâtei N. Ana i-ar reveni doar 5800. Lui G. I., conform partajului propus i-ar reveni 15.900 mp. Tot în sensul lipsei înțelegerii dintre părți, se mai reține că prin sentința civilă nr. 546/2006, numitul Cîmpean R. A. a obținut validarea unui antecontract încheiat cu G. I. in calitate de promitent vânzător, in contradictoriu cu toți moștenitorii defunctei G. Aristina (f. 35-36). Nici unul dintre cei trei frați chemați în judecată în acest proces nu au adus in atenția instanței un eventual partaj voluntar. Deși reclamanta pretinde că terenul ce
a format obiectul acestui litigiu, parcela nr. 56 din tarlaua nr. 67 ar fi fost împărțit voluntar, intre G. I. si N. Ana, toți trei frații au figurat in proces in calitate de proprietari, moștenitori ai defunctei G. Aristina. In final, din interogatoriile părților se reține că reclamanta a vrut să-i dea pârâtei suma primită in urma exproprierii pentru terenul situat in zona "Valea Mare";tarla nr. 72 parcela nr. 166, considerând că N. Ana ar fi in drept să o primească însă aceasta nu a vrut să-i ia (întrebările 5-7 din interogatoriul propus de reclamantă, întrebarea nr. 7 din interogatoriu propus de pârâta f. 87-92). Conduita reclamantei este contrară pozitiei sale procesuale, având in vedere că potrivit partajului voluntar invocat, tarlaua nr. 72 parcela nr. 166 urma a
fi împărțit intre N. R. si G. I. .
Înscrierile din registrul agricol nu probează susținerile reclamantei in sensul existentei partajului voluntar. Este de remarcat in primul rând că s-au depus la dosar copiile registrelor agricole din anii 2001-2005 (f. nr. 78-85). Aceste înscrieri pot proba voința părților in ceea ce privește partajul, deoarece au fost efectuate exclusiv in baza declarațiilor fiecăruia dintre frați, aspect necontestat în prezenta cauză. Pârâții G. Ana, N. A., G. I. si L. F. au sprijinit poziția reclamantei in sensul existenței partajului voluntar, fără a aduce nici o dovada in acest sens.
În final, din probatoriul administrat reiese ca de doi-trei ani, N. Ana folosește 1/3 din terenul de la C. .
Pentru toate cele de mai sus instanța a reținut că reclamanta nu a dovedit o înțelegere între părți referitor la terenul de la C. . Posesia exercitată de reclamantă asupra terenului in perioada 1994-2005, (până la emiterea certificatului de moștenitor in care drepturile fraților au fost stabilite la 1/3 parte fiecare) si din 2005 până in 2009, nu este de natură să ii confere un titlu asupra terenului de la C. . Posesia este echivocă deoarece din probele administrate nu reiese acordul părților cu privire la acest teren. Partajul voluntar nu trebuie să îndeplinească nici o condiție de formă (art. 730 al. 1) dar trebuie să fie neîndoielnic. În plus, această posesie nu
îndeplinește condițiile prevăzute de art. 27-28 din Decretul lege nr. 115/1938 pentru a conferi un titlu reclamantei.
Poziția procesuala a pârâtei reclamantei N. Ana cu privire la terenul situat in zona C., înscris in tarla nr. 63 parcela nr. 84 din TP nr. 27915/900/_ a fost confirmată de probatoriul administrat, astfel că, în
temeiul art. 119 C.pr.civ. instanța a admis cererea reconvențională cu privire la acest aspect.
Cu privire la celelalte terenuri înscrise în titlurile de proprietate pârâta- reclamantă N. Ana a precizat prin întâmpinare că nu se opune admiterii acțiunii si partajării în modalitatea propusă de reclamantă.
In drept sunt incidente dispozițiile art. 673²-673 ce privește completarea masei succesorale cu imobilul înscris in TP nr._, act prin care i s-a recunoscut dreptul de proprietate defunctei G. Aristina conform legilor fondului funciar, după deces.
Prin urmare, in temeiul dispozițiilor indicate instanța a constatat ca din masa succesorala ramasa dupa defuncta G. ARISTINA decedata in data de_ ,cu ultimul domiciliu in sat D. nr. 313 com Apahida jud. C. face parte si terenul extravilan in suprafata de 5800 mp din Titlul de proprietate nr. 28071/1435/_ eliberat de Comisia judeteana de fond funciar C. .
Cu privire la partajul bunurilor ce compun masa succesorală, în temeiul art. 728 C C.pr.civ. teza 1, .civ. si 673 a reținut acordul părților privind partajul terenurilor cu excepția terenului situat in zona C., înscris in tarla nr. 63 parcela nr. 84 din TP nr. 27915/900/_ .
Pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 728 C.civ. si art. 119 si art. 673/9 C.pr.civ., a admis solicitarea pârâtei-reclamante si a dispus partajarea terenului înscris in TP nr. 27915/900/_ tarla nr. 63 parcela nr. 84 în două părți, urmând a-i fi atribuită pârâtei-reclamante N. Ana cota de 1/3 parte ce-i revine conform mențiunilor din certificatul de moștenitor. Deoarece nu s-a probat înțelegerea părților cu privire la acest teren, terenul se va partaja conform cotelor succesorale între reclamanta si N. Ana si conform voinței succesorilor lui G. I. care nu au solicitat parte din acest teren. S-a efectuat expertiza judiciară (f. 108-119) din care a rezultat că terenul este comod partajabil în natură si s-au propus două variante. Având in vedere pozițiile părților si faptul că pârâta-reclamantă N. Ana folosește deja o parte din terenul de la C., instanța îi va atribui suprafața de 1933 mp din tarlaua nr. 63 parcela nr. 84, conform variantei nr. 2 din raportul de expertiza intocmit de expert M. A. Zoltan, ce face parte din prezenta hotarare.
In consecință instanța a dispus sistarea starii de indiviziune asupra terenurilor ce fac obiectul masei succesorale dupa defuncta G. Aristina, conform dispozitivului sentinței.
Cu privire la cheltuielile de judecată prima instanță a reținut următoarele:
Pârâții G. ANA, L. F., N. A., G. I. nu s-au opus admiterii cererii de chemare in judecata si nici nu au formulat pretenții referitoare la terenul pretins de pârâta-reclamantă reconvențională, astfel că, potrivit art. 275 C.pr.civ. nu vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată.
Taxa de timbru stabilită de instanță pentru cererea de chemare în judecată a fost în valoare de 3746,1 lei si 5 lei timbru judiciar (f. 37). Ca urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar, instanța a stabilit obligația reclamantei de a achita taxa de timbru redusă în valoare de 1873,05 lei (f. 51), obligație îndeplinită de aceasta (f. 58). Reducerea taxei de timbru profită doar reclamantei, conform dispozițiilor OUG nr. 51/2008. Pentru cererea reconvențională instanța a stabilit obligația pârâtei de a achita taxa de timbru in valoare de 1085 lei (f. 106) obligație îndeplinită de aceasta (f. 95,101,125). De asemenea, părțile au achitat cheltuieli de judecată constând in onorarii avocațiale si onorariu expert (f. nr. 94, 131, 138-141). Având in
vedere că în sarcina reclamantei s-a stabilit taxa de timbru aferentă pentru partajul tuturor terenurilor, iar pretențiile sale au fost contestate cu privire la terenul de la C. unde i s-a recunoscut un drept de proprietate asupra a 2/3 din teren, instanța, in temeiul art. 276 C.pr.civ. a compensat in totalitate cheltuielile judiciare suportate de părți constând in taxa de timbru si timbru judiciar. Cu privire la sumele achitate de părți cu titlu de onorarii avocațiale, instanța a reținut că reclamanta a căzut in pretenții cu privire la cererea reconvențională ce a avut ca obiect partajarea terenului de la C. și, având in vedere că acesta a fost singurul aspect contestat al litigiului, dar luând in considerare si faptul că reclamantei i-a revenit o mare parte din teren, a obligat reclamanta la plata sumei de 2000 lei in favoarea pârâte-reclamante
N. Ana, reprezentând parte din onorariul avocațial, conform chitanțelor anexate. Cu privire la onorariul expertului in valoare de 1575 lei, achitat în întregime de pârâta reclamantă N. Ana, a obligat reclamanta să achite 1050 lei în favoarea pârâtei-reclamante, corespunzător cotei de 2/3 parte ce i- a revenit din teren. In concluzie, în temeiul art. 276 C.pr.civ., instanța a compensat parțial cheltuielile de judecata suportate de parti si a obligat reclamanta-parata N. R. sa achite paratei- reclamante N. Ana suma de 3050 cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand: 2000 lei parte din onorariul avocatial si 1050 lei parte din onorariul expertului.
Împotriva sentinței menționate au declarat apel reclamanta NAȘ R. și pârâții L. F., N. A., G. ANA și G. I., solicitând, în principal, desființarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în subsidiar, schimbarea in parte a sentinței atacate, in sensul admiterii in întregime a acțiunii formulată de către Naș R. și respingerea cererii reconvenționale N. Ana.
În motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond a reținut că între reclamantă și sora acesteia N. Ana au existat divergențe doar în ceea ce privește partajul terenului "C. " și cu toate acestea a reținut faptul că între părți nu a existat un partaj voluntar, cu atât mai mult cu cât pârâta N. Ana recunoaște partajul parțial cu privire la toate celelalte terenuri din litigiu.
Apelanții apreciază eronată modalitatea de a interpreta depozițiilor martorilor audiați, prima instanță dând greutate declarațiilor martorilor pârâtei N. Ana, P. M. și Măcicășan I., martori care, în primul rând, sunt afini cu aceasta, fiind evidentă subiectivitatea acestora, în al doilea rând, pentru că aceștia nu au avut cunoștință de vreo discuție cu privire la partaj între cei trei frați și tot ce au declarat au arătat că știu din discuțiile cu pârâta N. Ana și familia acesteia, și, în al treilea rând, deoarece aceștia nu locuiesc în sat D. unde locuiesc reclamanta și pârâta și martorii reclamantei.
Martorii reclamantei sunt consăteni cu ambele părți și chiar vecini cu terenul din "C. ", astfel încât cunosc mai bine starea de fapt.
Instanța de fond a mai reținut că partajul voluntar invocat de către reclamantă nu poate fi reținut deoarece cu toate că s-a susținut de către reclamantă faptul că partajul voluntar s-a realizat încă de la decesul defunctei G. Aristina, în certificatul de moștenitor eliberat după 11 ani s- au înscris drepturile fiecărui moștenitor la patrimoniul defunctei în cotă de 1/3 parte fiecare, iar reclamanta și fratele acesteia, defunctul G. I., pretind suprafețe mult mai mult decât cota ce li s-ar cuveni.
Consideră netemeinică această reținere și interpretare a instanței de fond, raportat la faptul că nu are relevanță când s-a emis certificatul de moștenitor, deoarece moștenirea a fost acceptată tacit, actul de moștenire
fiind doar întocmit ulterior. De asemenea, acest act de moștenire nu se putea emite decât prin atribuirea cotelor legale moștenitorilor. Pentru că au fost înscrise în certificatul de moștenitor cotele legale nu înseamnă că s-a făcut și un partaj. Partajul voluntar notarial, care să consfințească partajul voluntar verbal, nu s-a realizat deoarece implica costuri mari și urma ca fiecare moștenitor să-și intabuleze drepturile obținute în urma acestuia în funcție de posibilitățile materiale și nevoile personale. De aceea validarea antecontractului încheiat de G. I. cu numitul Cîmpean R. A., prin sentința civilă nr. 546/2006, s-a făcut fără să fie invocat partajul voluntar, găsindu-se calea cea mai ieftină.
In privința inegalității loturilor indicate de către reclamantă conform partajului voluntar, apelanții consideră că aceasta nu are relevanță, deoarece nici un text de lege nu prevede obligativitatea egalității loturilor într-un asemenea partaj. Tocmai aceasta este esența partajului voluntar, că permite crearea de loturi inegale în funcție de dorința și latitudinea părților partajante. Ca să se poată face o apreciere privind inegalitatea loturilor trebuia să se aibă în vedere și valoric loturile părților deoarece terenurile de
împărțit au valori total diferite. Nu este de neglijat și motivația părților când și-au format loturile, deoarece pârâta N. Ana a primit anterior colectivizării de la părinți terenuri, iar ceilalți doi frați nu au mai primit, iar la egalizarea loturilor s-a ținut cont și de acele terenuri primite de către aceasta.
Apelanții critică și reținerea primei instanțe privind terenul din «Valea Mare», întrucât acesta nu este situat în tarlaua 72, parcela 166, ci este terenul din tarlaua 67, parcela 56 (în interogatoriul luat pârâtei N. Ana s-a strecurat o eroare cu privire la numărul de parcelă și tarla, eroare care însă nu a putut influența răspunsul acesteia, deoarece a fost arătată denumirea terenului «Valea Mare» care a fost de altfel singurul teren expropriat al părtilor), care revenea conform partajului voluntar pârâtei N. Ana și defunctului G. I. în cote egale. Defunctul G. I. a înstrăinat cota sa numitului Cîmpean R. A. . De aceea, așa cum a răspuns și pârâta N. Ana la întrebarea 7 din interogatoriu, lui G. I. nu i se mai cuvenea parte din despăgubirile acordate urmare exproprierii, « pentru că și-a vândut partea
».
Referitor la registrele agricole ale fraților, instanța a considerat că nu pot proba existența partajului voluntar pentru că înscrierile din acestea s-au făcut exclusiv în baza declarațiilor fiecăruia dintre frați. Este normal că înscrierile din aceste registre agricole s-au făcut în baza declarațiilor fiecăruia dintre frați pentru că aceasta este procedura legală, dar la fel de adevărat este faptul că fiecare dintre frați și-a declarat în aceste registre agricole exact terenurile care li se cuveneau conform partajului voluntar.
Concluzionând, apelanții consideră greșită concluzia primei instanțe în sensul că reclamanta nu a dovedit existența partajului voluntar și că poziția pârâtei a fost confirmată de probatoriul administrat.
O altă critică se referă la varianta a 2-a din raportul de expertiză, aleasă de prima instanță doar motivat de faptul că pârâta N. Ana folosește o parte din teren. In privința raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză apelanții apreciază că nu poate sta la baza pronunțării hotărârii având în vedere toate obiecțiunile formulate de către reclamantă pe care înțelege să le susțină și cu această ocazie. Practic, acest raport de expertiză este ineficace, sens în care apreciază că nu nici nu se putea dispune obligarea reclamantei la plata cu titlu de cheltuieli de judecată a valorii onorariului expertului.
De asemenea, apreciază că prima instanță a făcut greșit compensările în ceea ce privește cheltuielile de judecată, aceasta necunoscând valoric loturile părților și neluând în calcul și alte aspecte cum ar fi faptul că onorariul avocațial al pârâtei N. Ana fost achitat atât pentru întâmpinare cât și pentru cererea reconvențională, iar în privința onorariului expertului nu putea fi obligată atâta timp cât aceste raport de expertiză nu va putea produce efecte, nu va putea fi utilizat practic.
Prin întâmpinarea formulată intimata pârâtă N. ANA a solicitat respingerea recursului și obligarea reclamantei Naș R. la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Intimata a invocat, pe cale de excepție, lipsa de interes în promovarea prezentei căi de atac în privința pârâților L. F., N. A., G. Ana si G.
I., având în vedere că acești pârâți nu au dedus în fața primei instanțe nicio pretenție proprie, rezumându-se a formula doar întâmpinare, așa încât soluția dată în cauză nu vizează un folos direct, actual și personal al acestora care să-i legitimeze cu un interes actual în exercitarea apelului.
De asemenea, consideră că în mod corect a reținut instanța de fond existența partajului voluntar parțial, în raport de probele administrate, aspect
alin.3 CPC, cu excepția partajului privitor la terenul de la "C. " înscris în T.P. nr. 27915/900/ din_, parcela 84, tarlaua 63, asupra căruia dintotdeauna au fost mari divergențe între părți.
Intimata consideră că în mod eronat se susține că modalitatea de interpretare a probelor testimoniale de către prima instanță este părtinitoare, în condițiile în care - în faza de deliberare, prin coroborarea tuturor probelor administrate - este atributul instanței de a interpreta depozițiile, putând fie să le încuviințeze, fie să le înlăture în parte sau total. Împrejurarea că prima instanță a detaliat în paralel declarațiile martorilor propuși de către reclamantă vs. cei propuși de către intimată nu înseamnă decât ca a dorit să pronunțe o soluție temeinică, concluzia trasă de judecătorie fiind cea care se desprinde explicit din conținutul acestor probe în legătură cu privire la inexistența partajului pentru terenul de la "C. ", iar legătura de afinitate a martorilor propuși de ea nu conduce de plano la subiectivism în declarații din moment ce legea procesual civilă îngăduie ascultarea unor astfel de persoane, cf. art. 189 CPC, declarațiile acestora coroborându-se cu celelalte probe de la dosar.
Este cert și rezultă din actul de moștenire după def. G. Aristina că în urma succesiunii legale, activul succesoral a fost împărțit celor 3 descendenți direcți, în cote egale de 1/3 parte, iar faptul că nu s-a menționat și partajarea terenurilor în certificatul de moștenitor înseamnă că nu a existat niciun partaj cu privire la terenul litigios. În mod just a reținut prima instanță că așa zisul partaj menționat de către reclamantă nu respectă cotele legale de 1/3 parte, reclamanta considerând unilateral atribuirea unor terenuri care însumează 15.200 mp, în timp ce intimatei i-ar reveni terenuri în suprafață de doar 5.800 mp, iar fratelui defunct terenuri de 15.900 mp.
Contrar susținerilor din recurs, înscrierile din RA nu conduc automat la dovedirea partajului voluntar, căci pe lângă datele temporale existente (2001-2005) aceste consemnări sunt efectuate exclusiv în baza declarațiilor
fiecăruia dintre părți, aspect necontestat în prezenta pricină, fără ca aceste înscrieri să echivaleze cu dovada neîndoielnică a partajului voluntar, așa cum se indică în calea de atac.
Alegerea var.2 din raportul de expertiză s-a făcut în raport de faptul că terenul de la "C. " este comod partajabil, poziția părților și folosința de
către intimată a suprafețe de 1933 mp, ce reprezintă echivalentul cotei sale de 1/3 parte, această variantă fiind solicitată expres, în principal, de către intimată, așa cum atestă conținutul încheierii de ședință din_ .
În fine, critica referitoare la cheltuielile de judecată acordate nu se justifică, având în vedere că prima instanță, față de obiectul cauzei și cota de 2/3 parte ce a revenit reclamantei din terenul de la "C. ", a compensat aceste cheltuieli privitoare la timbraj și a obligat reclamanta la suportarea cheltuielilor reprezentând onorariu avocațial și onorariu de expert în raport cu această cotă, aplicând corect prev. art.276 CPC.
Susținerea recurentei potrivit căreia nu se impunea obligarea la suportarea onorariului de expert întrucât expertiza nu va putea produce efecte în plan practic nu se circumscriu culpei procesuale, singurul fundament pentru a antrena obligarea la plata cheltuielilor de judecată, iar eficiența sau nu a expertizei în plan practic nu prezintă relevanță, fiind o chestiune ulterioara desesizării instanței prin hotărâre.
Analizând apelul declarat, tribunalul reține următoarele:
Referitor la excepția lipsei de interes a pârâților L. F., N. A., G. Ana si G. I. pentru declararea apelului, tribunalul constată că apelul declarat privește doar terenul în suprafață de 5800 mp, tarla 63, parcela 84, despre care se susține că a făcut obiectul partajului voluntar, în sensul atribuirii în întregime în favoarea apelantei reclamante N. R. .
Prin sentința atacată s-a dispus partajarea acestui teren prin formarea a două loturi, primul în suprafață de 3867 mp fiind atribuit apelantei reclamante N. R., al doilea în suprafață de 1933 mp fiind atribuit intimatei N. Ana.
Apelanților pârâți L. F., N. A., G. Ana si G. I., coproprietari asupra terenului menționat nu li s-a atribuit nici o suprafață de acesta, instanța reținând că aceștia nu au solicitat nici o parte teren.
În consecință, având în vedere că, indiferent de modalitatea de partaj aleasă, în favoarea apelanților pârâții nu se atribuie nici o parte din terenul în suprafață de 5800 mp, tarla 63, parcela 84, aceștia nu justifică un interes personal și direct, excepția invocată urmând să fie admisă, cu consecința respingerii apelului, ca fiind lipsit de interes
În privința apelului declarat de reclamantă, tribunalul consideră că raportat la probatoriul administrat prima instanță a reținut o stare de fapt corectă și a făcut o judicioasă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză. Astfel, reclamanta a susținut că între ea și pârâta N. Ana și defunctul
G. I., antecesorul pârâților L. F., N. A., G. Ana si G. I., a intervenit un partaj voluntar în temeiul căruia s-a partajat întreaga masa succesorală rămasă după defuncta G. Aristina. În privința terenului în suprafață de 5800 mp, tarla 63, parcela 84, din locul numit C., a susținut că înțelegerea a fost în sensul atribuirii acestuia în întregime în favoarea sa.
La dosar s-a depus un proces-verbal încheiat la data de_ din care rezultă că reclamanta și defunctul G. I. au propus partajarea imobilelor conform solicitărilor din acțiunea principală, pârâta N. Ana arătând că nu este de acord cu această propunere, dorind împărțirea tuturor terenurilor în părți egale.
Prin întâmpinarea formulată pârâta N. Ana a arătat că este de acord cu partajul în modalitatea solicitată de reclamantă, cu excepția terenului în suprafață de 5800 mp, tarla 63, parcela 84, solicitând partajarea acestuia în natură și atribuirea în favoarea sa a unei parcele de 1933 mp.
Astfel, tribunalul constată că partajul voluntar invocat nu a fost consemnat într-un înscris, urmând să fie analizate celelalte probe administrate pentru dovedirea partajului.
Din declarația martorului M. Sabin, propus de reclamantă, rezultă că acesta nu știe cum s-au înțeles părțile în privința terenurilor moștenite de la mama lor, reclamanta spunându-i că terenul de la C. i-a revenit ei. A mai arătat că reclamanta folosește acest teren de la revoluție, aceasta spunându-i că de doi ani pârâta N. Ana a intrat abuziv pe teren.
Martorul Mărginean Viorel, de asemenea propus de reclamantă, a declarat că nu știe dacă frații s-au înțeles cu privire la atribuirea terenului de la C., însă știe că acesta a fost folosit terenul de la revoluție și până în prezent. În urma cu 3 ani familia N. a intrat pe teren și l-a lucrat.
Martorii P. M. și Macicasan I. au declarat că frații nu s-au înțeles niciodată cu privire la terenul de la C., care inițial a fost folosit doar de reclamantă, iar în prezent este folosit și de pârâtă.
În apel a fost audiată martora Bota D. A., aceasta arătând că a fost de față la discuțiile dintre cei trei frați din data de_, inițial cei trei căzând de acord cu privire la partaj, fără să își amintească dacă s-a discutat și despre terenul de la C. . În momentul în care trebuia semnată
înțelegerea pârâta N. Ana a arătat că dorește partajarea în natură a terenului de la C. .
Raportat la probele menționate mai sus tribunalul consideră corectă concluzia primei instanței, în sensul că reclamanta nu a făcut dovada existenței partajului voluntar cu privire la terenul în litigiu. În ceea ce privește folosința asupra terenului, aceasta nu prezintă nici o relevanță, pârâta fiind îndreptățită să solicite oricând partajarea terenului, în temeiul dispozițiilor art.728 C.civ., în vigoare la data formulării acțiunii. La fel, nu se pot lua în considerare înscrierile din registrul agricol, fiind efectuate doar în baza declarațiilor celor înscriși, fără să probeze voința părților de a partaja terenul.
În ceea ce privește criteriile care trebuia avute în vedere la efectuarea partajului judiciar, în conformitate cu dispozițiialin.1 C.proc.civ. regula este aceea a împărțelii în natură, doar în cazul în care aceasta nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii bunului ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică instanța având posibilitatea să atribuie bunul unuia dintre coproprietari.
Totodată, pentru formarea și atribuirea loturilor trebuie să se țină cont, potrivit art.673 ind.9 C.proc.civ., "după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a ce cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea";.
Față de cele menționate, tribunalul constată că terenul în suprafață de 5800 mp, poate fi partajat în natură, așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expertul M. A. Zoltan. Întrucât pârâta N. Ana și reclamanta dețin cote părți de câte 1/3 din teren, iar moștenitorii defunctului G. I. au arătat cu nu solicită o parte din acest teren, pentru reclamantă trebuie format câte un lot de 3867 mp, iar pentru pârâtă unul de 1933 mp. De asemenea, prima instanță a dispus în mod corect formarea loturilor conform variantei 2 din raportul de expertiză, ținând cont de faptul că în această varianta parcela atribuită pârâtei este aceea pe
care o folosește deja, așa cum a rezultat din probele testimoniale menționate mai sus.
Față de cele menționate mai sus, tribunalul consideră nefondate și restul criticilor apelantei, întrucât, nefiind dovedit partajul voluntar pentru terenul de la C., nu pot fi luate în considerare susținerile privind înțelegerile dintre părți cu privire la alte terenuri din masa succesorală rămasă după defuncta G. Aristina.
În ceea ce privește raportul de expertiză, deși s-a susținut că acesta ar fi ineficace, apelanta nu a precizat motivele care sprijină această afirmație. De asemenea, referitor la obiecțiunile formulate în fața primei instanțe, este de observat că nici reclamanta și nici pârâții nu au solicitat identificarea cu date de carte funciară a terenului în litigiu și nici înscrierea în CF a acestuia, iar vecinătățile terenului nu prezintă relevanță pentru efectuarea partajului.
În fine, tribunalul consideră corectă modalitatea de compensare a cheltuielilor de judecată, fiind respectate dispozițiile art.276 C.proc.civ., conform cărora "când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor";. În condițiile în care acțiunea reclamantei a fost admisă în parte, iar întâmpinarea și cererea reconvențională formulate de pârâtă au privit doar terenul în suprafață de 5800 mp, în mod corect prima instanță a dispus compensarea în întregime a sumelor reprezentând taxe judiciare de timbru și timbre judiciare și a obligat reclamanta să achite 2/3 din cheltuielile reprezentând onorariul avocațial și onorariul expertului.
Pentru toate motivele expuse mai sus, tribunalul consideră că apelul declarat de reclamantă este nefondat, urmând ca în baza dispozițiilor art.296 C.proc.civ. să îl respingă și să păstreze sentința atacată, aceasta fiind legală și temeinică.
În baza art.274 C.proc.civ. apelanta N. R. va fi obligată să plătească intimatei N. Ana suma de 2000 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite exceptia lipsei de interes si respinge apelul declarat de pârâții L.
F., N. A., G. Ana si G. I., ca fiind lipsit de interes.
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta N. R. împotriva sentinței civile nr. 20306/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o păstrează în întregime.
Obligă apelanta N. R. să plătească intimatei N. Ana suma de 2000 lei cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE,
D. -I. T.
JUDECĂTOR,
M. O. -S.
GREFIER,
L. M.
Red. D.T./L.M./_
Jud. prima instanță: D. Viorica P. ovici
| ← Decizia civilă nr. 352/2013. Partaj judiciar | Decizia civilă nr. 480/2013. Partaj judiciar → |
|---|
