Decizia civilă nr. 124/2013. Partaj judiciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 124/R/2013
Ședința publică din data de 7 martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: C. | N. | , judecător |
JUDECĂTOR: C. | I. | |
JUDECĂTOR: I. | S. | |
GREFIER: V. | V. |
S-a luat în examinare recursul civil declarat de pârâții S. L. și S. N. împotriva sentinței civile nr.914 din_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, având ca obiect partaj judiciar.
Cauza s-a dezbătut în ședința publică din data de 28 februarie 2013, susținerile și concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea acesteia fiind amânată, la cererea reprezentantului intimaților pentru a depune la dosar concluzii scrise, pentru data de azi.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr.914 din_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._ s-a admis acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții P. E. și P. M. împotriva pârâților S. L. și S. N. și în consecință s-a dispus partajarea judecătorească a terenului înscris în CF 4859 F., nr. top 1258/2 conform cotelor de coproprietate și pe cale de consecință; s- a atribuit reclamanților în indiviziune, respectiv reclamantului P. E. în cotă de 93/193 părți și reclamantei P. M. în cotă de 100/193 părți, un lot în suprafață de 193 mp cu nr. top nou 1258/2/1; s-a atribuit pârâților S. L. și soția S. N. un lot în suprafață de 300 mp teren cu nr. top nou 1258/2/2; s-a dispus grănițuirea dintre terenul atribuit în indiviziune reclamanților, cu nr. top nou 1258/2/1 și terenul atribuit pârâților, cu nr. top nou 1258/2/2 stabilind linia de metă ca fiind situată la 0,52 m în terenul pârâților, față de gardul existent dat de punctele A-B (f.252); au fost obligați pârâții să predea în liniștită și deplină posesie suprafața de circa 18 mp din terenul atribuit în lotul reclamanților și să se abțină pe viitor de la orice acte de tulburare sau deposedare a dreptului de proprietate al reclamanților; s-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamanților și al pârâților asupra terenurilor atribuite în loturi acestora; s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanți și de către pârâtul S. L. (atât în nume propriu cât și în numele soției S. N. ) până la concurența sumei mai mici (2.100 lei ) și obligă pârâții
S. L. și S. N. să plătească reclamanților suma de 255 lei cu titlu cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Conform extrasului de Cf nr. 4859 F., nr. top 1258/2 (f.6) terenul de natură grădină în intravilan în suprafață de 493 mp este coproprietatea reclamantului P. E. cu o cotă de 93/493 părți, a reclamantei P. M. cu o cotă de 100/493 părți și a pârâților S. L. și S. N. ce dețin împreună o cotă de 300/493 părți.
În cauză s-au efectuat 2 rapoarte de expertiză tehnică judiciară topografică, respectiv un raport de către expertul tehnic Berende Login (f.73-80) și un raport de către expertul tehnic Șofron C. (f.159-162) și un raport de contraexpertiză tehnică judiciară topografică de către expertul tehnic Erculescu Dan (f.240-254) .
Conform raportului de contraexpertiză tehnică judiciară topografică întocmit de către expertul tehnic Erculescu Dan în prezent reclamanții folosesc suprafața de 175 mp, iar pârâții folosesc suprafața de 318 mp. S-a concluzionat că dintre cele 4 variante de poziționare a terenului din litigiu raportat la hărțile de carte funciară existente (hărți concretuale, nescarate), la dimensiunile din schițele dezmembrărilor de la f. 52-53 dosar pentru terenurile de la nr. administrative 62, 63 și 77 F., varianta a 4- a (planșa 6) este cea mai probabilă fiind bazată pe o limită exterioară zonei în litigiu și pe niște dimensiuni precizate într-un partaj la terenului vecin
fără legătură cu terenul în cauză. Expertul a arătat că această identificare (varianta a patra de poziționare) este efectuată pe baza dimensiunilor de la schița 53 dosar raportate față de limita nordică (DE ) indicată de părți ca fiind corectă și are în vedere corectarea erorilor strecurate în cuprinsul celorlalte 2 rapoarte de expertiză efectuate în cauză, unde în mod greșit s-a considerat că terenul din litigiu se termină în punctul C, deși nici un plan de carte funciară sau alte informații nu justifică aceasta . Punctul B este colțul terenului din litigiu și este clar identificat în teren de părți și materializat de intersecția gardurilor. Același expert a arătat că în cazul poziționării terenului din litigiu conform variantei a patra (planșa 6 ) linia de metă A-B trebuie deplasată cu 0,52 m în terenul pârâților față de gardul existent pentru a păstra suprafețele conform cotelor existente în Cf 4859 F. la sistarea indiviziunii .
Raportat la cele arătate în cuprinsul raportului de contraexpertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expertul Erculescu Dan, prima instanță a apreciat că se impune partajarea judecătorească a terenului din litigiu conform cotelor de coproprietate, respectiv în varianta I, pentru varianta II - conform folosinței actuale lipsind argumentele temeinice . Împrejurarea că terenul reclamantului ar fi intrat la str. H. și că în realitate acesta ar avea un plus de suprafață nu este de natură să atragă adoptarea variantei de partajare conform modului actual de folosință, deoarece expertul prin poziționarea terenului în varianta a patra a identificat terenul din litigiu ca având în realitate suprafața scriptică de 493 mp.
Față de cele arătate, în baza art. 728 și urm. cod civil s-a admis acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanți și s-a dispus partajarea judecătorească a terenului înscris în CF 4859 F., nr. top 1258/2 conform cotelor de coproprietate. Pe cale de consecință, s-a atribuit reclamanților în indiviziune, respectiv reclamantului P. E. în cotă de 93/193 părți și reclamantei P. M. în cotă de 100/193 părți, un lot în suprafață de 193 mp cu nr. top nou 1258/2/1 și pârâților S. L. și soția S. N. un lot în suprafață de 300 mp teren cu nr. top nou 1258/2/2.
În baza art. 584 Cod civil s-a dispus grănițuirea dintre terenul atribuit în indiviziune reclamanților, cu nr. top nou 1258/2/1 și terenul atribuit pârâților, cu nr. top nou 1258/2/2 stabilind linia de metă ca fiind situată la 0,52 m în terenul pârâților, față de gardul existent dat de punctele A-B (f.252).
În baza art. 480 Cod civil au fost obligați pârâții să predea în liniștită și deplină posesie suprafața de circa 18 mp din terenul atribuit în lotul reclamanților și să se abțină pe viitor de la orice acte de tulburare sau deposedare a dreptului de proprietate al reclamanților .
În final, în baza art. 44 și 46 din Decretul lege nr. 115/1938 s-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamanților și al pârâților asupra terenurilor atribuite în loturile acestora .
În baza art. 274 și urm. Cod procedură civilă s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanți și de către pârâtul S. L. (atât în nume propriu cât și în numele soției S. N. ) până la concurența sumei mai mici (2.100 lei ), iar în final va obliga pârâții S.
L. și S. N. să plătească reclamanților suma de 255 lei cu titlu cheltuieli de judecată. Instanța de fond a reținut că reclamanții au efectuat cheltuieli de judecată în cuantum total de 2355 lei, constând din taxa judiciară de timbru 37 lei (f.4-5) timbrul judiciar 0,6 lei (f.1 verso) avans onorariu expert și diferență onorariu expert - 1800 lei (f.16,167,228,271), onorariu avocat 500 lei (f.275) și cheltuieli de transport - 7,40 (f.273-274) și că pârâtul S. L. (atât în nume propriu cât și în numele soției S. N. ) a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum total de 2100 lei, constând din avans onorariu expert și diferență onorariu expert (f.68,170,231 și 272). Nu s-au acordat cheltuieli de judecată constând din contravaloarea zilelor de muncă ce nu au fost prestate de către pârâții, ca urmare a prezenței la instanță, ca fiind nedovedite .
Împotriva hotărârii expuse au declarat recurs, în termen legal, pârâții S. L. și
S. N. , solicitând admiterea acestuia și, în principal, casarea hotărârii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Nasaud, iar în subsidiar modificarea in tot a hotărarii recurate si, rejudecand cauza sa se dispună partajarea judecătoreasca a imobilului teren conform modului actual de folosința, cu obligarea intimatului reclamant la plata cheltuielilor de judecată în recurs. Apreciază că hotărârea recurată este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Conform rapoartelor de expertiza întocmite in cauza si chiar din ultimul raport de expertiza la punctul 6 din raport gardul a fost construit de către parați cu acordul
reclamanților, precizand faptul ca vechii proprietari B. u V. ia si B. u V. împreuna cu reclamantul au pus stâlpii de beton iar paratul împreuna cu reclamantul au pus gardul de sarma. Apoi vechiul proprietar P. Octavian le-a dat suprafața de 25 m lungime si latime de 4 m din acest imobil, in schimbul terenului din locul numit Secătura Secii .Apoi potrivit unui act intitulat "Convenție’ reclamantul P. E. a făcut cu reclamantul un schimb de teren, paratul primind o suprafața de teren din imobilul din litigiu de cea 25 m lungime si latime de 3 m. acte pe care le depune anexat prezentei si care au fost găsite dupa pronunțarea hotărârii. Conform raportului de expertiza fila 3 din raport, expertul arata faptul ca "chiar daca aparent terenul reclamantului are deficit de suprafața ,o parte din terenul inițial al acestuia a intrat in str H., unde se afla peste 100 mp. Pe limitele vechi indicate de parti și de vecini aflați la fata locului cu ocazia constatărilor in teren deci practic si terenul reclamantului are un plus de suprafața. T. nd cont de calitatea harților de carte funciara ,a schitelor,dezmembrarilor făcute prin măsurători expeditive si geometrizarea frânturilor laturilor nu sunt argumente a constata lipsuri sau plusuri de suprafața de natura a influenta limita in litigiu. Apoi, expertul in concluziile raportului de expertiza expertul face propunere de partajare si conform modului actual de fol osința. Arată faptul ca reclamanții nu au ocupat o suprafața de teren din terenul reclamanților. Expertul nu precizează cu certitudine care variante si care expertize efectuate in cauza ar reflecta realitatea si precizează ca din toate variantele precizate cea mai probabila dar nu certa. Asa cum au arătat in momentul in care reclamanții cu mulți ani in urma au cumpărat stâlpii de beton pentru delimitarea celor doua proprietăți erau pusi de către reclamant si foștii proprietari. Urmare depunerii raportului de expertiza au solicitat încuviințarea unei descinderi locale, intrucat in raportul de expertiza expertul se bazează pe probabilități printr-o descindere locala instanța avea posibilitatea in teren a-si forma un punct de vedere privitor la cele doua variante pentru-ca asa cum se arata in raportul de expertiza fila 3 alin 2 o parte din terenul acestuia se afla in str H., deci practic si terenul reclamantului are un plus de suprafata. Ori reclamanții in aceasta situație aveau obligația de a introduce in cauza si alte terenuri din str H. ,la pagina 3 alin 2 expertul indica si alte nr top.posibile.
În drept invocă is part 299 si urm Cod proc civila art 312,si urm Cod proc Civ art
304 304-1 Cod proc civ art 274 Cod proc civ.
Intimații reclamanți P. E. și P. M., legal citați și-au delegat reprezentant ales în cauză și au formulat întâmpinare (f.20-21) prin care solicită respingerea recursului ca nefundat și pe cale de consecință menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile recurate ; cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată pentru următoarele argumente:
În primul rând, critica adusă sentinței ca urmare a variantei de partajare adoptată de instanță este una neîntemeiată și nefondată. Instanța în mod corect a analizat toate cele trei lucrări de expertiză efectuate în dosarul de fond și în mod obiectiv a reținut detaliile oferite de expertul tehnic Erculescu Dan în sensul că dintre cele 4 variante de poziționare a terenului din litigiu raportat la hărțile de carte funciara existente (harti concretuale, nescarate), la dimensiunile din schitele dezmembrărilor de la f. 52-53 dosar pentru terenurile de la nr. administrative 62, 63 si 77 F., varianta a 4- a (planșa 6) este cea mai probabilă fiind bazată pe o limită exterioară zonei in litigiu si pe niște dimensiuni precizate intr-un partaj al terenului vecin fără legătură cu terenul în cauză. Tot expertul a arătat ca aceasta identificare (varianta a patra de poziționare) este efectuata pe baza dimensiunilor de la schița 53 dosar raportate fata de limita nordica (DE ) indicata de parti ca fiind corecta si are in vedere corectarea erorilor strecurate in cuprinsul celorlalte 2 rapoarte de expertiza efectuate in cauză, unde in mod greșit s-a considerat ca terenul din litigiu se termina in punctul C, desi nici un plan de carte funciara sau alte informații nu justifica aceasta . Punctul B este coltul terenului din litigiu si este clar identificat in teren de parti si materializat de intersecția gardurilor. Același expert a arătat ca in cazul poziționării terenului din litigiu conform variantei a patra (planșa 6 ) linia de meta A-B trebuie deplasata cu 0,52 m in terenul paraților fata de gardul existent pentru a păstra suprafețele conform cotelor existente in Cf 4859 F. la sistarea indiviziunii. Raportat la cele arătate in cuprinsul raportului de contraexpertiza tehnica judiciara topografica intocmit de expertul Erculescu Dan, instanța de fond a apreciat în mod corect ca se impune partajarea judecătoreasca a terenului din litigiu conform cotelor de coproprietate, respectiv in varianta I, pentru varianta II -
conform folosinței actuale lipsind argumentele temeinice, iar împrejurarea ca terenul reclamantului ar fi intrat la str. H. si ca in realitate acesta ar avea un plus de suprafața nu este de natura sa atragă adoptarea variantei de partajare conform modului actual de folosința, deoarece expertul prin poziționarea terenului in varianta a patra a identificat terenul din litigiu ca având in realitate suprafața scriptica de 493 mp.
În ceea ce privește critica adusă sub aspectul neadministrării de către instanță a descinderii locale, instanța în mod corect a reținut inutilitatea acestei probe, atâta timp cât la fața locului nu puteau fi identificate semne vechi de hotar și nici nu puteau fi constatate alte împrejurări pentru justa soluționare a cauzei.
Referitor la înscrisul intitulat convenție, menționează faptul că acel schimb a existat, dar suprafața de teren pe care i-a predat-o pentru a fi folosită ca și drum face parte dintr-un alt imobil teren și nicidecum din terenul în litigiu, iar susținerea recurenților că le-ar fi găsit după pronunțarea hotărârii este ireală, întrucât despre acest drum se făcea vorbire în dosarul de fond din data de _
, conform obiecțiunilor la lucrarea de expertiză efectuată de expertul Berende Login depuse personal chiar de recurentul S. L. . Nici susținerea edificării gardului cu acordul intimaților nu este una reală, ci forțată și lipsită de de veridicitate.
In drept invocă dispozițiile art. 115 si urm. Cod procedura civila si disp. Art. 274 Cod procedura civila, solicitând judecarea cauzei și în lipsă conf.art.242 pt.2 C.P.C.
În cauză s-a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul recurenților de către B.
V. (f.17) prin care se arată că în fapt, mama sa, B. u V. ia ,a vândut paraților recurenți gradina ce face obiectul dosarului nr._, însă linia de meta a fost pusa de către reclamantul P. E. ,
B. u V. ia si intervenient.de comun acord in jurul zilei de 14 mai 2003, foștii proprietari ai terenului B. u V. ia si B. u V. impreuna cu reclamantul P. E. au făcut gropile si au pus stâlpi de beton, iar apoi pe stâlpi au pus gardul din plasa de sarma. Cunoaște faptul ca intre parti a mai fost si o intelegere prin care intimatul reclamant i-a dat recurentului parat drum din gradina de pe strada H. pe o lungime dc 25 m si o latime de 3 m in schimbul unui teren in suprafața de 10 ari din locul numit Secătura Secii. Interesul promovării prezentei cereri in apărarea recurenților parați este acela de a salvgarda proprietatea acestora pe care mama lui a vandut-o acestora, spre folosința pașnică, mejda dintre proprietăți asa cum a arătat s-a pus de către intimatul reclamant P.
E. de comun acord, prevenirea încălcării unui drept si preîntâmpinarea unui abuz din partea intimatului reclamant raportat la cele arătate. Pentru aceste motive consideră ca se impune ca mejda dintre cele doua proprietăți sa fie fixata conform modului actual de folosința.
În drept invocă dispozițiile art 49 (1)(3), art 51 si urm Cod procedura civila.
Intimații reclamanți P. E. și P. M., au depus răspuns la întâmpinare și concluzii scrise prin care se reiterează in extenso motivele recursului.
Recursul nu este fondat.
Prima instanță a sistat corespunzător starea de indiviziune ce subzista între litiganți, opțiunea pentru varianta corespunzătoare respectării întinderii cotelor de coproprietate în detrimentul celei ce reflecta modul actual de folosință fiind judicioasă.
În cauză a fost administrată o amplă probațiune, fiind întocmite trei rapoarte de expertiză topometrice date fiind obiecțiunile succesive formulate, ultimul fiind edificator din perspectiva complexității determinărilor tehnico-topometrice luate în calcul de expert. Cercetarea judecătorească reclamat neîntreprinsă nu se impunea a fi efectuată, însemnătatea constatărilor personale pe care le putea face la fața locului judecătorul cauzei nefiind relevantă cât timp toate detaliile sunt reflectate în raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul Erculescu Dan.
Partajul judiciar îi vizează pe pârâții recurenți S. L. și N. pe de o parte, pe de altă parte pe reclamanții intimați P. E. și M., primii deținători ai cotei de 300/493 părți, secunzii împreună 193/492 părți. Coindiviziunea provine din achiziția de la aceeași proprietari tabulari, survenind în anul 2002 pentru reclamanții intimați și în anul 2003 pentru pârâții recurenți, care, așa cum demonstrează înscrisurile depuse la dosar au finalizat procesul de întregire a gospodăriei început în anul 1995 cu ocazia cumpărării locuinței și a terenului aferent de 410 mp .
Circumstanțele poziționării gardului existent nu pot antrena consecința adoptării variantei de partajare pe traseul acestuia, susținută de pârâții recurenți. Pe de o parte în această ipoteză întinderea celor două loturi rezultate din operațiunea sistării stării de indiviziune nu corespunde celei corespunzătoare cotelor de coproprietate deținute de părți, mărind nejustificat patrimoniul unora, în detrimentul celorlalți cu 18 mp. Pe de altă parte nici nu s-a probat existența vreunui partaj de folosință convenit între coindivizari în această modalitate. Aspectele relevate suplimentar în recurs de succesorul foștilor proprietari tabulari în cuprinsul cererii de intervenție formulată în interesul recurenților, confirmă această concluzie făcând trimitere la raporturile dintre foștii proprietari și achizitori, nicidecum la vreo înțelegere concretă dintre coindivizari în privința întinderii stăpânirii fiecăruia.
Nici din perspectiva istoricului întregirii gospodăriei pârâților recurenți ori a traseului str.
H. nu se poate ajunge la o altă concluzie, pretinsele convenții private de schimb neproducând vreun efect juridic de transmitere a proprietății în lipsa validării lor pe cale notarială ori judiciară, iar conform hărților de carte funciară, schițelor dezmembrărilor survenite în timp și proporția afectării fondurilor limitrofe la stradă ultimul element nu influențează limita în litigiu.
Din cele șase variante de poziționare a delimitării celor două loturi nou create, cea agreată de prima instanță este corectă, fiind determinată de repere concrete obiectiv determinate de expert, în raport de această ipoteză configurându-se două posibile limite: una corespunzătoare gardului existent (dorită de pârâții recurenți), cealaltă în acord cu întinderea cotelor de coproprietate(urmărită de reclamanții intimați). Opțiunea instanței pentru secunda este, cum înainte s-a arătat, justificată de acordul deplin cu mărimea drepturilor de proprietate deținute de coindivizarii între care nu a survenit vreun partaj de folosință de durată rezonabilă în timp.
Critica recurenților vizând cadrul procesual este nefondată, pretinsa extindere fiindu-le în sarcină în etapa judecății în primă instanță. Cât timp au stat în pasivitate, cadrul procesual sub aspectul obiectului pricinii și al participanților la proces a fost fixat în limitele stabilite prin cererea de chemare în judecată adresată de reclamanți. Atragerea în proces a altor persoane și tranșarea regimului juridic al altor terenuri era la îndemâna pârâților care aveau opțiunea extinderii cercetării judecătorești în termenii Codului de procedură civilă, însă nevalorificarea acestei opțiuni în fața primei instanțe le este în culpă exclusivă, neputând fi pusă în sarcina reclamanților intimați, astfel încât nu poate reprezenta un motiv de reformare a hotărârii date.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod proc. civ, recursul declarat va fi respins ca nefondat, identic și cererea de intervenție accesorie, iar în baza art. 274 Cod proc. civ. recurenții vor fi obligați să le plătească intimaților cheltuieli de judecată în recurs în sumă de 1061,4 lei reprezentând onorariu avocațial și contravaloare transport din localitatea de domiciliu la instanță, justificate cu chitanță și bilete de transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art.312 Cod procedură civilă;
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții S. I. și S. N. , ambii cu domiciliul în loc.F., str.H., nr.76, județul Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr.914/2012 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._ și cererea de intervenție în interesul recurenților formulată de B. V., domiciliat în F., str. Gării nr. 354, jud. Bistrița- Năsăud.
Obligă recurenții să plătească intimaților P. E. și P. M. , ambii cu domiciliul în loc.F., str.B., nr.1041, județul Bistrița-Năsăud, în solidar, cheltuieli de judecată în sumă de 1061,4 lei.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, Judecători, Grefier,
C. N. C. I. - I. S. V. V.
Red.dact. NC. _
| ← Decizia civilă nr. 381/2013. Partaj judiciar | Decizia civilă nr. 415/2013. Partaj judiciar → |
|---|
