Decizia civilă nr. 157/2013. Partaj judiciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 157/A/2013
Ședința publică de la 27 Martie 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE A. F. D.
Judecător O. -C. T. Grefier S. I. Ș.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelanții N. V. -C., N. M. -
R., P. I. A., P. C. M., împotriva Sentinței civile nr. 17853/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr._ privind și pe intimat S.
R. PRIN M. C. -N., intimat S. R. PRIN C. LOCAL AL M. C. -N., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, tribunalul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Reține că prin Sentința civilă nr.17853/2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții P. I. A. și P. C. M. ambii cu domiciliul în mun.C. -N., str.E.
R. nr.36, jud.C. împotriva pârâților N. V. și N. M. R. ambii cu domiciliul în mun.C. -N., str.E. R. nr.36, jud.C. și S. R. prin Consiliul Local al mun.C.
-N. și M. C. -N. ambele cu sediul în mun.C. -N., str.M. nr.1-3, jud.C., având ca obiect partaj.
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții N. V. și N.
R. .
S-a dispus înscrierea în cartea funciară asupra imobilului situat administrativ în mun.C. -N., str.E. R. nr.36, jud.C. și înscris în CF 8880 C., nr.top.8993 teren în suprafață de 849 mp și casă din cărămidă acoperită din țiglă a mansardei compusă din cameră, baie și antreu.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune existentă asupra imobilului situat administrativ în mun.C. -N., str.E. R. nr.36, jud.C. și înscris în CF 8880 C., nr.top.8993 teren în suprafață de 849 mp și casă din cărămidă acoperită din țiglă, conform variantei II și planșei 5 ( fila 187 vol.I) din raportul de expertiză topografică întocmită de expert D. Erculescu, astfel:
imobil cu nr.top.nou 8993/1 casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 2 apartamente și părți comune indivize la care intră accesul și terenul din str.E. R. nr.36, proprietari fiind reclamanții în cotă de 74/192 a parte ca bun comun cu titlu de cumpărare și pârâții în cotă de 118/192 a parte ca bun comun cu titlu de cumpărare
imobil cu nr.top.nou_ /1/I teren în str.E. R. nr.36 în suprafață de 382 mp și apartament nr.1 și părți comune indivize aferente înscrise în CF 8880 C., proprietari fiind pârâții ca bun comun cu titlu de cumpărare și sistare indiviziune
imobil cu nr.top.nou_ /1/II teren în str.E. R. nr.36 în suprafață de 239 mp și apartament nr.2 și părți comune indivize aferente înscrise în CF 8880 C. ,
proprietari fiind reclamanții ca bun comun cu titlu de cumpărare și sistare indiviziune.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune existentă asupra construcției - casă familială existentă asupra imobilului situat administrativ în mun.C. -N., str.E. R. nr.36, jud.C. și înscris în CF 8880 C., nr.top.8993 teren în suprafață de 849 mp și casă din cărămidă acoperită din țiglă, prin împărțirea pe apartamente conform variantei IV din raportul de expertiză în construcții efectuată în cauză de expert M. A., astfel:
casă din cărămidă executată pe fundații din beton, acoperită cu țiglă compusă din 2 apartamente și părți comune indivize compuse din: fundații, pereți, pod, acoperiș, branșamente de energie electrică, gaz metan, apă, racord la canal înscrisă în CF colectivă 8880 C. -N.
apartamentul nr.1 cu nr.top.nou 8993/1/I compus din la subsol: 2 camere, 2 bucătării, baie, hol, WC, antreu și pivniță, la parter: 3 camere, baie, WC, antreu și hol, cu suprafața de 214,01 mp, cu părțile comune indivize aferente în cotă de 61,75/100 a parte, care va reveni pârâților ca bun comun cu titlu de cumpărare și sistare indiviziune
apartamentul nr.2 cu nr.top.nou 8993/1/II compus din subsol: pivniță, la etaj: 3 camere, bucătărie, hol, debara și coridor, la mansardă: cameră, baie, antreu și hol cu scară de acces, cu suprafața de 132,57 mp, cu părțile comune indivize aferente în cotă de 38,25/100 a parte, care va reveni reclamanților ca bun comun cu titlu de cumpărare și sistare indiviziune.
S-a dispus executarea unei scări de acces la pod în favoarea pârâților, conform variantei IV din raportul de expertiză în construcții efectuată în cauză de expert M. A., scară ce se va executa cu două rampe cu dimensiunile în plan ale scării de 4,70 x 2,20 m, iar rampele vor fi de la nivelul terenului cota -0,70 până la +1,83, de la +1,83 până la
+2,36 și de la +2,36 până la +3,90, care se va amplasa pe terenul proprietatea pârâților, lucrare în valoare de 12.981 lei, cost ce va fi suportat de pârâți.
S-a dispus executarea unei scări de acces la etaj prin exteriorul clădirii în favoarea reclamanților, conform variantei IV din raportul de expertiză în construcții efectuată în cauză de expert M. A., lucrare în valoare de 18.100 lei, cost ce va fi suportat de reclamanți.
S-a dispus executarea unei scări de acces la terenul atribuit reclamanților, scară care pornește de la stradă și urmărește configurația terenului și care se va executa din beton armat, în valoare de 1.092 lei care va fi suportată în mod egal de părțile împrocesuate.
S-a dispus partajarea pivniței prin prevederea unei uși de acces în favoarea reclamanților din exteriorul clădirii de pe ternul aflat în proprietatea lor, revenind fiecărei părți din proces o pivniță în suprafață de 5,41 mp, valoarea lucrărilor fiind de 1.900 lei care se va suporta în mod egal de părțile împrocesuate, s-a dispus recalcularea cotelor de proprietate asupra părților comune indivize aferente, astfel: pentru apartamentul nr.1 cota de 68,11/100 a parte și pentru apartamentul nr.2 cota de 31,89/100 a parte, s-a dispus radierea din CF a cotei de 327/849 a parte a S. ui R. din terenul înscris în CF 8880 C. -N., s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei de interes a reclamanților pentru petitul 6 din acțiune introductivă de instanță în forma inițială, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. C. -N., s-a respins ca neîntemeiat petitul 6 din acțiune privind obligarea pârâților la plata contravalorii reparației acoperișului și exteriorului clădirii, s-a respins ca inadmisibil capătul de cerere din acțiunea reconvențională privind constatarea calității de coproprietari a părților asupra imobilului mai sus indicat, s-au compensat în întregime cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, judecătoria a reținut următoarele:
Potrivit copiei in extenso de pe cartea funciară, imobilul situat administrativ în mun. C. -N., str.E. R. nr.36, jud.C. și înscris în CF 8880 C., nr.top.8993 teren în suprafață de 849 mp și casă din cărămidă acoperită din țiglă are ca proprietari pe reclamanți în cotă de 74/192 a parte ca bun comun cu titlu de cumpărare și pe pârâți în cotă de 118/192 a parte ca bun comun cu titlu de cumpărare.
Referitor la reclamanți se reține că aceștia au dobândit cota parte din imobilul mai sus indicat în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ cu numita G. M. Viorica, contract autentificat sub nr.1303/_ de către BNP P. an L. . ( fila 12 - 13 ).
La data de_, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare dintre numita Demian M. și pârâtul N. V. cu privire la cota de 118/192 a parte din imobilul în litigiu. ( fila 46 ).
Esențial pentru cauză este faptul că din acest contract rezultă fără echivoc faptul că holul de la parterul imobilului în litigiu revine în proprietate pârâților N. cu precizarea ca accesul la apartamentul de la etaj să se facă prin acest hol dar doar până la sistarea stării de indiviziune. În același sens este și declarația martorului Sandor M. G. Sorin audiat la data de_, acesta susținând că are cunoștință de faptul că holul de la parter aparține de drept pârâților, iar singurul motiv pentru care nu s-a realizat până în prezent sistarea stării de indiviziune este lipsa banilor. Astfel, numita G. M. fosta proprietară a imobilului nu s-a opus niciodată la sistarea stării de indiviziune. Însă întrucât presupunea anumite costuri, neputând să le suporte, s-a amânat partajarea imobilului.
Conform deciziei nr.65/751/_, emisă de Prefectura jud.C., numitei G.
i-a fost atribuită în proprietate suprafața de teren de 327,00 mp situată în mun.C. -
, str.E. R. nr.36, jud.C., motiv pentru care se impune radierea din cartea funciară a cotei de proprietate a S. ui R. . ( fila 39 ).
În ce privește sistarea stării de indiviziune, părțile au fost de acord, singurul dezacord fiind în ce privește terenul dacă sistarea stării de indiviziune să se facă conform cotelor de proprietate sau folosinței faptice, iar în ce privește construcția, căile de acces la pod și la apartamentul de la etaj. Pentru a se putea pronunța asupra acestor capete de cerere, instanța a dispus efectuarea unor raporturi de expertiză topografice și în construcții.
Referitor la teren, în cauză a fost efectuată expertiza tehnică de specialitate de către expert Erculescu D. . Astfel, acesta a reținut că imobilul în litigiu este curtea situată în mun.C. -N., str.E. R. nr.36, pe teren existând edificată o construcție cu destinația de locuință formată din D+P+E+M.
Conform situației de carte funciară, imobilul este înscris în CF 8880 C. -N., nr.top.8993 teren în suprafață de 849 mp, proprietari fiind reclamanții P. I. A. și soția P. C. M. în cotă de 74/192 a parte și pârâții N. V. și soția N. M. R. în cotă de 118/192 a parte.
Pentru sistarea stării de indiviziune, expertul a precizat că va avea în vedere partajarea în 3 loturi, din care unul cu spațiile comune aferente construcției și accesul și celelalte două loturi conform cotelor de proprietate ale părților. Sigur că în cauză s-au făcut la solicitarea părților și variante conform folosinței faptice, însă instanța va opina pentru partajarea conform cotelor de proprietate dacă acest lucru este posibil, acesta fiind criteriul principal de realizare a partajului.
În acest sens, expertul a reținut că nu se justifică partajarea conform folosinței cu calcularea sultei corespunzătoare pentru diferența de 55 mp dintre terenul folosit de reclamanți și cel de 282 mp cât le-ar reveni conform cotei de proprietate.
Astfel, instanța va adopta în ce privește partajarea terenului asupra conform variantei II și planșei 5 (depusă la fila 187 vol.I) din raportul de expertiză topografică întocmită de expert D. Erculescu, dispunând astfel lotizarea terenului după cum urmează: imobil cu nr.top.nou 8993/1 casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 2 apartamente și părți comune indivize la care intră accesul și terenul din str.E. R. nr.36, proprietari fiind reclamanții în cotă de 74/192 a parte ca bun comun cu titlu de cumpărare și pârâții în cotă de 118/192 a parte ca bun comun cu titlu de cumpărare, imobil cu nr.top.nou_ /1/I teren în str.E. R. nr.36 în suprafață de 382 mp și apartament nr.1 și părți comune indivize aferente înscrise în CF 8880 C., proprietari fiind pârâții ca bun comun cu titlu de cumpărare și sistare indiviziune și imobil cu nr.top.nou_ /1/II teren în str.E. R. nr.36 în suprafață de 239 mp și apartament nr.2 și părți comune indivize aferente înscrise în CF 8880 C., proprietari fiind reclamanții ca bun comun cu titlu de cumpărare și sistare indiviziune.
Din probatoriul existent la dosar, dar și din susținerile părților se reține faptul că asupra imobilului construcție s-a edificat o mansardă, care însă în prezent nu este evidențiată în cartea funciară, motiv pentru care urmează a se complini această lipsă.
Privitor la partajarea construcției, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize în construcții de expert M. A. cu mai multe variante de partaj, litigios fiind aspectul privind calea de acces la apartamentul de la etaj pentru reclamanți.
Astfel, luând în considerare IV din raportul de expertiză în construcții efectuată în cauză de expert M. A., partajarea asupra construcției - casă familială existentă asupra imobilului situat administrativ în mun.C. -N., str.E. R. nr.36, jud.C. și înscris în CF 8880 C., nr.top.8993 teren în suprafață de 849 mp și casă din cărămidă acoperită din țiglă, prin împărțirea pe apartamente, astfel: - casă din cărămidă executată pe fundații din beton, acoperită cu țiglă compusă din 2 apartamente și părți comune indivize compuse din: fundații, pereți, pod, acoperiș, branșamente de energie electrică, gaz metan, apă, racord la canal înscrisă în CF colectivă 8880 C. -N., - apartamentul nr.1 cu nr.top.nou 8993/1/I compus din la subsol: 2 camere, 2 bucătării, baie, hol, WC, antreu și pivniță, la parter: 3 camere, baie, WC, antreu și hol, cu suprafața de 214,01 mp, cu părțile comune indivize aferente în cotă de 61,75/100 a parte, care va reveni pârâților ca bun comun cu titlu de cumpărare și sistare indiviziune, apartamentul nr.2 cu nr.top.nou 8993/1/II compus din subsol: pivniță, la etaj: 3 camere, bucătărie, hol, debara și coridor, la mansardă: cameră, baie, antreu și hol cu scară de acces, cu suprafața de 132,57 mp, cu părțile comune indivize aferente în cotă de 38,25/100 a parte, care va reveni reclamanților ca bun comun cu titlu de cumpărare și sistare indiviziune.
Mai trebuie subliniat faptul că instanța a adoptat această variantă cu crearea de noi căi de acces după cum urmează pentru a realiza o sistare totală a stării de indiviziune pe de o parte din cauza relațiilor tensionate dintre părți, iar pe de altă parte pentru a nu determina părțile la o nouă sesizare ulterioară a instanței pentru a se pronunța cu privire la căile de acces.
Pentru a se asigura pe de o parte o sistare a stării de indiviziune integrală, iar pe de altă parte pentru a asigura accesul la pod al pârâților, urmează a se executa o scară de acces la pod în favoarea pârâților, conform variantei IV din raportul de expertiză în construcții efectuată în cauză de expert M. A., scară ce se va executa cu două rampe cu dimensiunile în plan ale scării de 4,70 x 2,20 m, iar rampele vor fi de la nivelul terenului cota -0,70 până la +1,83, de la +1,83 până la +2,36 și de la +2,36 până la
+3,90, care se va amplasa pe terenul proprietatea pârâților, lucrare în valoare de 12.981 lei, cost ce va fi suportat de pârâți, calea de acces fiind exclusiv în interesul lor.
Pentru aceleași considerente, se va proceda la executarea unei scări de acces la etaj prin exteriorul clădirii în favoarea reclamanților, conform variantei IV din raportul de expertiză în construcții efectuată în cauză de expert M. A., lucrare în valoare de
18.100 lei, cost ce va fi suportat de reclamanți calea de acces fiind exclusiv în interesul lor.
De asemenea, se impune executarea unei scări de acces la terenul atribuit reclamanților, scară care pornește de la stradă și urmărește configurația terenului și care se va executa din beton armat, în valoare de 1.092 lei care va fi suportată în mod egal de părțile împrocesuate fiind în interesul ambelor părți.
Referitor la partajarea pivniței, pentru realizarea acestui aspect, se impune deschiderea unei uși de acces în favoarea reclamanților din exteriorul clădirii de pe ternul aflat în proprietatea lor, revenind fiecărei părți din proces o pivniță în suprafață de 5,41 mp, valoarea lucrărilor fiind de 1.900 lei care se va suporta în mod egal de părțile împrocesuate.
Întrucât urmare a acestui litigiu, s-a dispus înscrierea mansardei asupra construcției existente, este necesară și recalcularea cotelor de proprietate asupra părților comune indivize aferente, astfel pentru apartamentul nr.1 cota de 68,11/100 a parte și pentru apartamentul nr.2 cota de 31,89/100 a parte.
În privința excepția lipsei de interes a reclamanților pentru petitul 6 din acțiune introductivă de instanță în forma inițială privind reparațiile acoperișului clădirii și a exteriorului clădirii, instanța nu poate reține că reclamanții nu au interes în efectuarea acestor reparații fiind la sesizarea instanței coproprietari asupra imobilului, iar la finalul procesului, ajungând să aibă un drept de proprietate exclusivă doar asupra apartamentului și terenului aferent, părțile comune rămânând în indiviziune. Prin urmare în temeiul art.137 C.proc.civ. va respinge această excepție. Referitor la excepția
lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. C. -N., reprezentarea S. ui R. în lumina prevederilor Legii nr.213/1998 se face de Consiliul Local, astfel că se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a M. ui C. -N. .
Întrucât din probatoriul administrat nu s-a făcut dovada costurilor de reparație a acoperișului clădirii și exteriorului clădirii, instanța va respinge ca neîntemeiat petitul 6 din acțiune privind obligarea pârâților la plata contravalorii reparației acoperișului și exteriorului clădirii.
Raportat la cele mai sus reținute, instanța a apreciat că atât acțiunea civilă precizată cât și cererea reconvențională sunt întemeiate doar în parte, urmând a le admite în această
În temeiul art.35 și urm. din Legea nr.7/1996 rep. a dispus înscrierea în cartea funciară asupra imobilului situat administrativ în mun.C. -N., str.E. R. nr.36, jud.C. și înscris în CF 8880 C., nr.top.8993 teren în suprafață de 849 mp și casă din cărămidă acoperită din țiglă a mansardei compusă din cameră, baie și antreu.
Făcând aplicarea art.728 și urm.C.civ. raportat la art.6731și urm.C.proc.civ. a dispus sistarea stării de indiviziune existentă asupra imobilului situat administrativ în mun.C. -N., str.E. R. nr.36, jud.C. și înscris în CF 8880 C., nr.top.8993 teren în suprafață de 849 mp și casă din cărămidă acoperită din țiglă, conform variantei II și planșei 5 ( fila 187 vol.I) din raportul de expertiză topografică întocmită de expert D. Erculescu, astfel:imobil cu nr.top.nou 8993/1 casă din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din 2 apartamente și părți comune indivize la care intră accesul și terenul din str.E. R. nr.36, proprietari fiind reclamanții în cotă de 74/192 a parte ca bun comun cu titlu de cumpărare și pârâții în cotă de 118/192 a parte ca bun comun cu titlu de cumpărare, imobil cu nr.top.nou_ /1/I teren în str.E. R. nr.36 în suprafață de 382 mp și apartament nr.1 și părți comune indivize aferente înscrise în CF 8880 C., proprietari fiind pârâții ca bun comun cu titlu de cumpărare și sistare indiviziune, imobil cu nr.top.nou_ /1/II teren în str.E. R. nr.36 în suprafață de 239 mp și apartament nr.2 și părți comune indivize aferente înscrise în CF 8880 C., proprietari fiind reclamanții ca bun comun cu titlu de cumpărare și sistare indiviziune.
Totodată, a dispus sistarea stării de indiviziune existentă asupra construcției - casă familială existentă asupra imobilului situat administrativ în mun.C. -N., str.E.
nr.36, jud.C. și înscris în CF 8880 C., nr.top.8993 teren în suprafață de 849 mp și casă din cărămidă acoperită din țiglă, prin împărțirea pe apartamente conform variantei IV din raportul de expertiză în construcții efectuată în cauză de expert M. A., astfel:
casă din cărămidă executată pe fundații din beton, acoperită cu țiglă compusă din 2 apartamente și părți comune indivize compuse din: fundații, pereți, pod, acoperiș, branșamente de energie electrică, gaz metan, apă, racord la canal înscrisă în CF colectivă 8880 C. -N.
apartamentul nr.1 cu nr.top.nou 8993/1/I compus din la subsol: 2 camere, 2 bucătării, baie, hol, WC, antreu și pivniță, la parter: 3 camere, baie, WC, antreu și hol, cu suprafața de 214,01 mp, cu părțile comune indivize aferente în cotă de 61,75/100 a parte, care va reveni pârâților ca bun comun cu titlu de cumpărare și sistare indiviziune
apartamentul nr.2 cu nr.top.nou 8993/1/II compus din subsol: pivniță, la etaj: 3 camere, bucătărie, hol, debara și coridor, la mansardă: cameră, baie, antreu și hol cu scară de acces, cu suprafața de 132,57 mp, cu părțile comune indivize aferente în cotă de 38,25/100 a parte, care va reveni reclamanților ca bun comun cu titlu de cumpărare și sistare indiviziune.
Pentru a se asigura pe de o parte o sistare a stării de indiviziune integrală, iar pe de altă parte pentru a asigura accesul la pod al pârâților, în baza art.1073-1077 C.civ. va dispune executarea unei scări de acces la pod în favoarea pârâților, conform variantei IV din raportul de expertiză în construcții efectuată în cauză de expert M. A., scară ce se va executa cu două rampe cu dimensiunile în plan ale scării de 4,70 x 2,20 m, iar rampele vor fi de la nivelul terenului cota -0,70 până la +1,83, de la +1,83 până la +2,36 și de la +2,36 până la +3,90, care se va amplasa pe terenul proprietatea pârâților, lucrare în valoare de 12.981 lei, cost ce va fi suportat de pârâți, calea de acces fiind exclusiv în interesul lor.
Pentru aceleași motive indicate mai sus, a dispus executarea unei scări de acces la etaj prin exteriorul clădirii în favoarea reclamanților, conform variantei IV din raportul de expertiză în construcții efectuată în cauză de expert M. A., lucrare în valoare de
lei, cost ce va fi suportat de reclamanți calea de acces fiind exclusiv în interesul lor.
De asemenea, a dispus executarea unei scări de acces la terenul atribuit reclamanților, scară care pornește de la stradă și urmărește configurația terenului și care se va executa din beton armat, în valoare de 1.092 lei care va fi suportată în mod egal de părțile împrocesuate fiind în interesul ambelor părți.
În temeiul art.728 și urm.C.civ. raportat la art.6731și urm.C.proc.civ. a dispus partajarea pivniței prin prevederea unei uși de acces în favoarea reclamanților din exteriorul clădirii de pe ternul aflat în proprietatea lor, revenind fiecărei părți din proces o pivniță în suprafață de 5,41 mp, valoarea lucrărilor fiind de 1.900 lei care se va suporta în mod egal de părțile împrocesuate.
În baza art.35 din Legea nr.7/1996 rep. a dispus recalcularea cotelor de proprietate asupra părților comune indivize aferente, astfel: pentru apartamentul nr.1 cota de 68,11/100 a parte și pentru apartamentul nr.2 cota de 31,89/100 a parte.
În baza art.22 și urm. din Legea nr.7/1996 rep. va dispune radierea din CF a cotei de 327/849 a parte a S. ui R. din terenul înscris în CF 8880 C. -N. .
În temeiul art.137 C.proc.civ. a respins ca neîntemeiată excepția lipsei de interes a reclamanților pentru petitul 6 din acțiune introductivă de instanță în forma inițială. Totodată, în lumina prevederilor Legii nr.213/1998 va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. C. -N. .
În baza art.1169 C.civ. intrucât nu s-a făcut dovada costurilor de reparație a acoperișului clădirii și exteriorului clădirii, instanța a respins ca neîntemeiat petitul 6 din acțiune privind obligarea pârâților la plata contravalorii reparației acoperișului și exteriorului clădirii.
De asemenea, deoarece s-a realizat sistarea stării de indiviziune, în baza art.728 și urm.C.civ. a respins ca inadmisibil capătul de cerere din acțiunea reconvențională privind constatarea calității de coproprietari a părților asupra imobilului mai sus indicat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen legal recurs recalificat în apel reclamanții P. I. A. și P. C. M. solicitând admiterea apelului formulat, modificarea în partea a hotărârii atacate în sensul admiterii în întregime a acțiunii introductive de instanță, cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamanții arată că în privința hotărârii atacate, apreciază că este parțial nelegală și netemeinică pentru mai multe motive.
Cât privește modalitatea de partaj a terenului, instanța a apreciat ca varianta II și planșa 5 din expertiza efectuată de expertul D. Erculescu este cea mai buna, fără insa a motiva de ce sau ce a determinat aceasta alegere.
Consideră ca aceasta variantă este greșita deoarece se atribuie teren reclamanților în spatele clădirii unde nu au avut niciodată acces la teren și pe care oricum nu îl vor putea utiliza pentru ca accesul spre acesta va fi blocat de scara exterioară ce urmează sa fie executata. In același timp, scara de acces din strada spre clădire se va executa alăturat scărilor existente in prezent, iar suprafața de teren atribuita pârâților N. in varianta instanței va fi ocupata de noile scări. Astfel, nici o parte nu are vreun folos din terenul atribuit.
Apreciază varianta solicitata de reclamanți prin concluziile scrise, respectiv varianta IV planșa 7 întocmită la_ este cea care poate să asigure părților o mai justă folosință a terenului. În această variantă construcția scărilor din stradă spre clădire se va lega de scările existente în prezent și se va institui o cale de acces prin interiorul casei către apartamentul reclamanților. De altfel, în prezent,. Pârâții N. utilizează întreaga suprafață de teren atât din spatele clădirii, cât și din partea nordică a construcției, astfel că nu se poate susține că ar fi dezavantajați într-un fel de adoptarea acestei variante.
O altă critică privește modalitatea de partajare a construcției deoarece instanța a adoptat varianta IV din raportul de expertiză în construcții efectuat de M. A. . În această
variantă reclamanții sunt cu totul dezavantajați pentru că, din cota ideală de proprietate pe care o deține în prezent de 38,54% li se atribuie o suprafața construită de 153,43 m.p. care însă nu există în realitate. Cu toate acestea, cota recalculată ar fi de 42,64%, încă instanța stabilește o cotă de 31,89%, preluată dintr-o altă variantă de partaj. Prin urmare, li se reduce cota cu 20,90 m.p. din cota reală pe care o au în prezent, cât și din cota înscrisă în cartea funciară.
De altfel, instanța recalculează această cotă de 31,89% raportat la construcția înscrisă
în cartea funciară, dar și la mansarda care a fost edificată în anii 1960 și care nu este evidențiată în cartea funciară,. În mod real, ar fi fost ca din suprafața totală a imobilului care include si mansarda, respectiv 346,58 mp, cota reclamantilor trebuia sa creasca la 44,28% și nu sa scada, așa cum a dispus instanta. Consideră că in mod eronat instanta a aplicat cota la suprafata de 314 mp care nu cuprinde mansarda și apoi a inclus și mansarda atat in cartea funciară, cat și in cota calculate.
In mod clar, reclamantii au in prezent o cota de 38,54% din constructia existenta in cartea funciară (fara mansarda), ceea ce inseamnă o suprafata de 121,10 mp. In varianta IV adoptată de instantă li se atribuie din construct suprafata de 100,20 mp, respectiv se pierd 20,9 mp cum am stabilit mai sus.
In tot cursul judecătii la fond, au solicitat sa se incuviițeze efectuarea unei variante conform căreia accesul la apartamentul reclamantilor să se facă prin partea laterala nordică a construcției la nivelul solului, iar din holul existent in prezent să se atribuie suprafata necesara accesului la scarile existente in prezent. S-a refuzat de instanta pe motiv ca dosarul este foarte vechi, dar aceasta nu constituie un argument juridic și legal pentru a nu se accepta o variantă de partaj care este avantajoasa pentru toate parole. La instanta de fond a solicitat variantele cele mai puțin costisitoare pentru ca nu aveam varianta care, din punctul nostru de vedere, este cea mai corecta. In aceasta modalitate de partaj li s-ar respecta reclamantilor cota ideala de proprietate existentă in prezent in cartea funciară, iar din holul din care se face in prezent accesul li s-ar atribui o suprafată necesara accesului la scarile care fac parte din structura de rezistenta a imobilului și oricum nu pot fi demolate. Acest acces ar presupune doar crearea unei uși de intrare prin lateralul nordic al constructiei care nu implică costuri majore ca in situajia edificarii unei intregi scari metalice care va ocupa terenul reclamantilor și se va afla la o distant de aproximativ 1 metru de geamurile clădirii alaturate, obturandu-le lumina și tulburand folosința normală a imobilului vecinilor.
Mai mult, aceasta scară exterioara va schimba arhitectura imobilului, este necesara autorizație de construire pentru edificarea acesteia și va constitui un pericol in timpul iernii deoarece metalul va ingheța și va îngreuna accesul reclamantilor in propriul apartament.
Instanta a dispus executarea scarii exterioare propusa de expertă in varianta IV, deși in aceasta varianta, experta propune crearea unei uși de acces separata de ușa pe care se face intrarea in prezent și situată in apropierea treptelor prin care se face accesul la apartamentul 1 al pârâtilor in prezent. Propunerea doamnei expert era ca separarea antreului să se faca printr-un perete de cărămidă de sticlă și gips carton, ceea ce ar duce la obtinerea unei antreu mai mare al apartamentului 1. Planșeul care ar delimita cele 2 apartamente ar urma să se execute pe stalpi din metal și grinzi de lemn, iar costurile ar fi de 40.276 lei, doamna expert facand și propuneri de suportare a acestora de către parti. Instanta de fond stabilește o valoare de 18.100 lei, cost care ar trebui suportat de reclamanti, insă pentru o scară de acces din exteriorul cladirii, fara a preciza unde va fi edificată, din cate parti și ce suprafată are și dacă intrarea se va face la parter sau la etaj. In acest sens, este necesar a se suplimenta probatiunea și a se introcmi o varianta cerută de reclamanti care să fie mai putin impovărătoare.
Mai critică hotararea și sub aspectul costurilor care vor trebui suportate de parti deoarece s-a omis a se pronunta asupra costurilor privind planșeul desparțitor dintre cele doua etaje, planșeu care este necesar a se efectua din materiale rezistente pentru a deranja cat mai putin spatiul care se creeaza dedesubtul acestuia. Este necesar in acest sens ca prin expertiza sa se stabileasca cine și cat va suporta din aceste cheltuieli care implica, pe langă stalpii metalici, de sustinere, și grinzile de lemn care vor fi montate, cat și zidul din caramizi de sticlă care trebuie montat.
In sprijinul sustinerilor apelanților se afla și raspunsul la obiectiuni formulat de doamna expert la termenul din_ din care rezulta ca scara de acces la etaj existenta in prezent poate fi valorificata prin realizarea unei case de scara ale carei costuri sunt de 60.000
lei, executarea a doua scari pe doua amplasamente diferite ar implica costuri inadmisibil de mari, iar scopul sistarii indiviziunii este ca partajarea sa se faca cu costuri minime și făra atingerea structurii de rezistenta a cladirii. In situatia in care s-ar realiza prin alta parte a reclamantilor spre apartamentul 2, scara prezenta nu poate fi demolata, transformându-se intr-un bun inutil.
Reclamanții au mai formulat un memoriu cuprinzând declarația și motivele recursului formulat în termen împotriva sentinței atacate.
Au solicitat admiterea recursului, casarea in parte a Sentintei civile nr._ a J. i C. -N., in sensul trimiterii cauzei spre rejudecare in fata instantei de fond, pentru completarea probatoriului privind varianta de partajare - acces la imobilul apartament nr. 2; obligarea intimatilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul recurs.
Reclamanții consideră solutia instantei de fond ca nelegala si nefondata sub urmatoarele aspecte:
Solutia pronuntata nu este completa in ceea ce priveste varianta de partai a constructiei, adoptata de instanta - varianta IV din raportul de expertiza intocmita de expert M. A. .
Instanta de fond se rezuma la a arata ca a dispus sistarea indivizuiunii asupra constructiei, luand in considerare varianta IV din raportul de expertiza intocmit de expert, varianta care prevede accesul la apartamentul nr.2, care ar reveni subsemnatilor prin construirea unei scari de acces la etaj, prin exteriorul cladirii costurile acesteia in cuantum de 18.100 lei urmand a fi suportate de catre apelanți.
În realitate aceasta varianta nr. IV, asa cum o defineste instanta este o varianta propusa de experta prin raspunsul la obiectiuni de la termenul din data de 2 martie 2011. Asa cum rezulta din schita executata de catre experta aceasta varianta ar presupune executarea stalpilor si a tavanului fals in holul de jos, acesti stalpi fiind evidentiati in schita anexa. De asemenea se poate observa si zona de perete de caramida de sticla propusa (legenda).
Instanta de fond insa, omite sa se pronunte prin sentinta, atat in dispozitivul acesteia, cat si in considerente despre realizarea acestui perete - tavan din gips carton, a stalpilor de sustinere, desi schita variantei 4 cuprinde aceste informatii privind edificarea lor. Era imperios necesar ca solutia instantei de judecata sa cuprinda dispozitii exprese in acest sens, modalitatea de realizare a lor, in sarcina cui revine aceasta lucrare, modalitatea de suportare costurilor, astfel incat, sa nu se poate spune ca refuză sa pună in practica prevederile hotărârii judecatoresti, atata timp cat, pana la punerea ei in practica trebuie clarificate aspectele mai sus invocate.
In completarea la raportul de expertiza întocmit de expert M. A., la fila nr. 118, la anta nr. IV se discuta despre separarea celor doua apartamente prin executarea unui perete din cărămida de sticla, conex cu un perete din gipscarton pe structura metalica pentru ultima rampa de acces la etaj, pereti care sa delimiteze holul in suprafata de 7.58 mp de antreul in suprafata de 18.70 mp.Pentru ultima rampa de scara se va utiliza gipscartonul din considerente de rezistenta. Caramida de sticla necesita fundatie de beton si continuitate de la parter, iar pentru obtinerea unui antreu mai mare la ap.l inchiderea scarii se va face numai de la rampa in sus. Evaluarea lucrarilor de executie a stor pereti si a planseului a fost facuta la 40.276 lei, suma deloc neglijabila.
Instanta de fond insa, desi adopta varianta nr. 4 care prevede conform schitei, realizarea planseului intre parter si etaj la holul de intrare, conform stalpilor configurati si a notarii zentei tavanului fals, NU precizeaza in sarcina cui revine realizarea acestuia, precum si a modalității de achitare a costurilor.
Omiterea din sentinta de judecata a unei parti din varianta de partaj adoptata duce la imposibilitate de punere in aplicare a sentintei pronuntate.
Instanta de judecata a respins obiectiunile formulate de apelanți la raportul de expertiza intocmit de expert M. A., obiectiuni care vizau efectuarea de catre experta a unei variante de partai privind modalitatea de acces la apartamentul nr. 2, solicitata de catre apelanți: accesul prin deschiderea unei usi direct in antreul comun din dreapta constructiei, respectiv in zona de NV a cladirii si realizarea unei scari (asa cum a fost evidentiata de catre subsemnatii in plansa foto de la dosarul cauzei)
Apelații au solicitat ca varianta de partaj a construcției, respectiv ca accesul la apartamentul 2, sa fie realizat prin deschiderea/realizarea unei uși din dreapta construcției direct in antreul-hol de 26,28 mp, prin construirea unei scari direct la scara in prezent dezafectata.
Apelanții au solicitat si dorit aceasta varianta de acces avand in vedere urmatoarele aspecte:
-sistarea de indiviziune sa fie realizata total, prin separarea completa a cailor de acces la apartamente, pivnita si pod.
-modalitatea de sistare de indiviziune sa fie realizata cu costurile cele mai mici.
Realizarea cailor de acces la apartamentului apelanților sa fie facuta printr-o varianta care sa implice efectuarea a cat mai putine operatiuni de construire.
Realizarea caii de acces la apartamentului apelanților sa obtureze o suprafata cat mai mica din imobilul teren, care li s-ar atribui in proprietate exclusiva.
Realizarea caii de acces s-ar face de pe imobilul teren care s-ar atribui in proprietate apelanților.
Aspectul estetic exterior al imobilului.
Cu toate ca apelanții, in calitate de reclamanți au solicitat in mod expres ca experta sa realizeze o astfel de propunere, aceasta omite o astfel de varianta, iar instanta de fond respinge obiecțiunile formulate de apelanți in acest sens, fara a se gandi ca o astfel de propunere ar rezolva mult mai usor si echitabil, pentru fiecare din parti sistarea de indiviziune pe care o dorim.
O astfel de varianta ar rezolva in mod definitiv aspectul legat de sistarea totala de indiviziune, prin separarea cailor de acces la apartamente, ar ridica in mod sigur costuri inferioare celei care mi-au fost stabilite prin sentința, prin utilizarea in parte a scarii deja existente, fara a afecta in vreun fel zona de antreu.
In raspunsul la obiectiuni de la termenul din 2 martie 2011 la fila nr. 2 pct 2 experta face o propunere de acces la apartamentul apelanților aflat in folosinta faptica a acestora, urmand ca usa sa fie deschisa prin practicarea unui gol in cadrul ferestrei existente. In aceste conditii accesul s-ar face printr-o scara in 3 rampe de la cota de -0,70 pana la cota de +2,25 a podestului scarilor inferioare. Practic experta a înțeles in parte solicitarea apelanților, mai putin faptul ca nu au dorit obturarea geamului existent, ci crearea/deschiderea unei usi dupa fereastra existenta, in continuarea geamului, accesul urmand a se face prin scara propusa de experta. In acest fel, nu s-ar pune problema obturarii geamului existent, iar construirea unei astfel de scari ar implica costuri mult mai ici.
Varianta de partai nr. IV care implica realizarea scarii exterioare pentru accesul la apartamentul apelanților implica o serie de inconveniente:
-scara cu 3 rampe propusa de experta are o panta de inclinare foarte abrupta costurile ridicate, respectiv 18.100 lei, in conditiile in care nu s-au analizat toate variantele posibile
-ocuparea unei suprafete de aproximativ 15 mp din spatiul de teren aflat in proprietate exclusiva care revine apelanților
In aceasta varianta de partai experta nu face calculul suitei corespunzatoare suprafetei de 20 mp, care ne-ar reveni apelanților, iar instanta de judecata nu se pronunta asupra acestui aspect.
Reclamanții detin o cota de proprietate de 74/192 parte din imobilul casa, mai putin mansarda pe care au cumparat-o in mod distinct, aceasta nefiind evidentiata in carte funciara.
Ca atare suprafata care le-ar reveni in proprietate exclusiva raportat la suprafata totala de 314 mp si la cota de 74/192 ar fi de 121 mp. Potrivit variantei IV de partaj, asa cum arata experta in raspunsul la obiectiuni de la termenul din data de 2 martie 2011, prin modalitatea de partaj realizata le revine in proprietate o suprafata de 94,79 mp, plus o pivnita de 5,41 mp, deci un total de 100,2 mp. Ca atare suprafata care li se atribuie ca suprafata exclusiva este cu
20 mp mai putin. Prin urmare experta avea obligatia de calcul a sultei aferente unei suprafete de 20 mp (aferente in realitate unei camere) sulta deloc neglijabila.
Reclamanții au formulat obiectiuni care au vizat si acest aspect, de lamurire a cuantumului sultei care li se cuvine sau in situatia in care nu s-ar fi optat pentru obligarea paratilor la plata unei suite la realizarea unei variante de acces prin antreul existent.
În aceasta varianta se nesocoteste in mod incorect contravaloarea unei suprafete de 20 mp de care apelanții sunt lipsiti, solutie nelegala si din acest punct de vedere.
Instanta de fond a respins insa obiectiunile formulate si pe acest aspect, astfel ca reclamanții sunt in situatia in care nu se regasesc cu o astfel de varianta in raportul de expertiza, problema dedusa judecatii a iesirii din indiviziune nu este pe deplin rezolvata si permite in continuare noi dispute, desi exista posibilitatea prin refacerea expertizei de rezolvare a lor.
In concluzie, reclamanții consideră ca probatiunea administrata este incompleta, expertiza in constructii nu contine varianta de partaj solicitata de catre reclamanti, omite calculul sultei corespunzatoare suprafetei de care sunt lipsiti si ca atare se impune casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare.
In drept: art. 304 indice 1 God pr.civ. raportat la art.312 Cod pr. civ cu aplicarea art.298 Cod pr.civ.
Pârâții Hagiu V. și Nagiu M. R. au formulat întâmpinare în apel prin care invocă excepția nelegalei timbrări a căii de atac, solicită respingerea căii de atac în apel, plata cheltuielilor de judecată efectuare de către pârâți.
În motivare se arată că referitor la excepția nelegalei timbrari, solicită instantei sa verifice daca recurenții au achitat intreaga taxa de timbru aferenta caii de atac exercitate, iar in masura in care acest lucru nu s-a întâmplat, solicitam anularea caii de atac.
Față de criticile aduse de recurenți modalității de partajare a terenului dispuse de instanța de fond, solicită respingerea lor ca netemeinice și menținerea hotărârii instanței.
Primele afirmatii ale recurentilor pe aceasta problema sunt acelea ca terenul din spatele cladirii, atribuit lor, nu a fost folosit niciodata de ei si nu ar avea acces la el in urma construirii scarilor de acces la etaj.
Dupa cum se poate observa din intreg materialul probator administrat in cauza, aceste doua afirmatii sunt complet false. Astfel, in ce priveste modalitatea de folosire a terenului, numitul Șandor M. martorul audiat in prezenta cauza, a precizat ca acesta s-a folosit conform situatiei evidentiate la fila 187 din dosar (varianta II din raportul de expertiza), inca din anul 1995. De asemenea, cu ocazia cercetarii la fata locului efectuate de catre instants, s-a putut observa ca la momentul respectiv in spatele casei era montat un gard de plasa", ce despartea suprafetele de teren folosite de parti. Acest gard era amplasat când s-a efectuat cercetarea la fata locului si este amplasat si in prezent exact pe limita propusa de expert prin varianta nr. II, care a fost de altfel si cea pentru care a optat instanta.
Prin urmare, afirmațiile recurentilor conform careia: "varianta este gresită deoarece se atribuie teren reclamantilor in spatele clddirii unde nu au avut niciodata acces la teren" si "in prezent, pârâtii N. utilizeazd intreaga suprafatd de teren atât din spatele clădirii, cat si din partea nordică a constructiei" sunt in mod evident false si dovedesc reaua credinta a recurentilor, având in vedere ca, din toate probele administrate in dosar rezulta ca inca din momentul in care au cumpărat imobilul si inclusiv in prezent, ei au acces si folosesc terenul respectiv, care si dupa partaj ar rămâne in lotul atribuit lor.
Cu privire la accesul recurentilor la suprafata de teren din spatele cladirii, învederează ca acesta nu este in niciun fel obstructionat de scarile ce urmeaza a se construi pentru realizarea accesului la apartamentul de la etaj. Dupa cum se poate observa din planul de situatie in care este redata scara ce urmeaza a fi construita, aceasta nici măcar nu ajunge pâna la limita nord a casei, cu atât mai putin pama la gardul cu proprietatea vecina". Astfel, din simpla observare a acestor planuri rezulta ca si aceasta afirmatie a recurentilor este pur si simplu falsă din punct de vedere factual, dovedind o dată în plus reaua-credintă a acestora si netemeinicia criticilor aduse hotărârii instantei de fond.
Cea de-a treia afirmație pe care recurentii o aduc drept critică la modalitatea de partajare a terenului este ca aceasta i-ar dezavantaja si pe pârâți întrucât scara de acces dinspre strada la terenul reclamanților ar urma să se amenajeze pe terenul atribuit acestora, actualele scări comune de acces. și aceasta afirmație este absolut falsa, ea pledând de la o premisa gresita si anume ca" instanta a dispus ca scările de acces dinspre strada catre terenul recurentilor sa se faca1alăturat scărilor existente in prezent, pe terenul atribuit pârâților. In realitate, cu privire la calea de,acces la terenul reclamantilor, instanta a dispus următoarele: "executarea unei scări de acces la terenul atribuit reclamantilor, scara care porneste de la strada si urmdreste configuratia terenului _".
După cum se poate observa, instanta nu a dispus in niciun moment ca noul acces sa se faca pe terenul atribuit pârâților, alaturat actualului acces.
În mod evident, accesul la terenul recurenților nu se poate face decat pe terenul recurenților. Este absolut imposibil pentru pârâți " să își explice pe ce s-au bazat recurentii atunci când au facut afirmatia complet falsă că scările de acces din strada ar urma sa fie edificate pe terenul atribuit noua. Totuși, probabil unica explicatie pentru afirmația reclamantei este că sunt din nou in prezenta unei incercări de denaturare a adevarului, ce reflectă in mod clar si neechivoc reaua-credintă cu care reclamanta intelege sa exercite prezenta cale de atac.
O dovada in plus a netemeiniciei afirmatiilor făcute de recurenti precum și a faptului că acestia actioneaza cu rea credintă este ca prin cererea introductivă din anul 2006 și până la ultima zi de infațisare la instanta de fond recurentii au sustinut ca li se cuvine atribuirea a ½ din teren, intrucat aceste cote corespund folosintei faptice/ Pusi probabil in fata probelor administrate in cauza din care a reiesit indubitabil ca altele erau cotele de proprietate asupra terenului, recurentii s-au ""reorientat"" și pretind acum că ei ar folosi o suprafată mai mica si că intimații am fi cei care folosesc terenul din spatele casei și din nordul casei. Evidenta contradictie intre pozitiile adoptate de recurenți pe parcursul prezentului litigiu nu face altceva decat sa confirme ca cele sustinute de ei nu corespund adevarului si să ilustreze faptul că scopul lor in prezentul litigiu este acela de a obtine o variantă de partaj injusta, care să-i favorizeze in cât mai mare măsură. În aceste conditii consideră că în niciun caz nu mai poate fi vorba de exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credintă, fiind inculcate in mod flagrant dispozitiile art. 723 al. 1 din C. proc. civ..
Cu privire la varianta propusă de recurenti pentru partajarea terenului, după cum a arătat si mai sus, aceasta este complet contrara modalitații in care terenul a fost folosit incă de dinainte ca recurentii să-și achizitioneze cota parte din acesta si nu ofera niciun avantaj practic.Și pe varianta propusa de instanta, accesul către terenul atribuit recurentilor ar urma să fie legat de accesul in constructie, prin urmare acesta nu poate fi retinut ca un avantaj. Fata de toate cele de mai sus consideră că rezulta fără echivoc faptul că toate criticile formulate de recurenți împotriva "modalitătii de partajare a terenului dispuse de catre instantă sunt netemeince, instanta de fond procedând in mod legal si judicios atunci când a dispus modalitatea in care urmeaza sa fie partajat terenul. Totodată, solicită să aibă în vedere si evidenta rea-credintă de care recurentii dau dovada" in promovarea recursului pe aceasta problemă, așa zisele argumente pe care le aduc nefiind altceva decat informatii false și incercări de denaturare a adevărului.
Cu privire la criticile aduse de recurenți față de dispozițiile instanței în legătură cu cotele din părțile indivize comune care urmează să revină fiecărei părți, consideră că este vorba de o eroare materială a instanței de fond, care însă nu poate fi remediată pe calea apelului, ci printr-o cerere de îndreptare a erorii materiale.
In acest sens, solicită sa observe faptul că in mod neechivoc instanta a dispus ca partajul constructiei sa se realizeze in intregime conform variantei nr. IV propuse prin raportul de expertiza in constructii, realizat in cauza". Potrivit acesteia, asa cum de altfel mentioneaza in mod expres și instanta, apartamentului nr. 1 ce urmeaza sa fie in proprietatea pârâților i se va atribui o cota de 61,75 % din parțile indivize comune, iar apartamentului nr. 2- al recurentilor- o cota de 38,25%.
Întradevăr, ulterior instanța retine, in mod evident din eroare, faptul ca noile cote de proprietate vor fi de 68,11 % pentru apartamentul pârâților si 31,89% pentru cel al recurentilor. Din economia întregii hotarări, coroborate cu varianta nr. IV din raportul de expertiza, pe baza careia instanta a decis ca urmeaza să se realizeze partajul constructiei, rezulta fara echivoc faptul ca sunt in prezenta unei erori materiale a instantei de fond, constand in scrierea gresita a cotelor din proprietatea indiviza comuna.
Fata de aceasta situatie, având in vedere faptul ca potrivit art. 281 A2a din C proc. civ.: "îndreptarea_ hotdrdrii nu poate fi cerutd pe calea apelului sau recursului ci numai in conditiile art. 281- 281A2", consideram ca cererea de indreptare a acestei erori este inadmisibilă in cadrul prezentei cai de atac §i se impune a fi respinsa.
Mai precizează faptul ca in cadrul criticilor pe problema cotei de proprietate din părțile indivize comune ce li se cuvine recurentilor, acestia incearca din nou să induca in eroare instanta in a le acorda mai mult decât li se cuvine. Astfel, in legatura cu situatia mansardei, asa cum rezulta fară niciun dubiu din dispozitiile instantei si din varianta nr. IV din raportul de expertiza, in calcularea cotelor de 61,75
% pentru pârâții, respectiv 38,25% pentru recurenti, s-a avut in vedere si mansarda ce urmeaza sa fie inclusa in lotul recurentilor. Daca recurentii ar fi considerat că experta a calculat in mod gresit aceste cote, aveau la îndemână instrumentul obiectiunilor la raportul de expertiza. Din moment ce nu au avut obiectiuni pe aceasta problema, inseamna evident ca au fost de acord cu concluziile expertizei și sunt decazuti acum din dreptul de a le mai contesta.
Astfel, rezultă categoric faptul că, asa cum in mod corect stabilit instanta și experta numită in cauza, cotele de proprietate cuvenite partilor (dupa includerea manserdei in masa partajabilă) sunt de 61,75 % respectiv 38,25%.
Fata de noua varianta de partajare a constructiei pe care recurentii o reclama, solicită să aibă in vedere urmatoarele aspecte:
In primul rând, sub aspect procedural, arată faptul ca in momentul in care recurenti au solicitat in fata primei instante realizarea variantei de expertize pe care o solicita și prin recursul inaintcit, acestia erau decazuti din dreptul de a solicita probe noi precum si din dreptul de a aduce obiectiuni raportului de expertize.
Arată că așa cum rezulta din incheierea prin care doamna expert M. . a fost desemnată sa intocmeasca un raport de expertize in prezenta cauza,recurenții nu au solicitat la acel moment includerea intre obiectivele raportului și realizarea unei variante de realizare a accesului la apartamentul de la etaj asa cum solicită in prezent. Astfel, avand in vedere prevederile art. 201 C. proc. civ., consideră ca in masura in care recurentii considerau necesara includerea intre motivele expertizei și realizarea variantei solicitate in prezent, aveau obligatia să solicite acest lucru in ședinta in care s-au stabilit aceste obiective și nu ulterior. Mai mult, in cazul in care reclamantii nu erau multumiți de concluziile raportului de expertiza, inclusiv de variantele de realizare a accesului la etaj propuse de expert, ei aveau posibilitatea de a aduce obiectiuni raportului de expertiza precum și de a solicita o contraexpertiză, insa, potrivit art. 212 C. proc., puteau sa-și exercite aceste drepturi pana cel tarziu la primul termen de dupa depunerea lucrarii, sub sanctiunea decaderii. Dupa cum se poate observa din studierea prezentului dosar, recurentii au adus obiectiuni raportului de expertiza intocmit de doamna expert M. ,, insa intre aceste obiectiuni nu au solicitat și realizarea unei variante de acces la etaj, așa cum solicita in prezent.
Fata de cele de mai sus, consideră ca instanta de fond a procedat in mod corect atunci cand a respins cererea recurentilor de a se intocmi o noua variantă de acces la etaj, intrucat la momentul procesual la care aceștia au formulat respectiva cerere, erau decazuți din dreptul de a aduce obiectiuni/cereri de completare a raportului de expertize.
Pe fondul acestei cereri de completare a raportului de expertiza, arată ca varianta propusa de recurenti incalca drepturile intimaților asupra holului aflat la parterul imobilului, care, in varianta propusa de recurenti, ar urma sa fie atribuit in parte catre ei, pentru asigurarea accesului la etaj.
Învederează ca un reper esential in functie de care trebuie stabilita modalitatea de realizare a accesului la apartamentul ce urmeaza sa fie atribuit reclamantilor este conventia incheiata intre intimatul N. V. și numita Demian M. (fosta proprietară a cotei detinute de reclamanti) la data de 26 februarie 1972 (fila 46). Potrivit acestui document, s-a convenit încă de atunci ca apartamentul de la parter, inclusiv holul prin care se face in prezent accesul la etaj, sa revina intimatului . De asemenea s-a stabilit ca accesul la etaj sa se faca prin holul de la parter doar pana la ieșirea din indiviziune. Consideră ca acest document produce in continuare efecte și este obligatoriu pentru reclamanti, deoarece, prin cumpararea cotei de proprietate, ei au dobandit automat drepturile dar și obligatiile accesorii acesteia, deci și cele conferite de partajul de folosinta realizat prin conventia din 26 februarie 1972.
Totodata, subliniază faptul ca din declaratia martorului audiat in prezentul dosar, reiese fara echivoc faptul ca intre proprietarii anteriori ai cotei-părți detinute î. prezent de reclamanti și pârâți, au existat mai multe discutii cu privire la
ieșirea din indiviziune și cu privire la modalitatea efectiva in care aceasta urmi sa se realizeze. In cadrul acestor discutii doamna G. a recunoscut de fiecare data ca proprietatea asupra holului de la parter apartine familiei N., iar accesul urma sa se faca prin acest hol doar pana la iesirea din indiviziune, cand urma sa fie creat un acces direct la apartamentul de la etaj. Unicul motiv pentru care ieșirea din indiviziune nu s-a realizat in perioada in care doamna G. era proprietar a fost, așa cum a declarat martorul audiat, lipsa banilor pe care aceasta o reclama, ce o punea in imposibilitatea de a suporta costurile realizarii accesului la etaj.
Astfel, apreciază ca este evident faptul ca una dintre premisele de la care trebuie sa se porneasca atunci cand se pun in discutie eventualele variante de realizare a accesului la etaj este ca holul de la parter va fi atribuit integral in proprietatea pârâților. In aceste conditii, cererea in probatiune formulata de recurenti nu este utila, pertinenta și concludenta cauzei, deoarece varianta de acces propusa incalca dreptul de proprietate al pârâților asupra holului și din aceasta cauza este irealizabila.
4.3 Cu privirea la criticile de ordin practic pe care recurentii le-au adus variantei de expertiza pe baza careia instanta a dispus sa se efectueze partajul, aratam in primul rand faptul ca acestea nu sunt in niciun fel sustinute de starea de fapt precum și de concluziile expertizei.
Consideră ca este evident faptul ca cel mai in masura sa stabileasca daca o scara este practicabila, daca are unele efecte nefavorabile pentru vecini sau daca este afectata structura de rezistenta a clădirii, este un expert in constructii și nu recurentii. Avand in vedere ca doamna expert a propus aceasta varianta de acces, rezulta in mod automat ca ea este fezabila și nu reprezinta un pericol pentru recurenti sau pentru alte persoane.
În drept: invocă dispozitiile C. proc. civ. precum și ale Legii nr. 146/1997.
Pârâții N. V. și N. M. R. formulează la data de_ cerere de aderare la apelul formulat de reclamanți prin care solicită admiterea apelului incidental, modificarea în parte a sentinței civile atacate în sensul dispunerii partajării construcției conform variantei nr. I din expertiză întocmită de doamna expert M. A., și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată efectuate de pârâți.
În motivare se arată că 1. Cu privire la natura caii de atac exercitate de reclamanti, in cazul in care apreciati ca se impune, solicită recalificarea acesteia in apel, in baza prevederilor art. 282 al. 1, coroborate cu cele ale art. 282 al. 2 C. proc. civ.
2. Arată că prezentul apel incidental vizeaza exclusiv modalitatea de partajare a constructiei dispusa de catre instanta, avand in vedere ca, a§a cum vom detalia prin prezentul inscris, consideră că dintre variantele de partaj propuse prin raportul de expertize intocmit in cauza, varianta nr. I privind partajarea constructiei este superioară sub aspectul eficientei si este preferabila pentru ambele parti, in detrimentul variantei nr. IV privind partajarea constructiei, care a fost retinuta de instanta de fond.
In sustinerea celor de mai sus, arată in primul rand faptul ca, asa cum au explicat pe larg in intâmpinarea formulate in cadrul prezentului dosar, indiferent care ar fi varianta de partajare a construcjței ce s-ar dispune in cauză, aceasta trebuie sa indeplineasca două conditii esentiale si anume respectarea cât mai fidela a cotelor de proprietate și asigurarea unui acces separat pentru apelantii principali, care sa nu afecteze dreptul de proprietate al apelanților intimați asupra holului de la parter si care să mearga direct de la sol, la etajul 1.
In acest context arată ca varianta nr. I privind partajarea constructiei este preferabila variantei dispuse de instanta, deoarece realizarea scarilor conform variantei nr. IV privind partajarea constructiei, ar obtura una dintre ferestrele apartamentului nr. 1, ce urmeaza sa revina pârâților. Acest dezavantaj nu este prezent in cazul variantei nr. I, deoarece in dreptul scarii ce urmeaza a fi ridicate potrivit acesteia, nu exista ferestre la parter.
Totodata, prin varianta solicitata de pârâți s-ar realiza o separare și mai eficienta a celor doua apartamente, prin distantarea căilor de accese la fiecare dintre ele. Astfel, s-ar respecta voința ambelor parti de a se obtine o separare totală și s-ar
reduce posibilitatile apelanților principali de a-i polua fonic si a le perturba liniștita folosinta a apartamentului ce urmeaza sa le fie atribuit.
În drept s-a invocat art. 293 si urm. C. proc. civ., 673 si urm C. proc. civ.
În ceea ce privește cererea de aderare la formulată de pârâții Hagiu V. și Nagiu M.
R. tribunalul, raportat la aspectele consemnate în încheierea de ședință din data 23 mai 2012, în sensul că apelantul N. V. a relevat că nu înțelege să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 6883,5 lei,tribunalul urmează a face aplicarea art.20 alin 3 din Legea nr.146/1997, sens în care va admite excepția nelegalei timbrări a cererii de aderare la apel formulată de pârâții Hagiu V. și Nagiu M. R. și pe cale de consecință anulează cererea de aderare la apel ca netimbrată.
Analizând apelul formulat de către reclamanții P. I. A. și P. C.
M. prin prisma motivelor invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale incidente în materie tribunalul constată următoarele:
În ceea ce privește prima critică potrivit căreia în mod eronat prima instanță a apreciat că varianta II și planșa 5 din expertiza efectuată de domnul expert D. Erculescu este cea mai bună, fără a motiva ce a determinat această alegere, tribunalul o găsește ca fiind nefondată având în vedere argumentele ce vor fi expuse în continuare:
Așa cum se desprinde din considerentele sentinței apelate, tribunalul constată că prima instanță a statuat, referindu-se la expertiza în specialitate topografie ordonată, că în cauză s-au făcut la solicitarea părților și variante conform folosinței faptice, însă instanța va opina pentru partajarea conform cotelor de proprietate dacă acest lucru este posibil, acesta fiind criteriul principal de realizare a partajului.
De asemenea, din această perspectivă, judecătorul fondului a conchis că expertul a reținut că nu se justifică partajarea conform folosinței cu calcularea sultei corespunzătoare pentru diferența de 55 mp dintre terenul folosit de reclamanți și cel de 282 mp cât le-ar reveni conform cotei de proprietate.
În ceea ce privește susținerea apelanților potrivit cărora varianta II și planșa 5 sunt greșite întrucât se atribuie teren reclamanților în spatele clădirii unde nu au avut niciodată acces la teren și pe care oricum nu îl vor putea utiliza pentru ca accesul spre acesta va fi blocat de scara exterioară ce urmează sa fie executata, în același timp, suprafața de teren atribuita pârâților N. în varianta instanței de fond urmând să fie ocupată de noile scări, tribunalul nu o poate reține ca fiind pertinentă, deoarece probațiunea administrată atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței de apel evidențiază contrariul după cum urmează.
Astfel, martorul Sandor M. G. Sorin, prin depoziția sa, a relevat că prezentându-i-se spre vedere schița de la fila 187-vol I, partea de teren folosită de familia
N. este cea colorată "în roz cu precizarea că aceștia foloseau și partea din spate a imobilului unde aveau și ceva depozite-anexe gospodărești, iar partea colorată în
"portocaliu"; era cea folosită de proprietarii etajului (fila 88 din vol. II al dosarului de fond).
În continuarea expunerii același martor precizează că folosința terenului corespunde schiței de la fila 187-vol I din dosarul de fond, familia N. folosind doar partea colorată în roz, iar d-na G. doar cea colorată în portocaliu.
De altfel, așa cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal încheiat la data de 03 noiembrie cu ocazia efectuării cercetării la fața locului (fila 108 vol. I din dosarul de fond), tribunalul reține că, în ceea ce privește terenul, părțile litigante au relevat că nu există discuții contradictorii.
În fața instanței de apel s-a suplimentat probațiunea testimonială fiind audiați martorii G. M. și Moldvai I. .
Astfel, martorul G. M. a precizat, prezentându-i-se planșa de la fila 187-vol I, dosar fond, că a folosit, anterior înstrăinării proprietății către familia P., terenul hașurat cu portocaliu până la gardul imaginat pe această schiță.(fila 103 din dosarul de apel).
Același martor a relevat că acel gard anterior menționat despărțea curtea folosită de aceasta și cea folosită de familia N., fiind situat chiar la mijlocul laturii din spate a terenului.
În continuarea depoziției sale martorul G. M. a precizat că suprafața de teren pe care o folosea era mai mică decât cea folosită de familia N. și că triunghiul cuprins între punctul final al trotuarului și colțul casei, care imaginează un triunghi dreptunghic era în folosința familiei N., însă îl mai folosea și aceasta.
Martorul Moldvai I. a relevat că schița de la fila 187-vol I, dosar fond, reflectă modalitatea efectivă de folosire a terenului, precizând de asemenea că familia N. avea câini iar cuștile acestora erau situate în partea din spate a clădirii (fila 104 din dosarul de apel).
Raportat la aceste aspecte relevate de martorii anterior menționați, tribunalul conchide că în mod judicios prima instanță a adoptat ca modalitate de partajare a terenului varianta II și planșa 5 din expertiza efectuată de către domnul expert D. Erculescu.
A doua critică adusă sentinței apelate, în sensul că în mod eronat instanța de fond a adoptat ca modalitate de partaj a construcției varianta IV din raportul de expertiză în construcții efectuat de expert M. A. tribunalul o găsește nefondată pentru următoarele considerente:
Astfel, în ceea ce privește pretinsele inadvertențe referitoare la cotele de proprietate ale părților litigante referitoare la imobilul-construcție, tribunalul statuează că acestea pot remediate prin modalitatea cererii de îndreptare a erorii materiale, cerere care poate fi introdusă oricând, dispozițiile art.281 C pr civ neinstituind nici un termen pentru introducerea cererii de îndreptare a erorilor strecurate în hotărâre.
De asemenea nu poate fi reținută ca fiind pertinentă critica formulată de către apelanți în sensul că se impune sistarea stării de indiviziune asupra imobilului- construcție, în modalitatea în care din holul din care se face în prezent accesul spre apartamentul apelanților, li s-ar atribui acestora o suprafață necesara accesului la scările care fac parte din structura de rezistenta a imobilului și care oricum nu pot fi demolate având în vedere următoarele argumente:
Așa cum a reținut și prima instanță, reclamanți-apelanți au dobândit cota parte din imobilul mai sus indicat în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ cu numita G. M. Viorica, contract autentificat sub nr.1303/_ de către BNP P. an L. . ( filele 12,13 din dosarul de fond ).
La data de_, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare dintre numita Demian M. și pârâtul N. V. cu privire la cota de 118/192 a parte din imobilul în litigiu. ( fila 46 din dosarul de fond).
Așa cum în mod pertinent a remarcat judecătorul fondului, elementul esențial în prezenta speță este faptul că din acest contract rezultă fără echivoc faptul că holul de la parterul imobilului în litigiu revine în proprietate pârâților N. cu precizarea ca accesul la apartamentul de la etaj să se facă prin acest hol dar doar până la sistarea stării de indiviziune.
În ceea ce privește modalitatea de utilizare a holului de la parter, deosebit de elocvente sunt depozițiile martorilor audiați atât în fața primei instanțe cât și în fața instanței de apel.
Astfel, martorul Sandor M. G. Sorin a relevat că are cunoștință de faptul că holul de la parter aparține de drept familiei N., iar singurul motiv pentru care nu s-a realizat până în prezent sistarea stării de indiviziune a fost lipsa banilor, astfel că, numita G. M., fosta proprietară a imobilului, a fost imposibilitate de a-și crea o cale de acces prin exteriorul clădirii, spre apartamentul de la etaj.
De asemenea martorul G. M., audiat în fața instanței de apel, a relevat că atunci când a cumpărat de la familia D. i s-a spus că holul de la parterul construcției aparține familiei N., ea având doar drept de trecere pentru a ajunge la proprietatea sa de la etaj.
Același martor a mai precizat că dacă s-ar fi propus partajarea casei ar fi fost de acord ca holul să-i revină familiei N. în condițiile în care ar fi avut un alt acces către imobilul proprietatea sa de la etaj.
În aceste condiții, în mod judicios prima instanță a reținut că pentru a se realiza o sistare integrală a stării de indiviziune asupra imobilului-construcție se impune adoptarea variantei IV din raportul de expertiză în specialitatea construcții efectuată de către expert M.
A. .
Odată statuat asupra faptului că prima instanță a procedat în mod corect adoptând varianta IV din raportul de expertiză în specialitatea construcții efectuată de către expert M.
A., critica circumscrisă punctului 2 al memoriului de apel de la filele 18-25 din dosar, nu poate fi reținută ca fiind pertinentă, ba mai mult a rămas ca lipsită de obiect, în condițiile în
care, în virtutea caracterului devolutiv al apelului, în instanța de apel s-a dispus completarea acestui raport de expertiză, în modalitatea solicitată de către reclamanții-apelanți, completare respinsă de judecătorul fondului prin încheierea de ședință din data de_ (fila 94 din vol. II al dosarului de fond).
Critica formulată de către apelanți care se regăsește la punctul 3 al memoriului de apel nu poate fi reținută ca fiind pertinentă în condițiile în care, întocmind varianta IV asupra căreia s-a oprit instanța, doamna expert M. A. a apreciat ca fiind viabilă scara exterioară care să permită accesul la apartamentul situat la etaj, proprietatea reclamanților apelanți.
În ceea ce privește critica existentă la punctul 4 al aceluiași memoriu de apel tribunalul apreciază că este nefondată, întrucât, pe de o parte, în fața instanței de fond, în cuprinsul obiecțiunilor formulate de reclamanți și încuviințate de instanță nu s-a invocat acest aspect privind calculul sultei corespunzătoare care li se cuvine în ipoteza în care s-ar în care nu s-ar fi optat pentru varianta de acces la etaj prin antreul existent, iar pe de altă parte, în fața instanței de apel s-a admis completarea raportului de expertiză în specialitatea construcții efectuată de către expert M. A., la solicitarea apelanților, din perspectiva întocmirii unei noi variante de partajare a construcției prin care să se stabilească accesul reclamanților P. spre apartamentul lor prin partea laterală nordică a construcției la nivelul solului, iar din holul existent în prezent să se atribuie suprafața necesară accesului la scările existente în prezent precum și evaluarea costurilor aferente planșeului despărțitor dintre cele două etaje.
În schimb, tribunalul apreciază ca fiind fondată critica apelanților potrivit căreia instanța a omis a se pronunța asupra costurilor privind planșeul despărțitor dintre cele două etaje, deși schița variantei 4 cuprinde aceste informații privind edificarea lor.
Așa cum rezultă din cuprinsul încheierii de ședință din data de 20 iunie 2012, intimații
V. și N. M., în ceea ce privește planșeul construcției care desparte cele două apartamente, au arătat că, dacă se menține varianta de partajare a imobilului-construcție dispusă de prima instanță, sunt de acord să suporte costurile necesare edificării acestuia.
Raportat la toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.296 C pr civ va admite în parte apelul formulat reclamanții P. I. A. și P. C. M. împotriva sentinței civile nr.17853/2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. pe care o schimbă în parte în sensul că toate cheltuielile necesare realizării separării definitive a holului, conform variantei IV din raportul de expertiză în construcții efectuată în cauză de expert M. A., respectiv zidărie demolată, zidăriei propusă, perete gipscarton propus, perete cărămidă de sticlă propuși perete panou sandwich, vor fi suportate de intimații Nagiu M. R., Nagiu V. C. și P. S. L., menținând restul dispozițiilor sentinței apelate.
În condițiile în care, așa cum am evocat anterior, la data de 20 iunie 2012, dată care de altfel a coincis cu prima zi de înfățișare, intimații au fost de acord cu pretențiile apelanților privind suportarea costurilor planșeului despărțitor, raportat la soluția de admitere a apelului doar din această perspectivă, tribunalul urmează a face aplicarea dispozițiilor art.275 C pr civ motiv pentru care va respinge cererea formulată de apelanți privind obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Cererea de cheltuieli de judecată formulată de intimați va fi respinsă ca neîntemeiată întrucât aceștia nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată suportate în faza procesuală a apelului.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE
Admite excepția nelegalei timbrări a cererii de aderare la apel formulată de pârâții Hagiu V. și Nagiu M. R. și pe cale de consecință anulează cererea de aderare la apel ca netimbrată.
Admite în parte apelul formulat reclamanții P. I. A. și P. C. M. împotriva sentinței civile nr.17853/2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. pe care o schimbă în parte în sensul că toate cheltuielile necesare realizării separării definitive a holului, conform variantei IV din raportul de expertiză în construcții efectuată în cauză de expert M. A., respectiv zidărie demolată, zidăriei propusă, perete gipscarton propus, perete cărămidă de sticlă propuși perete panou
sandwich, vor fi suportate de intimații Nagiu M. R., Nagiu V. C. și P. S. L.
.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Respinge cererea formulată de apelanți privind obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Respinge cererea formulată de intimați privind obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 27 Martie 2013.
Președinte,
-F. D.
Judecător,
O. -C. T.
Grefier,
S. I. Ș.
L.C. 04 Aprilie 2013 Red.A.F.D./L.C.
8 ex./_
Jud. fond:R. E. G. -Jud. C. -N.
| ← Decizia civilă nr. 342/2013. Partaj judiciar | Decizia civilă nr. 4141/2013. Partaj judiciar → |
|---|
