Decizia civilă nr. 1242/2013. Actiune in constatare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 1242/2013
Ședința publică de la 12 Decembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE C. -A. C.
Judecător C. -V. B. Judecător M. O. -S. Grefier G. P.
S-a luat spre examinare recursul promovat de către pârâții B. O. și B. C. în contra Sentinței civile nr. 792 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gherla, privind și pe intimații reclamanți
N. J., N. M., N. M., N. F., N. ANA M. și pe intimații pârâți L. M. V., L. C. D., C. L. DE F. F. A COMUNEI B. și C. J. C. PENTRU S. D. DE P. A.
T., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reprezentanta recurenților, avocat Șovar S., potrivit împuternicirii aflate la fila 7 dosar, lipsind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
T. ul dispune a se consemna faptul că prezentul recurs a fost declarat în termen, motivat, comunicat și scutit de plata taxelor judiciare. După care, partea prezentă arătând că nu mai are alte cereri sau excepții prealabile, T. ul declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra prezentului recurs.
Reprezentanta recurenților solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, partea trebuie să fie în culpă procesuală pentru a putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată ori în prezenta cauză cum rezultă chiar din sentință nu este consemnată nicăieri poziția procesuală a recurenților, aceștia nu au formulat nici un fel de opoziție nici față de cererea de chemare în judecată nici față de cererea reconvențională. Mai mult, B. O. s-a prezentat la un termen și a fost de acord cu acțiunea astfel că nu vede de ce trebuie obligați la plata cheltuieli de judecată. Solicită modificarea sentinței de fond în sensul de a fi exonerați de la plata cheltuieli de judecată la fond. Fără cheltuieli de judecată în recurs.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Prin Sentința civilă nr. 792 din_ pronunțată de Judecătoria Gherla în prezentul dosar, s-a respins cererea formulată de către reclamanții L. M. -V. și L. C. -D. împotriva pârâților C. L. DE F. F. B., C. J. PENTRU S. D. DE P. A.
T. C., N. J., N. M., N. M., N. F. și N. ANA M., în dosarul nr._ al J. Gherla.
S-a luat act de renunțarea reclamanților N. J., N. M., N. ANA M. la judecarea capătului de cerere având ca obiect identificarea parțială a imobilului înscris în titlul de proprietate 13142/2009 cu imobilul înscris în CF 2483 B. .
S-a admis în parte cererea precizată formulată de către reclamanții N.
J., N. M., N. M., N. F. și N. ANA M., împotriva pârâților
L. M. -V. și L. C. -D., B. O. și B. C. .
A fost respinsă excepția lipsei de obiect a capătului de cerere reconvențională având ca obiect rectificarea de carte funciară.
A fost admisă excepția lipsei calității procesual active a pârâților reclamanți reconvenționali L. M. -V. și L. C. -D. în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect revendicarea suprafeței de 829 mp.
S-a admis în parte cererea reconvențională completată și precizată formulată pârâții reclamanți reconvenționali L. M. -V. și L. C. -
D. împotriva pârâților N. J., N. M., N. M., N. F., N. ANA
M., B. O. și B. C. și pe cale de consecință:
S-a dispus rectificarea în CF 2483 B. a suprafeței imobilului de sub nr. topo 374, 375 de la suprafața de 1600 mp la suprafața de 2428 mp.
S-a constatat că imobilul înscris în parcela 1339/1, tarlaua 62 din titlul de proprietate nr. 13142/2009, emis de către C. J. pentru S.
D. de P. asupra T. C., titular Szakacs Ana, se identifică parțial cu imobilul cu nr. topo 374, 375, înscris în CF nr. 2483 B. .
S-a constatat că reclamanții N. J., N. M., N. M., N. F. și N. ANA M. au calitatea de coproprietari asupra terenului în suprafață de 828 mp/2428 mp înscris sub nr. topo 374,375 din CF 2483 B., în calitate de succesori în drepturi și obligații- fii și fiică- ai defunctei Szakacs Ana, în cotă de 1/5 parte fiecare, cu titlu de reconstituire și moștenire.
S-a constatat că pârâții reclamanți reconvenționali L. M. -V. și
C. -D. au calitatea de coproprietari asupra terenului în suprafață de 1350 mp/2428 mp înscris sub nr. topo 374,375 din CF 2483 B., cu titlu de bun comun dobândit prin cumpărare .
S-a constatat că pârâții B. O. și B. C. au calitatea de coproprietari asupra terenului în suprafață de 250 mp/2428 mp înscris sub nr. topo 374,375 din CF 2483 B., cu titlu de bun comun, dobândit prin cumpărare
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților N. J., N. M., N. M., N. F. și N. ANA M. în cotă de 1/5 parte fiecare asupra terenului în suprafață de 828 mp/2428 mp înscris sub nr. topo 374,375 din CF 2483 B. și cu suprafața măsurată de 493 mp cu titlu de reconstituire și moștenire.
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâților reclamanți reconvenționali L. M. -V. și L. C. -D. asupra terenului în suprafață de 1350 mp/2428 mp înscris sub nr. topo 374,375 din CF 2483 B., cu titlu de bun comun dobândit prin cumpărare.
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâțiilor B. O. și B. C. asupra terenului în suprafață de 250 mp/2428 mp înscris sub nr. topo 374,375 din CF 2483 B., cu titlu de bun comun, dobândit prin cumpărare.
Au fost respinse restul capetelor de cerere ce fac obiectul acțiunii principale precizate.
S-a dispus dezmembrarea terenului cu top. 374, 375, înscris în CF 2483 B. în trei parcele distincte, astfel:
terenul cu nr. top. nou 374/1, 375/1 în suprafață de 250 mp teren și casă cu descrierea de la A+2 din CF 2483 B.
terenul cu nr. top. nou 374/2, 375/2 în suprafață de 1350 mp teren arabil și
terenul cu nr. top. nou 374/3, 375/3 în suprafață de 828 mp teren arabil.
S-a dispus sistarea stări de indiviziune prin formarea a trei loturi, respectiv:
LOTUL NR. 1 compus din terenul cu nr. top. nou 374/1, 375/1 în suprafață de 250 mp teren și casă cu descrierea de la A+2 din CF 2483 B. ce se atribuie pârâților B. O. și B. C., în cotă de 1/1 parte, ca bun comun, cu titlu de drept cumpărare și partaj.
LOTUL NR. 2 compus din terenul cu nr. top. nou 374/2, 375/2 în suprafață de 1350 mp teren arabil situat în intravilanul loc. B. ce se atribuie pârâților -reclamanți reconvenționali L. M. -V. și L. C. -
D. în cotă de l/l parte, ca bun comun, cu titlu de drept cumpărare și partaj.
LOTUL NR. 3 compus din terenul cu nr. top. nou 374/3, 375/3 cu suprafața din acte de 828 mp și cu suprafața măsurată de 493 mp teren arabil situat în intravilanul loc. B., ce se atribuie reclamanților N. J. ,
N. M., N. M., N. F., MSTOR ANA-M., în cotă de 1/5 parte fiecare, ca bun propriu, cu titlu de drept moștenire și partaj .
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâților B. O. și B. C., în cotă de 1/1 parte, ca bun comun, cu titlu de drept cumpărare și partaj asupra terenului cu nr. top. nou 374/1, 375/1 în suprafață de 250 mp teren și casă cu descrierea de la A+2 din CF 2483 B.
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâților -reclamanți reconvenționali L. M. -V. și L. C. -D. în cotă de l/l parte, ca bun comun, cu titlu de drept cumpărare și partaj asupra terenului cu nr. top. nou 374/2, 375/2 în suprafață de 1350 mp teren arabil din CF 2483 B. .
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților N. J., N. M., N. M., N. F., MSTOR ANA-M. în cotă de 1/5 parte fiecare, ca bun propriu, cu titlu de drept moștenire și partaj, asupra terenului cu nr. top. nou 374/3, 375/3, cu suprafața din acte de 828 mp și cu suprafața măsurată de 493 mp teren arabil din CF 2483 B.
.
Au fost obligați reclamanții N. J., N. M., N. M., N. F. și
N. ANA M. în calitate de moștenitori ai numitei Szakacs Ana să se prezinte la notarul public în vedere încheierii cu pârâții reclamanți reconvenționali L. M. -V. și L. C. -D. a unui contract autentic de vânzare-cumpărare având ca obiect terenul în suprafață de 828 mp parte, cotă parte din terenul în CF 2483 B., situat în intravilanul localității B.
, în caz de refuz, prezenta hotărâre, la rămânerea irevocabilă, urmând a ține loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. topo nou 374/3, 375/3 cu suprafața din acte de 828 mp și suprafața măsurată de 493 mp teren arabil situat în intravilanul
localității B. | în favoarea pârâților reclamanți reconvenționali L. | M. | - | |
V. și L. | C. | -D. ca bun comun, dobândit prin cumpărare. |
Au fost respinse restul cererilor ce fac obiectul acțiunii reconvenționale precizate.
S-a luat act că reclamanții N. J., N. M., N. M., N. F. și
N. ANA M. nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Au fost obligați reclamanții N. J., N. M., N. M., N. F. ,
N. ANA M. și pârâții B. O., B. C. la plata în favoarea pârâților reclamanți recovenționali L. a sumei de 8355 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, potrivit copiei cărții funciare CF 2483 B. (f. 63-69 vol. II), imobilul identificat sub nr. topo 374, 375 în natură reprezentând casă și teren în suprafață de 2428 mp a aparținut inițial numiților Szakacs Josef și soția născută Mate Ana, fiind dobândit de către aceștia cu titlu de schimb.
Potrivit mențiunilor de sub B3 din CF nr.2483 B., în baza certificatului de moștenitor nr. 72/1970 emis de notariatul de Stat C. (f. 59, vol. II), asupra 1/2 parte din casa de sub A+1 și terenul aferent în condițiile Statutului CAP și a Legilor nr._, din porțiunea de sub B2 a defunctei Szakacs( Mate) Ana se întabulează dreptul de proprietate cu titlu de moștenire, ca bun propriu în favoarea lui N. (Szakacs) Ana. Conform aceluiași certificat de moștenitor, numitului Szakacs Josef îi revenea cota de 400/2428 mp din imobil, în timp ce cota de 1630/2428 mp din același imobil era în proprietatea CAP.
Instanța de fond a reținut că asupra unei cote de 250 mp din terenul înscris sub A+1, în anul 1983 s-a întabulat dreptul de proprietate în favoarea Consiliului P. ular al Comunei B., iar în anul 1998 în baza Ordinului prefectului nr. 33/1998, dreptul de proprietate asupra acestor 250 mp s-a întabulat în favoarea numitului C. V. (B 9). Această suprafață de teren a făcut obiectul mai multor vânzări, pentru ca în prezent să reprezinte dreptul de proprietate al pârâților B. O. și C. (B 18).
Potrivit mențiunilor înscrise sub B 9-12, la data de_, în temeiul certificatului de ramură nr. 793/_ eliberat de Primăria B. (f. 142, vol. I) și fără a se face dovada întocmirii vreunei documentații tehnice ce să ateste modificarea suprafeței, în cartea funciară analizată se notează că suprafața totală a imobilului cu nr. topo 374, 375 este de doar 1600 mp, în
loc de 2428 mp suprafața inițială a imobilului.
În ceea ce privește restul suprafeței de teren înscrise în CF 2483 B., instanța de fond a reținut că la data de_, în baza certificatului de moștenitor nr. 119/1998 eliberat de BNP L. Petrean, dreptul de proprietate cu privire la cota de 1350/1600 parte din terenul înscris pe defuncții Szakacs Josef și soția Szakacs Ana, a fost transmis cu titlu de drept de moștenire în favoarea fiicei, Szakacs Ana, cotă parte ce a făcut obiectul contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 289/1999 de BNP Tudor Pomârleanu (f. 96, vol. I), cumpărătorii fiind reclamanții reconvenționali L. M. V. și soția L. C. D. .
Instanța de fond a mai reținut că la data de_, în favoarea defunctei Szakacs Ana- fostă N., se eliberează titlul de proprietate nr. 13142/2009 cu privire la o suprafață de teren de 829 m, înscrisă în tarlaua nr. 62, parcela 1339/1, teren ce potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză se identifică parțial cu imobilul înscris în CF 2483 B., sub nr. topo 374, 375. De asemenea potrivit concluziilor expertului desemnat, suprafața de teren înscrisă în titlu de proprietate nu corespunde cu suprafața măsurată, din măsurători rezultând doar 498 mp, diferența
putând fi justificată de mutarea Văii Gădălinului, respectiv de existența unei suprapuneri cu terenul înscris sub nr. topo 377, 376 proprietatea numitului Blaga Ștefan.
În calitatea lor de succesibili ai titularului înscris în acest titlu de proprietate, reclamanții N. J., N. M., N. M., N. F. și N. ANA M. - având calitatea de fii și respectiv fiică a defunctei Szakacs Ana, decedată la data de_, potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar,( f. 98, vol. I, 38-56, vol. II) - au solicitat a se rectifica suprafața imobilului înscris sub nr. topo 374, 375, a se constata calitatea lor de moștenitori legali în cote de 1/5 parte fiecare în temeiul titlului de proprietate nr. 13142/2009, act contestat însă de pârâții -reclamanți reconvenționali L. în dosarul conexat prezentului nr._ al J. Gherla.
Analizând cu prioritate valabilitatea titlului de proprietate contestat nr. 13142/2009, instanța de fond a reținut că reclamanții reconvenționali L. au solicitat anularea acestuia motivat pe faptul că terenul nu a fost cooperativizat, dar și pe împrejurarea că defuncta Szakacs Ana, nu a formulat o cerere de reconstituire a acestui teren în baza Legii nr. 18/1991. Sub acest aspect instanța reține că susținerile reclamanților reconvenționali sunt neîntemeiate, din mențiunile de sub B2 din CF 2483 B. și certificatul de moștenitor nr. 72/1970 (f.59, vol. II), rezultând că imobilul ce face obiectul acestui litigiu a fost cooperativizat, iar titularii dreptului de proprietate au fost membrii cooperatori.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de anulare instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 23, al. 1 din Legea nr. 18/1991 "(1) Sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii, iar conform dispozițiilor art. 8, din Decretul-lege nr. 42/1990 "Terenul aferent casei de locuit si anexelor gospodărești, precum si curtea si gradina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deținătorilor; acestea pot fi înstrăinate și lăsate moștenire…";
Într-adevăr potrivit disp. art. 10, al. 3 din Legea nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere, iar conform al.4 al aceluiași articol, cererea trebuia depusă într-un termen de decădere de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii, termen ulterior prelungit.
De remarcat este însă că Legea nr. 18/1991 face o distincție clară între terenurile intravilane și extravilane, atât în ceea ce privește formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, cât și în privința punerii în posesie pe amplasamentele proprietății. În speță însă este vorba de un teren intravilan aferent casei de locuit, respectiv grădinii, teren care intră sub incidența art. 23 din Legea nr. 18/1991 și are un statut aparte, dobândirea acestuia operând "ope legis";, astfel că cererea poate fi formulată oricând. Cum numita Szakacs Ana a formulat o astfel de cerere la data de_ (f. 55, vol. I), cerere ce a și stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat, instanța de fond a reținut că și acest motiv de anulare a titlului de proprietate este neîntemeiat, cererea ce face obiectul dosarului nr._ al J. Gherla urmând a fi respinsă ca atare.
În ceea ce privește restul cererilor deduse judecății, instanța de fond a reținut că atât reclamanții, cât și pârâții reclamanți reconvenționali L. au solicitat rectificarea suprafeței imobilului înscris în CF 2483 B., sub nr. topo 374, 375 de la suprafața de 1600 mp la suprafața de 2428 mp, precum
și că s-a invocat excepția lipsei de obiect al acestui prim petit din cererea reconvențională. Analizând excepția invocată instanța de fond a reținut că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare. Aceasta întrucât coincidența dintre primele petite nu determină lipsa obiectului cererii reconvenționale, și această din urmă cerere supunând analizei instanței o pretenție concretă .
Pe fondul pretenției deduse judecății, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 34, alin. 1, pct. 4 din legea nr. 7/1996 "Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:… înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului";.
În cauza de față instanța a constatat pe baza raportului de expertiză întocmit de expert Sîntămârean D. că suprafața reală a terenului înscris în CF nr. 2483 B. sub nr. topo 374, 375 este de 2428 mp, din care cota de
250 mp este în proprietatea pârâților B., 1350 mp este în proprietatea pârâților L., pentru diferența de 828 mp fiind eliberat titlul de proprietate nr 13142/2009.
Având în vedere aceste consideranții și reținând că situația de C.F. nu este in concordanta cu situația reala a imobilului, potrivit prevederilor art. 34 pct. 4 din L.7/1996 se impune rectificarea situației de C.F., motiv pentru care instanța a admis cererile formulate sub acest aspect, urmând a dispune, rectificarea în CF 2483 B. a suprafeței imobilului de sub nr. topo 374, 375 de la suprafața de 1600 mp la suprafața de 2428 mp.
În ceea ce privește solicitarea reclamanților de a se dispune anularea încheierii nr._ din CF 2483 nr. topo 374, 375, restabilirea situației anterioare acestei înscrieri în sensul rescrierii dreptului de proprietate în favoarea numiților Szakacs Josef și Mate Ana, asupra cotei de 2149/2529 parte din imobil, instanța de fond a reținut pe de o parte că nu s-au indicat de către reclamanți motivele care ar duce la anularea acestei încheieri, iar pe de altă parte prin anularea acesteia nu s-ar ajunge la reîntregirea dreptului de proprietate al numiților Szakacs Ana și Szakacs Iosef. Aceasta întrucât dreptul de proprietate al acestora asupra doar a unei cote părți din teren a fost stabilită ca urmare a colectivizării, respectiv prin apariția Legii nr. 58 și nr.59/1974, potrivit mențiunilor de sub B3, pentru redobândirea dreptului de proprietate fiind necesar a se parcurge procedura Legii nr. 18/1991.
Nici solicitarea reclamanților de a suplimenta certificatul de moștenitor nr. 72/1970 eliberat de Notariatul de Stat C. după def. Mate Ana cu cota de 829/2428 din imobilul înscris în CF 2483 B. nr. topo 374, 375, a fost apreciată ca nefiind întemeiată, întrucât emiterea acestuia s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data emiterii, fiind înscrisă suprafața de teren ce putea fi dobândită prin moștenire în condițiile Legii nr.
58 și nr. 59/1974. Și solicitarea de suplimentare a certificatului de moștenitor nr. 119/1998 eliberat de BNP Petrean L. emis după def. Szakacs Josef cu cota de 829/2428 este neîntemeiată, întrucât odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991 singura modalitatea în care proprietatea asupra terenului colectivizat putea fi redobândită era aceea a formulării unei cereri de reconstituire în temeiul acestor prevederi legale, prevederi de care așa cum s-a menționat anterior defuncta Szakacs Ana s-a și prevalat, fiind emis titlul de proprietate nr. 13142/2009
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect identificarea parțială a imobilului înscris în titlul de proprietate 13142/2009 cu imobilul
înscris în CF 2483 B., instața de fond a reținut că reclamanții N. J. ,
N. M. și N. ANA M. au învederat personal la termenul de judecată din data de_ că renunță la judecarea acestui petit, motiv pentru care în temeiul art. 246 Cod pr. Civ., urmează a lua act de această renunțare.
Cum însă renunțarea la judecată este un act de dispoziție de care doar partea poate să dispună, iar în speță reclamanții N. M. și N. F. nu au avut o astfel de poziție procesuală, instanța a procedat la analiza și a acestui petit, urmând a constata existența identificării parțiale a acestui teren, conform raportului de expertiză întocmit în cauză de către dl. expert Sântămăran D. .
Astfel, s-a reținut pe baza concluziilor raportului de expertiză întocmit că terenul înscris în parcela 1339/1, tarlaua 62 din titlul de proprietate nr. 13142/2009 titular Szakacs Ana, în suprafață de 828 mp se identifică parțial cu imobilul cu nr. topo 374, 375, înscris în CF nr. 2483 B., parcela fiind intercalată la nord de parcelele 1336, 1337, proprietatea pârâților reconvenționali L. și până la limita cu terenul proprietatea pârâților B. pe o lungime cuprinsă între drumul județean și Valea Gădălinului.
Prin urmare instanța de fond a constatat că imobilul înscris în parcela 1339/1, tarlaua 62 din titlul de proprietate nr. 13142/2009 titular Szakacs Ana, în suprafață de 828 mp se identifică parțial cu imobilul cu nr. topo 374, 375, înscris în CF nr. 2483 B., precum și că reclamanții au calitatea de coproprietari asupra acestui teren în calitate de succesori în drepturi și obligații- fii și fiică- ai defunctei Szakacs Ana, în cotă de 1/5 parte fiecare, în timp ce pârâții reclamanți recovenționali L. au calitatea de coproprietari asupra terenului în suprafață de 1350 /2428 pm, iar pârâții B. au calitatea de coproprietari asupra suprafaței de 250 mp/2428 mp înscris sub nr. topo 374,375 din CF 2483 B. .
Față de toate cele mai sus expuse, în baza art.24 din Legea nr.7/1996 instanța a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de coproprietate al reclamanților, în cotă de 1/5 parte fiecare, cu titlu de drept de reconstituire și moștenire asupra cotei de 828/2428 mp, a dreptului de coproprietate al pârâților L. asupra cotei de 1350/2428 mp cu titlu de bun comun dobândit prin cumpărare, precum și a dreptului de coproprietate al pârâților B. asupra cotei de 250/2428 mp parte cu titlu de bun comun dobândit prin cumpărare.
Instanța a mai reținut că în calitatea lor de coproprietare, părțile pot să-și exercite toate drepturile conferite de lege, inclusiv să solicite partajarea imobilelor pentru a se determina partea din acestea ce se cuvine fiecăruia.
Datorită dificultăților pe care le generează starea de indiviziune prin prisma respectării principiului unanimității la întocmirea oricărui act juridic privind bunul ce constituie obiectul acesteia, art.728 cod civil prevede că oricare dintre copărtași poate solicita fără nici o restricție sistarea acesteia.
În cauza a fost efectuata o expertiza topografica de către dl. expert Sâtămârean D. care a propus dezmembrarea terenului cu top. 374, 375, înscris în CF 2483 B. în trei parcele distincte, astfel:
terenul cu nr. top. nou 374/1, 375/1 în suprafață de 250 mp teren și casă cu descrierea de la A+2 din CF 2483 B.
terenul cu nr. top. nou 374/2, 375/2 în suprafață de 1350 mp teren arabil și
terenul cu nr. top. nou 374/3, 375/3 în suprafață de 829 mp teren arabil,
precum și sistarea indiviziunii prin formarea a trei loturi, respectiv
LOTUL NR. 1 compus din terenul cu nr. top. nou 374/1, 375/1 în suprafață de 250 mp teren și casă cu descrierea de la A+2 din CF 2483 B.
, în favoarea pârâților B., în cotă de 1/1 parte, ca bun comun, cu titlu de drept cumpărare și partaj.
LOTUL NR. 2 compus din terenul cu nr. top. nou 374/2, 375/2 în suprafață de 1350 mp teren arabil situat în intravilanul loc. B. în favoarea pârâților L. în cotă de l/l parte, ca bun comun, cu titlu de drept cumpărare și partaj.
LOTUL NR. 3 compus din terenul cu ar. top. nou 374/3, 375/3 în suprafața de 829 mp teren arabil situat în intravilanul loc. B., în favoarea reclamanților N. J., N. M., N. M., N. F., MSTOR ANA-M. ,
în cotă de 1/5 parte fiecare, ca bun propriu, cu titlu de drept moștenire și partaj
Partajul, ca operațiune juridica, urmărește sa pună capăt stării de indiviziune trecând bunurile stăpânite pe cote parți abstracte in proprietatea exclusiva a fiecărui copărtaș conform întinderii dreptului sau. Compunerea loturilor constituie operațiunea de baza a partajului care trebuie sa fie dominata de principiul corespondentei loturilor cu cota de proprietate, principiu consacrat de art. 741 alin. 1 Cod civil.
Față de aceste împrejurări si având în vedere că loturile menționate corespund dreptului de proprietate al părților, instanța a dispus sistarea indiviziunii asupra imobilului in litigiu potrivit raportului de expertiza întocmit de către expertul Sântămărean D., prin atribuirea lotului 1 în favoarea pârâților B., în cotă de 1/1 parte, ca bun comun, cu titlu de drept cumpărare și partaj, a lotului 2 în favoarea pârâților L. în cotă de l/l parte, ca bun comun, cu titlu de drept cumpărare și partaj, iar a lotului 3 în favoarea reclamanților N. J., N. M., N. M., N. F., MSTOR ANA-M., în cotă de 1/5 parte fiecare, ca bun propriu, cu titlu de drept moștenire și partaj și întabularea dreptului de proprietate al părților în CF asupra imobilului menționat, cu titlu de sistare de indiviziune.
Cu privire la terenul înscris în suprafață de 829 mp și înscris în titlul de proprietate nr. 13142/2009, instanța de fond a reținut că la data de_ defuncta Szakacs Ana a semnat un înscris întitulat "declarație"; (f. 47) prin care a recunoscut că pârâtul L. M. "a cumpărat suprafața de 8 arii, reprezentând jumătate teren și jumătate grădină pentru suma de 1.500.000 lei";, act sub semnătură privată în temeiul căruia pârâții- reclamanți reconvenționali au solicitat a de constata calitatea lor de coproprietari, formulând totodată și un petit de revendicare asupra cotelor de 1350 mp, respectiv 829 mp, în timp ce reclamanții au invocat excepția inadmisibilității, excepția lipsei calități procesual active și a lipsei de interes în ceea ce privește petitul de revendicare .
Dacă în ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii în constatarea calității de coproprietar și înscrierea în cartea funciară a acestui drept, instanța de fond a apreciat și recalificat ca o apărare de fond, pornind de la faptul că inadmisibilitatea intervine în cazul în care forma procedurală utilizată nu este prevăzută de dispozițiile legale sau când pentru promovarea ei legiuitorul impune îndeplinirea prealabilă a unei cerințe, ceea ce nu este cazul în speța de față, excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâți prin întâmpinare raportat revendicarea suprafeței de 829 mp, a fost admisă, apreciind-o întemeiată.
Aceasta întrucât reclamanții reconvenționali nu au un drept de proprietate asupra imobilului revendicat, în prezent aceștia deținând doar un act sub semnătură privată, înscris ce însă nu este apt a le transfera
dreptul de proprietate în condițiile în care nu respectă cerința înscrisului autentic, potrivit art. 2, al. 1 din Legea nr. 54/1998 în vigoare la data semnării actului.
Prin urmare instanța a admis excepția lipsei calității procesual active a reclamanților în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect revendicarea suprafeței de 829 mp, soluție ce face de prisos analiza celei de- a doua excepții invocată de pârâți, respectiv a lipsei de interes în susținerea acestui petit.
Instanța a mai reținut că nefiind perfectat în forma autentică, actul sub semnătură privată de care se prevalează pârâții - reclamanți reconvenționali dă naștere însă unei obligații de a face în sarcina promitentei vânzătoare, respectiv unui drept de creanță în favoarea promitenților cumpărători, și anume dreptul de a încheia contractul în forma înscrisului autentic notarial. De aceea, în cazul refuzului uneia dintre părți, cealaltă parte este îndrituită, în măsura în care bunul promis se află încă în patrimoniul promitentului vânzător, să solicite pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
În cauza de față instanța a constatat totodată că vânzătoarea- promitentă Szakacs Ana a decedat pe data de_, precum și că succesorii acesteia sunt reclamanții din prezenta cauza, N. J., N. M. ,
N. M., N. F. și N. ANA M., în calitate de fii și fiică, aceștia dobândind, în temeiul transmisiunii succesorale universale, și obligațiile asumate în mod valabil de către antecesoarea lor în timpul vieții, respectiv obligația de a încheia actul autentic translativ de proprietate.
Din analiza actului menționat coroborată cu poziția părților exprimată prin răspunsul la interogator și depozițiile martorilor audiați, instanța a constatat și că promitentul- cumpărător și-a îndeplinit propriile obligații contractuale, respectiv a achitat prețul integral și a intrat în posesia acestuia, stăpânindu-l și în prezent, în timp ce promitenta- vânzătoare nu și-a îndeplinit obligația de a se prezenta la notar în vederea încheierii în formă autentică a contractului de vânzare cumpărare a imobilului promis.
Pe de altă parte s-a reținut că potrivit dispozițiilor ce reglementează materia obligațiilor, în temeiul art. 1073, art. 1075 și art. 1077 Cod civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă a obligației asumate, iar în caz de neexecutare poate cere instanței autorizarea de a o aduce el la îndeplinire, pe cheltuiala debitorului. Prin instituirea acestei dispoziții legale, legiuitorul a permis ca manifestarea de voință a debitorului să poată fi suplinită de către instanță, asigurându-se astfel executarea în natură a acordului de voință dintre părți. În acest fel, în lumina principiilor executării în natură a obligațiilor și reparării în natură a prejudiciului, obligația poate fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite directe, în speță prin
pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare.
Prin urmare, pentru considerentele de fapt și de drept expuse anterior, ținând seama de dispozițiile legale invocate, instanța a admis capătul de cerere din acțiunea reconvențională având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, urmând a obliga reclamanții N. J.
, N. M., N. M., N. F. și N. ANA M. în calitate de moștenitori ai numitei Szakacs Ana să se prezinte la notarul public în vedere încheierii cu pârâții reclamanți reconvenționali a unui contract autentic de vânzare- cumpărare având ca obiect terenul în suprafață de 828 mp parte, cotă parte din terenul în CF 2483 B., situat în intravilanul localității B., în caz
de refuz, prezenta hotărâre, la rămânerea irevocabilă, urmând a ține loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
În ceea ce privește acțiunea în revendicare a suprafeței de 1350 mp parte deținută de pârâții reclamanți reconvenționali L., instanța de fond a reținut că potrivit art.480 C.civ., dreptul de proprietate este "dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însa în limitele determinate de lege";, iar actiunea în revendicare este acea acțiune reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acelui bun de la posesorul neproprietar.
Pentru admisibilitatea acțiunii în revendicare, art.480 C.civ. prevede expres că trebuie îndeplinite cumulativ doua cerințe, respectiv aceea ca reclamantul să demonstreze că este proprietarul bunului revendicat și, în același timp, să facă dovada că acest bun este deținut în mod nelegitim de către pârât.
În cauza de față instanța a constatat că deși pârâții reclamanți recovenționali au făcut dovada faptului că sunt proprietari asupra suprafeței de 1350 mp înscrisă în CF 2438 B., aceștia nu au dovedit prin probele administrate că acest teren ar fi deținut, folosit în prezent de către reclamanți. Din contră, din interogatoriul administrat părților, declarațiile martorilor audiați și poziția formulată prin acțiunea dedusă judecății rezultă că pârâții reclamanți recovenționali L. sunt cei care folosesc suprafața de teren menționată, dar și porțiunea de teren de 829 mp pentru care au semnat cu defuncta Szakacs Ana promisiunea de vânzare cumpărare.
Prin urmare, reținând că până în prezent pârâții reclamanți reconvenționali nu au fost tulburați în posesia imobilului cu privire la care sunt titulari ai dreptului de proprietate, instanța de fond a reținut că cererea acestora având ca obiect obligarea reclamanților să le lase în deplină proprietate și posesie acest imobil este neîntemeiată urmând a fi respinsă ca atare.
Față de toate considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța a admis în parte atât cererea principală precizată, cât și cererea
reconvențională completată și precizată, urmând a respinge cererea ce face obiectul dosarului nr._ al J. Gherla.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în temeiul art. 274, C. proc. civ. și în temeiul principiului disponibilității, instanța a luat act că reclamanții nu au solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată efectuate de pârâții reclamanți recovenționali L., instanța de fond a reținut că aceștia au avansat cu acest titlu suma de 2808 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, (f. 53, vol. I, f. 29,29, vol. II), suma de 3000 lei onorariu avocat (f. 29-30, vol. II), precum și suma de 3550 lei onorariu expert (f. 268- vol. I, f. 27, vol. II).
Având în vedere aceste mențiuni și față de soluția admiterii doar în parte a cererii reconvenționale, instanța a obligat pe reclamanții N. J., N.
M., N. M., N. F., N. ANA M. și pârâții B. O., B. C., la plata în favoarea pârâților reclamanți recovenționali L., a sumei de 2305 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar aferentă doar capetelor de cerere admise.
Cu privire la restul cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 274, C. proc. civ., ținând seama și de împrejurarea că cererea ce a făcut obiectul
dosarului nr. _ | al J. | Gherla a fost respinsă, instanța a obligat pe |
reclamanții N. J. | , N. M. | , N. M., N. F., N. ANA M. și |
pârâții B. O., B. C. la plata în favoarea pârâților reclamanți recovenționali L. a sumei de 2500 lei cu titlu de onorariu avocațial și a sumei de 3550 lei cu titlu de onorariu expert.
Prin urmare, în temeiul art. 274, Cod pr. civ., instanța a obligat pe reclamanții N. J., N. M., N. M., N. F., N. ANA M. și pârâții B. O., B. C. la plata în favoarea pârâților reclamanți recovenționali L. a sumei de 8355 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței examinate au promovat recurs pârâții B. O. și B. C. (f.4) solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței atacate în sensul de a nu fi obligați la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii învederează că în mod greșit instanța de fond a apreciat că pârâții recurenți au obligația de plată a cheltuielilor de judecată, pentru simplul motiv că nu se poate reține vreo culpă procesuală în sarcina lor. În speța de față recurenții arată că nu au formulat nici o apărare față de susținerile reclamanților reconvenționali astfel că nu se poate reține în sarcina lor vreo culpă procesuală. Nicăieri în cuprinsul sentinței de fond nu apare poziția procesuală a lor pentru că au înțeles să nu se opună admiterii cererii reconvenționale care, de altfel, la fel ca cererea de chemare în judecată nu urmărea cu nimic încălcarea dreptului lor de proprietate asupra cotei de 250/2428 mp parte din imobilul cu nr. topo 374, 375 din CF 2483
B. .
În atare condiții, instanța de fond în mod greșit a stabilit în sarcina lor obligația de plată a cheltuielilor de judecată.
În drept au fost invocate prev. art. 274 și urm. art 299 și urm. Cpr.civ.
Intimații, deși legal citați, nu și-au delegat un reprezentant în instanță și nici nu și-au formulat în scris poziția procesuală.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul reține următoarele:
Recurenții susțin, în esență că față de lipsa lor de opoziție la admiterea cererii reconvenționale formulate de pârâții-reclamanți reconvenționali L.
M. -V. și L. C. -D., nelegal instanța de fond i-a obligat la plata cheltuielilor de judecată către aceștia alături de reclamanții N. J., N. M.
, N. M., N. F., N. Ana M. .
Cu alte cuvinte, se critică faptul că instanța de fond nu a dat eficiență în ceea ce-i privește prevederilor art.275 cod procedură civilă potrivit cărora
"pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.";
Recurenții omit, însă, faptul că prin cererea reconvențională pârâții- reclamanți reconvenționali L. M. -V. și L. C. -D. au formulat în contradictoriu cu reclamanții și cu recurenții B. O. și B. C. și un petit de sistare de indiviziune asupra imobilului din litigiu prin formarea de trei loturi și atribuire în natură.
Prin sentința civilă atacată, instanța de fond a admis, în parte, cererea reconvențională și a dispus sistarea stări de indiviziune prin formarea a trei loturi, din care lotul nr.1 compus din terenul cu nr. top. nou 374/1, 375/1 în suprafață de 250 mp teren și casă cu descrierea de la A+2 din CF 2483 B. s-a atribuit recurenților-pârâți B. O. și B. C., în cotă de 1/1 parte, ca bun comun, cu titlu de drept cumpărare și partaj.
Jurisprudența instanței supreme cât și doctrina au consacrat în materia partajului, o soluție de acordare a cheltuielilor de judecată diferită de cea reglementată de art. 274 - 275 cod procedură civilă, stabilindu-se că în astfel de litigii părțile trebuie să suporte împreună cheltuielile de judecată, deoarece sistarea stării de indiviziune profită tuturor părților. Astfel, solicitarea recurenților de a nu fi obligați la plata cheltuielilor de judecată este neîntemeiată.
Totuși, în mod greșit, instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art.274 cod procedură civilă și a obligat pe recurenți la plata cheltuielilor de
judecată ocazionate de prezentul litigiu, fără a specifica în ce cotă trebuie să suporte aceste cheltuieli.T. ul reține că toate cheltuielile urmează să fie suportate în raport de cotele ce revin coindivizarilor, regulă care este aplicabilă în toate situațiile în care procesul a fost necesar pentru realizarea drepturilor ambelor părți, independent de poziția procesuală a acestora.
Fiind în prezența unei astfel de situații particulare, tribunalul apreciază, contrar opiniei primei instanțe, că recurenții sunt îndatorați să contribuie la cheltuielile de judecată, însă în raport de modalitatea în care s- a dispus ieșire din indiviziune.
În consecință, constatând că prin sentința civilă recurată au fost greșit aplicate dispozițiile art.274 cod procedură civilă, recursul declarat va fi admis, în parte, și conform art.304 pct.9 și art.312 al.1 cod procedură civilă
, sentința civilă nr.792/_ din dosarul nr._ al Judecătoriei Gherla va fi modificată, în parte, în sensul că recurenții B. O. și B. C. vor fi obligați să plătească cheltuieli de judecată în sumă de 353,48 lei din totalul cheltuielilor de judecată stabilite de prima instanță.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de pârâții B. O. și B. C. în contra Sentinței civile nr. 792 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gherla, pe care o modifică în parte în sensul că obligă pe recurenții B. O. și B. C. să plătească cheltuieli de judecată în sumă de 353,48 lei din totalul cheltuielilor de judecată stabilite de prima instanță.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Decembrie 2013.
Președinte, C. -A. C. | Judecător, C. -V. B. | Judecător, M. O. -S. |
Grefier, G. P. |
Red.CC/dact.GP _
J. fond: M. Nicoară 2 ex.
| ← Decizia civilă nr. 4633/2013. Actiune in constatare | Decizia civilă nr. 324/2013. Actiune in constatare → |
|---|
