Decizia civilă nr. 1596/2013. Actiune in constatare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1596/R/2013
Ședința publică din 28 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: ANA I.
JUDECĂTOR: T. -A. N. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare - pentru pronunțare- recursul declarat de reclamantul A. R. C. împotriva deciziei civile nr. 500/A din 25 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe
intimații U. B. -B., S. ROMÂN PRIN M. E., C., T.
ȘI S. ȘI C. N. PENTRU C. D., având ca obiect acțiune în constatare.
La data de 27 martie 2013, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantului recurent, concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 21 martie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 28 martie 2013.
C U R T E A
Prin cererea de chemare in judecata depusa la executorul judecatoresc la data de_, inaintata J. i C. -N. si înregistrată pe rolul Judecătoriei C. -
N. la data de_ in dosar nr._, reclamantul A. R. -C. a solicitat, in contradictoriu cu paratii U. B. -B. DIN C. -N. si S. R. prin M.
, C., T. SI S. :
Sa se constate savarsirea faptei de discriminare prevazute de art. 2 pct. 1 si
3 si art. 11 din OG nr. 137/2000 de catre parata de randul 1, care la finalul anului 2007, in aplicarea prevederilor discriminatorii/neconstitutionale prin excluderea, stipulata prin HG nr. 37/_, de la dreptul de prelungire a stagiului de pregatire doctorala (a persoanelor din categoria sociala a celor afectati medical … de un handicap, boala cronica necontagioasa …), l-a exmatriculat pe reclamant din cadrul studiilor universitare de doctorat (pct. 3 al art. 2 din OG nr. 137/2000: Sunt discriminatorii … practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane …), studii doctorale la care a fost inmatriculat in data de_ urmare a promovarii concursului de admitere din data de_ cu nota de examen 9 (noua).
Sa fie obligati paratii, in solidar, in temeiul art. 27 din OG nr. 137/_ la restabilirea situatiei anterioare si la suportarea despagubirilor constand in contravaloarea taxelor de studiu aferente programului de doctorat in cadrul altor institutii de invatamant din tara sau din strainatate.
Sa fie obligati paratii, in solidar, la plata contravalorii taxelor de inscriere la examenul de admitere la studiile doctorale si a altor cheltuieli aferente acestor studii, precum si la plata sumei de 10.000 euro cu titlu de daune interese cauzate prin anularea examenului de admitere la doctorat din _
promovat cu nota 9, precum si anularea referatului echivalat si a examenelor promovate de reclamant desfasurate in cadrul doctoratului din cadrul caruia a fost in mod abuziv exmatriculat de catre parata de randul 1.
Prin sentința civilă nr. 9489/_ pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria Cluj-Napoca a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului S. R. prin M. E., C., T. SI S. și a respins cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamantul A. R. -C., în contradictoriu cu acest parat, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
De asemenea, a respins ca fiind neintemeiata cererea de chemare in judecata formulată de către reclamantul A. R. -C., în contradictoriu cu parata
U. B. -B. DIN C. -N., privind si pe intervenientul fortat C. N. PENTRU C. D., avand ca obiect actiune in constatarea savarsirii faptei de discriminare, restabilirea situatiei anterioare si pretentii.
S-a luat act ca parata U. B. -B. din C. -N. nu a solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut următoarele: Analizand cu prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului
S. R. prin M. E., C., T. SI S., exceptie invocata de catre acest parat prin intampinare, instanta a reținut urmatoarele:
Instanta a observat ca intre reclamant si paratul S. R. prin M. E.
, C., T. SI S. nu exista nici un raport juridic, intrucat contractul de studii universitare de doctorat a fost incheiat intre reclamant si parata U.
B. -B. DIN C. -N. . Din motivarea cererii de chemare in judecata rezulta ca reclamantul este nemultumit de conduita paratei U. B. -B. DIN C. -N.
, care nu i-a prelungit reclamantului stagiul de pregatire doctorala si l-ar fi exmatriculat abuziv. In motivarea cererii de chemare in judecata reclamantul nu a indicat nici o conduita a paratului S. R. prin M. E., C., T. SI S. de care sa fie nemultumit. Pe de alta parte, intre parata U. B. -
B. DIN C. -N. si paratul S. R. prin M. E., C., T. SI
S. nu exista raporturi de subordonare, iar fiecare institutie de invatamant superior care organizeaza doctorat, inclusiv parata U. B. -B. DIN C. -
N., isi elaboreaza un regulament propriu de organizare si desfasurare a doctoratului.
In consecinta, instanta de fond a apreciat ca paratul de randul 2, S. R. prin M. E., C., T. SI S., nu are calitate procesuala pasiva in cauza.
Pe fondul cauzei prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul A. R. -C. a fost inmatriculat la studii doctorale, forma fara frecventa, invatamant bugetat, la U. B. -B. DIN C. -N., incepand cu data de_, ca urmare a promovarii concursului de admitere din data de_ cu nota de examen 9 (noua).
Durata doctoratului la forma fara frecventa, bugetat, a fost stabilita de catre parata U.B.B. C. -N. la 4 ani.
In data de_ reclamantul a fost victima unui accident rutier care a generat o stare comatoasa severa, coma scor 4 pe scara Glasgow, si care a condus in anul 2004 la pensionarea reclamantului in gradul 2 de invaliditate, fara capacitate de munca, pe motive medicale. Situatia medicala a reclamantului s-a prelungit pana in primavara anului 2007, cand a fost schimbat gradul de pensionare al reclamantului din gradul 2 de invaliditate in gradul 3 de invaliditate (cu capacitate redusa de munca cel putin la jumatate), situatie
mentinuta si la data formularii de catre reclamant a cererii de chemare in judecata (f. 37-46).
Reclamantul trebuia sa sustina public teza de doctorat pana la data de_ insa, avand in vedere situatia medicala a reclamantului, parata U. B. -B. din C. -N. i-a acceptat reclamantului o prelungire a perioadei de stagiu doctoral cu 2 ani, astfel incat reclamantul urma sa sustina public teza de doctorat pana in data de_ .
La data de_ reclamantul a solicitat Senatului Universitatii B. -B. din C. -N. si C. ui Profesoral al Facultatii de Drept aprobarea prelungirii cu cel putin trei ani a perioadei de stagiu de pregatire individuala, deci a perioadei de stagiu doctoral, avand in vedere situatia medicala a reclamantului, cerere la care reclamantul a anexat actele medicale doveditoare (f. 6-7).
Prin adresa nr. 20780 din data de_, comunicata reclamantului la data de_, Rectoratul Universitatii B. -B. din C. -N. i-a respins cererea de prelungire a perioadei de stagiu doctoral si i-a adus la cunostinta reclamantului ca se poate reinscrie la doctorat pe loc fara frecventa, cu taxa, urmand sa dea un nou examen de admitere pana la sfarsitul anului 2007 (f. 24).
La data de_ parata U. B. -B. din C. -N. l-a exmatriculat pe reclamant de la doctorat.
Analizand cererea de chemare in judecata pe baza tuturor inscrisurilor de la dosar si a dispozitiilor legale incidente, instanta a apreciat ca aceasta este neintemeiata pentru considerentele ce vor fi aratate in continuare.
Conform art. 2, alin. 1-3 din OG nr. 137/2000,
"(1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe.
Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare";.
Potrivit art. 11 din acelasi act normativ,
"(1) Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la sistemul de educație de stat sau privat, la orice formă, grad și nivel, din cauza apartenenței acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză.
Prevederile alin. (1) se aplică tuturor fazelor sau etapelor din sistemul educațional, inclusiv la admiterea sau la înscrierea în unitățile ori instituțiile de învățământ și la evaluarea ori examinarea cunoștințelor.
Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, solicitarea unor declarații doveditoare ale apartenenței acelei persoane sau acelui grup la o anumită etnie, care să condiționeze accesul unei persoane sau unui grup de persoane la educație în limba maternă. Excepție face situația în care în
învățământul liceal și universitar candidații concurează pe locuri special acordate pentru o anumită minoritate și se impune dovedirea, printr-un act din partea unei organizații legal constituite a minorității respective, a apartenenței la această minoritate.
Prevederile alin. (1)-(3) nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului unității ori instituției de învățământ de a refuza înscrierea sau admiterea unei persoane ale cărei cunoștințe ori rezultate anterioare nu corespund standardelor sau condițiilor de înscriere cerute pentru accesul în instituția respectivă, atât timp cât refuzul nu este determinat de apartenența persoanei în cauză la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia.
Prevederile alin. (1) și (2) nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului unității ori instituției de învățământ pentru pregătirea personalului de cult de a refuza înscrierea unei persoane al cărei statut confesional nu corespunde condițiilor stabilite pentru accesul în instituția respectivă.
Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, orice îngrădiri pe criterii de apartenență la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată în procesul de înființare și de acreditare a instituțiilor de învățământ înființate în cadrul legislativ în vigoare";.
Conform art. 7 din HG nr. 37/1999, act normativ aplicabil in cauza intrucat era in vigoare la data inscrierii reclamantului la doctorat,
"(1) Durata desfășurării doctoratului este cuprinsă între data înmatriculării ca doctorand și data sustinerii publice a tezei de doctorat.
Doctoratul se poate întrerupe pe motive temeinice cu aprobarea conducerii
I.O.D. Perioadele de întrerupere cumulate nu pot depăși 2 ani.
Durata desfășurării doctoratului se decaleaza, în caz de întrerupere, corespunzător cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate de conducerea I.O.D., potrivit alin. (2)";.
In speta, prima instanță a observat ca reclamantul trebuia sa sustina public teza de doctorat pana la data de_ insa, avand in vedere situatia medicala a reclamantului, parata U. B. -B. din C. -N. i-a acceptat reclamantului o prelungire a perioadei de stagiu doctoral cu 2 ani, astfel incat reclamantul urma sa sustina public teza de doctorat pana in data de_ .
Fata de prevederile imperative ale art. 7 alin. 2 din HG nr. 37/1999, ("Doctoratul se poate întrerupe pe motive temeinice cu aprobarea conducerii
I.O.D. Perioadele de întrerupere cumulate nu pot depăși 2 ani";), instanta de fond a apreciat ca in mod legal parata U. B. -B. din C. -N. nu i-a mai acordat reclamantului o noua prelungire a perioadei de stagiu doctoral si i-a respins reclamantului cererea formulata in acest sens in data de_ .
Textul art. 7 alin. 2 din HG nr. 37/1999 este clar si imperativ in sensul ca perioadele de intrerupere cumulate nu pot depasi 2 ani. Or, reclamantul a beneficiat de o perioada de intrerupere a perioadei de stagiu doctoral de 2 ani, astfel incat nu mai putea beneficia de inca o perioada de intrerupere deoarece textul art. 7 alin. 2 din HG nr. 37/1999 nu prevedea o asemenea posibilitate.
Ca atare, instanta a apreciat ca exmatricularea reclamantului la data de_, ca urmare a nefinalizarii studiilor doctorale, nu constituie o masura abuziva din partea paratei U. B. -B. din C. -N., nici discriminatorie.
Avand in vedere situatia de fapt, prev. art. 7 alin. 2 din HG nr. 37/1999 si prev. art. 2 alin. 1-3 si ale art. 11 din OG nr. 137/2000, citate mai sus, instanta a apreciat ca parata U. B. -B. din C. -N. nu se face vinovata de savarsirea nici unei fapte de discriminare fata de reclamant. Parata U. B.
-B. din C. -N. l-a exmatriculat pe reclamant ca urmare a nefinalizarii
studiilor doctorale, iar nu ca urmare a situatiei medicale a reclamantului sau a starii de sanatate a reclamantului. Pe de alta parte, textul art. 7 alin. 2 din HG nr. 37/1999 nu permite intreruperea stagiului doctoral mai mult de 2 ani, indiferent care ar fi motivele ce ar justifica intreruperea.
In consecinta, s-a constatat ca primul petit al cererii de chemare in judecata este neintemeiat. Avand in vedere ca parata U. B. -B. din C.
-N. nu a savarsit vreo fapta de discriminare, prima instanta a observat ca si petitele nr. 2 si 3 ale cererii de chemare in judecata sunt neintemeiate.
Prin decizia civilă nr. 500/A din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr._ s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A. R. C. în contra sentinței civile nr. 9489 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care a menținut-o în totul.
A fost obligat apelantul să plătească intimatei U. B. B. suma de 600 lei, cheltuieli de judecată parțiale în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul R. C. A. a solicitat să se constate săvârșirea faptei de discriminare prevăzută de art. 2 pct. 1 si 3 si art. 11 din OG nr. 137/2000 de către pârâta U. B. -B. și să fie obligați pârâții U. B. -B. și S. Român prin M. E., C., T. și S., în solidar, în temeiul art. 27 din OG nr. 137/_, la restabilirea situației anterioare și la suportarea despăgubirilor.
În motivarea cererii reclamantul a invocat faptul că a fost exmatriculat din cadrul studiilor universitare de doctorat, considerând că este vorba despre o excludere abuzivă și discriminatorie de la dreptul de prelungire a stagiului de pregătire doctorală a unei persoane din categoria socială a celor afectați medical.
Raportat la probele administrate, prima instanță a reținut o stare de fapt corectă și a făcut o judicioasă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză.
Astfel, reclamantul a fost înmatriculat la studii doctorale, la U. B.
-B. începând cu data de_ .
La data de_ reclamantul a fost victima unui accident rutier în urma căruia s-a stabilit gradul 2 de invaliditate, fără capacitate de munca, iar ulterior gradul 3 de invaliditate, cu capacitate redusă de muncă cel puțin la jumătate.
Conform planului individual al activităților de pregătire, reclamantul trebuia să susțină teza de doctorat în noiembrie 2005.
La data de_ reclamantul a solicitat Senatului Universității B. -B. aprobarea prelungirii cu cel puțin trei ani a perioadei de stagiu de pregătire
individuală, având în vedere situația sa medicală.
Prin adresa din_ rectoratul universității i-a comunicat reclamantului că în urma discutării cererii sale Colegiul Senatului i-a propus o reînscriere la doctorat pe loc fără frecvență, cu taxă. De asemenea, din adresa nr.6385/2009 reiese că programul de pregătire nu a fost finalizat la termen datorită nepromovării a trei referate, ceea ce a dus la pierderea calității de doctorand la data de_ .
Potrivit dispozițiilor art.7 din HG nr.37/1999, în vigoare la data
înmatriculării reclamantului la studiile doctorale "durata desfășurării doctoratului este cuprinsă între data înmatriculării ca doctorand și data sustinerii publice a tezei de doctorat. Doctoratul se poate întrerupe pe motive temeinice cu aprobarea conducerii I.O.D. Perioadele de întrerupere cumulate nu pot depăși 2 ani. Durata desfășurării doctoratului se decalează, în caz de întrerupere, corespunzător cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate de conducerea I.O.D., potrivit alin. (2)";.
HG nr.37/1999 a fost abrogat prin HG nr.567/_, care în art.7 prevede că "durata ciclului de studii universitare de doctorat este, de regulă de 3 ani. În situații speciale, durata poate fi prelungită cu 1-2 ani, în condițiile prevăzute de lege. Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe pe motive temeinice, cu aprobarea conducerii I.O.S.U.D, conform prevederilor contractului de studii universitare de doctorat. Perioadele de întrerupere cumulate nu pot depăși 2 ani. Durata desfășurării doctoratului se prelungește în caz de întrerupere, corespunzător cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate de conducerea I.O.S.U.D";.
Referitor la discriminare, conform dispozițiilor art. 2 alin.1 și 3 din OG nr.137/2000 "potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare";.
Față de cele ce preced, tribunalul a considerat corectă concluzia primei instanțe, în sensul că nu se poate constata săvârșirea de către pârâta U.
B. -B. a unei fapte de discriminare, în condițiile în care dispozițiile HG nr.37/1999 și HG nr.567/2005 au stabilit în mod clar durata desfășurării doctoratului și condițiile în care acesta poate fi întrerupt.
Pârâta a ținut cont de situația specială în care s-a aflat reclamantul și i-a acordat acestuia o prelungire de 2 ani a duratei desfășurării doctoratului, însă nu putea acorda o nouă prelungire, decât cu încălcarea dispozițiilor legale menționate. De asemenea, pierderea calității de doctorand la data de_ s-a produs ca urmare a nefinalizării programului de pregătire la termen, în condițiile stabilite de lege pentru toate persoanele care s-au înscris la doctorat, fără să se poată rețină discriminarea reclamantului pe baza stării sale de sănătate.
T. ul a considerat, de asemenea, corectă soluția dată de prima instanță excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. Român prin M.
E., C., T. și S. .
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, constatând că fapta reclamata ca fiind discriminatorie a fost săvârșită de U. B. -B. și nu de pârâtul S. Român prin M. E., C., T. și S., tribunalul nu a putut reține identitatea între acest pârât și persoana despre care se afirmă că ar fi obligată în raportul juridic dedus judecății.
T. ul a observat că în apel reclamantul a invocat calitatea procesuală a
M. ui E., C., T. și S., ca reprezentant al S. ui Român care era responsabil de aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării României la Uniunea Europeană, cu încălcarea dispozițiilor art.294 C.proc.civ., conform cărora "în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi";.
Pe de altă parte, tribunalul a considerat nefondate criticile apelantului privind neaplicarea dispozițiilor Directivei 2000/78/CE din_, având în vedere că Legea nr.324/2006 prin care s-a modificat și completat OG nr. 137/2000, transpune prevederile Directivei C. ui 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L180 din 19 iulie 2000.
Deși apelantul a afirmat că prima instanță nu a acordat prioritate reglementările internaționale (pe care de altfel nu le-a invocat în fața primei instanțe), nu a fost în măsură că precizeze care au fi neconcordanțele între aceste reglementări și legile interne. Totodată, contrar susținerilor apelantului, prima instanță a reținut incidența dispozițiilor OG nr.137/2000.
În fine, tribunalul nu a putut lua în considerare susținerile apelantului privind existența cazului fortuit sau a forței majore, întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, pârâta a ținut cont de situația medicală în care s-a aflat reclamantul și i-a acordat acestuia o prelungire a duratei desfășurării doctoratului, însă doar atât cât i-au permis dispozițiile legale.
Pentru toate motivele expuse mai sus, tribunalul a considerat că apelul declarat de reclamant este nefondat și în baza art.296 C.proc.civ. să l-a respins și a menținut sentința atacată, aceasta fiind legală și temeinică.
În baza art.274 alin.1 și 3 C.proc.civ. apelantul a fost obligat să plătească intimatei U. B. B. suma de 600 lei, cheltuieli de judecată parțiale în apel. T. ul a constatat că intimata a depus la dosar dovada achitării onorariul avocațial în sumă de 1240 lei, însă raportat la complexitatea cauzei și munca îndeplinită de avocat, în temeiul dispozițiilor art.274 alin.3 C.proc.civ. s-a acordat doar suma de 600 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A. R. C. solicitând modificarea deciziei civile nr. 500/2012 a T. ului C. și a sentinței civile nr. 9489/2012 a Judecătoriei C. -N. în sensul admiterii acțiunii formulate și constatării săvârșirii faptei de discriminare de către pârâta U. B. -B. C.
-N. ca urmare a aplicării normelor legale discriminatorii adoptate de pârâtul S. Român prin M. E., C., T. și S. . Pe cale de consecință s-a solicitat restabilirea situației anterioare în sensul reînmatriculării reclamantului la doctoratul de la care a fost exmatriculat în mod discriminatoriu, abuziv, suspendarea de către U. B. -B. a perioadei stagiului teoretic de pregătire doctorală până la data restabilirii capacității medicale depline de muncă și apoi prelungirea doctoratului cu o perioadă de 3 ani și 11 luni. S-a solicitat de asemenea obligarea pârâtului S. Român prin M. E., C., T. și S. la plata sumei de 98.280 lei cu titlu de beneficiu nerealizat.
În motivare s-a arătat că decizia atacată este netemeinică și nelegală, instanța de apel pronunțând hotărârea cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Este neîntemeiată susținerea instanței de apel conform căreia doar în apel a fost invocată calitatea procesuală pasivă a M. ui E., C., T. și
S. în calitate de reprezentant al S. ui Român, pârâtul fiind indicat prin cererea de chemare în judecată.
U. B. -B. în aplicarea cadrului legal discriminatoriu adoptat de
S. Român a procedat la exmatricularea abuzivă, discriminatorie de la studiile doctorale, încălcând astfel principiul egalității de tratament existent în dreptul comunitar care exclude ca situațiile comparabile să fie tratate diferit, la fel cum exclude ca situațiile diferite să fie tratate similar, cu excepția cazului în care tratamentul este justificat obiectiv.
În cazul în speță este vorba despre o persoană aflată într-o situație diferită, ca urmare a gravului accident de circulație suferit, persoană care a fost tratată
similar cu celelalte persoane înmatriculate la doctorat, prin aplicarea prevederilor discriminatorii ale HG nr. 37/1999, care nu prevede posibilitatea prelungirii duratei studiilor doctorale în situația intervenției unui caz fortuit.
O greșită aplicare a legii s-a făcut și prin admiterea de către instanța de fond a excepției lipsei calității procesuale pasive a S. ui Român prin M. E.
, C., T. și S. în condițiile în care s-a anexat concluziilor scrise formulate în apel adresa reclamantului către Secretariatul General al Guvernului și răspunsul la aceasta. Este adevărat că doar în apel s-a făcut această justificare a calității procesuale pasive a S. ui Român prin M. E., C., T. și S. în condițiile în care instanța de fond a admis în mod neîntemeiat excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce îl privește pe acest pârât. Prin apelul formulat nu s-au încălcat dispozițiile art. 294 C.pr.civ., nefiind schimbată calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată.
U. B. -B. C. -N. chiar dacă nu se află în relație de subordonare cu M. E. este obligată să respecte dispozițiile legale neconstituționale edictate de acesta prin HG nr. 37/1999, săvârșind un act de discriminare indirectă în sensul art. 2 alin. 2 lit. b din Directiva C. ui nr. 2000/78/_ și art. 2 pct. 3 din OG nr. 137/2000, prin aplicarea unei practici aparent neutre care poate avea drept consecință un dezavantaj special pentru o persoană cu o anumită dizabilitate.
Au fost justificate sumele solicitate cu titlu de daune interese, o dată cu exmatricularea discriminatorie reclamantul fiind împiedicat arbitrar să mai desfășoare activități didactice în cadrul Universității B. -B. .
În probațiune s-au anexat înscrisuri: adeverința nr. 8602/_ emisă de Direcția resurse umane din cadrul Universității B. -B. C. -N., adresa nr. 17/14163/_ înregistrată la Secretariatul General al Guvernului și răspunsul la aceasta, nr. 20/19540/_, respectiv adresa de înaintare din_ către M. E., C., T. și S. . Totodată s-a solicitat încuviințarea efectuării unei adrese către pârâta U. B. -B., în vederea comunicării situației doctoranzilor care au început studiile doctorale sub imperiul HG nr. 37/1999, probă încuviințată de către instanță, răspunsul la adresa emisă fiind anexat la dosar (filele 33-43).
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., art. 20 și art.
148 din Constituția României, OG nr. 137/2000 republicată, Directiva nr. 2000/78/CE/_ .
În apărare, s-a formulat întâmpinare de către pârâții M. E., C. ,
T. și S. și U. B. -B. C. -N. .
Prin întâmpinarea formulată de către pârâtul M. E., C., T. și S. s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât raportat la obiectul acțiunii.
Prin întâmpinarea formulată de către U. B. -B. s-a invocat în principal excepția nulității recursului, apreciindu-se că cererea de recurs nu cuprinde motive de nelegalitate astfel cum se prevede imperativ de către dispozițiile art. 3021alin. 1 lit. c C.pr.civ., neexistând nici motive de ordine publică care să poată fi invocate din oficiu de către instanță.
S-a invocat totodată încălcarea prevederilor art. 294 alin. 1 raportat la art. 316 C.pr.civ., reclamantul schimbând obiectul cererii de chemare în judecată în recurs prin formularea unor cereri noi, ceea ce este inadmisibil.
Pe fond s-a arătat că recursul este nefondat, admiterea la doctorat și programul de studii doctorale în cadrul Universității B. -B. desfășurându-se în aceleași condiții pentru toți candidații. Prelungirea stagiului doctoral cu 2 ani conform legii s-a aprobat oricărui student care a invocat motive obiective, inclusiv recurentului. Faptul că legea nu prevede prelungirea studiilor doctorale pe
perioadă nedeterminată pentru victimele unor accidente rutiere nu poate fi considerată discriminare, și cu atât mai puțin lipsa unei astfel de prevederi poate fi imputată Universității B. -B. .
Solicitarea de suspendare a perioadei stagiului teoretic de pregătire doctorală până la restabilirea capacității medicale depline de muncă și cea privind prelungirea doctoratului cu o perioadă de 3 ani și 11 luni sunt cereri noi formulate în recurs, inadmisibile.
În ce privește plata daunelor interese în sumă de 98.280 lei, cu titlu de beneficiu nerealizat, motivarea este nerealistă, nicio lege neobligând U. B.
-B. să-i acorde recurentului ore de seminar sau de curs în sistem de plată cu ora, neexistând deci certitudinea că universitatea a avut posturi didactice temporar vacante în specialitatea recurentului și mai ales certitudinea că recurentul ar fi ocupat un astfel de post.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 306 alin. 1, art. 312 alin. 1 și art.
274 alin. 1 C.pr.civ.
La data de_ reclamantul recurent a depus la dosar un script intitulat
"Răspuns la întâmpinare";, la data de_ depunând la dosar și concluzii scrise.
Analizând recursul declarat de reclamantul A. R. C. împotriva deciziei civile nr. 500 din_ a T. ului C., Curtea reține următoarele:
În primul rând se constată că reclamantul recurent a înțeles a invoca prin concluziile scrise depuse la dosar la data de_, deci după închiderea dezbaterilor în cauză, excepții pe care nu le-a pus în discuție până la acest moment. Fără a le mai nominaliza, instanța reține că în accepțiunea art.146 C.pr.civ., aplicabil și în recurs raportat la prevederile art. 298 și art.316 C.pr.civ., concluziile scrise pe care partea poate să le depună benevol sau la solicitarea instanței reprezintă un rezumat al susținerilor verbale făcute cu ocazia dezbaterilor pe fond a cauzei. Prin intermediul concluziilor scrise nu se pot aduce deci în discuție chestiuni noi care nu fost invocate în termenele prevăzute în acest sens de Codul de procedură civilă. În consecință acestea nu vor fi avute în vedere de către instanță la soluționarea recursului.
De asemenea, în ceea ce privește excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinarea formulată de U. B. B. raportat la prevederile art.3021alin.1 lit.c coroborat cu art.306 alin.1 și 2 C.pr.civ., Curtea o apreciază nefondată.
Prin recursul declarat de reclamant se pune în discuție modul de interpretare și aplicare de către instanța de apel a prevederilor O.G. nr.137/2000 în ceea ce privește situația reclamantului. Nu se contestă deci modul în care instanțele de fond au statuat asupra stării de fapt în cauză, pe baza probațiunii administrate, invocându-se nelegalitatea deciziei pronunțate în apel, recursul fiind încadrat în drept în prevederile art.304 pct.9 C.pr.civ.
Fondată este însă este excepția întemeiată pe prevederile art. 294 alin.1, art.316 C.pr.civ., prin cererea de recurs reclamantul formulând pretenții noi în contradictoriu cu pârâții, respectiv solicitările de suspendare a stagiului teoretic de pregătire doctorală până la data restabilirii capacității depline de muncă și prelungire a doctoratului cu o perioadă de 3 ani și 11 luni. Celelalte cereri referitor la care pârâta U. B. B. arată că ar fi noi, au fost de fapt
formulate și în fața primei instanțe, chiar dacă modul de formulare din cele două cereri este diferită. Nu se impune a se insista însă asupra acestui aspect decât în condițiile în care se va aprecia întemeiată cererea principală, fiind vorba despre capete de cerere accesorii a căror soluționare depinde în întregime de soluția pronunțată asupra cererii principale.
Prima critică formulată prin cererea de recurs se referă la modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. Român
prin M. E., C., T. și S., excepție soluționată în sensul admiterii de către prima instanță, soluția fiind menținută în apel.
Instanța de apel a apreciat ca fiind soluționată legal excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum acesta rezultă din dosarul de fond, respectiv, constatarea săvârșirii faptei de discriminare prevăzute de art.2, pct.1 și 3 și art. 11 din O.G. nr.137/2000 de către pârâta U. B. B. prin exmatricularea din cadrul studiilor universitare de doctorat.
Este lipsit de relevanță faptul că în ceea ce privește petitul accesoriu având ca obiect despăgubiri pretențiile au fost solicitate și în contradictoriu cu acest pârât, așa cum s-a precizat și anterior soluția petitului accesoriu depinzând de soluția pronunțată asupra petitului principal. Ori capătul de cerere principal nu a fost formulat în contradictoriu cu S. Român prin M. E., C., T. și S. .
S-a precizat totodată în considerentele deciziei atacate că reclamantul nu poate justifica calitatea procesuală pasivă a acestui pârât prin invocarea unor aspecte noi în apel, conform art.294 alin.1 C.pr.civ. în apel neputându-se schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și neputându-se formula cereri noi, text de lege aplicabil și în recurs conform art.316 C.pr.civ. Aceasta deoarece procesul civil trebuie guvernat de o disciplină procesuală, disciplină reglementată de codul de procedură civilă și care se impune a fi respectată de către toți participanții la procesul civil, în vederea unei bune administrări a justiției. Aceste statuări rămân valabile și în ceea ce privește
judecarea recursului, reclamantul înțelegând să justifice calitatea procesuală pasivă a pârâtului de ordin 2 prin invocarea unor aspecte noi, nerezumându-se a formula critici referitor la soluția instanței de apel, prevalându-se și de aspectele invocate pentru prima dată în concluziile scrise și înscrisurile depuse în dosarul instanței de apel după închiderea dezbaterilor.
Ținând deci seama de obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum acesta a fost stabilit de către reclamant, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. Român prin M. E., C., T. și S. a fost soluționată temeinic și legal în primă instanță, respectiv apel.
Cercetând modul de interpretare și aplicare de către instanța de apel a prevederilor O.G. nr. 137/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.324/2006, Curtea apreciază că acest act normativ a fost interpretat și aplicat corect de către instanța de apel cazului concret dedus judecății de către reclamant.
În primul rând se constată că reclamantul a formulat cererea în temeiul art.27 din O.G. nr.137/2000, text de lege care la alin.1 și 4, incidente în judecarea recursului, prevede următoarele:
1) Persoana care se considera discriminata poate formula, în fata instanței de judecata, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminarii sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea C. ui.
Persoana interesată are obligația de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei impotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi ca faptele nu constituie discriminare. În fata instanței se poate invoca orice mijloc de proba, inclusiv înregistrări audio și video sau date statistice.
Analizând partea aplicabilă în cauză din acest articol rezultă că pentru a fi apreciată întemeiată o astfel de cerere, reclamantul trebuie să facă dovada existența unor fapte care permit a se presupune existența unei discriminări
directe sau indirecte de către persoana împotriva căreia s-a formulat sesizarea, și aceasta din urmă având obligația legală de a dovedi că faptele invocate nu constituie discriminare. În cazul în care se dovedește existența unor fapte discriminatorii, alin.1 a art.27 permite restabilirea situației anterioare discriminării și acordarea de despăgubiri, aceste solicitări având deci caracter accesoriu primeia, astfel cum s-a subliniat și anterior.
În ceea ce privește fapta de discriminare invocată de către reclamant ca fiind săvârșită de către U. B. B., situația celuilalt pârât fiind tranșată pe cale de excepție, Curtea apreciază că dispozițiile O.G. nr.137/2000 au fost interpretate și aplicate corect de către instanțele de fond.
Conform situației comunicate de către pârâtă la data de_ (fila 33 și urm.), la data de_, prin decizia nr.21.412, U. B. B. a exmatriculat de la doctorat 75 de doctoranzi, printre care și reclamantul. M. ivul
exmatriculării a fost identi c pentru t oți cei 75 de doct oranzi exmatriculați,
depășirea duratei programului de pregătire și nepromovarea tuturor examenelor
și referatelor prevăzute în planul individual.
În ceea ce privește situația reclamantului trebuie avut în vedere și faptul că din planul individual al activității de pregătire( fila 39 dosar) rezultă că acesta nu a susținut la datele programate referatele nominalizate în plan, respectiv cele programate pentru lunile iunie, septembrie, noiembrie 2003, deci anterior producerii accidentului de circulație în care a fost implicat reclamantul la data de_ .
Situația persoanelor care au început studiile doctorale sub imperiul aceluiași act normativ ca și reclamantul, aflându-se în continuarea studilor doctorale, nu este aceeași cu a reclamantului. Astfel, din relațiile comunicate de către pârâtă rezultă că persoanele care încă se află înscrise în programul doctoral au încheiat programul de pregătire teoretică în termenul legal, însă nu au finalizat teza de doctorat, nefiind posibil a se compara situația reclamantului cu a acestora.
Rezultă deci că toate persoanele aflate în situația reclamantului, respectiv aceea de nerespectare a obligaților prevăzute în programul de doctorat, au fost exmatriculate. Exmatricularea reclamantului nu a survenit ca urmare a situației sale medicale deosebite, necontestate de altfel de către părâtă care pentru acest motiv i-a aprobat prelungirea studiilor doctorale cu 2 ani, atât cât era posibil conform H.G. nr.37/1999, ci ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în programul de doctorat.
La alin.3 a art.2 din O.G. nr.137/2000 se prevede că sunt discriminatorii potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1),
față de alte persoane, în afară cazului în care aceste prevederi, criterii sau
practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a
acelui scop sunt ad ecvate și necesare. Prevederile art. 7 din H.G. nr.37/1999 în temeiul cărora s-a luat măsura prelungirii studiilor doctorale ale reclamantului cu 2 ani și apoi s-a dispus exmatricularea acestuia nu pot fi apreciate atfel decât ca fiind justificate de un scop legitim atâta timp cât nu s-a dovedit contrariul.
Se apreciază deci că fapta invocată de către reclamant ca fiind discriminatorie în înțelesul art.2 alin.3 din O.G. 137/2000 nu poate fi calificată astfel, așa cum a reținut și instanța de fond, respectiv apel.
Chiar în cazul în care s-ar fi apreciat că pârâta ar fi săvârșit o faptă discriminatorie în înțelesul avut în vedere de art.2 alin3 din O.G. nr.137/2000, având în vedere decizia Curții Constituționale nr.1325/2008 este discutabil în ce măsură reclamantul ar fi putut obține în acest dosar restabilirea situației anterioare săvârșirii acestei fapte, în sensul precizat în cererea de chemare în
judecată. Conform acestei decizii, obligatorie pentru instanță conform art.3307alin.4 C.pr.civ., dispozițiile O.G. nr.137/2000 (deci inclusiv art.27) sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că
instanțele judecătorești nu au competența să anuleze sau să refuze aplicarea
unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii.
Exmatricularea nu poate fi considerată nici abuzivă, respectând întocmai prevederile legale în materie, prevederi care așa cum am precizat anterior au fost verificate din punct de vedere al constituționalității în repetate rânduri. Relevantă în acest sens este și decizia nr.818/2008 a Curții Constituționale, în considerentele acesteia arătându-se că O.G. nr.137/2000 asigură o interpretare unitară a principiilor generale de egalitate și nediscriminare stabilite de către Constituția României și de către documentele internaționale care au ca obiect eliminarea discriminărilor, ratificate de România, care alcătuiesc cadrul general în domeniu.
În ceea ce privește neconstituționalitatea prevederilor H.G. nr.37/1999 și inadvertența acestora cu dispozițiile internaționale, raportat la imposibilitatea prelungirii studiilor doctorale cu o perioadă mai lungă de 2 ani, indiferent de motive, nici acest aspect nu a fost invocat în fața instanței de fond, numai în recurs făcându-se referire la aceasta, fără a fi invocată însă excepția de nelegalitate a acestor prevederi( excepția de neconstituționalitate nefiind admisibilă având în vedere natura actului, hotărâre de guvern).
Referitor la un eventual caz fortuit sau de forță majoră care să fi fost avut în vedere de către instanță la judecarea cauzei se constată că reclamantul nu a invocat aceste aspecte decât în cererea de apel, din nou neprocedural raportat la prevederile art.294 alin.1 C.pr.civ., și aceasta ca o justificare a faptului că exmatricularea a fost discriminatorie. Ori este vorba despre chestiuni diferite, cazul fortuit sau de forță majoră putând fi eventual invocat în cazul în care s-ar fi promovat o acțiune prin care să se conteste actul prin care s-a dispus exmatricularea.
Reclamantul nu a atacat însă decizia prin care a fost exmatriculat, în concluziile scrise depuse la dosar la data de_ arătând că nu i-a fost comunicată niciodată, luând la cunoștință de aceasta de la dosar. Obiectul acțiunii nu poate fi însă modificat în recurs, neputându-se nici aprecia că de fapt s-ar fi atacat decizia prin acțiunea formulată, acțiunea având obiectul stabilit clar de către reclamant prin cererea de chemare în judecată(procesul civil fiind guvernat de principiul disponibilității părților). Rolul activ al instanței nu poate fi interpretat de maniera pretinsă de către reclamant, care de altfel are studii juridice, optând să își susțină personal toate demersurile procesuale în acest dosar.
Având în vedere ansamblul considerentelor de mai sus, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu art.304 pct.9 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. R. C. împotriva deciziei civile nr. 500 din_ a T. ului C. pronunțată în dosarul nr._, pe care o va menține ca legală.
În temeiul art.274 alin.1 C.pr.civ. instanța va obliga recurentul să plătească intimatei U. B. -B. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. R. C. împotriva deciziei civile nr. 500 din_ a T. ului C. pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească intimatei U. B. -B. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 martie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | ||
A. | C. ANA I. | T. -A. | N. |
GREFIER,
C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.apel: D.I.Tașcă, M.Oncică S. Jud.fond: R. C. R.
| ← Decizia civilă nr. 416/2013. Actiune in constatare | Decizia civilă nr. 65/9. Actiune in constatare → |
|---|
