Decizia civilă nr. 1271/2013. Succesiune

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ Cod operator 8428

DECIZIA CIVILĂ NR. 1271/R/2013

Ședința publică din 22 martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. -A. P. JUDECĂTORI: C. -M. CONȚ

I. -D. C. GREFIER: A. -A. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții K. I., K. K.

, K. A. și B. E., împotriva deciziei civile nr. 550 din 27 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe pârâții intimați V. E., B. I., K. Ș., K. A., D. K., V. Ș., S.

L. M. I. A E. născută M. V., S. L. K. I. I. născută M. V. C., K. J., K. J. G., K. J. A., K. J. I., K. E. măritată cu Ș. K., I. C. măritată cu D. Ș., I. I. măritată cu M.

A., I. I. M., K. J., V. Ș., având ca obiect succesiune.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă doamna avocat C. C., cu împuternicire avocațială pentru redactarea și susținerea recursului, care se află la f. 31 din dosar, lipsă fiind părțile personal.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat de reclamanții K. I., K. K., K. A. și B.

E. a fost introdus și motivat în termen legal, a fost comu-nicat părților adverse și nu a fost legal timbrat la data introducerii cererii de recurs, însă ulterior, la data de_, a fost legal timbrat cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 844 lei (f. 33) și cu timbre judiciare în valoare de 5 lei (f. 32 verso).

S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta reclamanților recurenți arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 316 C.pr.civ. raportat la art. 137 alin. 1 C.pr.civ. invocă și pune în discuție excepția inadmisibilității acelor motive de recurs care privesc netemeinicia hotărârii atacate, respectiv reaprecierea stării de fapt de către instanța de recurs, prin reaprecierea probatoriului administrat în cauză, având în vedere și împrejurarea că dispozițiile art. 304 pct. 10 și 11 C.pr.civ. au fost abrogate prin art. I pct. 111¹și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000.

Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul reprezentantei reclamanților recurenți în susținerea recursului și, totodată, pune în vedere acesteia ca odată cu concluziile pe fond să se refere și la excepția inadmisibilității acelor motive de recurs care privesc netemeinicia hotărârii atacate, invocată, din oficiu, de către Curte.

Reprezentanta reclamanților recurenți solicită admiterea recursului, modifi- carea deciziei recurate și rejudecând cauza, admiterea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 6845/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, cu consecința admiterii acțiunii, astfel cum a fost precizată de reclamanți, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs. Raportat la starea de fapt,

arată că a invocat-o pe scurt, doar ca o idee, pentru a explica motivele de nelegalitate și, totodată, arată că instanța de apel, în mod nelegal, a reținut că dacă ambii moștenitori ai defunctului K. I. sunt trecuți în titlul de proprietate, aceștia își împart terenurile în mod egal, însă K. E. a renunțat la moștenirea după tatăl său, așa cum rezultă din actele depuse la dosarul cauzei.

Cu privire la al doilea motiv de recurs, reprezentanta reclamanților recu- renți solicită să se observe că reclamanții au inclus în masa succesorală și suprafața de teren de 4400 mp, dar din eroare instanța de apel a reținut că această suprafață de teren este cuprinsă în parcela 61/1 tarla 33 din Titlul de proprietate nr. 25812/1891/_ și nu din Titlul de proprietate nr. 25812/1847/_, cum ar fi fost corect, astfel încât, această suprafață de teren de 4400 mp a rămas în mod nelegal înafara masei succesorale rămasă după defunctul K. I. . De asemenea, arată că, în mod legal, instanța de fond a reținut că imobilul care intră în masa succesorală este cel indicat în certificatul de moștenitor depus la dosarul cauzei și nu altul.

Cu privire la motivul de recurs, privind compensarea cheltuielilor de judecată, reprezentanta reclamanților recurenți arată că pârâta intimată V. E. de la început s-a opus admiterii acțiunii promovată de reclamanți și, în mod nelegal, a arătat că a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului său de proprietate, având în vedere că aceasta a renunțat la moștenire după tatăl său și nu a formulat cerere pentru restituirea terenurilor din extravilan, astfel încât, acesteia îi revine cota de 1/8 parte doar după mama sa.

În concluzie, reprezentanta reclamanților recurenți solicită admiterea re- cursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată în recurs și, totodată, arată că este de acord cu admiterea excepției inadmisibilității acelor motive de recurs care privesc netemeinicia hotărârii atacate invocată, din oficiu, de către Curte.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin Sentința civilă nr. 6845/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții

K. I., K. A. și B. E. în contradictoriu cu pârâții V. E., B.

I., K. Ș. (fiul), K. A., D. E. și K. J., K. J. G., K.

J. A., K. J. I., K. E. măr. S. K., I. C. măr. DS ,

I. I. măr. M. A., I. I. minor, K. J., V. Ș., S. L. M. I. A

E. N. M. MARGA, S. L. K. I. I. N. M. V. C., toți cu domiciliul necunoscut.

A admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențional V. E. în contradictoriu cu reclamanții pârâți reconvenționali

K. I., K. K., K. A., B. E., și cu pârâții reconvenționali B. I., K. Ș., K. A., D. K. .

A constatat că masa succesorală rămasă după defunctul K. I., decedat la data de_, cu ultimul domiciliu în localitatea C., nr. 25, jud. C., se compune din cota de 7/8 parte din imobilul casă de locuit și anexe gospodărești precum și cota de 7/8 parte din terenul în suprafață de 250 mp, situat în localitatea C., nr. 25, jud. C., imobil identificat în tarla 9, parcela 386 din titlul de proprietate nr. 25812/1819/_, înscris în CF 544 C. cu număr topo. 794/2, cota de 7/8 parte din teren intravilan în suprafață de 388 mp situat în tarlaua 9, parcela nr. 387, din teren intravilan în suprafața de 947 mp situat în tarlaua 9 parcela 388 și din teren intravilan în suprafața de 216 mp situat în

tarlaua 9 parcela 386 din titlul de proprietate nr. 25812/1819/_ înscrise în CF nr. 544 C. cu număr top. 794/2, cota de 7/8 parte teren în suprafață de 5700 mp identificat în titlul de proprietate nr. 25812/1819/_ în tarla 41 parcela 8 cu vecinătățile: la nord - drum, la est - F. I., la sud - O., la vest - S. M., înscris în CF nr. 484 C. cu număr top. 923/1/3 cu suprafața de 18608 mp, cota de 7/8 parte teren în suprafață de 2900 mp identificat în titlul de proprietate nr. 25812/1819/_ în tarla 39 parcela 49 cu vecinătățile: la nord

- drum, la est - drum, la sud - pârâu, la vest - Mezei El., înscris în CF nr. 1010

cu număr top. 806 cu suprafața de 15287 mp, cota de 7/8 parte teren în suprafață de 4400 mp identificat în titlul de proprietate nr. 25812/1819/_ în tarla 41 parcela 39 cu vecinătățile: la nord - drum, la est - K. St.., la sud - drum, la vest - K. Șt., cota de 7/8 parte din terenul în suprafață de 8700 mp identificat în titlul de proprietate nr. 25812/1819/_ în tarla 44 parcela 97 cu vecinătățile la nord - K. St., la est - drum., la sud - Mezei El., la vest - drum, înscris în CF nr. 48 C. cu nr. top. 1036/2/2 cu suprafața de 7111 mp și parțial peste imobilul înscris în CF nr. 1011 C. cu nr. top. 1036/2/1 cu suprafața de 6762 mp.
A constatat că moștenitorii legali ai defunctului K. I., decedat la data de_, sunt reclamanții K. K., soție supraviețuitoare, cu cota de ¼ din masa succesorală, K. I., în calitate de fiu, K. A., în calitate de fiu și B. (născută K. ) E., în calitate de fiică, fiecare cu cota de ¼ din masa succesorală
S-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la masa succesorală rămasă după defunctul K. I., în felul următor:
- lotul I format din terenul extravilan în suprafață de suprafață de 5700 mp identificat în Titlul de proprietate nr. 25812/1819/_ în tarla 41 parcela 8 cu vecinătățile: la nord - drum, la est - F. I., la sud - O., la vest - S. M., înscris în CF nr. 484 C. cu număr top. 923/1/3 cu suprafața de 18608 mp, din terenul extravilan în suprafață de 4400 mp identificat în titlul de proprietate nr. 25812/1819/_ în tarla 41 parcela 39 cu vecinătățile: la nord - drum, la est - K. St.., la sud - drum, la vest - K. Șt., din terenul extravilan în suprafață de 8700 mp identificat în titlul de proprietate nr. 25812/1819/_ în tarla 44 parcela 97 cu vecinătățile la nord - K. St., la est - drum., la sud - Mezei El., la vest - drum, înscris în CF nr. 48 C. cu nr. top. 1036/2/2 cu suprafața de 7111 mp și parțial peste imobilul înscris în CF nr. 1011 C. cu nr. top. 1036/2/1 cu suprafața de 6762 mp și din teren intravilan situat în comuna C. la numărul administrativ 132, situat în tarla nr. 9, parcelele nr. 386, 387 și 388, în suprafață totală de 1828 mp cu casă de locuit compusă din pivniță, bucătărie și baie, la demisol și lemărie, bucătărie, două camere, antreu și cămară - la parter ce urmează a fi atribuit reclamanților K. K., K. I., Kelelen A. și B. E. cu obligarea acestora la plata către pârâta reclamanta reconvențională a unei sulte în cuantum de 3462,5 lei corespunzătoare cotei acesteia de 1/8 din imobil iar
- lotul al II - lea, ce urmează a fi atrbuit pârâtei reclamantă reconvențional V.

E., va fi format din terenul extravilan în suprafață de de 2900 mp identificat în titlul de proprietate nr. 25812/1819/_ în tarla 39 parcela 49 cu vecinătățile: la nord - drum, la est - drum, la sud - pârâu, la vest - Mezei El., înscris în CF nr. 1010 C. cu număr top. 806 cu suprafața de 15287 mp

S-a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților K. I., K. K., K. A. și B. E. și a pârâtei V. E.

, cu titlu de moștenire și partaj.

A fost respinsă în rest cererea reclamanților K. I., K. K., K. A. și B. E., precum și în rest acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențional V. E., ca neîntemeiată.

A fost respinsă cererea reclamanților K. I., K. K., K. A. și

B. E. având ca obiect constatarea dreptului de proprietate asupra îmbunătățirilor asupra imobilului casă de locuit situată în localitatea C. nr. 132, jud. C., ca inadmisibilă.

A fost respinsă acțiunea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional K. Ș. în contradictoriu cu pârâții K. I., K. K., K.

A., B. E., K. A., K. E. căsătorită D., ca neîntemeiată. Compensează cheltuielile de judecată.

Prin Titlul de proprietate nr. 25812/1819/_, emis de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C., în favoarea numiților K. E. și K. I. a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 2 ha și 3528 mp, respectiv asupra suprafeței de 466 mp în tarla 9, parcela 386, asupra suprafeței de 388 mp în tarlaua 9 parcela nr. 387, asupra suprafeței de 947 mp în tarlaua 9 parcela 388, în intravilan, iar în extravilan asupra suprafeței de 5700 mp din tarla 41 parcela 8 cu vecinătățile: la nord - drum, la est - F. I., la sud - O., la vest - S. M., a suprafeței de 2900 mp din tarla 39 parcela 49 cu vecinătățile: la nord - drum, la est - drum, la sud - pârâu, la vest - Mezei El., a suprafeței de 4400 mp din tarla 41 parcela 39 cu vecinătățile: la nord - drum, la est - K. St.., la sud - Mezei El., la vest - drum și asupra suprafeței de 8700 mp identificat în titlul de proprietate nr. 25812/1819/_ în tarla 44 parcela 97 cu vecinătățile la nord - K. St., la est - drum., la sud - Mezei El., la vest - drum.

Prin Titlul de proprietate nr. 25812/1847/_, emis de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C., în favoarea numiților B. ANA, K. JOJI I. și K. K. s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 8800 mp teren situat în extravilanul comunei C.

, respectiv asupra suprafeței de 4400 mp din tarla 33, parcela 61/1 și asupra suprafeței de 4400 mp din tarla 44, parcela 8.

Astfel cum a rezultat din actele de stare civilă aflate la dosar și certificate de moștenitor, reclamanții sunt soția supraviețuitoare, respectiv descendenții defunctului K. I., fratele pârâtei V. E., aceștia doi din urmă fiind copiii defunctei K. E. (fiica lui M. I. Kis) căsătorită cu K. I. Joji.

Astfel cum a rezultat din Certificatul de moștenitor nr. 2071/_ eliberat de notariatul de Stat Județean C., moștenirea lăsată de defunctul K. I. (Joji), decedat la data de_, compusă la acel moment din o casă și teren curte de 250 mp situate în C. 25, a fost culeasă de soția acestuia K. E.

, în cotă de 1/4, în calitate de soție supraviețuitoare, și K. I., în cotă de ¾, în calitate de fiu. Potrivit mențiunilor certificatului, necontestat în prezentul proces, pârâta V. E. a renunțat la moștenirea după tatăl său.

Astfel cum a rezultat din Certificatul de moștenitor nr. 237/_ eliberat de Notariatul de Stat Județean C., moștenirea lăsată de defuncta K. E., decedată la data de_, mama pârâtei V. E. și a defunctului K. I., compusă din cota de ¼ din imobilul casă de locuit și anexe gospodărești, moștenite așa cum s-a arătat mai sus, potrivit certificatului de moștenitor nr. 2071/_, precum și din teren arabil în suprafață de 38200 mp situat în comuna C., restituit în baza legii 18/1991 privind fondul funciar potrivit

adeverinței 1561/1993, a fost culeasă de defunctul K. I. și de către pârâta V.

E., fiecare în cotă de ½ parte.

Astfel cum a rezultat din cele două certificate de moștenitor, care atestă existența unei construcții casă de locuit și teren curte în suprafață de 250 mp, din titlul de proprietate nr. 25812/1819/_ emis de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C., care atestă reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe totale de 1828 mp în intravilan, în tarlaua nr. 9, din procesele verbale de recepție finală a construcțiilor și a contractelor de prestări servicii pentru construire, depuse de către reclamanți și care atestă efectuarea lucrărilor de construcții, din răspunsurile la interogatoriu ale părților, care recunosc edificarea acestei construcții, dar și din raportul de expertiză efectuat în cauză, instanța reține că pe suprafața de 1828 mp teren situat în intravilanul comunei C., la numărul administrativ actual 132 este edificat un imobil compus din casă și teren, suprapus parțial în regim de carte funciară cu numărul topo 794/2 din cartea funciară nr. 544 C., imobilul casă de locuit fiind edificat în două etape, prima în anii 1950, iar ulterior, în anii 1968, potrivit autorizației de construire nr. 15/1968 s-a mai edificat o extindere la demisol, construindu-se o bucătărie și o baie, iar la parter un antreu, o cameră și o cămară. În ceea ce privește valoarea

imobilului construcție, instanța a reținut concluziile raportului de expertiză care au stabilit valoarea acesteia la suma de 27700 lei, pentru configurația regăsită în anexa nr. 6, filele nr. 230, 231, expertul arătând că valoarea de circulație a fost stabilită pentru construcția veche, prin urmare, fără extindere. În ceea ce privește extinderea construcțiilor la imobilul casă de locuit, instanța a dat relevanța probatorie autorizației de construire eliberată pe numele defunctului K. I., precum și declarațiilor martorilor audiați în cauză și care au arătat că extinderile la vechea construcție au fost efectuate în principal cu contribuția defuctului K.

I., soțul reclamantei K. K., precum și cu contribuția ulterioară, în anii 1990, a reclamanților K. I. și A., fii defunctului K. I. .

În drept, potrivit art. 111 Cod de procedură civilă, partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept, iar potrivit art. 644 cod civil aplicabil, proprietatea bunurilor se dobândește și se transmite, printre altele, prin succesiune, art. 650 Cod Civil stabilind că succesiunea se deferă sau prin lege sau prin voința omului, prin testament.

În ceea ce privește masa succesorală rămasă după defunctul K. I., decedat la data de_, astfel cum s-a reținut mai sus, soțul, respectiv tatăl reclamanților, instanța a constatat modalitatea de devoluțiune a moștenirii rămasă după defunctul K. I. (Ioji), respectiv după defuncta K. E., părinți ai defunctului K. I. și a surorii acestuia, pârâta V. E. .

Astfel, instanța a reținut incidența în cauză a prevederilor art. 669 Cod Civil și ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor dar și ale art. 696 Cod Civil, și a constatat că după defunctul K. I. (Ioji), decedat la data de_ moștenirea a fost culeasă de către soția supraviețuitoare a acestuia, K. E., decedată ulterior la data de_, în cotă de ¼ din moștenire, iar în condițiile renunțării la moștenire a pârâtei V. E., restul de ¾ din aceeași moștenire a fost culeasă de fiul acesteia și al defunctului, K. I., decedat și el ulterior, la data de_ . În baza acelorași prevederi legale, instanța constată că moștenirea lăsată de defuncta K. E. a fost culeasă de ambii copii ai acesteia, respectiv de defunctul K. I. și de pârâta V. E., fiecare în cote egale de ½ fiecare, astfel că masa succesorală rămasă după defunctul K. I. (Ioji) și transmisă apoi în patrimoniul defunctei K. E. a fost dobândită de către defunctul K.

I. în cotă de 7/8 parte, pârâtei V. E. revenindu-i o cotă de 1/8 din aceasta

(masa succesorală rămasă după defuncta sa mamă, Kelelen E., în care a fost inclusă și cota moștenită de aceasta după defunctul său soț).

În ceea ce privește componența masei succesorale rămasă după defunctul

K. I., probele aflate la dosarul cauzei atestă dreptul de proprietate al acestuia, dobândit în nume propriu, respectiv ca urmare a devoluțiunii succesorale după antecesorii săi, asupra întregii suprafețe de 2 ha 3528 mp, astfel cum rezultă din Titlul de proprietate nr. 25812/1819/_, însă în cotă de 7/8 parte din aceasta, așa cum s-a arătat mai sus. Instanța nu a primit susținerile reclamanților cu privire la includerea în masa succesorală a întregilor suprafețe de teren situate în tarlaua nr. 9 parcela nr. 387 și 388, respectiv suprafața de 216 mp din parcela nr. 386, chiar și în condițiile în care pârâta V.

E. a renunțat la succesiunea tatălui său și care a lăsat ca moștenire casa de locuit și terenul în suprafață de 250 mp, întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, cota pârâtei V. E., de 1/8 a avut deja în vedere această renunțare, cota sa de ½ raportându-se la moștenirea lăsată de mama sa, defuncta K. E., și care, la rândul său, a inclus cota acesteia de ¼ din moștenirea lăsată de soțul său. Totodată, nu au fost reținute nici susținerile reclamanților cu privire la lipsa unei cereri din partea defunctei K. E. pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul intravilan ce excede suprafeței de 250 mp pe care aceasta l-a moștenit de la defunctul său soț. În acest sens, instanța a reținut că dreptul de proprietate este dovedit prin Titlul de proprietate nr. 25812/1819/_

, care include aceste terenuri și care nu a fost nici un moment contestat în ceea ce privește validitatea acestuia. O nulitate parțială a acestui titlu nu a fost solicitată nici pe calea prezentei acțiuni. Prin urmare, instanța a apreciat că nu poate reține nici pe cale incidentală, pe cale de excepție, nulitatea parțială a acestui titlu de proprietate cu privire la aceste terenuri.

În ceea ce privește imobilul construcție edificat pe terenul intravilan ce a făcut obiectul dreptului de proprietate, instanța a apreciat că îmbunătățirile aduse acestuia, astfel cum s-a reținut la starea de fapt, au devenit prin accesiune parte din masa succesorală supusă partajului, urmând ca la momentul stabilirii loturilor acest aspect să fie avut în vedere.

Tot în ceea ce privește terenul ce a făcut obiectul acestui titlu de proprietate, nr. 25812/1819/_, instanța a reținut concluziile raportului de expertiză prin care terenurile au fost identificate în regim de carte funciară, cu excepția terenului în suprafață de 4400 mp situat în tarlaua nr. 41, parcela nr. 39, în suprafață de 4400 mp și despre care s-a reținut că se suprapune cu terenul proprietatea unei alte persoane, teren cu număr cadastral 1931.

Referitor la suprafața de teren ce a făcut obiectul reconstituirii prin Titlul de proprietate nr. 25812/1847/_, instanța a constatat că despre unul din beneficiarii reconstituirii se susține că este antecesorul reclamanților, străbunic al reclamanților și bunicul pârâtei V. E., respectiv străbunic al pârâtului reclamant reconvențional. Cu toate acestea, instanța a constatat că nici o probă nu a fost făcută în cauză cu privire la acest aspect, de către nici o parte. Mai mult, acest titlu de proprietate a avut în vedere dreptul de proprietate ce a aparținut defunctului M. I. Kis, despre care, astfel cum rezultă din arborele genealogic depus la dosar, se afirmă că a fost tatăl defunctei K. E. căsătorită cu K. I. Ioji. Or, pe titlul de proprietate apare ca fiind beneficiar, alături de B. Ana și K. K., defunctul K. Ioji I. și nu descendenta acestuia K. E., născută M., astfel cum rezultă din cererea de reconstituire a dreptului de proprietate depusă la dosar. Totodată, instanța a constatat că descendenta lui M. I. Kis, K. E., născută M., a decedat ulterior soțului său, despre care se afirmă că ar fi aceeași persoană cu cea de pe titlul de proprietate. Nu în ultimul rând, instanța a reținut și că cererea

în materia fondului funciar formulată de pârâta V. E., disjunsă din prezentul dosar, a fost respinsă de către instanță care, printre altele, a reținut în privința acestui titlu de proprietate că nu s-a făcut dovada că antecesoarea sa a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar. Prin urmare, doar pentru că aceste aspecte nu au fost contestate în cauză, instanța nu a primit solicitările părților din prezenta cauză cu privire la terenul ce a format obiectul reconstituirii dreptului de proprietate prin Titlul nr. 25812/1847/_ (respectiv suprafața de 4400 mp situată în tarlaua nr. 33, parcela nr. 61/1), atât în privința masei succesorale rămase după defunctul K. I., cât și a ieșirii din indiviziune cu privire la acest teren solicitată prin acțiunea principală și prin cererea reconvențională, dar și în privința cererii reconvenționale formulate de pârâtul K. Ș. .

În ceea ce privește capătul de cerere din acțiunea principală având ca obiect constatarea că pe terenul intravilan au fost edificate de către antecesorul lor K. I., la vechea construcție, două camere, din piatră și cărămidă, tencuială, hol și baie, cu evidențierea acestora în cartea funciară, instanța l-a respins ca inadmisibil. Astfel, trecând peste aspectele de admisibilitate a cererii, potrivit art. 111 raportat la art. 84 Cod de procedură civilă instanța apreciind că ceea ce s-a solicitat este constatarea dreptului defunctului K. I., respectiv a reclamanților, prin moștenire, la contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului, și nu constatarea unui fapt, instanța a reținut că în acest sens părțile au la îndemână o acțiune în realizare, respectiv cea a partajului. Chiar dacă în acest sens s-ar putea susține că părțile ar putea alege să rămână în continuare în indiviziune, respectiv în stare de coproprietate, instanța a constatat că reclamanții chiar în cadrul prezentului proces au solicitat și obținut realizarea dreptului lor, așa cum de altfel s-a dispus mai sus, la stabilirea sultei cuvenite

coindivizarului V. E. avându-se în vedere acest drept al reclamanților și s-a și realizat prin reducerea sultei cuvenite, potrivit art. 6739Cod de procedură civilă teza finală.

Cererea reconvențională formulată de pârâtul reconvențional K. Ș. în contradictoriu cu pârâții K. I., K. K., K. A., B. E., K. A.

, K. E. căsătorită D. a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a decide astfel, instanța a reținut că pârâtul reclamant reconvențional nu a propus nici o probă spre administrare, nefăcând nici dovada legăturii de rudenie dintre el și antecesorii săi în raport de care apoi a solicitat constatarea unui drept de proprietate dobândit prin moștenire testamentară, și în raport de care a solicitat apoi ieșirea din indiviziune. Dat fiind că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, părților revenindu-le obligația de diligență și de îndeplinire a actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege, potrivit art. 129 Cod de procedură civilă, că rolul activ al instanței nu poate fi confundat cu administrarea întregului probatoriu pentru una din părți, dar și că lipsa probelor nu poate împiedica desfășurarea firească a procesului, printr-o eventuală suspendare, partea legal citată asumându-și propria conduită procesuală, instanța urmează a respinge cererea astfel formulată ca neîntemeiată.

În concluzie, în considerarea celor de mai sus, instanța a admis în parte acțiunea principală, dar și acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențional V. E. .

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța a reținut incidența în cauză a prevederilor art. 276 Cod de procedură civilă potrivit căruia când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor. În acest sens, instanța a reținut că părțile

reclamante au efectuate cheltuieli judiciare în cuantum de 5481,60 lei reprezentând taxe judiciare de timbru, onorariu de expert și onorariu avocațial, iar pârâta reclamantă reconvențional V. E. a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 1340 lei reprezentând onorariu de avocat și onorariu de expert. În ceea ce privește solicitările reclamanților în raport de pârâții succesori ai beneficiarilor din cel de-al doilea titlu de proprietate, instanța a constatat că acestea au fost respinse, reținând astfel lipsa culpei procesuale în persoana acestora, cheltuielile urmând a fi suportate de către reclamanți, iar astfel reduse se justifică a fi compensate cu cheltuielile efectuate de către pârâta reclamantă reconvențional V. E. care, la rândul său, a avut în parte câștig de cauză.

Prin decizia civilă nr. 550 din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr._

a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții K. I., K.

K., K. A. și B. E. împotriva Sentinței civile nr. 6845 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care a menținut-o în totul.

Fără cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că primul motiv de apel vizează componența masei succesorale, deoarece instanța de fond a apreciat că în masa succesorală a defunctului K. I. se include doar cota de 7/8 parte din terenurile intravilane în suprafață de 388 mp în tarla 9 parcela 387, suprafața de 947 mp în tarla 9 parcela 388 și suprafața de 216 mp din tarla 9 parcela 386 din Titlul de proprietate nr. 25812/1891/2_ .

Apelanții au omis să observe faptul că beneficiarii Titlului de proprietate nr. 25812/1819/_, eliberat de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. (f. 3 dosar fond), sunt defuncții K.

E. și K. I., iar reconstituirea s-a dispus în calitate lor de moștenitori după antecesorul K. Joji I. . În titlul de proprietate menționat sunt evidențiate parcelele de teren intravilan: nr. 387, tarla nr. 9, în suprafață de 388 mp.; nr. 388, tarla nr. 9, în suprafață de 974 mp. și parcela nr. 386, tarla 9, în suprafață de 466 mp.

Instanța de fond a reținut de asemenea corect și conținutul Certificatului de moștenitor nr. 2071/_, moștenitori după defunctul K. I., decedat la data de_ fiind soția supraviețuitoare K. E., în cotă de ¼ parte și K.

I., în cotă de ¾ parte, intimata V. E. fiind renunțătoare. Intimata are însă calitatea de moștenitor după defuncta K. E., alături de fratele său K. I.

, antecesorul în drepturi al apelanților, în cotă de ½ din ¼ parte din imobilele descrise în cele două certificate de moștenitor: casă și teren în suprafață de 250 mp., situate în comuna C. nr. 25, județul C., proprietate extratabulară, conform Certificatului de moștenitor nr. 237/_, eliberat de Notariatul de Stat Județean C. (f. 13 dosar fond).

Titlul de proprietate analizat a fost eliberat atât în favoarea defunctei K.

E. cât și în favoarea lui K. I., deoarece ambii aveau calitatea de moștenitori după K. Joji I., în cotele ce rezultă din primul certificat de moștenitor analizat. Este de necontestat însă faptul reținut și de către instanța de fond că intimata V. E. nu a renunțat la moștenirea mamei sale, K. E.

, beneficiara titlului de proprietate și în privința terenurilor intravilane, astfel încât susținerea apelanților în sensul că aceasta nu ar fi îndreptățită la cota de 1/8 parte în calitate de moștenitoare după mama sa, sunt nefondate. Au același caracter ansamblul argumentelor expuse prin prisma dispozițiilor legilor fondului funciar în condițiile în care titlul de proprietate astfel eliberat nu a fost contestat.

A rezultat din cele expuse că este legală și temeinică soluția instanței de fond prin care a dispus includerea în masa succesorală a defunctului K. I. doar a cotei de 7/8 parte din terenurile intravilane descrise.

Al doilea motiv de apel, vizând terenul în suprafață de 4.400 mp., identificat în tarlaua nr. 33, parcela nr. 61/1 din Titlul de proprietate nr. 25812/1891/_, a fost de asemenea nefondat.

În considerentele sentinței s-a reținut că despre unul dintre beneficiarii reconstituirii s-a susținut că este antecesorul reclamanților, străbunic al reclamanților și bunicul pârâtei V. E., respectiv străbunic al pârâtului reclamant reconvențional, însă nici o probă nu a fost făcută în cauză cu privire la acest aspect, de către nici o parte.

Instanța de control judiciar a constatat că, intr-adevăr, motivarea soluției este sumară, dar Titlul de proprietate a fost eliberat în favoarea numiților B. Ana, K. Josi I. și K. K., dar cu toate că atât reclamanții cât și pârâta au susținut că persoana în cauză este antecesorul lor, nu au formulat un petit de masă succesorală. Este de remarcat și faptul că titlul analizat a fost supus controlul judiciar în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., iar prin Sentința civilă nr. 5494/2009, menținută prin decizia civilă nr. 904/R/2009 a T. ului C., acțiunea formulată de intimata V. E., având ca obiect constatarea nulității acestui titlu, alături de celălalt titlu comun, a fost respinsă irevocabil.

Este de necontestat faptul că, raportat la anul decesului - 1985, bunicul apelanților a fost în imposibilitate de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, dar, în condițiile în care acesta este beneficiar al titlului de proprietate, modalitatea de reglementare a situației era includerea terenului în masa succesorală a acestuia.

Prin al treilea motiv de apel s-a criticat soluția de atribuire a suprafeței de 2.900 mp în favoarea intimatei V. E., deoarece aceasta este îndreptățită la suprafața de 2713 mp.

T. ul a apreciat că susținerile apelanților sunt nefondate deoarece instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art. 673/5 și 673/9 C. pr. civ., și a statuat corect în sensul că se impune atribuirea parcelei menționate în favoarea intimatei V. E. . Tot în considerarea dispozițiilor legale menționate instanța

nu a admis solicitarea intimatei de atribuire în natură a unei părți din terenul intravilan.

Al patrulea motiv de apel vizând respingerea capătului de cerere având ca obiect dezmembrare, a fost nefondat.

Chiar dacă imobilele în litigiu au fost identificate în regim de carte funciară, întocmirea documentației cadastrale se impune raportat la prevederile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De altfel, susținerile apelanților sunt contradictorii deoarece, pe de o parte, critică statuarea instanței în sensul că aceste operațiuni nu au o natură litigioasă, iar pe de altă parte, citează prevederile art. 62 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare care dispune: "Orice neînțelegeri cu privire la identificarea și măsurarea parcelelor de teren, precum și cu privire la proprietarii acestora, se vor soluționa de către instanțele judecătorești." În speță, nu au exista neînțelegeri în sensul avut în vedere de textul legal menționat.

Ultimul motiv de apel a fost de asemenea nefondat.

În conformitate cu dispozițiile art. 276 C.pr.civ., când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea

lor";.

Or, în speță, pretențiile părților au fost admise în parte, iar solicitările apelanților reclamanți față de succesorii beneficiarilor din al doilea titlu de proprietate au fost respinse, reținându-se astfel lipsa culpei procesuale a acestor pârâți.

În baza prevederilor art. 274 C. pr. civ., s-a constatat că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții K. I., K. K.

, K. A. și B. E. (născută K. )

solicitând în baza art. 312 alin. 1 și alin. 3 C. proc. civ. admiterea recursului, modificarea deciziei recurate și rejudecând cauza, admiterea apelului declarat

împotriva Sentinței civile nr. 6845/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca la data de_ cu consecința admiterii acțiunii, astfel cum a fost precizată și obligarea la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

În motivarea recursului, recurenții au arătat că în fapt prin Decizia civilă nr. 550/2012 pronunțată la data de_ de Tribunalul Cluj în dosar civil nr._ s-a respins apelul declarat de recurenți împotriva Sentinței civile nr. 6845/2012 pronunțată ele Judecătoria Cluj-Napoca la data de_ în dosar civil nr._, pe care a menținut-o în totalitate și pe cale de consecință a respins acțiunea formulată ele recurenți.

Consideră că soluția pronunțată de către instanța de apel este nelegală prin prisma motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

Instanța de apel a respins în mod nelegal primul motiv de apel cu privire la componenta masei succesorale apreciind ca "titlu de proprietate analizat a fost eliberat atât în favoarea defunctei K. E. cât și în favoarea lui K. I., deoarece ambii aveau calitatea de moștenitori după defunctul K. Joji I., în cotele ce rezulta din primul certificat de moștenitor analizat."

Prin cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulată de K.

E. (fila 60) aceasta a solicitat următoarele suprafețe: "Kis Teghieș";- 2,116 ari, "Botos" - 0.87 ari, "Techinteu"" - 0,58 ari. Așa cum rezulta din actele dosarului, aceasta nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra altor terenuri decât cele menționate în cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Chiar daca instanța de apel reține faptul ca ambii moștenitori sunt trecuți în titlul de proprietate, consideră că împărțirea terenurilor se face conform dreptului comun, pentru terenurile astfel cum au fost solicitate, cu atât mai mult cu cât reconstituirea dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar se face numai la cerere, formulate de fiecare persoana îndreptățita, personal sau prin mandatat( art. 8, art. 11 Legea nr. 18/1991).

După defunctul său tată K. Ioji I., reclamanta a renunțat la moștenire, așa cum a arătat, prin declarația autentică nr. 11742/1985 la Notariatul Județean C., așa cum rezultă din certificatul de moștenitor 2071/1985 eliberat la data de_ de Notariatul de Stat Județean C., aceasta acceptând moștenirea numai după mama sa K. E., decedată la_, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 237/_ emis de Notariatul de Stat Județean C., prin notar public Fuchs Roza Margit.

Conform dispozițiilor legilor fondului funciar, pentru reconstituirea dreptului de proprietate este necesar ca terenul să fi fost deținut de cooperativa agricola la data intrării în vigoare a legii.

Având în vedere dispozițiile arătate, faptul ca terenul intravilan nu a fost preluat de cooperativa agricola, precum și faptul ca nu a fost solicitat de K. E.

, consideră ca în mod greșit instanța de fond a apreciat că în masa succesorală a defunctului K. I. intra doar cota de 7/8 parte din terenuri le intravilane, deoarece din masa succesorala fac parte toate terenurile din intravilan arătate în acțiune.

Instanța este în eroare, deoarece titlul de proprietate în care este cuprinsă

parcela 61/1 tarla 33 este Titlul de proprietate nr. 25812/1847/_ si nu Titlul de proprietate nr. 25812/1891/_ .

Consideră că în mod nelegal instanța a reținut că nu a formulat petit pentru terenul indicat, deoarece, așa cum se poate observa din acțiunea formulata au solicitat instanței să constate că în masa succesorala rămasa după defunctul K. I., decedat la_, cu ultimul domiciliu în localitatea C., nr. 25, jud. C., se include si ... - teren în suprafață de 4400 mp identificat în titlu de Proprietate nr.25812/1847 din_ în tarla 33 parcela 61/1 cu vecinătățile: la nord - drum, la est - F. I., la sud - pârâu, la vest - K. .

Recurenții au solicitat ieșirea din indiviziune conform variantei II din raportul de expertiză întocmit în cauză, motiv pentru care consideră că în mod greșit instant a atribuit suprafața de 2900 mp în favoarea intimatei V. E., aceasta fiind îndreptățită doar la suprafața de 2713 mp, cu atât mai mult cu cât varianta indicată a rezolvat în totalitate ieșirea din indiviziune dintre părți .

De asemenea, consideră că în mod greșit s-a reținut că îmbunătățirile aduse imobilului construcție edificat pe terenul intravilan ce a făcut obiectul dreptului de proprietate " au devenit prin accesiune parte din masa succesorală supusă partajului";.

Îmbunătățirile nu pot deveni prin accesiune parte din masa succesorală supusă partajului, masa succesorală este cea care există la data deschiderii succesiunii. De altfel, așa cum au declarat și martorii audiați în cauză, construcția veche a fost demolată aproape în întregime și îmbunătățirile au fost edificare de antecesorul lor, pe cheltuiala proprie dovadă și chitanțele de la dosarul cauzei prin care au fost procurare materialele de construcție. La data deschiderii succesiunii (1994), așa cum rezultă din extrasul de carte funciară nr. 108 a localității C. de la acea dată, imobilul era compus din "casă cu 1 încăpere, curte", iar în prezent imobilul are descrierea din raportul de expertiză (2 camere, din piatră și cărămidă, tencuită, hol și baie),

Cu privire la cheltuielile ele judecată, consideră că în mod nejustificat acestea au fost compensate, având în vedere poziția procesuală a intimatei V.

E. de opunere la admiterea acțiunii, motiv pentru care consideră că aceasta trebuie obligată la plata cheltuielilor de judecată.

În drept: art. 299 și urm., art. 304 pct. 9, art. 312 C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:

Curtea, în temeiul art. 316 C.pr.civ. raportat la art. 137 alin. 1 C.pr.civ. constată incidentă excepția inadmisibilității acelor motive de recurs care privesc netemeinicia hotărârii atacate, respectiv reaprecierea stării de fapt de către instanța de recurs, prin reaprecierea probatoriului administrat în cauză, având în vedere și împrejurarea că dispozițiile art. 304 pct. 10 și 11 C.pr.civ. au fost abrogate prin art. I pct. 111¹și pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000.

În ce privește motivele de recurs de nelegalitate, recurenții au arătat că instanța de apel a respins în mod nelegal primul motiv de apel cu privire la componenta masei succesorale pentru că prin cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulată de K. E. aceasta a solicitat următoarele suprafețe: "Kis Teghieș";- 2,116 ari, "Botos" - 0.87 ari, "Techinteu"" - 0,58 ari. Așa cum rezulta din actele dosarului, aceasta nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra altor terenuri decât cele menționate în cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

face numai la cerere, formulate de fiecare persoana îndreptățita, personal sau prin mandatat.

Curtea constată că acest motiv de recurs nu este fondat deoarece instanța de apel a reținut corect că intimata are calitatea de moștenitor după defuncta K.

E. pentru că a renunțat doar la moștenirea lăsată de defunctul K. I. (Joji), decedat la data de_, astfel cum a rezultat din Certificatul de moștenitor nr. 2071/_ eliberat de Notariatul de Stat Județean C. .

Cum, potrivit aceluiași certificat de moștenitor moștenirea după defunctul

K. I. (Joji) a fost culeasă de soția acestuia K. E., în cotă de 1/4, în calitate de soție supraviețuitoare, și K. I., în cotă de ¾, în calitate de fiu, iar după defuncta K. E. are calitate de moștenitor intimata rezultă că hotărârile instanței de apel și de fond sunt corecte.

Astfel, moștenirea după K. E., compusă din cota de ¼-a parte din masa succesorală rămasă după K. I. Joji, se cuvenea, în cotă de câte ½-a parte pentru fiecare, lui K. I. și V. E., în calitate de descendenți direcți, adică, fiecăruia revenindu-i o cotă de câte 1/8-a parte (1/2 din ¼).

În final, cota lui K. I. este de 7/8 (1/8 după K. E. + ¾ după K.

I. Joji), iar cota lui V. E. e de 1/8 (după K. E., întrucât V. E. a renunțat la moștenirea după K. I. Joji.

Prin urmare, partajarea terenurilor din titlul de proprietate urmează să se facă potrivit cotelor de proprietate ce revin părților în calitate de moștenitori, conform dreptului comun.

În acest sens dispun și prevederile art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 repbl. (fost art. 12 alin. final în forma inițială a legii), conform cărora, "Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun";.

În ceea ce privește cota de 7/8-a parte rămasă după decesul lui K. I., aceasta se cuvine moștenitorilor acestuia, în cotă de câte ¼-a parte pentru fiecare, respectiv, reclamanților recurenți.

Doar cota de ½ din moștenirea după defuncta K. E. i-a fost atribuită pârâtei V. E., astfel cum a rezultat din Certificatul de moștenitor nr. 237/_ eliberat de Notariatul de Stat Județean C. .

Cât timp titlul de proprietate nr. 25812/1891/_ analizat a fost eliberat atât în favoarea defunctei K. E. cât și în favoarea lui K. I., deoarece ambii aveau calitatea de moștenitori după K. Joji I., în cotele ce rezultă din primul certificat de moștenitor analizat, iar după defuncta K. E. moștenitoare este și pârâta V. E., rezultă că în mod corect i s-a atribuit teren din acest titlu de proprietate.

În ce privește terenul în suprafață de 4.400 mp., identificat în tarlaua nr. 33, parcela nr. 61/1 din Titlul de proprietate nr. 25812/1891/_ mai trebuie reținut că titlul analizat a fost supus controlul judiciar în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., iar prin Sentința civilă nr. 5494/2009, menținută prin decizia civilă nr. 904/R/2009 a T. ului C., acțiunea formulată de intimata V.

E., având ca obiect constatarea nulității acestui titlu, alături de celălalt titlu comun, a fost respinsă irevocabil.

Acțiunea pentru constatarea nulității titlurilor fiind respinsă rezultă că această hotărâre judecătoreasă irevocabilă trebuie respectată iar titlurile puse în valoarea în felul în care au fost emise.

Susținerile că potrivit legilor fondului funciar, pentru reconstituirea dreptului de proprietate este necesar ca terenul să fi fost deținut de cooperativa agricola la data intrării în vigoare a legii, că terenul intravilan nu a fost preluat de cooperativa agricola, precum și că nu a fost solicitat de K. E., trebuiau

valorificate în procedura arătată anterior privind constatarea nulității titlurilor, în prezenta cauză nemaiputând fi discutată această valabilitate.

Prin urmare în masa succesorală după defunctul K. I. intra doar cota de 7/8 parte din terenurile intravilane.

Instanța de apel a respins al doilea motiv de apel formulat considerând că pentru terenul înscris în Titlul de proprietate nr. 25812/1891/_ în tarla 33 parcela nr. 61/1 în suprafața de 4400 mp "nu au formulat un petit de masa succesorală";. Consideră că instanța este în eroare, deoarece titlul de proprietate în care este cuprinsă parcela 61/1 tarla 33 este Titlul de proprietate nr. 25812/1847/_ și nu Titlul de proprietate nr. 25812/1891/_ .

Curtea constată că nici acest motiv de recurs nu este fondat deoarece Titlul de proprietate nr. 25812/1847/_ a fost eliberat în favoarea numiților B. Ana, K. Josi I. și K. K., dar cu toate că atât reclamanții cât și pârâta au susținut că persoana în cauză este antecesorul lor, nu au formulat un petit de masă succesorală.

Cât privește confuzia că tarla 33 parcela nr. 61/1 în suprafața de 4400 mp ar face parte din Titlul de proprietate nr. 25812/1891/_, nu poate fi reținută cât timp instanța s-a referit la Titlul de proprietate eliberat în favoarea numiților B. Ana, K. Josi I. și K. K. cu suprafață de 4.400 mp., identificat în tarlaua nr. 33, parcela nr. 61/1.

Chiar dacă se indică nr. 25812/1891/_ din indicarea celorlalte elemente, Titlul de proprietate eliberat în favoarea numiților B. Ana, K. Josi

I. și K. K. cu suprafață de 4.400 mp., identificat în tarlaua nr. 33, parcela nr. 61/1, este evident că nu este vorba de nr. 25812/1891/_ .

Mai mult instanța de apel face referire la motivarea instanței de fond iar această instanță de fond indică la pagina 9 din hotărâre, ultimul aliniat, numărul titlului de proprietate.

Este real că au formulat petit pentru terenul indicat, dar în considerentele sentinței s-a reținut că despre unul dintre beneficiarii reconstituirii s-a susținut că este antecesorul reclamanților, străbunic al reclamanților și bunicul pârâtei V.

E., respectiv străbunic al pârâtului reclamant reconvențional, însă nici o probă nu a fost făcută în cauză cu privire la acest aspect, de către nici o parte, cu toate că atât reclamanții cât și pârâta au susținut că persoana în cauză este antecesorul lor, nu au formulat un petit de masă succesorală.

Recurenții mai arată că au solicitat ieșirea din indiviziune conform variantei II din raportul de expertiză întocmit în cauză, motiv pentru care consideră că în mod greșit instant a atribuit suprafața de 2900 mp în favoarea intimatei V. E., aceasta fiind îndreptățită doar la suprafața de 2713 mp, cu atât mai mult cu cât varianta indicată a rezolvat în totalitate ieșirea din indiviziune dintre părți.

Curtea constată că recurenții nu arată de ce V. E. ar fi îndreptățită doar la suprafața de 2713 mp, astfel că față de această lipsă constată că instanța de apel și de fond au dat corect eficiență dispozițiilor art. 673/5 și 673/9 C. pr. civ., și a statuat corect în sensul că se impune atribuirea parcelei menționate în favoarea intimatei V. E. . Tot în considerarea dispozițiilor legale menționate instanța nu a admis solicitarea intimatei de atribuire în natură a unei părți din terenul intravilan.

De asemenea, recurenții consideră că în mod greșit s-a reținut că îmbunătățirile aduse imobilului construcție edificat pe terenul intravilan ce a făcut obiectul dreptului de proprietate "au devenit prin accesiune parte din masa succesorală supusă partajului";.

Curtea reține că nici acest motiv de recurs nu este fondat deoarece imobilul construcție a fost edificat pe terenul intravilan ce a făcut obiectul dreptului de

proprietate, iar instanța la momentul stabilirii loturilor a ținut seama de acest aspect al îmbinătăților.

În ce privește cheltuielile ele judecată, recurenții consideră că în mod nejustificat acestea au fost compensate, având în vedere poziția procesuală a intimatei V. E. de opunere la admiterea acțiunii, motiv pentru care consideră că aceasta trebuie obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Nici acest motiv de recurs nu este fondat deoarece pretențiile reclamanților au fost admise în parte, iar solicitările reclamanților față de succesorii beneficiarilor din al doilea titlu de proprietate au fost respinse, reținându-se astfel lipsa culpei procesuale a acestor pârâți.

În temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 și art. 299 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute art. 304 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții K. I., K. K.

, K. A. și B. E. (născută K. ) împotriva deciziei civile nr. 550 din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 22 martie 2013.

PREȘEDINTE,				JUDECĂTORI,
A. -A. P.	C.	-M.	CONȚ	I. -D. C.

Red. I.D.C./Dact. R.V.

2 ex./_

Jud. fond: T. I. - Judecătoria Cluj-Napoca

Jud.apel: E. Luca/M. -Oncică-S. - Tribunalul Cluj

GREFIER,

A. A. M.

#Succesiuni in Instanta. Spete

← Decizia civilă nr. 435/2013. Succesiune		Decizia civilă nr. 138/2013. succesiune →

Decizia civilă nr. 1271/2013. Succesiune

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1271/2013. Succesiune