Decizia civilă nr. 1277/2013. Plângere încheiere de respingere notarială
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 1277/R/2013
Ședința publică din 22 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. -A. POP JUDECĂTORI: C. -M. CONȚ
I. -D. C. GREFIER: A. -A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantele R. R. căsătorită G., H. R. căsătorită S., K. R., V. R. căsătorită C.
, M. R. căsătorită C., împotriva deciziei civile nr. 571/A din 12 decembrie 2012 a T. ului Cluj pronunțată în dosar nr._, privind și pe intimata M.
M. D., având ca obiect plângere împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamantele R. R. căsătorită G., H. R. căsătorită S., K. R., V. R. căsătorită C., M. R. căsătorită
C., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și nu a fost legal timbrat la data înregistrării cererii de recurs.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea lasă cauza la a doua strigare, pentru a da părților posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă nimeni.
Curtea constată că recursul a fost formulat și redactat prin intermediul avocaților M. Ș. și Pau C., iar la f. 6 din dosar se află împuternicirea avocațială, care atestă împrejurarea că reclamantele recurente R. R. căsătorită G., H. R. căsătorită S., K. R., V. R. căsătorită C.
, M. R. căsătorită C. au împuter-nicit pe avocații M. Ș., Pau C. și Borgovan Sofia pentru asistență și reprezentare juridică generală, inclusiv cu drept de semnătură, în vederea formulării recursului împotriva deciziei civile nr. 571/A din 12 decembrie 2012 a T. ului Cluj pronunțată în dosar nr._ . Totodată, constată că prin memoriul de recurs (f. 5 din dosar), reclamantele recurente au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor de la dezbateri, în temeiul prevederilor art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
De asemenea, Curtea constată că la data de_, a fost înregistrată la dosar o cerere, care a fost formulată și expediată prin poștă de reclamantele recurente, prin intermediul avocaților M. Ș. și Dascăr M., prin care arată că depun la dosar dovada plății taxei judiciare de timbru pentru recurs în valoare de 4 lei și timbru judiciar aferent, cerere la care au anexat un timbru judiciar de 1 leu și o xerocopie de pe ordinul de plată nr. 101/_, care atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei (f. 15 și 16 din dosar).
Curtea constată că recursul este legal timbrat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și reține cauza în pronunțare asupra recursului, având în vedere că prin cererea de recurs (f. 5 din dosar), reclaman- tele recurente au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 975/2012 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosar civil nr._ s-a respins plângerea formulată de către petenții R. R. căsătorită G., H. R. căsătorită S., K. R., V. R. căsătorită C.
, M. R. căsătorită C., împotriva Încheierii de respingere nr. 1/_ emisă de către M. M. D. notar public din cadrul B. N. ilor P. i A.
M. M. G. și M. M. D. .
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Încheierea nr. 1/2012 emisă de BNP A. M. M. G. și M. M. D., notarul public a respins cererea formulată de petenți privind emiterea unui certificat de moștenitor suplimentar cu privire la bunul imobil constând în teren cu suprafața de 5 iugăre, respectiv 28.775 mp. situat în comuna Negreni, bun imobil despre care petenții au arătat că a fost omis la dezbaterea succesiunii în Republica Cehă după defuncta M. R. .
Împotriva acestei încheieri, în termenul legal de 10 zile prevăzut de dispozițiile art. 97 al. 2 Legii nr. 36/1995, au formulat plângere petenții, solicitând a se constată că în mod greșit notarul public a respins cererea lor de emitere a unui certificat de moștenitor suplimentar cu privire la bunul imobil omis la dezbaterea succesiunii în Republica Cehă după defuncta M. R., admiterea prezenta plângerii și obligarea notarului public la emiterea actului notarial solicitat.
În cadrul procedurii notariale declanșate la inițiativa petenților la BNP A.
M. M. G. și M. M. D., aceștia au solicitat, într-adevăr, emiterea unui certificat de moștenitor suplimentar cu privire la bunul imobil omis la dezbaterea succesiunii în Republica Cehă după defuncta M. R., bun imobil care constă în teren cu suprafața de 5 iugăre, respectiv 28.775 mp. situat în comuna Negreni. În justificarea acestei cereri, petenții au arătat că tatăl lor, K.
R. a părăsit România în anul 1948, stabilindu-se în Republica Cehă. Înainte de a pleca din România, acesta a lăsat în custodia Primăriei Negreni averea sa mobiliară și imobiliară, printre care și un teren cu suprafața de 5 iugăre, respectiv 28.775 mp. situat în comuna Negreni, astfel cum rezultă din Procesul- verbal nr. 1134/_ . Acesta este, de fapt, terenul în litigiu, cu privire la care s- a solicitat emiterea unui certificat de moștenitor suplimentar după defuncta M.
R. . Ulterior decesului tatălui lor în Republica Cehă, deces care a avut loc la data de_, ultimul domiciliu avându-l în Republica Cehă, Kridluvky, raionul Znojmo, a fost deschisă procedura succesorală cu privire la averea lăsată de acest defunct, unic moștenitor acceptant fiind soția, M. R., însă, după cum au arătat chiar petenții, acest teren nu a fost inclus în masa succesorală a defunctului lor tată, K. R. .
Starea de fapt, astfel cum a fost reținută de prima instanță, este următoarea: K. R. a decedat la data de_, ultimul domiciliu al defunctului fiind în Republica Cehă, Kridluvky, raionul Znojmo. Succesiunea acestui defunct a fost dezbătută, unic moștenitor acceptant fiind soția sa, M. R.
. Terenul în suprafața de 5 iugăre, respectiv 28.775 mp. situat în comuna Negreni nu a fost inclus în masa succesorală a acestui defunct. Cu privire la acest teren, petenții au solicitat emiterea unui certificat de moștenitor
suplimentar însă nu cu privire la succesiunea defunctului K. R., ci cu privire la succesiunea moștenitoarei acestuia, defuncta lor mama M. R., cerere care le-a fost respinsă și împotriva căreia au formulat prezenta plângere.
Prima instanță a apreciat că această plângere este neîntemeiată iar încheierea de respingere nr. 1/2012 emisă de BNP A. M. M. G. și M.
M. D. este legală și temeinică, atâta vreme cât nu s-a dovedit că bunul imobil solicitat a fi inclus în certificatul de moștenitor suplimentar după defuncta
M. R. a existat în masa succesorală a acestei, a existat în patrimoniul defunctei la data decesului acesteia, după cum nu s-a dovedit nici faptul că acest bun a existat în patrimoniul defunctului K. R. la data decesului acestuia.
Existența sau nu a dreptului de proprietate cu privire la imobilul în litigiu, solicitat a fi inclus în masa succesorală a defunctei M. R. este subsecventă dovedirii faptului că acest imobil a existat în patrimoniul defunctului soț al acesteia, K. R., la momentul decesului acestuia, iar acest fapt nu se poate constata pe calea prezentei proceduri.
Prin decizia civilă nr. 571/A din 12 decembrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ al T. ului Cluj
a fost respins ca nefondat apelul declarat de petenții R.
R.
căsătorită G., H. R.
căsătorită S., K. R., V. R.
căsătorită C., M. R.
căsătorită C. î
mpotriva Sentinței civile nr. 975 din_, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei H., care a
fost menținută în totul.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că din copia CF 1103 Negreni, reiese că în această coală funciară au fost intabulate trei imobile, constând din 3 numere topografice, respectiv nr. top. 2341/5 în suprafață de 1240 iug., nr. top 2341/7 în suprafață de 3 ha și 2491/19 în suprafață de 3 ha și 1160 iug. cu privire la cota de 1/9 din cele trei imobile dreptul de proprietate al numitei văd. lui R. S. născută Homec I. . În baza hotărârii de predare a succesiunii, cu nr. 130/1942 a judecătoriei regale, dreptul de proprietate asupra imobilelor de la punctele A 1-3 de sub B5 s-au intabulat cu titlu se moștenire după văd, R. Istvanne născută Kromek Juliana în părți egale, în favoarea numiților R. Karoly, R. Janos și R. Julianna, ultimii doi fiind minori.
Prin urmare, din întreaga avere înscrisă n CF 1103 Negreni, defunctul R. Karoly, identic cu K., a dobândit dreptul de proprietate doar asupra cotei de 1/3 din 1/9 și nu întreaga avere.
Prin procesul verbal nr. 1134 din 1948 R. Carol, sau K., Karoly a predat Primăriei comunei Negreni o casă cu o cameră, acoperită cu paie, grajd din lemn acoperit cu paie și cinci jugăre de teren.
Acest proces verbal, nu constituie o dovadă a dreptului de proprietate al defunctului R. Karol asupra acestor bunuri, ci doar dovada că aceste bunuri au fost predate în custodia statului la acea vreme, predare care putea fi făcută și în calitate de simplu posesor.
Dacă într-adevăr K. R. ar fi avut drept de proprietate asupra bunurilor predate în custodie, acest fapt trebuia dovedit cu acte, eventuale partaje sau alte acte de dispoziție, ceea ce în cauză nu s-a dovedit. Apoi, din procesul verbal de predare în custodie nu a rezultat amplasamentul terenului, nefiind indicată cartea funciară în care acesta este înscris. Acestea sunt chestiuni, pe care un notar nu le poate verifica și statua în cadrul unei proceduri succesorale notariale procedură care este una necontencioasă, notarul neputând face acte de judecată.
R. Karol a decedat la_ în localitatea Kridluvky. Potrivit adeverinței eliberate de T. ul Raional din Znojmo la_ succesiunea după acest defunct a fost întreruptă de N. iatul de stat din Znojmo întrucât avutul acestuia a fost unul nesemnificativ și a fost predat soției M. R., care s-a ocupat de înmormântare.
M. R. a decedat la_, iar potrivit Hotărârii pronunțate în dosar nr. 13D523/2008-20 la data de_ a fost aceea de oprire a procedurii succesorale potrivit art. 175 lit. h alin. 2 din regulamentul de procedură civilă, avutul nesemnificativ constând din suma de 15.000 CZK, două scaune și obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte fără valoare fiind predate organizatorului înmormântării, pentru acoperirea parțială a cheltuielilor.
Prin urmare, după K. R., unic moștenitor a rămas soția acestuia M.
R., decedată la rândul său la_ .
În contextul în care nu se știe ce bunuri imobile au existat în patrimoniul defunctului K. R., este vorba de bunurile imobile situate în România, la momentul decesului acestuia, nu se poate statua ce anume bunuri au fost transmise soției acestuia, chiar dacă dreptul de proprietate devine opozabil față de terți, fără înscrierea în cartea funciară, când acesta provine din succesiune. Soluția primei instanțe nu este în contradicție cu această dispoziție, însă așa cum a menționat anterior, nu s-a stabilit cu certitudine ce bunuri a avut în patrimoniu la deces, K. R., situație față de care emiterea unui certificat suplimentar de moștenitor pentru M. R. nu este posibilă.
Așa cum corect a statuat prima instanță, o prioritate o constituia stabilirea bunurilor imobile existente în patrimoniul defunctului K. R. la momentul decesului, iar suplimentarea certificatului de moștenitor emis după M. R. constituie doar o chestiune subsecventă. În lipsa celei dintâi dovezi, notarul public nu putea să procedeze la suplimentarea certificatului solicitat.
Raportat la considerentele mai sus invocate, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod de procedură civilă a respins ca nefondat apelul formulat, menținând în întregime sentința atacată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanții R. R., H. R.
, K. R., V. R. ȘI M. R.
, solicitând
admiterea recursului și, pe cale de consecință, modificarea deciziei atacate în sensul obligării notarului public M.
M. D. la emiterea certificatului de moștenitor suplimentar cu privire la bunul imobil omis la dezbaterea succesiunii în Republica Cehă după defuncta M.
R. .
În motivarea recursului, recurenții au arătat că motivul care a constituit temeiul respingerii cererii de apel, respectiv acela că stabilirea bunurilor imobile existente în patrimoniul K. R. la momentul decesului reprezintă o chestiune prioritară, care nu putea fi verificată și statuată în cadrul unei proceduri succesorale notariale, care este una necontencioasă, este nelegal și neîntemeiat, astfel că nu și-l pot însuși.
Argumentele pentru o opinie contrară celei a T. ului Cluj se desprind chiar din prevederile exprese ale Legii nr. 36/1995 a notarilor publici și activității notariale: Art. 73 (1) ";în cadrul procedurii succesorale, notarul public stabilește calitatea moștenitorilor și legatarilor, întinderea drepturilor acestora, precum și compunerea masei succesorale.";
Art. 74 (1) "Calitatea de moștenitor și numărul acestora se stabilesc prin acte de stare civilă și cu martori, iar bunurile ce compun masa succesorală se dovedesc prin înscrisuri sau orice alte mijloace de probă admise de lege";.
Așadar, în strictă conformitate cu legea, notarul poate stabili, în cadrul procedurii succesorale, bunurile care compun masa succesorală, putând uza în acest sens de orice alte mijloace de probă admise de lege, respectiv atât de înscrisuri (prezentate de părți sau obținute direct de notar), cât și de alte probe prevăzute de lege (cercetări la fața locului, expertize tehnice topografice, etc.).
Atâta vreme cât între părți nu există neînțelegeri sau litigii prin care aceștia să își conteste unii altora calitatea, iar succesibilii se înțeleg cu privire la compunerea masei succesorale și la întinderea drepturilor care li se cuvin și nici
nu se întrevăd sau intervin alte elemente care să conducă la concluzia existenței unor drepturi potrivnice aparținând altor persoane cu privire la bunurile identificate, compunerea masei succesorale poate fi stabilită în cadrul proceduri succesorale necontencioase, în baza probelor administrate direct de către notarul public, nefiind necesară intervenția instanței de judecată pentru astfel de chestiuni.
Desigur că, dacă în cursul procedurii notariale apar elemente noi de natură contencioasă precum neînțelegeri sau chiar litigii între succesibili sau drepturi potrivnice aparținând altor persoane cu privire la bunurile care fac parte din masa succesorală, procedura notarială se va suspenda, în acest sens dispunând art. 75 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și activității notariale în conformitate cu care: "(1) Procedura succesorală se poate suspenda în următoarele cazuri: b) succesibilii își contestă unii altora calitatea sau nu se înțeleg cu privire la compunerea masei succesorale și la întinderea drepturilor
care li se cuvin; c) moștenitorii sau alte persoane interesate prezintă dovada că s- au adresat instanței de judecată pentru stabilirea drepturilor lor. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), notarul public stabilește prin încheiere masa succesorală, cu precizarea bunurilor sau a drepturilor care se contestă,
întinderea drepturilor moștenitorilor și motivele neînțelegerii, îndrumând părțile să soluționeze neînțelegerile dintre ele pe cale judecătorească. (5) La cererea părților, notarul public va putea repune pe rol dosarul succesoral oricând, dacă se constată încetarea cauzelor care au determinat suspendarea lui."
În cazul de față concret însă, nu există astfel de neînțelegeri sau litigii între succesibili și, în același timp, nu există nici alte elemente care să conducă la concluzia existenței unor drepturi potrivnice aparținând unor altor persoane cu privire la bunurile imobile aparținând lui K. R., în condițiile în care, din informațiile obținute de la Primăria Comunei Negreni, prin Adresa nr. 83/_ depusă la dosarul cauzei, rezultă că în perioada 1940 până în prezent, terenurile din zona unde se găsesc și parcelele cu numerele top din C.F. nr. 1103 au fost folosite de unii cetățeni ai localității Negreni și Tusa ca și pășune pentru animale, fără, însă, ca vreunul din acești cetățeni să pretindă sau să obțină vreun drept asupra respectivelor terenuri.
Ceea ce este surprinzător este faptul că, deși instanța de apel a constatat în mod direct, analizând înscrisurile depuse la dosar, și chiar a reținut în cuprinsul considerentelor, că defunctul R. Karoly, identic cu K., a dobândit dreptul de proprietate asupra unei cote de 1/3 din 1/9 din cele trei imobile înscrise în CF 1103 Negreni, a concluzionat în cele din urmă că, în speță nu se știe ce bunuri imobile au existat în patrimoniul defunctului K. R., astfel că nu se poate statua ce anume bunuri au fost transmise soției M. R., în calitate de unic moștenitor după K. R., situație față de care emiterea unui certificat de moștenitor suplimentar pentru M. R. nu este posibilă în opinia T. ului.
Este evident că, cel puțin, suprafața de teren înscrisă în CF 1103 Negreni în favoarea lui K. R., reprezintă un bun imobil - a cărei existență în patrimoniului defunctului este certă, fiind transmis pe calea moștenirii legale soției acestuia, în calitate de unic moștenitor (calitate recunoscută atât de instanța de fond, cât și de instanța de recurs) și măcar cu privire la această suprafață de teren se impunea obligarea notarului public la eliberarea certificatului de moștenitor suplimentar, fiind evident ca cest bun imobil nu a fost avut în vedere la dezbaterea succesiunilor în Republica Cehă după R. K. și M. R. .
În ceea ce privește suprafața de teren de 5 jugăre lăsată în custodia Primăria comunei Negreni, dacă Procesul verbal nr. 1134/_ încheiat între K.
R. și Primăria comunei Negreni nu ar reprezenta o dovadă suficientă a
dreptului de proprietate a lui R. K. asupra bunurilor menționate în cuprinsul lui (deși din cuprinsul acestuia rezultă clar că a fost vorba de inventarierea averii mobiliare și imobiliare a lui R. K., fiind evident că bunurile menționate îi aparțineau în proprietate, nefiind deținute cu un alt titlu), ci ar fi necesare și alte probe pentru stabilirea situației de fapt și de drept a terenului respectiv, aceste probe suplimentare pot fi administrate tot în cadrul procedurii notariale, conform prevederilor legale mai sus citate din care rezultă clar că notarul public poate stabili compunerea masei succesorale prin orice alte mijloace de probă admise de lege.
Așadar, chiar dacă nu rezultă din Procesul verbal nr. 1134/_ încheiat între K. R. și Primăria comunei Negreni, aspecte precum amplasamentul terenului și cartea funciară în care acest teren este înscris pot fi determinate în cadrul procedurii notariale, prin orice mijloace legale, respectiv fie prin intermediul unor verificări efectuate în registrele de publicitate imobiliară și în arhivele Primăriei comunei Negreni (notarul public având acces liber la birourile de publicitate mobiliară și imobiliară, potrivit art. 46 alin. (4) din Legea nr. 36/1995), fie chiar prin întocmirea unui raport de expertiză tehnică topografică de către un expert topograf, în vederea identificării în fapt a terenului și determinării exacte a amplasamentului acestuia.
Determinarea amplasamentului terenului și identificarea cărții funciare în care acest teren este înscris nu reprezintă chestiuni pe care un notar nu le poate verifica și statua în cadrul unei proceduri succesorale notariale, după cum eronat a concluzionat instanța de apel, stabilirea acestor aspecte nereprezentând sub nicio formă chestiuni contencioase sau acte de judecată, ci putându-se efectua fără niciun fel de probleme în cadrul procedurii notariale, atâta vreme cât nu există niciun fel de divergențe între moștenitori și nu se întrevăd și nici nu survin ulterior drepturi potrivnice ale altor persoane în legătură cu aceste bunuri care să împiedice parcurgerea și definitivarea procedurii notariale.
Deși i-a solicitat doamnei notar M. M. D. ca aceste verificări de fapt, chiar și o eventuală expertiză tehnică topografică, să se efectueze în cadrul procedurii notariale deschisă de dânsa, dat fiind că un notar public are acces mult mai ușor și mai rapid la toate aceste informații, beneficiind, în temeiul legii (art. 47 din Legea nr. 36/1995), de sprijinul organelor de ordine publică și de concursul autorităților administrației publice locale, doamna notar nu a dat curs solicitărilor recurenților legale și întemeiate, ci a ales să refuze întocmirea actului notarial (certificatul de moștenitor suplimentar), chiar dacă i-au fost puse la dispoziție înscrisuri care atestau dreptul de proprietate incontestabil a lui R. K. asupra unor bunuri imobile, drept recunoscut și de instanța de apel și care a fost transmis, pe calea moștenirii legale, către soția acestuia, unicul său moștenitor, fapt ce rezultă clar din înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Așadar, recurenții pot fi de acord cu faptul că stabilirea bunurilor imobile existente în patrimoniul defunctului K. R. la momentul decesului reprezintă prima chestiune care trebuia clarificată în speța, iar suplimentarea certificatului de moștenitor emis după M. R. constituie chestiunea subsecventă, însă nu pot fi de acord cu faptul că stabilirea bunurilor imobile existente în patrimoniul defunctului K. R. la momentul decesului nu ar fi putut fi efectuată în cazul de față concret chiar de notarul public, în cadrul procedurii notariale necontencioase.
În speță nu există chestiuni litigioase a căror lămurire să se poate realiza numai în cadrul unui litigiu soluționat potrivit regulilor procedurale de drept comun.
De altfel, așa cum a arătat prin plângerea formulată, inițial s-au adresat instanțelor de judecată, înregistrând pe rolul Judecătoriei H. o acțiune privind
constatarea calității de moștenitori legali și stabilirea întinderii drepturilor noastre ce rezultă din această calitate legală, acțiune ce a făcut obiectul dosarului nr._ .Acțiunea judiciară a fost respinsă de Judecătoria Huedin prin Sentința civilă nr. 279/2011 pentru lipsa calității procesuale pasive a Statului Român și a Comunei Negreni reprezentată prin Primar.
Ce acțiunea judiciară ar mai putea formula și pe cine altcineva ar putea chema în judecată pentru a le fi stabilite și recunoscute drepturile legale ce decurg din calitatea de moștenitori, în condițiile în care nicio persoană fizică sau juridică nu reclamă vreun drept de proprietate asupra terenurilor care au aparținut lui R. K. și care rezultă din înscrisurile depuse la dosar pentru a fi chemate în instanță în calitate de pârâți și în condițiile în care nu există niciun fel de neînțelegeri între moștenitori?
Este evident că numai pe calea procedurii succesorale notariale pot fi stabilite în concret suprafețele de teren pe care R. K. le-a avut în patrimoniu la deces, bunuri imobile care au fost transmise Mariei R. prin moștenire legală și care, în prezent se regăsesc în patrimoniul recurenților, în calitatea lor de moștenitori legali ai Mariei R., bunuri pentru care trebuie emise certificate de moștenitor suplimentar.
Pe cale de consecință, în mod greșit, apelul promovat a fost respins de Tribunalul Cluj căci, cel puțin, pentru imobilul care apare înscris CF 1103 Negreni în favoarea lui K. R., T. ul constatând că a aparținut în proprietatea lui K. R., că M. R. a fost unicul său moștenitor și că imobilul respectiv nu a fost avut în vedere la dezbaterea succesiunilor în Republica Cehă trebuia să oblige notarul public la emiterea certificatului de moștenitor suplimentar cu privire la acest bun.
Așadar, în raport de argumentele de mai sus, întemeiate pe prevederi legale exprese, solicită Curții să constate că decizia pronunțată în apel este nelegală și netemeinică, motiv pentru care se impune admiterea cererii de recurs, obligarea notarului public la emiterea certificatului de moștenitor suplimentar cel puțin pentru suprafața de teren înscrisă în CF 1103 Negreni iar, dacă pentru stabilirea diferenței de teren pe care K. R. a deținut-o în proprietate față de cea care figurează înscrisă în CF 1103 Negreni, instanța de recurs apreciază că ar mai fi necesare verificări de fapt și de drept suplimentare, precum și administrarea de alte probe, obligarea notarului public la efectuarea acestor demersuri legale în cadrul procedurii notariale.
În drept a invocat prevederile legale ale art. 304 pct. 9 din codul de procedură civilă precum si pe prevederile legale incidente din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și activității notariale, din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici și activității notariale nr. 36/1995, din Legea nr. 44/1995 pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Cehă privind asistență judiciară în materie civilă, semnat la București la 11 iulie 1994, din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare și din Codul civil.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:
Recurenții au arătat că din prevederile exprese ale Legii nr. 36/1995 a notarilor publici și activității notariale, art. 73 și art. 74, notarul poate stabili, în cadrul procedurii succesorale, bunurile care compun masa succesorală, putând uza în acest sens de orice alte mijloace de probă admise de lege, respectiv atât de înscrisuri (prezentate de părți sau obținute direct de notar), cât și de alte probe prevăzute de lege (cercetări la fața locului, expertize tehnice topografice, etc.).
Acest motiv de recurs este nefondat deoarece notarului public i s-a solicitat emiterea unui certificat de moștenitor pentru succesiunea după M. R. .
În cadrul acestei proceduri recurenții nu au probat că în masa succesorală după această defunctă ar exista bunurile pe care ei le pretind.
În fapt, așa cum au reținut instanțele de fond și de apel, ceea ce doresc recurenții este stabilirea masei succesorale după R. K., și apoi, ca și o chestiune subsecventă, stabilirea că M. R. este moștenitoare a R. K. .
Or, fiind o chestiune prealabilă, de care depinde stabilirea masei succesorale după M. R., este evident că recurenții trebuiau să facă demersuri în acest sens, anume stabilirea masei succesorale după R. K. .
Susținerea că stabilirea masei succesorale după R. K. se putea face în cadrul procedurii stabilirii masei succesorale după M. R., nu poate fi primită, pentru că fiecare masă succesorală trebuie stabilită distinct, la cerere, așa cum prevede art. 69 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, care dispune că procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate.
Prin urmare nu este vorba de faptul dacă există sau nu există neînțelegeri sau litigii prin care moștenitorii să își conteste unii altora calitatea, sau se înțeleg cu privire la compunerea masei succesorale și la întinderea drepturilor care li se cuvin, ci este vorba că în prealabil recurenții trebuie să ceară stabilirea masei succesorale după R. K., lucru pe care nu l-au făcut până în prezent.
Nu poate fi vorba nici de incidența art. 75 din Legea nr. 36/1995, nefiind întrunită nici ipoteza din acest text legal, pentru că recurenții nu au dovedit că în masa succesorală după M. R. ar intra bunurile indicate de aceștia, iar notarul public nu avea ce probe să administreze în plus, cât timp de fapt ce doreau recurenții era ca în prealabil notarul să constate că în masa succesorală după K. R. intră anumite bunuri iar după M. R. este moștenitoare după acesta.
Evident că stabilirea bunurilor ce intră în masa succesorală după K. R. este o procedură distinctă în sine, ca și cea după M. R., și nu se poate afirma că ar fi doar o probă în succesiunea după M. R. .
Motivele de recurs cu privire la bunurile imobile aparținând lui K. R. sunt nefondate pentru că, așa cum am arătat mai sus, recurenții trebuiau să ceară stabilirea masei succesorale după R. K., lucru pe care nu l-au făcut până în prezent, astfel că este indiferent că terenurile au fost folosite de unii cetățeni ai localității Negreni și Tusa ca și pășune pentru animale, sau că vreunul din acești cetățeni a pretins sau obținut vreun drept asupra respectivelor terenuri.
Chiar dacă instanța de apel a constatat că defunctul R. Karoly, identic cu K., a dobândit dreptul de proprietate asupra unei cote de 1/3 din 1/9 din cele trei imobile înscrise în CF 1103 Negreni, a concluzionat că nu se știe ce bunuri imobile au existat în patrimoniul defunctului K. R., tocmai pentru că dreptul poartă asupra unei cote ideale iar nu asupra unor bunuri concrete.
De aceea s-a arătat că prin procesul verbal nr. 1134 din 1948 R. Carol, sau K., Karoly a predat Primăriei comunei Negreni o casă cu o cameră, acoperită cu paie, grajd din lemn acoperit cu paie și cinci jugăre de teren, dar acest proces verbal, nu constituie o dovadă a dreptului de proprietate al defunctului R. Karol asupra acestor bunuri, deoarece eventuale partaje sau alte acte de dispoziție nu au fost dovedite.
Mai mult, din procesul verbal de predare în custodie nu a rezultat amplasamentul terenului, nefiind indicată cartea funciară în care acesta este înscris.
Acestea sunt chestiuni, pe care un notar nu le poate verifica și statua în cadrul unei proceduri succesorale notariale, procedură care este una necontencioasă, notarul neputând face acte de judecată.
Stabilirea dacă un teren din procesul verbal de predare în custodie, unde nu se indică datele de carte funciară, este același cu un teren dintr-o anumită carte funciară, este o chestiune de apreciere, de judecată de valoare, care este atributul jurisdicțional al instanțelor.
Motivul de recurs privind suprafața de teren înscrisă în CF 1103 Negreni în favoarea lui K. R., bunurile din Procesul verbal nr. 1134/_, determinarea amplasamentului terenului și identificarea cărții funciare în care acest teren este înscris, eventualele probe ce puteau fi administrate, iarăși nu prezintă relevanță, pentru că recurenții trebuie să ceară stabilirea masei succesorale după R. K., dar nu au solicitat aceasta până în prezent.
Prin urmare existența în patrimoniului defunctului R. K. a unor bunuri nu a fost solicitată și nu a fost stabilită.
Dacă nu s-a stabilit aceasta nu se putea stabili nici transmiterea pe calea moștenirii legale soției acestuia, în calitate de unic moștenitor.
Chiar recurenții arată că pot fi de acord cu faptul că stabilirea bunurilor imobile existente în patrimoniul defunctului K. R. la momentul decesului reprezintă prima chestiune care trebuia clarificată în speța, iar suplimentarea certificatului de moștenitor emis după M. R. constituie chestiunea subsecventă.
Mai arată că nu pot fi de acord recurenții cu faptul că stabilirea bunurilor imobile existente în patrimoniul defunctului K. R. la momentul decesului nu ar fi putut fi efectuată în cazul de față concret chiar de notarul public, în cadrul procedurii notariale necontencioase.
Curtea reamintește că art. 69 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 dispune că procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate.
O astfel de cerere de deschidere a procedurii succesorale după K. R. nu a fost formulată.
Singura cerere formulată de recurenți a fost cea privind pe defuncta M. R.
.
Această dispoziție legală nu poate fi ocolită și să se stabilească o
succesiune prin intermediul unei alte succesiuni, cum cer în speță recurenții, ca prin intermediul succesiunii lui M. R. să se stabilească și succesiunea lui K.
, ca și cum aceasta ar fi doar o probă în succesiunea după M. R., ceea ce desigur că nu poate fi primit cât timp succesiunile se fac distinct, după fiecare persoană, și doar la cerere, iar nu și din oficiu.
Faptul că recurenții au formulat la Judecătoria Huedin o acțiune privind constatarea calității de moștenitori legali și stabilirea întinderii drepturilor ce rezultă din această calitate legală, acțiune ce a făcut obiectul dosarului nr. _
, și că acțiunea a fost respinsă prin Sentința civilă nr. 279/2011 pentru lipsa calității procesuale pasive a Statului Român și a Comunei Negreni reprezentată prin Primar, nu schimbă considerentele de mai sus.
Dacă o acțiune a recurenților a fost respinsă nu înseamnă că o procedură notarială trebuie automat încuviințată, dacă în cadrul acesteia din urmă se stabilește că nu au fost respectate condițiile legale.
În temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 și art. 299 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute art. 304 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții R. R., H. R.
, K. R., V. R. și M. R., împotriva deciziei civile nr. 571/A din 12 decembrie 2012 a T. ului Cluj pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 22 martie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
A. -A. POP
C.
-M. CONȚ
I. -D. C.
GREFIER,
A. M.
Red. I.D.C./Dact. R.V.
2 ex./_
Jud.fond: L. E. M. - Judecătoria Huedin Jud.apel: D. T. /Ana-S. Seleșiu - Tribunalul Cluj
| ← Decizia civilă nr. 1020/2013. Plângere încheiere de... | Încheierea civilă nr. 5/2013. Poprire asiguratorie → |
|---|
