Decizia civilă nr. 128/2013. Hotărâre care să țină loc de act autentic
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 128/A
Ședința publică din _
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: W. D.
JUDECĂTORI: P. G.
GREFIER: M. C.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de reclamanta SC TERA TIM S., cu sediul în B., str. 22 D., nr. 42, jud. M. și de pârâtul T. V. cu domiciliul în B., str. F., nr. 2, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 1224/_, pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr._, având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa apelantei reclamante SC Tera Tim S., a apelantului-pârât T. V., a intimatei T. L., lipsă fiind și intimații cu domiciliu necunoscut: T. P., Bota M., B. I., B.
I., T. S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Instanța lasă cauza la ultima strigare.
La ultima strigare, la apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa apelantei reclamante SC Tera Tim S., a apelantului-pârât T. V., a intimatei T. L., lipsă fiind și intimații cu domiciliu necunoscut: T. P., Bota M., B. I., B. I., T. S. .
Se constată că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, o precizare din partea apelantului T. V. și o cerere în probațiune din partea apelantei SC T. S. .
Instanța, analizând cererea în probațiune, raportat la poziția apelantului
T. V. și la cererea în probațiune formulată, o consideră nepertinentă și o va respinge.
Instanța, având în vedere actele de la dosar, reține cauza în pronunțare.
T.
Asupra apelurilor civile de față,
Prin Sentința civilă nr. 1224/_, J. ecătoria Vișeu de Sus a fost respinsă ca nefondată acțiunea civilă având ca obiect validare contract, intentată de
reclamanta SC ,,T. "; S., cu sediul în loc. B., str.22 D., nr.184 A, jud. M.
, în contradictoriu cu pârâții T. V., domiciliat în loc. B., str. F., nr. 2, jud. M., T. P., B. M., B. I., B. I., T. S. .
Prima instanță a reținut că: Potrivit înscrisului denumit ,,Antecontract de vânzare-cumpărare imobiliară";, sub semnătură privată, încheiat la data de_ pârâtul de rândul I, în calitate de promitent-vânzător, a promis vânzarea către reclamantă, în calitate de promitent-cumpărător, a întregului drept de proprietate asupra imobilului de natură teren, în suprafață de 1095 mp, situat în orașul B., str.F., în zona platformei de sosire a pârtiei de schi, cu vecinătățile
: drum acces, SC ,,Tera Tim"; S., Primăria B. și T. V., la prețul de 5.000 euro/ar, respectiv 54.750 euro, achitat anterior semnării antecontractului, așa cum reiese din clauzele stipulate în acesta, imobilul fiind predat cumpărătoarei la aceeași dată.
Reclamanta s-a adresat instanței solicitând ca, în baza antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți la data de_, să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
În principiu, o astfel de cerere este admisibilă în temeiul art.5 al.2 din Titlul X al Legii nr.247/2005 abrogat prin intrarea în vigoare a noului Cod civil, dar aplicabil speței de față potrivit principiului ,,tempus regit actum";, și ale art.1073 și 1077 C.civ., instanța putând suplini consimțământul uneia din părți la încheierea actului de vânzare-cumpărare în formă autentică dacă, alături de îndeplinirea condiției existenței unui antecontract valabil încheiat, sunt îndeplinite toate condițiile necesare pentru transmiterea proprietății, astfel impunându-se, în primul rând ca bunul a cărui vânzare a fost promisă să se afle în patrimoniul vânzătorului promitent și să nu existe alte impedimente legale pentru perfectarea vânzării.
De asemenea, este necesar ca reclamantul să facă dovada că și-a îndeplinit propriile obligații și că pârâtul refuză să și le îndeplinească pe ale sale.
Din analiza antecontractului de vânzare-cumpărare anterior arătat, reiese că acesta întrunește toate condițiile impuse de art.948 C.civ. pentru valabilitatea convențiilor,născându-se în sarcina părților o obligație de a face.
Este adevărat că în acest înscris apare mențiunea conform căreia reclamanta -societate comercială- a achitat pârâtului-vânzător suma de 54.750 euro reprezentând prețul vânzării, anterior semnării antecontractului, însă la dosarul cauzei nu a fost depusă nicio dovadă a plății efective, respectiv un ordin de plată, extras de cont, balanță analitică sau chiar o chitanță doveditoare a efectuării plății în numerar către pârâtul-vânzător.
De asemenea, la dosarul cauzei nu a fost depusă nicio dovadă privind refuzul vânzătorului, anterior înregistrării cererii, de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică.
În ceea ce privește condiția ca bunul a cărui vânzare a fost promisă să se afle în patrimoniul vânzătorului promitent și să nu existe alte impedimente legale pentru perfectarea vânzării, instanța de fond a constatat că, așa cum reiese din extrasele de carte funciară depuse de reclamantă, asupra imobilului în cauză sunt
înscriși ca și proprietari tabulari pârâții cu domiciliu necunoscut T. P., B.
M., B. I., B. I., T. S., aceasta din urmă înscriindu-se în la data de _
.
Reclamanta, prin precizarea de acțiune depusă la data de_, a solicitat să se constate că pârâtul vânzător a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în cauză prin prin uzucapiunea de lungă durată cu joncțiunea posesiilor, folosindu-l de peste 30 de ani, anterior imobilul fiind folosit de tatăl acestuia, defunctul T. Gabor, pașnic, public, sub nume de proprietar, încă din anul 1945. Debutul posesiei la această dată, de către antecesorii pârâtului-vânzător, dincolo de susținerea reclamantei în acest sens, nu a putut fi coroborat cu nicio probă administrată. Nu a fost dovedită nici perioada de timp în care antecesorii pârâtului T. V., și mai apoi acesta, au folosit imobilul, pentru a putea fi verificat dacă se poate sau nu vorbi în cauză de o joncțiune a posesiilor, invocată de reclamantă, cu implicații asupra patrimoniului în care s-ar putea regăsi bunul
la împlinirea termenului necesar uzucapiunii.
Unul din martorii audiați arată că are cunoștință de faptul că terenul a fost folosit de către părinții pârâtului T. V., fără a putea indica un an exact al începerii acestei posesii, neavând cunoștință nici despre înstrăinarea vreunei părți din acest teren.
Și celălalt martor audiat arată că acest imobil a fost folosit de părinții vânzătorului, fără a putea indica anul în care au început aceștia să-l folosească.
Folosința, chiar îndelungată, a unui teren nu atrage în mod direct și necesar dobândirea unui drept de proprietate asupra acestuia.
Apoi, chiar presupunând că antecesorii pârâtului-vânzător au dobândit un drept de proprietate asupra terenului în cauză în condițiile uzucapiunii reglementată de Codul civil, nu a fost făcută dovada că acest drept de proprietate a existat în patrimoniul acestora la data decesului lor, astfel încât să fie transmis, prin moștenire, pârâtului-vânzător, în antecontractul de vânzare-cumpărare arătându-se că imobilul ce face obiectul acestuia este dobândit de către vânzător
,, cu titlu de drept moștenire"; după defunctul său tată, T. Gabor.
În cauză nu s-a dovedit nici că ar fi îndeplinite vreuna din ipotezele prev. la art.27 și 28 din Decretul-lege nr.115/1938, care ar duce la dobândirea proprietății asupra terenului în discuție, de către pârâtul vânzător sau antecesorii acestuia, pe calea uzucapiunii tabulare sau extratabulare, având în vedere că ultimul proprietar de carte funciară s-a întabulat în anul 1966, un drept astfel dobândit trebuind a fi înscris în cartea funciară, potrivit art. 17 din același act normativ, iar art. 26 arătând că titularul dreptului real dobândit fără înscriere în cartea funciară ,,nu va putea dispune de el prin carte funciară, decât după ce s-a făcut înscrierea";, dreptul înscris în cartea funciară în folosul unei persoane fiind prezumat ca existând în folosul acesteia-art.32 al.1 DL 115/1938.
Ambele părți au declarat apel împotriva sentinței:
Apelanta SC Tera Tim S. a solicitat admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată; în subsidiar,
desființarea hotărârii și trimiterea cauzei în rejudecare primei instanțe cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate.
Apelanta SC Tera Tim S. a arătat că: Potrivit clauzelor contractuale înserate în cuprinsul antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 30 septembrie 2011, respectiv pct. 1, "promitentul vânzător se obligă ca în termen de 3 luni să efectueze documentația cadastrală a terenului și să solicite înscrierea în CF a dreptului de proprietate, urmând să încheiem contractul de vânzare cumpărare în formă autentică";.
Promitentul vânzător nu și-a îndeplinit această obligație, depășind termenul de 3 luni astfel că, nerespectarea clauzei contractuale a luat-o ca pe un refuz întrucât promitentul nici măcar nu avea intenția de a o îndeplini, nefăcând niciun demers în acest sens și ca urmare, potrivit pct. 6 din antecontract era autorizat de a acționa în consecință, "partea care și-a îndeplinit obligațiile (plata prețului în speță) poate sesiza instanța de judecată competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic";.
De asemenea apelanta a arătat că a făcut dovada plății prețului de 54750 euro, și actul autentic nu s-a putut încheia din culpa promitentului vânzător.
Și pârâtul T. V. a declarat apel împotriva sentinței, solicitând suspendarea totală pe o perioadă de cel puțin un an de zile a judecății pe fond privind solicitarea reclamantei SC Tera Tim S. pentru validarea așa zisului antecontract din_ până la clarificarea legală între părți a tuturor consemnărilor stipulate în acel antecontract.
Apelul declarat de apelanta SC Tera Tim S. a fost legal timbrat cu suma de 3171,5 lei și 2,5 lei timbru judiciar conform chitanței MMPB18020062454 aflată la fila 74 dosar apel.
Deși i s-a pus în vedere necesitatea timbrării apelului, cuantumul taxei datorate și sancțiunea aplicabilă în caz de neplată (fila 84 dosar apel) apelantul
T. V. nu a achitat taxa judiciară de timbru, apelul acestuia urmând a fi anulat conform dispozitivului.
Asupra apelului declarat de SC Tera Tim S., tribunalul reține următoarele: Potrivit înscrisului denumit ,,Antecontract de vânzare-cumpărare imobiliară";, sub semnătură privată, încheiat la data de_ pârâtul de rândul I, în calitate de promitent-vânzător, a promis vânzarea către reclamantă, în calitate de promitent-cumpărător, a întregului drept de proprietate asupra imobilului de natură teren, în suprafață de 1095 mp, situat în orașul B., str.F.
, în zona platformei de sosire a pârtiei de schi, cu vecinătățile: drum acces, SC
,,Tera Tim"; S., Primăria B. și T. V., la prețul de 5.000 euro/ar, respectiv 54.750 euro, achitat anterior semnării antecontractului, așa cum reiese din clauzele stipulate în acesta, imobilul fiind predat cumpărătoarei la aceeași dată.
Prin acțiunea cu soluționarea căreia a învestit instanța, reclamanta a solicitat a se constata că terenul obiect al antecontractului este terenul în suprafață de 1095 mp identificat cu nr. topo. 4903/2/4/5/18 înscris în CF 51164 B. provenită din conversia CF 4182 B., situat în orașul B. pe str. F., cu vecinătățile: T. V., T. T., SC TeraTim S. și str. Priseci.
Situația tabulară este conformă cu ce a reținut prima instanță, respectiv terenul este proprietatea lui T. P., B. M., B. I., B. I., T. S., aceasta din urmă înscriindu-se în la data de_ .
De asemenea, corect a reținut prima instanță că raportat la situația tabulară reclamanta nu a dovedit prin probele administrate situația că imobilul ar fi ajuns în patrimoniul promitentului vânzător prin moștenire după ce acesta ar fi fost posedat de tatăl lui T. Gabor, fiind corect analizate dispozițiile art. 26, 27, 28 din Decretul-lege 115/1938.
Nefiind îndeplinite cerințele art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii 247/2005, în mod corect prima instanță a respins cererea de pronunțarea a unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Nu s-a dovedit dreptul de proprietate exclusivă a promitentului vânzător asupra bunului promis spre vânzare. Registrul Agricol și Certificatul de atestare fiscală nu constituie dovezi ale dreptului de proprietate (în contextul temeiului juridic al acțiunii) ambele înscrisuri fiind expresia evidențelor declarative ale persoanei pârâtului.
Față de considerentele de mai sus, apelul va fi respins conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta SC Tera Tim S. cu sediul în B. str. 22 decembrie nr. 42 jud. M., împotriva sentinței civile nr. 1224/_, pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus jud. M. .
Anulează ca netimbrat apelul declarat împotriva aceleiași sentințe de apelantul T. V. domiciliat în B. str. F. nr. 2A jud. M. .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE J. ECĂTOR GREFIER
W. DP G. M. C.
în C.O. semnează în C.O. semnează președintele tribunalului grefier șef Secția I civilă
Red. W.D./_
T.Red. O.V./_ /10 ex.
Com. 8 ex.
J. . la fond: V. F. F.
| ← Decizia civilă nr. 453/2013. Hotărâre care să țină loc de... | Decizia civilă nr. 1230/2013. Hotărâre care să țină loc de... → |
|---|
