Decizia civilă nr. 132/2013. Uzucapiune

Comentarii

0

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ Nr.132/A/2013

Ședința publică din data de 30 octombrie 2013 Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: R. I. B., judecător JUDECĂTOR: M. L. B.

GREFIER: N. G.

Pe rol fiind pronunțarea deciziei asupra apelului civil declarat de intervenienta Iurca M. împotriva sentînței civile nr. 705/2011, pronunțată de Judecătoria Năsăud in dosarul nr._, având ca obiect uzucapiune, acțiune in constatare.

Dezbaterea apelului a avut loc in ședința publică din data de 16 octombrie 2013. Concluziile și susținerile părților au fost consemnate in încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat inițial pronunțarea deciziei pentru data de 23 octombrie 2013, iar ulterior amânarea pronunțării deciziei fiind amânată pentru data de 30 octombrie 2013.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată:

Sentința primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 705/2011, pronunțată de Judecătoria Năsăud in dosarul nr._, prima instanță :

Admite in parte acțiunea civilă precizată și extînsă, formulată de reclamanta T. ANA (născ. Bora), domiciliată in comuna L. I., C., nr. 609, județul B. N., in nume propriu și in calitate de moștenitoare a reclamantului T. I. (lui I. ) decedat pe parcursul procesului, in contradictoriu cu pârâții C. I. M. PRIN P. cu sediul in comuna I. M. județul Bistrtița N., B. M. domiciliată in comuna L. I., str. P.

, nr. 401, județul B. N., T. G., domiciliat in comuna L. I., str. P., nr. 400, județul B. N., T. M., domiciliat in comuna L. I., str. P., nr. 638, județul B. N., T. Ș., domiciliat in comuna L. I., str. P., nr. 643, județul

B. N., C. I., domiciliat in comuna L. I., nr. 657, județul B. N., N.

O., domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 663, județul B. N., C. F.

, domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 22, județul B. N., I. S., domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 724, județul B. N., C. L., domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 821, județul B. N., C. L., domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 818, județul B. N., M. V., domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 632, județul B. N., J. R., domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 638, județul B. N., C. T., domiciliată L. I., str. P., nr. 351, județ B. N., S. T., domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 510, județul B. N., B. I., domiciliat in comuna L. I., str. P., nr. 511, județul B. N., G. R., domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 658, județul B. N., B. A., domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 635, județul B. N., C. V., domiciliat in comuna L. I., str. P., nr. 634, județul B. N., C. V., domiciliat in comuna L. I., P., nr. 662, județul B. N., M. S., domiciliată in comuna

L. IlveI, str. P., nr. 120, județul B. N., A. L. - domiciliată in comuna L.

I., str P., nr. 659, Județul B. N., H. D., domiciliat in comuna L. I., str. P., nr. 695, județul B. N., M. I. domiciliat in comuna L. I., str. P.

, nr. 898, județul B. N., B. F., domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 698, județul B. N., M. V. domiciliat in comuna L. I., str. P., nr. 614, județul B. N., G. M. domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 882, județul

B. N., C. ANA domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 706, județul B.

N., B. V., domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 697, județul B. N. ,

L. M. domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 346, județul B. N., T. T. domiciliat in comuna L. I., str. P., nr. 641, județul B. N., T. T. domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 641, județul B. N., M. D., domiciliat in comuna L. I., str. P., nr. 657, județul B. N., M. M. domiciliat in comuna L. I., str. P., nr. 657, județul B. N., M. D. domiciliat in comuna L. I., str. P., nr. 651, județul B. N., G. T. domiciliată in comuna L. I., str. P., nr. 620, județul B. N., A. E., domiciliat in comuna L. I., nr. 269, județ B. N., A. L., domiciliat in comuna L. I., nr. 247, județul B. N., A. D., domiciliat in comuna P., nr. 10, județul Arad, G. T., domiciliată in comuna L. - I., str. P., nr. 512, județul

B. N., G. Z. - domiciliat in comuna L. I., str. P., nr. 512, județul B.

N., T. M. domiciliat in comuna L. I., str. P., nr. 512, județul B. N. ,

G. I., domiciliat in B., cart. G., nr. 78, județul B. N., G. I., domiciliat in comuna L. I., nr. 941, județul B. N., C. V., domiciliată in comuna L. I., nr. 1067, județul B. N. și C. L., domiciliat in orașul N., str.

M. C., nr. 33, județ B. N.

Admite in parte cererea de intervenție in interes propriu formulată de intervenienta IURCA M. domiciliată in localitatea S. l M., str. B. V., bl. 19, sc. 4, et. 2, ap. 67, județul Maramureș, in contradictoriu cu reclamanta, cu ceilalți pârâți susmenționați, precum și in contradictoriu cu pârâții C. S., domiciliată in comuna L. I., nr. 311, județul B. N., T. M., domiciliat in comuna L. I., nr. 1091, județul B. N. și C. L. -I. -PRIN P., astfel cum a fost precizată;

Admite in parte cererea de intervenție in interes propriu formulată de intervenienta

C. ANA-M., domiciliată in B., str. S., nr. 4, sc. A, ap. 6, județul B. -N. in contradictoriu cu reclamanta T. ANA (născ. Bora) și cu intervenienta IURCA M., cu precizările ulterioare și, in consecință:

Constată că defunctul T. I. (a lui I. ) a dobândit in timpul vieții sale, prin joncțiunea posesiilor, dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului in suprafață totală de 3.789 mp., identificat prin: intregul teren înscris in CF. 1897 I. -M., top. 1552 și 1553, in suprafață de 741 mp. și 374 mp.; cu suprafața de 1136 mp. din intregul teren înscris in CF. 2083 I. -M., top. 1551/1 (in suprafață totală de 1180 mp.); cu suprafața de 953 mp. din intregul teren înscris in CF. 910 I. M., top. 1550/2 (in suprafață totală de 1047 mp.), precum și cu suprafața de 585 mp. din intregul teren înscris in CF. 909 I. -M., top. 1551/2 (in suprafață totală de 1451 mp.), astfel cum aceste suprafețe au fost identificare prin raportul de expertiză întocmit de expert R. I. (f. 243-257).

Constată că defunctul T. I. ( a lui I. ) a dobândit dreptul de proprietate, prin edificare, împreună cu soția să-reclamanta T. Ana (născută Bora) asupra construcțiilor constând din bucătărie de vară și anexe gospodărești (două grajduri, o corlă de oi, o șură, șopron și wc), astfel cum aceste construcții au fost identificate pe planul de amplasament de la fila 247, sub punctele C2 și C3, cu o suprafață construită de 33 mp., respectiv de 70 mp., evaluate prin raportul de expertiză de construcții întocmit de expert Cuciurean I., in stadiul in care aceste construcții se aflau anterior redactării înscrisului sub semnătură privată din data de 27 septembrie 2006, intre aceștia și intervenienta C. Ana-M. .

Constată că intervenienta C. Ana-M. are un drept de creanță asupra acestor construcții (bucătărie de vară și anexe gospodărești), precum și asupra casei de locuit

C1 existentă pe acest teren, in sumă totală de 7.027 lei, din care 2.346 lei reprezintă contravaloare lucrări de îmbunătățiri la anexele gospodărești și diferența reprezintă valoarea îmbunătățirilor aduse de intervenientă la casă de locuit.

Constată că, masă succesorală rămasă după defunctul T. I. (a lui I. ), decedat la data de_, se compune din :

• întregul teren uzucapat de defunct, susmenționat, in valoare de 60.624 lei;

• cota de ½ părți din anexele gospodărești și bucătăria de vară, in valoare totală de 19.639 lei (valoare rezultată prin deducerea din valoarea totală a acestor construcții de 21.985 lei, a valorii îmbunătățirilor făcute de intervenienta C. Ana-M. de 2.346 lei);

deci din bunuri imobile in valoare totală de 70.444 lei.

Constată că, cealaltă cotă de ½ din anexele gospodărești și bucătăria de vară îi revine reclamantei T. Ana (născută Bora), ca urmare a sistării comunității de bunuri prin decesul soțului ei.

Constată validitatea formală și materială a Testamentului autentificat sub nr. 1528/_ de fostul notariat de Stat Local N., prin care defunctul T. I. (a lui I. ) a testat toate bunurile sale mobile și imobile soției sale, reclamanta T. Ana (născută Bora).

Dispune reducerea acestui testament, precum și a contractului de donație autentificat sub nr. 996/31 martie 1993 de fostul Notariat de Stat Local N., la cotitatea disponibilă specială de ¼ părți, prevăzută de art. 939 Cod civil.

În final, constată că, la această succesiune, are vocație succesorală legală și testamentară, reclamanta T. Ana (născută Bora), in calitate de soție supraviețuitoare din a doua căsătorie a defunctului, in cotă de 27/64 părți din moștenire (respectiv 1/8 părți cu titlu de rezervă, ¼ părți cotitatea disponibilă specială și 3/64 părți ca moștenitor legal), in concurs cu intervenienta Iurca M., moștenitor legal rezervatar, in calitate de fiică din prima căsătorie a defunctului, in cotă de 37/64 părți din moștenire (7/16 părți ca moștenitor rezervatar și 9/64 părți cote legale la moștenire).

Dispune partajarea judecătorească a acestei succesiuni, prin atribuirea in natură, in întregime, a terenului și bucătăriei de vară, precum și a anexelor gospodărești, reclamantei T. Ana (născută Bora) in funcție de cotele de coproprietate și modul actual de folosință, potrivit raportului de expertiză întocmit de expert R. I., (f. 243-257), tabel de mișcare parcelară de la fila 249, cu corecturile aduse de instanță la rubrica "categorie de folosință"; de unde se radiază casă de locuit, și la rubrica "proprietar"; de unde se radiază Iurca M. și cotele consemnate, urmând să se înscrie doar reclamanta T. Ana (născută Bora) in întregime.

Obligă pe reclamanta T. Ana (născută Bora) să plătească intervenientei Iurca M. suma de 40.725 lei cu titlu de sulte compensatorii parțiale (valoarea bunului ce formează obiectul contractului de donație raportat la succesiune nefiind dovedită).

Constată nulitatea absolută a înscrisului sub semnătură privată încheiat la data de_ intitulat "contract de vânzare-cumpărare";, intre defunctul T. I. (a lui I. ) și reclamanta T. Ana (născută Bora), pe de o parte, și intervenienta C. Ana-M., pe de altă parte, având ca obiect promisiunea de vânzare-cumpărare a terenului de 2,79 ha (potrivit măsurătorilor de 3.789 mp.) - uzucapat de defunct și construcțiilor casă de locuit, bucătărie și anexă, in schimbul unui preț de 8.000 lei, act care are de fapt natura juridică de donație deghizată prin interpunere de persoane in favoarea reclamantei, sancționat cu nulitatea absolută și sub acest aspect, și in consecință:

Respinge ca neîntemeiate capetele de cerere obiect al cererii de intervenție formulată de intervenienta C. Ana-M. având ca obiect validitate antecontract de vânzare-cumpărare, pronunțare hotărâre act autentic, intabulare in CF. drept de proprietate pe numele acesteia, precum și de constatare a unui drept de creanță constând in contravaloare procurare hidrofor și îmbunătățiri la bucătăria de vară prin montare și izolare pereți in interior cu polistiren și zugrăvit interior.

Respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă precizată și cererea de intervenție formulată de intervenienta Iurca M. cu privire la imobilul teren identificat prin CF. 1841 I. M., top. 1550/4.

Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenție formulată de intervenienta Iurca

M., având ca obiect petitele de uzucapiune de defunctul T. I. a terenurilor identificate prin CF. 2861 I. M., top. 2553 și cota de 317/320 părți din CF. 1050 I. M.

, top._ /_, 6390 și 6392 și includerea in succesiune după defunctul T. I. a acestor imobile, precum și petitele de partaj și intabulare in CF. cu privire la acestea.

Respinge ca neîntemeiate pretențiile reclamantei, respectiv intervenientei Iurca

M. de a se constata edificarea casei de locuit de pe terenul in litigiu fie de defunctul T.

I. (a lui I. ) împreună cu reclamanta T. Ana (născută Bora), fie de defunct împreună cu prima să soție T. Ana (fost căsătorită T. ) ori numai de către defunctul T. I. a lui I.

.

Dispune înscrierea in CF. pe numele reclamantei, a dreptului de proprietate asupra terenului, anexelor gospodărești și bucătăriei de vară, atribuite acesteia cu titlu de succesiune și partaj judiciar, in conformitate cu raportul de expertiză întocmit de expert R. I. (f. 243-257), tabel de mișcare parcelară de la fila 249, cu corecturile aduse de instanță, susmenționate.

Restul suprafețelor vor rămâne pe vechii proprietari.

Dispune radierea din CF. 910 I. M., top. 1550/2 a dreptului de uzufruct viager înscris in favoarea numitei G. Șofronia (care este aceeași persoană cu Gavriș Șofronia), urmare a decesului acesteia survenit la data de_ .

Compensează cheltuielile de judecată efectuate, intre reclamantă și interveniente, până la concurența sumei mai mici, de 924 lei și, in final:

Obligă pe reclamantă să plătească intervenientei Iurca M. suma de 1.559 lei cheltuieli de judecată parțiale și intervenientei C. Ana-M. suma de 692 lei, cu același titlu.

Obligă pe intervenienta C. Ana-M., să plătească intervenientei Iurca M. suma de 1.559 lei cheltuieli de judecată parțiale.

Obligă pe intervenienta M. Iurca să plătească intervenientei C. Ana-M. suma de 629 lei cu același titlu.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că:

Prin acțiunea civilă inregistrată la Judecătoria Năsăud sub nr._, numiții T.

I. (a lui I. ) și T. Ana in calitate de reclamanți, au solicitat instanței ca, in contradictoriu cu pârâta C. I. -M. prin primar:

-să se constate că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului înscris in CF. 910 I. -M., top. 1550/2 de natură "Rât in Podereiul Ursoaia"; in suprafață de 1.047 mp. ;

-să se constate că pe acest teren, reclamanții au edificat prin contribuție comună și egală o casă de locuit;

-să se dispună intabularea in CF., pe numele reclamanților, asupra terenului și construcției;

-să se dispună radierea din CF. a dreptului de proprietate de uzufruct viager instituit in favoarea numitei G. Șofronia, decedată la data de_ .

In motivarea in fapt, reclamanții au arătat că terenul a fost folosit din anii 1941- 1942 de antecesorii lor, până in 1963 când s-au căsătorit și au primit terenul ca zestre. Din acest moment, au folosit terenul până in prezent. Folosința exercitată atât de ei, cât și de antecesorii lor a fost publică, pașnică, neconturbată, netulburată și sub nume de proprietar, astfel că termenul prescripției achizitive s-a împlinit in favoarea lor.

Imediat după încheierea căsătoriei, reclamanții au susținut că au edificat o casă de locuit in care locuiesc și in prezent.

In fine, au arătat reclamanții că proprietara tabulară este decedată fără urmași, motiv pentru care a fost îndreptată acțiunea împotriva pârâtei C. I. -M. prin primar.

De asemenea, titulara dreptului de uzufruct viager este decedată, motiv pentru care solicită radierea înscrierii acestui drept din CF.

In drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1452 și următoarele cod civil austriac, art. 38 din Legea nr. 386/1943 și art. 6 din Legea nr. 241/1947.

In probațiune, reclamanții au depus la dosar extrasul de CF. nr. 910 I. -M. nr. top. 1550/2, certificatele de deces ale numitelor C. I. și Gavriș Șofronia, certificatul de căsătorie a reclamanților și adeverința nr. 77/31 ianuarie 2001 emisă de Primăria comunei I. M., cu privire la situația proprietarei tabulare.

Ulterior, prin cererea de chemare in judecată a altor persoane (f. 195), reclamanta

T. Ana a chemat in judecată pe pârâții G. I., G. I., C. L. și C. V.

, pe care i-a indicat ca fiind, de fapt moștenitori ai proprietarei tabulare C. I. .

Deoarece pe parcursul procesului reclamantul T. I. (a lui I. ) a decedat, acțiunea civilă formulată de acesta a fost continuată de coreclamanta T. Ana, atât in nume propriu cât și ca moștenitoare a soțului ei.

Astfel, prin cererea de la fila 43-45 reclamanta T. Ana și-a precizat și extins acțiunea, solicitând in plus față de petitele din acțiunea introductivă (care au fost menținute) :

-să se constate că reclamanta și soțul ei, defunctul T. I. au edificat, pe lângă casă de locuit, și anexe gospodărești pe terenul in litigiu;

-să se constate validitatea materială și formală a testamentului autentificat sub nr.

1528/_, de către notarul de stat local N., P. Maxim;

-să se constate că masă succesorală rămasă după defunctul ei soț T. I. (a lui I.

), se compune din cota de ½ părți din terenul înscris in CF. nr. 910 I. -M. nr. top. 1550/2 (uzucapat) și din cota de ½ părți din casă și anexele gospodărești edificate pe acest tern;

-să se constate că, la această masă succesorală, are vocație succesorală in calitate de moștenitoare legală (soție supraviețuitoare) și testamentară, reclamanta, precum și că are calitate de moștenitoare legală intervenienta Iurca M., in calitate de descendentă;

-să se dispună partajarea judecătorească a acestei succesiuni prin atribuirea in întregime a imobilelor in litigiu reclamantei, ca legatară universală;

-să se dispună intabularea in CF. a dreptului de proprietate pe numele reclamantei.

In motivarea in fapt, reclamanta a mai precizat, in plus față de acțiunea introductivă, că împreună cu soțul ei decedat, T. I., au construit pe acest teren și anexe gospodărești. Deoarece soțul ei a decedat la data de_, a fost nevoită să solicite și dezbaterea succesiunii după acesta, masă succesorală fiind constituită din cote de ½ părți din terenul înscris in CF. 910 I. M., nr. top. 1550/2 și din cota de ½ părți din construcții. Cum prin testamentul susmenționat, defunctul a instituit-o legatar universal, lăsându-i ei intreaga avere mobiliară și imobiliară, a solicitat reclamanta ca intreaga succesiune să-i fie atribuită ei și să se dispună înscrierea in CF. a dreptului său de proprietate astfel dobândit.

In drept, s-au mai invocat prevederile art. 888 și următoarele Cod civil.

Apoi, prin înscrisul de la fila 286, reclamanta T. Ana și-a extins acțiunea și cu privire la terenurile înscrise in CF. 1897 L. I., nr. top. 1552 și 2553; CF. 909 L. I., nr. top. 1551/2, CF. 2083, L. I., nr. top. 1551/1 și CF. 1841 L. I., nr. top. 1550/4,

solicitând să se constate că și acestea au fost folosite și uzucapate in aceleași condiții ca cele precizate mai sus, terenuri uzucapate pe care se află construcțiile in litigiu.

S-a arătat in motivare de reclamantă că a fost nevoită să formuleze extinderea de acțiune in urma identificărilor efectuate in teren de expert topo R. I. .

Extinderea de acțiune s-a formulat de reclamantă in contradictoriu cu toți ceilalți

pârâți și anume: B.	M., Tascar G., T. M., T. Ș., C.	I.	, N. O.	, C.
F., I. S., C.	L., C. L., M. V., J. R.	, C.	T., S.	T. ,

B. I., G. R., B. A., C. V., C. V., M. S., G. T., G.

M., A. L., H. D., A. R., M. I., B. F., M. V., G.

M., C. Ana, B. V., L. M., T. T., T. T., M. D., M. M. și

M. D., in calitate de succesori ai proprietarilor tabulari pentru imobilele in litigiu.

In probațiune, s-a depus in acest sens Adeverînțele nr. 939/_, nr. 934/_ și 935/_ emise de Primăria L. -I. .

Deoarece pe parcursul judecării cauzei, pârâtele A. R. și G. M. au decedat, prin cererile formulate de reclamantă la filele 560 și 708 au fost chemați in judecată succesorii acestora, respectiv pârâții: A. E., A. L. și A. D., precum și: G. T., G. Z. și T. M. .

In cauză, a formulat cerere de intervenție in interes propriu (f. 24) numita Iurca M. care, in final, conform precizărilor aduse pe parcursul procesului la această cerere (f. 265, 273, 359) a solicitat instanței ca, in contradictoriu cu reclamanta și cu ceilalți pârâți, precum și in contradictoriu cu pârâții: C. S., T. M., și C. L. I. prin primar:

-să se constate că T. I. și T. Ana au dobândit in anul 1958 dreptul de proprietate prin edificare asupra casei și anexelor gospodărești in litigiu;

-să se constate că defunctul T. I. (a lui I. ), a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune și asupra terenurilor înscrise in: CF. 2861, I. M., top. 2553; CF. 910 I.

1. , top. 1550/2 și suprafeței corespunzătoare cotei de cca. 317/320 părți din terenul înscris in CF. 1050 I. M., top._ /_, 6390 și 6392, precum și asupra celui înscris in CF. 910, I. M., top, 1550/2 (f. 47);

   -să se constate că, masă succesorală rămasă după defunctul T. I., decedat in comuna L. I. la data de 2 octombrie 2006, se compune din :

   • întregi terenurile uzucapate, cu datele de CF. consemnate la petitul nr. 1;

   • cota de ½ părți din casă de locuit și anexele gospodărești edificate pe terenul înscris in CF. 1897 I. M., top. 1552; CF. 909 I. M., top. 1551/2, CF. 2083 I. M., top. 1551/1 și CF. 1841 I. M., top. 1550/4, cealaltă jumătate revenindu-i defunctei T. F. ;

-să se constate că, la această succesiune au vocație legală intervenienta Iurca M.

, in cotă de ¾ părți, in calitate de fiică și reclamanta T. Ana, in calitate de soție supraviețuitoare, in cotă de ¼ părți;

-să se dispună partajarea judecătorească a acestei succesiuni, in conformitate cu cotele de proprietate ale moștenitorilor (in natură său sub formă de sultă - conform precizărilor aduse in instanță și consemnate in încheierea de la fila 280);

-să se dispună reducerea testamentului autentificat sub nr. 1528/_ precum și a contractului de donație autentificat sub nr. 996/_, la limita cotității disponibile indicată ca fiind de ½ părți (conform precizării cererii de intervenție de la fila 266) și indicată ca fiind de ¼ părți (in precizarea cererii de intervenție de la fila 360);

-să se dispună nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 27 septembrie 2006, sub semnătură privată, intre reclamanta T. Ana și soțul ei T. I., pe de o parte și numita C. Ana-M., pe de altă parte;

-să se dispună intabularea in CF. asupra imobilelor ce îi vor reveni in lot.

In motivarea in fapt a cererii de intervenție cu precizările ulterioare s-au adus următoare argumente:

Prin acțiunea introductivă precizată și prin cererea de intervenție s-au introdus doar o parte din bunurile ce au constituit averea autorului său. După efectuarea raportului de expertiză a constatat că averea rămasă după defunctul T. I. se compune, pe lângă bunurile introduse inițial in litigiu, și din imobilele specificate prin ultima precizare ( f. 360), parte din ele dobândite de defunct cu titlu de uzucapiune.

Astfel, cu mult înaintea celui de-al doilea război mondial, părinții defunctului T. I.

, au intrat in posesia terenurilor din litigiu și le-au folosit public, pașnic, neconturbat și sub nume de proprietar, până la căsătoria lui T. I. cu T. F. (indicată in precizarea de la f. 360; ori T. Ana - indicată in precizările anterioare ale cererii de intervenție). T.

I. a folosit împreună cu prima să soție T. F. terenurile in litigiu, in aceleași condiții ca antecesorii defunctului. După decesul primei soții, T. F., T. I. a continuat folosința până s-a căsătorit cu reclamanta T. Ana, după care acesta a folosit terenurile până la decesul său.

Prin joncțiunea posesiunii sale cu a antecesorilor lui, T. I. a folosit terenurile in litigiu, in condițiile legii, mai mult de 30 de ani, dobândind dreptul de proprietate prin uzucapiune.

Susținerile reclamantei in conformitate cu care T. I. împreună cu ea au uzucapat terenurile sunt nefondate. Defunctul T. I. a primit terenurile din litigiu cu titlu de zestre de la părinții săi cu ocazia primei lui căsătorii cu mama intervenientei, T. F.

. La data celei de a doua căsătorii cu T. Ana, defunctul ei soț era deja in posesia terenurilor in litigiu. Evident că, in aceste condiții, terenurile constituie bunul propriu al defunctului in sensul art. 31 din Codul familiei. Potrivit practicii judiciare in materie, prescripția achizitivă nu operează împotriva soțului, in timpul căsătoriei.

Așa fiind, in succesiunea după tatăl său, intră întregi imobilele terenuri in litigiu.

In timpul primei sale căsătorii cu T. F., T. I. împreună cu soția să au edificat prin contribuție comună și egală casă de locuit și anexele gospodărești in litigiu, astfel că in succesiunea după tatăl ei intră doar cota de ½ părți din aceste construcții. Susținerea reclamantei că împreună cu T. I. a adus o serie de îmbunătățiri la aceste construcții nu o îndreptățește să pretindă o cotă parte din acestea. Aceste îmbunătățiri, in măsura in care vor fi dovedite, pot constitui eventual un drept de creanță și in nici un caz un drept de coproprietate asupra construcțiilor.

Legatul instituit de defunct in favoarea reclamantei, susține intervenienta că îi încalcă rezerva succesorală. Fiind fiica din prima căsătorie a defunctului, a arătat intervenienta in final (f. 360-361) că, potrivit art. 939 Cod civil, cotitatea disponibilă este de ¼ părți.

Cu privire la înscrisul încheiat intre reclamantă și defunctul ei soț T. I. cu numita Costan Ana-M., intervenienta Iurca M. a susținut că este nul ca antecontract de vânzare-cumpărare, pe de o parte pentru că prețul stipulat nu este sincer și serios și, mai mult decât atât, fiindcă contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat fără achitarea vreunei sume de bani, cu titlu de preț conform declarațiilor consemnate in încheierea de la fila 97. Vânzarea fiind un contract sinalagmatic, prețul constituie nu numai un obiect al obligației cumpărătorului ci și cauza obligației vânzătorului. Actul fiind încheiat in aceste condiții, a susținut intervenienta că este lovit de nulitate absolută pentru lipsă cauzei.

In drept, intervenienta a invocat prevederile art. 1201, Cod civil, art. 939, Cod civil, art. 49-55 și 274, Cod procedură civilă.

In cauză, a mai formulat cerere de intervenție in interes propriu numita C. Ana-

1. , inițial in contradictoriu cu T. I. (a lui I. ) și T. Ana și, după decesul reclamantului in contradictoriu cu moștenitorii acestuia, T. Ana și Iurca M. (f. 718-719).

   Prin cererea astfel formulată, cu precizările ulterioare (f. 51, 278, 284 și 718), intervenienta C. Ana-M. a solicitat instanței:

   -să se constate validitatea formală și materială a Contractului de vânzare- cumpărare încheiat la data de_, prin care a cumpărat de la reclamanta T. Ana și soțul acesteia, T. I. - in prezent decedat, casă de locuit, anexele gospodărești, bucătăria (de vară) și terenul in suprafață de 2,79 ha, in litigiu, cu prețul de 8.000 lei, ce s-a achitat integral;

   -să fie obligată vânzătoarea și moștenitorii vânzătorului decedat ulterior, să îi predea act apt pentru intabulare și, in caz contrar, să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act apt pentru intabulare;

   -să se dispună intabularea in CF. al dreptului de proprietate, pe numele ei, asupra casei și anexelor și asupra terenului aferent in suprafață de 3.879 mp. identificate prin expertiza cu nr. top._ /_ /2/1 și 1551/2/1 (cu suprafețele corespunzătoare de 741 mp., 374 mp., 1136 mp., 953 mp. și 585 mp.) toate cu nr. cadastral 97;

   -să se constate existența unui drept de creanță al intervenientei (f. 505-verso) constând din valoarea totală a îmbunătățirilor pe care le-a adus construcțiilor in litigiu, după ce le-a cumpărat, și care să se scadă din valoarea succesiunii dezbătute in cauză, lucrări constând in:

   1. schimbat acoperiș de șindrilă la casă cu plăci de azbociment, in 2006;

   2. inlocuit acoperiș la grajd și șură, din șindrilă, cu plăci de azbociment, in 2008;

   3. procurat hidrofor (in 2008);

   4. montat parchet intr-o cameră și montat gresie in cămară, in aprilie 2009;

   5. montat lambriuri din plastic in cămară, in 2009 și :

   6. izolat in interior bucătăria de vară cu polistiren și zugrăvit in interior.

In motivarea in fapt, intervenienta C. Ana-M. a arătat următoarele:

Terenul in litigiu a aparținut lui T. I., care l-a primit ca zestre de la părinții lui. Apoi, T. I. a început edificarea casei de locuit pentru el. Această casă s-a edificat in anul 1958, așa cum rezultă din înscrisurile pe care le depune la dosar, și anume: Aviz de construire PCI nr. 1126/22 februarie 1958, Proces verbal din 6 aprilie 1958 încheiat cu meșterii care au ridicat casă, Autorizația de construire nr. 713/18 aprilie 1958, etc. Apoi in anul 1959 el s-a căsătorit cu T. Ana, mama intervenientei Iurca M. . Când s-a căsătorit cu aceasta, casă era deja ridicată, acoperită, o cameră mare, cămara și antreul fiind terminate. S-a mutat in casă împreună cu soția să T. Ana însă împreună nu au făcut mai nimic la casă. Au locuit in această casă maxim 2 ani, timp in care au fost mai mult despărțiți in fapt, defunctul intentând in această perioadă de 5 ori acțiune de divorț dar s-au împăcat, prin revenirea lui T. Ana la domiciliul conjugal.

Apoi, la 28 iulie 1963, T. I. s-a căsătorit cu T. Ana. După această dată cei doi soți au terminat încă o cameră, au tencuit casă in interior și exterior, după câțiva ani au schimbat acoperișul din șindrilă cu enternit, care există și in prezent. Au mai edificat o bucătărie in curte, din lemn, șura, grajdul, gardul, porțile, au introdus instalația electrică, etc.

In mod cert a susținut intervenienta că această casă constituie proprietatea exclusivă a lui T. I., iar anexele gospodărești și anumite investiții s-au făcut de T. I. împreună cu reclamanta T. Ana.

La data de 27 septembrie 2009, cei doi soți, T. I. și T. Ana, i-au vândut ei construcțiile și terenul aferent cu prețul de 8.000 lei, achitat in întregime.

Vânzarea este perfect validă, motiv pentru care a solicitat intervenienta C. Ana-

M. să i se admită cererea și să se respingă cererea de intervenție formulată de Iurca

M. .

Având in vedere contractul astfel încheiat, a solicitat intervenienta respingerea inițial a cererii de constatare a nulității absolute a acestui înscris formulată de intervenienta Iurca M. inițial pe cale de excepție și ulterior prin precizarea cererii de intervenție a acesteia, ca petit distinct. Aceasta deoarece pe de o parte, consemnările din încheierea de ședință invocate de Iurca M. sunt greșite și, pe de altă parte, deoarece important este, pentru valabilitatea actului, să se stabilească un preț și nu să se plătească. Pentru neplata prețului există mijloace juridice de constrângere a cumpărătorului (respectiv de a fi obligat să plătească prețul său de a se cere rezoluțiunea contractului pentru neplata acestuia, ori de a se refuza predarea bunului vândut până la plata prețului). Prețul a fost stabilit așa incât actul este valid. Prin cererea să, a arătat că a achitat integral prețul. A fost audiat martorul Giurgian I. care, la acea dată, avea funcția de secretar la Primăria L. I. și care a confirmat că acesta este prețul și că ei au declarat in fața lui că banii au fost achitați in întregime. Martorul a aplicat ștampila primăriei pe contract.

Deoarece a făcut îmbunătățirile detaliate mai sus la aceste construcții pe care le-a cumpărat, a solicitat intervenienta să se constate că are un drept de creanță cu privire la valoarea acestora.

In drept, intervenienta a invocat prevederile art. 49 și următoarele, art. 274 și 275 Cod procedură civilă, art. 969 Cod civil și art. 22 din Legea nr. 7/1996.

Cererile de intervenție in interes propriu au fost incuviințate in principiu după punerea in discuție a acestui aspect, așa cum rezultă din încheierile de la filele 33 și 74, iar precizările acestora, ulterior, așa cum rezultă din încheierea de la fila 618.

La dosar reclamanta a depus raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert Vaida Gavril (f. 82-96).

La termenul de judecată din data de 6 martie 2008, din oficiu instanța a pus in discuție necesitatea intocmirii unei expertize topografice in cauză, totodată s-a pus in vedere părților să depună obiective scrise la dosar.

Cu toate acestea, nu s-au depus astfel de obiective de părți la dosar nici pentru termenul stabilit in acest sens, nici ulterior, părțile convenind să depună reclamanta la dosar un raport de expertiză cu viza O.C.P.I. (f. 207, 208, 213, 220, 226, 232 și 233).

La data de 4 decembrie 2008, reprezentantul reclamantei a depus la dosar raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert R. I. și avizat de O.C.P.I.

1. -N. sub nr. 4854/_ (f. 243-257). La același termen, raportul de expertiză a fost comunicat mandatarilor intervenienților care au solicitat un termen pentru studiul acestei lucrări și pentru comunicarea expertizei și celorlalte părți, după depunerea de exemplare in acest sens.

   La termenul de judecată din data de 5 februarie 2009 in mod expres instanța a pus in discuție raportul de expertiză tehnică întocmit de expert R. I., intervenienta C. Ana-M. prin reprezentant declarând expres că solicită intabularea potrivit variantei I din acest raport de expertiză.

   Celelalte părți prezente personal său prin reprezentant nu și-au exprimat poziția față de raportul de expertiză.

   Cu toate acestea, din oficiu, in baza rolului activ instanța a pus in discuție necesitatea unei completări la raportul de expertiză topografică și in mod expres intervenientei Iurca M., dacă înțelege să introducă in acțiune imobilele identificate de expert, să depună cerere in acest sens la dosar împreună cu extrasele de C.F.

   Totodată, s-a mai acordat un termen părților, (personal său prin reprezentatul lor) să depună la dosar eventualele precizări față de concluziile raportului de expertiză.

   Din dezbaterile desfășurate la termenul de judecată din 5 februarie 2009, consemnate in încheierea pronunțată la aceea dată (fila 270) rezultă cu certitudine că părțile nu au contestat această lucrare de expertiză. Dealtfel, nici ulterior nu s-au mai formulat obiecțiunii față de acesta lucrare. Dimpotrivă, intervenientele Iurca M. și C. Ana M. precum și reclamanta au făcut ulterior precizări ale acțiunile pe care le-au intentat, tocmai in temeiul acestui raport de expertiză topografică așa cum rezultă in mod expres din toate precizările depuse de aceste părți ulterior la dosar și in care acestea fac referire la identificările efectuate prin acest raport de expertiză.

   Pe de altă parte, in cauza s-a întocmit un raport de expertiză de construcții de expertul Cuciurean I. (f. 304-314) și o completare la acest raport, judiciară, (f. 906- 910), completare ce a vizat identificarea și evaluarea pretinselor îmbunătățiri aduce construcțiilor in litigiu de intervenienta C. Ana-M. .

   De asemenea, după ce instanța a pus in discuție, din oficiu, necesitatea efectuării in cauză și a unei expertize pentru evaluarea terenurilor in litigiu, la cererea reclamantei și a intervenientelor (f. 505-506) s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză de evaluare agricolă pentru terenurile ce au fost identificate prin raportul de expertiză topografică.

   Astfel, la dosar s-a depus și raportul de expertiză tehnică de evaluare a terenurilor efectuat de expert Tabără V. (f. 564-570).

   Deși expertiza a fost una judiciară, exemplarele existente in plus la dosar s-au comunicat reprezentanților părților (respectiv al reclamantei și al intervenientelor) și, totodată s-a acordat un termen pentru studiul acestei lucrări de toate părțile.

   La termenul de judecată din data de 13 aprilie 2010, când părțile au fost legal citate, instanța a pus in discuție și acest raport de evaluare, reprezentanții reclamantei și intervenientei declarând expres că nu formulează obiecțiuni, fiind de acord cu expertiza, fapt de care instanța a luat act și prin dispozitivul încheierii (f. 214).

   Deoarece intervenienta Iurca M. a contestat inițial semnătura tatălui său T. I. și a reclamantei T. Ana de pe înscrisul sub semnătură privată invocat de intervenienta

2. Ana-M., in cauză s-a efectuat și un raport de expertiză criminalistică de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistica C., cu privire la semnăturile pretinșilor vânzători (f. 159-166).

La termenul de judecată la data de 13 decembrie 2007, instanța a pus in discuție și această lucrare față de care reprezentanții reclamantei și intervenienților nu au formulat obiecțiuni.

La cererea părților, in cauză au fost audiați și martorii Boca I., M. I., B.

M., G. R., F. L., Solovăstru Traian, G. n I., N. D. și Buburuzean I., ale căror declarații au fost semnate in scris și atașate la dosar la filele: 19, 31, 38-42, 177, 185-186, 192-194 și 852-853.

Din analiza întregului material probator administrat in cauză, instanța reține următoarele:

In litigiu, se află terenurile înscrise in C.F. 2083, top 1551/1; C.F. 1897, top 1552 și 1553, C.F. 909, top 1551/2, C.F. 910, top 1550/2, aparținând localității I. M., precum și cele înscrise in C.F. 2861, top. 2553 și C.F. 1050, top._ /_, 6390 și 6392 și in C.F. 1841 I. M., top 1550/4 ale aceleiași localități. Numai pentru aceste terenurile părțile au formulat pretenții și au depus la dosar (in funcție de solicitările lor) extrase de carte funciară, cu excepția terenului înscris in C.F. 1841 I. mare, top 1550/4, care deși a fost introdus in acțiune atât de reclamantă, cât și de intervenienta Iurca M. (prim precizarea acțiunii, respectiv cererii de intervenție) cu toate că instanța a pus in vedere in mod expres necesitatea depunerii la dosar a extraselor de C.F. pentru toate imobilele in litigiu, la termene de judecată repetate. Deși aceste părți au fost reprezentate de avocat ales, cu toate acestea nu s-au conformat și nu au depus la dosar extrasul de C.F. pentru acest teren. Urmare acestui fapt, terenul înscris in C.F.1841, top. 1550/4 nu a putut fi identificat prin rapoartele de expertiză topografică întocmite in cauză menționate mai sus, nici evaluat prin raportul de expertiză de evaluare.

Urmare acestui fapt, instanța nu a fost in măsură să verifice dacă printre persoanele chemate in judecată de reclamantă său de intervenienta Iurca M. se numără și proprietarii tabulari ai acestui teren ori succesorii lor.

Prin adeverînțele depuse la dosar in acest sens, se face referire doar la proprietarii tabulari ai celorlalte imobile in litigiu, ori succesorii acestora și care au calitatea de pârâți in cauză.

Susținerea intervenientei Iurca M., din concluziile scrise depuse la dosar, după închiderea dezbaterilor și cuvântul pe fondul cauzei, in conformitate cu care numai reclamanta a introdus in acțiune terenul din C.F. 1841, L. I., top 1550/4, sunt cel puțin bizare. Aceasta deoarece, intervenienta prin același reprezentat a solicitat, prin precizarea cererii de intervenție de la filele 359-362, includerea in succesiunea după tatăl său T. I. și a terenului din C.F. 1841 I. M., top 1550/4, fără a atașa și extrasul de C.F. pentru acest imobil, contrar obligațiilor sale și pentru care a primit mai multe termene de judecată, așa cum rezultă din încheierile de la filele 280, 302, 354.

Astfel, pentru stabilirea cadrului juridic al procesului, instanța reține că terenul din

C.F. 1841 I. M., top 1550/4 formează atât obiectul acțiunii civile precizate, formulată de reclamantă cât și obiectul cererii de intervenție formulată de Iurca M. .

Tot obiect al cererii de intervenție formulată de Iurca M. îl mai constituie, pe lângă terenul pe care se află construcțiile in litigiu (ce formează și obiectul acțiunii civile

precizată și al cererii intervenientei C. Ana-M., precizată) și terenul înscris in C.F.2861 I. M., top 2553, ca și suprafață aferentă cotei de 317/320 părți din terenul înscris in C.F. 1050 I. M. .

Pentru aceste terenuri introduse in acțiune conform precizării cererii de intervenție de la filele 359-362, s-a depus la dosar extrasul de C.F. la filele 363 și 365 de către intervenientă, care a solicitat să se constate că și acest teren a fost uzucapat de tatăl său și intră in succesiunea după acesta. Cu toate că din oficiu, instanța a pus in discuție necesitatea administrării de probe și pentru precizarea cererii de intervenție de la filele 359-362, fapt consemnat expres in încheierea de ședință din data de 26 ianuarie 2010, intervenienta Iurca M. prin avocat ales, nu a înțeles să solicite decât audierea de martori pentru acesta cerere, probă care a și fost incuviințată in cauză.

Așa fiind, câtă vreme instanța a manifestat in mod repetat rol activ și a pus in vedere intervenientei Iurca M. (ca și celorlalte părți) că are obligația legală de a depune la dosar fie extrase de C.F. pentru toate imobilele pentru care a ridicat pretenții, fie să-și dovedească aceste pretenții însă, aceasta nu s-a conformat și nu a solicitat efectuarea altor identificări de terenuri decât cele din raportul de expertiză de la dosar, și cu toate că aceasta a beneficiat pe tot parcursul judecării cauzei, de serviciile unui avocat ales, nu este in nici un caz justificată cererea din concluziile scrise de redeschidere a dezbaterilor pentru completarea probatoriului, formulată de intervenienta Iurca M. prin reprezentantul său, instanța îndeplinindu-și in mod repetat obligațiile din acest punct de vedere, prin punerea in discuție a acestor chestiunii (necesitatea depunerii extraselor de C.F. la dosar și completare expertiză topografică) in conformitate cu prevederile art. 129, alin. 5 Cod procedură civilă.

Cu aceste precizări, instanța reține următoarele :

Din intregul teren înscris in CF. 1897, 2083, 910 și 909 I. M., top._ /1, 1550/2 și 1551/2, in suprafață totală de 4793 mp., reclamanta T. Ana (născ. Bora) a folosit împreună cu soțul ei T. I. (a lui I. ), suprafața de 3789 mp. teren amplasat in intravilanul sătului L. -I., intre vecinii G. R., M. I., Oul L. tin, B. I., T.

T. și strada C., astfel cum această parcelă este delimitată pe planul de amplasament de la fila 247. Cei doi soți au folosit împreună terenul până la data decesului lui T. I. (a lui I. ), survenit la data de 4 octombrie 2006 (respectiv la câteva zile după intentarea prezentei acțiuni - 29 septembrie 2006). După decesul lui T. I. (a lui I. ) posesia a fost continuată de reclamanta T. Ana. Instanța reține această situație de fapt din coroborarea declarațiilor martorilor audiați in cauză cu însăși pozițiile exprimate de reclamanta T. Ana și intervenienta C. Ana-M. la termenul de judecată din data de 22 februarie 2007, care au natura unei mărturisiri judiciare, potrivit art. 1204 și 1206 Cod civil, și care nu poate fi revocată potrivit acestor texte legale.

Soții T. I. (a lui I. ) și T. Ana (născ. Bora) au exercitat astfel folosința terenului începând cu data căsătoriei lor, respectiv 3 iulie 1963 (potrivit certificatului de căsătorie de la fila 10).

Anterior, T. I. (a lui I. ) a folosit terenul, sub nume de proprietar, din momentul primei sale căsătorii cu numita T. Ana (născ. Toma), din data de 7 martie 1959 (potrivit certificatului de căsătorie de la fila 27), dată la care T. I. a primit terenul ca zestre de la părinții săi, numiții T. I. și T. F. (f. 30).

La rândul lor, T. I. -senior (in acte T. G. I. ) și soția să T. F., au folosit deja terenul astfel identificat la începutul celui de al doilea război mondial, prin anii 1941- 1942, până l-au dat ca zestre fiului lor, la prima lui căsătorie.

Astfel, din înscrisurile depuse la dosar (acte de stare civilă) rezultă in mod indubitabil că soțiile defunctului T. I. (a lui I. ) sunt persoane diferite, intre care a existat, pe perioada căsătoriei lor, o identitate de nume, ambele numindu-se T. Ana.

Însă, prima soție a lui T. I. (a lui I. ) a fost numită T. Ana, născută T. (fiica lui

T. Pantelimon și V. ) și nu T. F. cum greșit indică intervenienta Iurca M. in precizarea cererii sale de intervenție), din această căsătorie rezultând fiica lor Iurca M. (născ. T. ).

Bunicii paterni ai intervenientei Iurca M. sunt T. G. I. și T. F. .

A doua soție a lui T. I. (a lui I. ) este reclamanta T. Ana, născ. Bora (fiica lui Bora Larion), cu care defunctul nu a avut copii.

Deși, după ce a primit terenul ca zestre, T. I. (a lui I. ) a folosit această parcelă de teren împreună cu soțiile sale, (in ordinea și perioadele menționate mai sus), totuși ca proprietar a fost cunoscut numai T. I. (a lui I. ), așa cum se desprinde din declarațiile martorilor audiați și cum rezultă cu certitudine mai ales din depoziția martorului N. D. (f. 852), stare de fapt confirmată și de intervenienta Costan Ana-M. .

Atât T. I. (a lui I. ) cât și antecesorii lui au exercitat o posesie utilă.

Așa fiind, instanța consideră întemeiate in parte acțiunea civilă precizată, formulată de reclamanta T. Ana (născ. Bora) și cererea de intervenție precizată, formulată de intervenienta Iurca M. (născ. T. ).

Aceasta deoarece, pentru parcela de 3789 mp. astfel identificată, s-a făcut dovada in cauză, in mod indubitabil că, prin joncțiunea posesiilor, exercitate in mod public, pașnic, continuu, netulburat și sub nume de proprietar, raportat la momentul de început al primei posesii, (determinat in cauză ca fiind anul 1941-1942), termenul prescripției achizitive de 30 ani s-a împlinit numai in persoana lui T. I. (a lui I. ), prin anii 1971-1972.

Așa fiind, in baza art. 1452 și următoarele Cod civil austriac, aplicabil conform art. 31 din Legea nr. 389/1943 și art. 6 din Legea nr. 241/1947 (deoarece sub imperiul ei s-a născut prima posesie), instanța va constata că T. I. (a lui I. ) a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune.

Pe acest teren există edificate o casă de locuit C1, cu o suprafață construită de

101 mp., o bucătărie de vară C2, cu o suprafață construită de 33 mp. și anexe gospodărești constând din grajduri și șură + corlă de oi și wc, identificate sub C3, in suprafață construită de 70 mp., potrivit planului de amplasament și delimitare de la fila 247 (raport de expertiză topografică) și care formează și obiectul raportului de expertiză de construcții întocmit de expert Cuciurean I. și completării la acest raport.

Cu privire la bucătăria de vară și anexele gospodărești, toate probele administrate in cauză converg spre concluzia certă că acestea au fost edificate de T. I. (a lui I. ) in timpul celei de a doua căsătorie a acestuia, împreună cu reclamanta T. Ana (născ. Bora). In acest sens sunt atât declarațiile martorilor cât și pozițiile exprimate de reclamantă și intervenienta C. Ana-M. .

In consecință, cu privire la aceste construcții instanța va constata că reclamanta

T. Ana (născ. Bora) și soțul ei T. I. (a lui I. ( au dobândit un drept de proprietate prin edificare, astfel cum au solicitat să se constate in cauză reclamanta și intervenienta Iurca M. .

In baza aceluiași temei legal, deoarece celelalte terenuri nu au fost identificate și nu s-a făcut dovada folosînței utile in cauză, se va respinge ca neîntemeiată cererea intervenientei Iurca M. de a se constata uzucapiunea de tatăl ei și pentru terenurile din CF. 2861 top. 2553, I. M. și suprafața aferentă cotei de 317/320 din CF.1050 I. M. cu topograficii specificați in petit și cererea intervenientei Iurca M. și a reclamantei de a se constata uzucapiunea și pentru terenul din CF. 1841, top. 1550/4 I. M. .

Cu privire la casă in litigiu, poziția părților a fost contradictorie.

Astfel, reclamanta a susținut că această casă a fost edificată de T. I. a lui I. împreună cu ea, prin contribuție comună și egală.

Iurca M., a susținut in final că această casă a fost construită de tatăl ei T. I. (a lui I. ), împreună cu mama să, pe care o indică in final (inclusiv in concluziile scrise) ca fiind T. F. și care este, in realitate T. Ana, (fost căsătorită T., decedată la data de_ ), așa cum rezultă din actele de stare civilă de la dosar (in vol. II).

In fine, C. Ana-M. a susținut că această casă a fost construită in 1958 numai de T. I. (a lui I. ), in mare parte, la aceasta făcându-se anumite lucrări de îmbunătățiri numai după a doua căsătorie a defunctului cu T. Ana (născ. Bora) și la care după ce le-

a cumpărat de la cei doi soți, a susținut intervenienta că, la rândul ei, a realizat lucrări de îmbunătățire pentru care pretinde un drept de creanță.

In realitate, din probele dosarului rezultă, fără echivoc, că această casă a fost edificată in proporție de 80% de părinții lui T. I. (a lui I. ) și anume de T. G. I. si T.

F. (bunicii paterni ai intervenientei Iurca M. ).

Se vor înlătura astfel numai sub acest aspect, depozițiile martorilor care au declarat contrariul, respectiv celelalte variante indicate de părți (specificate mai sus).

Edificatoare sunt, din acest punct de vedere, depozițiile martorilor B. M., B.

I., si G. R. (vecini de mejdă cu imobilul) care relatează cel mai concret când s-a construit casă, de cine anume, in ce împrejurării și lucrările efectuate ulterior la casă si autorii acestora. Aceste declarații se coroborează de altfel si cu înscrisurile depuse la dosar la filele 56-69, chiar de intervenienta C. Ana M. .

Din toate aceste înscrisuri, respectiv autorizație de construire, aviz de construcție, documentație minimală, rezultă indubitabil că părinții lui T. I. (a lui I. ) sunt cei care au ridicat casă de locuit in litigiu, in anul 1958, toate actele fiind emise pe numele bunicului intervenientei Iurca M., numitul T. Gh. I. raportat la declarațiile martorelor susmenționate, rezultă că această construcție a fost deja ridicată in roșu, sub acoperiș si cu tâmplăria montată la data primei căsătorii a lui T. I. (a lui I. ).

De altfel, si ceilalți martori au declarat că părinții acestuia "l-au ajutat"; la edificarea construcției, înscrisurile indicate făcând însă dovada faptului că, chiar aceștia au ridicat casă, astfel încât bunici paterni ai intervenientei Iurca M. sunt, de fapt, proprietarii casei. Reclamanta nu a indicat prin nici o cerere și nu a specificat ce lucrări efective a făcut la această casă, pretinzând un drept de coproprietate asupra acesteia. Pentru motivele arătate, se vor respinge ca neîntemeiate atât cererea reclamantei de a se constata că ea si soțul ei au construit casă, devenind astfel proprietari, cât si a intervenientei Iurca M., de a se constata că părinții ei au edificat casă, ori că tatăl ei e proprietar in cotă de ½ părți al acestei case.

Reținerea instanței in conformitate cu care adevărații proprietari ai casei de locuit au fost bunicii paterni ai intervenientei Iurca M., se confirmă, in plus, si prin înscrisul sub semnătură privată intitulat "Proces-verbal";, încheiat la 6 aprilie 1958, si care reprezintă, in fapt, convenția de prestări servicii pentru ridicarea construcției și celeilalte lucrări detaliate in cuprinsul actului, încheiată intre T. Gh I. si T. F., ca proprietari ai construcției, și meșterii angajați să desfășoare aceste lucrări, convenție ce are natura juridică a unui început de dovadă scrisă sub aspectul discutat, care se coroborează astfel cu celelalte înscrisuri invocate mai sus și cu declarațiile martorelor specificate de asemenea, anterior.

Poziția celorlalte părți rezidă din confuzia pe care acestea au făcut-o intre T. I. - fiul și T. I. - tatăl, cei doi având identitate de nume.

In continuare, instanța reține că, la data de 2 octombrie 2006, T. I. (lui I. ) a decedat, aspect ce rezultă din certificatul de deces de la fila 30.

Reclamanta și intervenienta Iurca M. au cerut să se constate că aceste imobile in litigiu, constituie masă succesorală a defunctului, solicitând fiecare intabularea in CF. conform împărțelii ce se va face, fie in întregime, pe numele reclamantei, fie prin formare de loturi in funcție de cotele de coproprietate.

Potrivit principiului, accesorium segvitur principalae, pentru imobilele teren și construcții pentru care s-au respins petitele de uzucapiune, respectiv edificare construcții, se va respinge ca neîntemeiată și cererea de includere a acestora in succesiunea dezbătută in cauză.

Mai exact, facem referire la terenurile înscrise in CF. 1841 I. M., top. 1550/4 și in CF. 2861 I. M., nr. top. 2553 (primul introdus in proces atât de reclamantă, cât și de intervenienta Iurca M., iar al doilea doar de această intervenientă), precum și la casă de locuit, bunuri imobile pentru care nu s-a făcut dovada faptului că au existat in patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii și că au constituit proprietatea acestuia.

Cu privire la celelalte bunuri (terenuri și anexe gospodărești + bucătărie de vară) despre care s-a susținut că reprezintă masă succesorală a defunctului, instanța reține următoarele.

In ceea ce privește pe reclamanta T. Ana (născută Bora), in mod cel puțin ciudat aceasta a solicitat să se constate că, din succesiunea soțului ei, face parte terenul uzucapat in condițiile de mai sus, de ea și defunct, in suprafață de 3.789 mp., ce face parte din întregi terenurile înscrise in: CF. 1897 I. M., top. 1552 și 1553, CF. 2083 I. M., top. 1551/1; CF. 910 I. M., top. 1550/2 și CF. 909 I. M., top. 1551/2, precum și anexele gospodărești și bucătăria de vară (chiar și casă) câtă vreme cu puțină vreme înaintea datei deschiderii succesiunii, respectiv decesul soțului ei, împreună cu acesta s- a obligat să transmită imobilele intervenientei C. Ana-M., petite susținute și prin precizările la acțiunea introductivă formulate după introducerea și precizarea cererii de intervenție formulată de intervenienta C. Ana M. și in condițiile in care reclamanta s- a declarat de acord cu această cerere de intervenție precizată, recunoscând înscrisul sub semnătură privată.

La rândul ei, intervenienta Iurca M. a invocat nulitatea absolută a acestui înscris, întâi pe cale de excepție și ulterior, conform precizării cererii de intervenție, pe cale de acțiune, și a solicitat să se constate că imobilul obiect al acestui înscris de vânzare-cumpărare face obiectul masei succesorale a defunctului.

Pe de altă parte, C. Ana M. a solicitat să se constate validitatea actului ca antecontract de vânzare-cumpărare.

In acest context, pentru a se stabili componența masei succesorale a defunctului, este necesar ca instanța să analizeze, cu prioritate, acest înscris.

Din acest punct de vedere, instanța reține următoarele:

La data de_, deci cu câteva zile anterior decesului numitului T. I. (a lui I.

) survenit la_, acesta împreună cu soția să, reclamanta T. Ana (născută Bora), s- au obligat să transmită intervenientei C. Ana-M. care, la rândul ei, s-a obligat să cumpere, casă de locuit, bucătăria și anexa gospodărească împreună cu terenul aferent, indicat in suprafață de 2,79 ha in schimbul unui preț de 8.000 lei, despre care s-a susținut că a fost achitat integral.

Înțelegerea a fost consemnată și in scris la aceeași dată, semnat de părțile contractante, act ce se află la fila 54, in copie la dosar.

Intervenienta Iurca M. a contestat, ca fiică a vânzătorului decedat, acest act sub semnătură privată. Din raportul de expertiză criminalistică efectuat de L.I.E.C. C. (f. 159-166), rezultă cu certitudine că semnăturile de la rubrica "vânzător"; de pe acest înscris aparțin titularilor T. Ana și T. I. . Părțile au fost de acord cu concluziile aceste expertize.

Așa fiind, instanța reține că actul sub semnătură privată in litigiu a fost, cu certitudine, încheiat intre părțile contractante: T. Ana (născută Bora) și T. I. (a lui I. ), pe de o parte și C. Ana-M. pe de altă parte.

Faptul este de altfel, atestat și de martorul G. n I. care a certificat că părțile au semnat actul in fața lui, acesta dând dată certă înscrisului, in calitate de secretar al Primăriei comunei L. I. .

Însă, in actul sub semnătură privată nu se face vorbire la predarea efectivă in posesia intervenientei C. Ana-M., ori la data până la care se va realiza punerea in posesie.

Actul face referire expres doar la prețul convenit, de 8.000 lei, cu mențiunea "mi-a fost achitat in întregime de către cumpărător";.

La termenul de judecată din data de_, reclamanta și intervenienta C. Ana-M. au declarat in fața instanței că actul reprezintă "voința reală a părților";. Reclamanta personal a declarat însă că nu a primit suma de bani menționată in contract și nu a predat folosința locuinței și a anexelor.

Această declarație a reclamantei are valoarea unei mărturisiri judiciare, in conformitate cu art. 1204 și 1206 Cod civil, care fiind făcută in cursul judecății, poate fi

opusă reclamantei. Potrivit art. 1206 Cod civil, mărturisirea judiciară nu poate fi revocată și nu poate fi luată decât in întregime împotriva celui care a mărturisit.

Așa fiind, toate susținerile făcute ulterior mărturisirii de reclamantă prin reprezentantul ei, in conformitate cu care s-a specificat că prețul a fost achitat, nu mai pot fi luate in considerare.

Pentru a justifica totuși încheierea actului, reclamanta și intervenienta C. Ana-

1. au specificat, la aceeași dată, tot in instanță, că acest înscris reprezintă, de fapt, un contract cu clauză de întreținere, încheiat totuși in această formă datorită necunoașterii și încrederii ce exista la acea dată intre părți. Cu toate acestea, au mai susținut că actul a fost redactat pe un formular tipizat, consemnările olografe din conținutul actului fiind efectuate de secretarul Primăriei L. I. de la acea dată, numitul G. n I. .

   Contrar acestei poziții, intervenienta C. Ana-M., prin precizările făcute ulterior in instanță, la cererea de intervenție a susținut in continuare natura de antecontract de vânzare-cumpărare a acestui înscris, in aceste sens solicitând validarea actului (f.278, 284 si 718).

   Din declarația martorului G. n I. (f.192-194), rezultă însă că, voința reală a părților a fost de a vinde și de a cumpăra terenul, casă și anexele și, că in fața lui vânzătorii au afirmat că bani le-au fost achitați in întregime de cumpărător, însă martorul nu a văzut efectiv remiterea banilor ce constituie prețul vânzării-cumpărării.

   Ceea ce nu au indicat nici reclamanta, nici intervenienta C. Ana-M. este însă faptul că aceasta din urmă este nepoata de soră a reclamantei (in condițiile in care reclamanta nu are copii).

   Raportat la situația de fapt astfel reținută, instanța apreciază că actul sub semnătură privată astfel încheiat, este nul absolut ca vânzare-cumpărare.

   Pentru a reține in acest sens, instanța a avut in vedere că prețul convenției a fost stipulat fără a exista intenția reală a părților contractante ca acesta să fie plătit vreodată. Tocmai de aceea, reclamanta și C. Ana-M. au susținut atât prin cererile formulate in instanță, cât și in fața martorului asistent la încheierea actului, martorul G. n I., in fața căruia părțile s-au prezentat in vederea încheierii înscrisului și dării de dată certă, că prețul a fost achitat in întregime.

   Din mărturisirea judiciară a reclamantei rezultă însă fără echivoc că prețul nu a fost achitat.

   Așa fiind, actul astfel încheiat este nul ca vânzare-cumpărare, fiind dovedit in cauză, de către intervenienta Iurca M., copilul din prima căsătorie a defunctului T. I. (a lui I. ), caracterul deghizat al donației.

   Mai mult de cât atât, având in vedere că pretinsul "cumpărător"; este nepoata de soră a reclamantei, aceasta din urmă neavând copii, este aplicabilă speței prezumția legală instituită de art. 941 Cod civil. Potrivit acestui articol, dovada interpunerii de persoane fiind anevoioasă, legea prezumă că sunt persoane interpuse copiii soțului supraviețuitor dintr-o altă căsătorie și acele rude ale lui față de care, in ipoteza morții lor in momentul facerii liberalității, el ar fi avut vocație succesorală concretă, utilă. Textul de lege se referă astfel la rudele soțului supraviețuitor până la gradul IV inclusiv atât in linie directă, cât și colaterală.

   Astfel, in speță sunt intrunite cumulativ toate condițiile legale pentru aplicarea prezumției legal instituită de art. 941, Cod civil, și anume:

   • existența unui copil din prima căsătorie a defunctului după care se dezbate succesiunea - intervenienta Iurca M. (născută T. );

   • existența celui de a doua căsătorii a defunctului, in timpul căreia, acesta și soția supraviețuitoare au încheiat actul cu valoare de donație deghizată (deci liberalitate) in favoarea altei persoane - intervenienta C. Ana-M.

     ;

   • existența unui grad de rudenie intre soțul supraviețuitor-T. Ana (născută Bora) și intervenienta C. Ana-M., acestea fiind rude de gradul III, deci cu vocație legală concretă și utilă câtă vreme reclamanta nu are

   copii, fiind astfel clară intenția de liberalitate a defunctului in favoarea soției sale din ultima căsătorie (T. Ana), prin interpunere de persoane (intervenienta C. Ana-M. ).

   In cauză nici reclamanta, nici intervenienta C. Ana-M., nu au făcut dovada contrară acestei prezumții legale.

   Intenția de fraudare a drepturilor succesorale ale descendenței defunctului, din prima căsătorie, in caz de liberalitate printr-o formă simulată (donație deghizată, prin interpunere de persoane) se sancționează de lege cu nulitatea absolută și totală, frauda fiind prezumată absolut de lege.

   Prin actul astfel încheiat, unica fiică a defunctului, din prima căsătorie Iurca M., ar fi fost înlăturată total de la moștenirea tatălui ei, in condițiile in care defunctul a testat anterior toate bunurile sale mobile și imobile soției sale din ultima căsătorie și, mai mult de cât atât in condițiile in care defunctul i-a donat soției sale partea să din terenul înscris in CF. 1050 I. M., prin contractul de donație de la dosar.

   In ipoteza in care toate aceste liberalități, prin acte intre vii său pentru cauză de moarte, au fost făcute toate in favoarea soției supraviețuitoare, unica fiică a defunctului era înlăturată complet de la moștenirea tatălui ei, frauda fiind prezumată absolut de lege.

   In plus, cu privire la casă in litigiu, nici nu s-a făcut dovada că vânzătorii aveau un drept de proprietate la data transmiterii bunului.

   Pentru aceste motive, actul fiind nul absolut, instanța va reține că terenul uzucapat de defunct și cota de ½ părți din bucătărie și anexele gospodărești in litigiu au existat in patrimoniul defunctului, la data încheierii lui.

   Așa fiind, cu aplicarea și a art.650 și 651 Cod civil, se va constata că masă succesorală a defunctului T. I. (a lui I. ) se compune din întreaga suprafață de 3789 mp. teren cu datele de identificare susmenționate, deținute de defunct cu titlu de uzucapiune, precum și din cota de ½ părți din anexe gospodărești și bucătăria de vară existente pe acest teren, cu titlu de edificare.

   Cealaltă cotă de ½ părți din anexele gospodărești și bucătăria de vară, revine reclamantei T. Ana (născută Bora) in urma sistării comunității de bunuri prin decesul soțului ei.

   Prin testamentul autentificat sub nr.1528/_, de fostul Notariat de Stat Local

2. , defunctul a testat toate bunurile sale, mobile și imobile, reclamantei.

Acesta îndeplinește condițiile de fond și formă prevăzute de art. 856 și urm. Cod

civil.

Prin contractul de donație autentificat sub nr. 996/31 martie 1993 de fostul

Notariat de stat local N., defunctul a donat soției sale, reclamanta T. Ana (născută Bora) cota lui de 317/320 părți din terenul înscris in CF. 1050, top._ /_, 6390 și 6392, bun propriu al defunctului deținut cu titlu de moștenire, așa cum rezultă din coala desfășurată a acestui CF de la dosar.

Intervenienta Iurca M. a solicitat reducțiunea testamentului și a contractului de donație, astfel încheiat, la cotitatea disponibilă de ¼ părți, deoarece liberalitățile astfel făcute de defunct îi încalcă dreptul de rezervă succesorală, invocând că defunctul putea efectua liberalități numai in limita cotității disponibile speciale reglementate de art. 939 Cod civil.

Din acest punct de vedere, cauza comportă următoarele precizări: Art. 939, Cod civil este aplicabil in speță, însă prin raportare la dispozițiile art. 1 din Legea nr.319/1944, care a instituit și in sarcina soțului supraviețuitor calitatea de moștenitor

rezervatar.

Astfel, reclamanta T. Ana (născută Bora) are vocație legală la moștenire, nu doar testamentară, pe care o culege și ca moștenitor rezervatar. Rezerva acesteia este de ¼ părți, in concurs cu cea a fiicei din prima căsătorie a defunctului de, intervenienta Iurca M., care este și ea moștenitor rezervatar, cu vocație succesorală legală la

moștenire in cotă de ¾ părți, potrivit cotității disponibile ordinare, reglementată de art. 841, Cod civil.

Potrivit art.939 Cod civil, cotitatea disponibilă specială este de ¼ părți din intreaga succesiune. In conformitate cu acest text de lege, câtă vreme defunctul a avut un copil din prima căsătorie, acesta nu poate dispune prin liberalitățile făcute(prin testament său donație), soției sale din a doua căsătorie, decât in limitele acestei cotități disponibile speciale, și in condițiile in care din a doua căsătorie nu au rezultat copii.

Cele două cotități disponibile (cea ordinară și cea specială) nu se cumulează ci cotitatea specială se impută asupra cotități ordinare, deducându-se din aceasta, însă ținându-se seama calitatea reclamantei, ca soție supraviețuitoare, de moștenitor rezervatar, in lumina prevederilor Legii nr. 319/1944.

Astfel, reclamanta fiind instituită legatar universal și concurând cu copilul din prima căsătoriei a defunctului, aceasta are rezerva succesorală de 1/8 părți, care se impută întregii moșteniri.

Rezerva moștenirii intervenientei Iurca M., de ½ părți(conform cotei ordinare prevăzută de art. 841, Cod civil) se calculează asupra restului moștenirii (de 7/8 părți).

Astfel, rezerva succesorală a intervenientei Iurca M. este de 7/16 părți (adică ½ părți din 7/8 părți). Astfel, totalul rezervei succesorale (a intervenientei și a reclamantei) este de 9/16 părți din moștenire. In consecință, cotitatea disponibilă ordinară este de 7/16 părți (restul moștenirii).

Potrivit dreptului comun, defunctul putea să dispună de această cotitate disponibilă ordinară in favoarea soției sale, însă cu o singură excepție. Această excepție este aplicabilă in speță, și anume dacă soția să, reclamanta, ca soț supraviețuitor, concurează împreună cu un copil din prima căsătorie a defunctului. In acest caz, aplicabil speței, instanța va stabili cotitatea disponibilă specială de ¼

părți de care mai poate beneficia reclamanta, pe lângă

rezerva să legală de 1/8 părți

.

Se observă însă că diferența intre cotitatea disponibilă ordinară (7/16 părți) și cotitatea disponibilă specială de ¼ părți (=4/16 părți) este de 3/16 părți din moștenire.

Art. 939 oprește defunctului să efectueze liberalități soțului supraviețuitor pentru această diferență de 3/16 părți. Dar limitarea liberalității pentru această diferență de 3/16 părți in favoarea reclamantei, nu echivalează in nici un caz in sensul instituirii in favoarea intervenientei a unei rezerve speciale. In această situație, regula aplicabilă este acea a împărțirii diferenței de 3/16 părți din moștenire, potrivit regulilor moștenirii legale. Astfel, reclamanta mai primește, o cotă de ¼ părți din 3/16 părți iar Iurca M. mai primește, la rândul ei, diferența de ¾ părți din 3/16 părți, deci cota de 9/64 părți.

In final, rezultă astfel că reclamantei i se cuvine, urmare a aplicării prevederilor speciale ale art. 939 Cod civil, un total de 27/64 părți din moștenire

(1/8 cu titlu de rezervă, ¼ cotitatea disponibilă specială, și 3/64 părți ca moștenitor legal).

De asemenea, intervenientei Iurca M. îi revine din succesiunea tatălui ei, in final, 37/64 părți din moștenire (7/16 părți ca moștenitor rezervatar 9/64 părți cota legală la moștenire - și anume ¾ părți din diferența de 3/16 părți).

Pentru toate aceste considerente, in baza textelor legale invocate, și pentru motivele expuse, se va dispune reducțiunea liberalităților făcute de defunct in favoarea soției sale-reclamanta T. Ana (născută Bora), respectiv atât a testamentului cât și a donației ( cu precizarea că acestea din urmă nu a fost dispusă cu scutire de raport). Sancțiunea reducțiunii se aplică câtă vreme liberalitățile făcute de defunct in favoarea soției sale din ultima căsătorie, depășesc limitele prev. de art. 939, Cod civil.

Cu privire însă la valoarea succesiunii, in urma reducțiunii liberalităților, instanța are in vedere următoarele:

Valoarea terenului obiect al succesiunii (suprafața de 3789 mp. uzucapată) este in total de 60.624 lei. Pentru a reține astfel, instanța a avut in vedere valoarea de 16 lei/mp, potrivit evaluărilor efectuate de expert Tabără V., prin raportul de expertiză agricolă de evaluare. Expertul s-a raportat însă la o suprafață mai mică, de 3694 mp, pentru acest teren, conform identificărilor făcute inițial in cauză de expert topo. Vaida

Gavril. Ori, ulterior, proba fiind contestată, s-a întocmit expertiza topografică efectuată de expert R. I., necontestată in termen legal de nici o parte, până la încheierea dezbaterilor, expertiză care indică suprafața reală a terenului de 3789 mp, avută in vedere de instanță pentru lotul uzucapat.

Valoarea totală a anexelor gospodărești și bucătăriei de vară din litigiu este de 21.985 lei, potrivit raportului de expertiză de construcții întocmit de expert Cuciurean I., necontestat (celelalte evaluări pentru fântână, împrejmuiri etc. nu fac obiectul litigiului, deoarece acestea nu au fost introduse in acțiune de nici o parte). De asemenea, valoarea casei nu este luată in discuție întrucât pentru aceasta s-au respins pretențiile reclamantei și intervenientei Iurca M., ca neîntemeiate, casă nefăcând parte din succesiune.

De asemenea, nu s-a dovedit in cauză de către Iurca M., pentru considerentele expuse pe larg anterior, valoarea imobilului din CF. 1050 I. M. ce formează obiectul contractului de donație pentru care s-a dispus reducțiunea. Așa fiind, această valoare nu a putut fi luată in considerare de instanță la stabilirea sultei.

In fine, cu privire la acest aspect, instanța mai reține că intervenienta Iurca M. a efectuat îmbunătățiri asupra acestor anexe și bucătărie de vară, in sumă de 2.346 lei potrivit completării la expertiza de construcții efectuată de expert Cuciurean I. (f. 906- 910), necontestată in cauză (diferența până la evaluarea făcută de expert fiind pentru îmbunătățirile la casă de locuit).

Din valoarea totală de 7.027 lei a tuturor îmbunătățirilor pe care intervenienta C. a dovedit că le-a făcut in cauză, s-a scăzut valoarea îmbunătățirilor aduse casei de locuit, rezultând astfel pentru anexele gospodărești și bucătăria de vară, valoarea a îmbunătățirilor reținută mai sus.

In prealabil, instanța a constatat că intervenienta C. Ana-M. a dobândit un drept de creanță asupra întregi construcțiilor in litigiu și anume casă de locuit, anexe gospodărești și bucătărie de vară, in valoare totală de 7.024 lei, potrivit completării raportului de expertiză de construcții. Din probele administrate in cauză, rezultă că intervenienta a efectuat la aceste construcții toate îmbunătățirile pe care le-a pretins prin precizarea cererii sale de intervenție, menționate in prima parte a considerentelor sentinței, cu excepția hidroforului și montării de polistiren + zugrăvit bucătărie de vară, necuprinse in completarea raportului de expertiză de construcții.

Astfel, instanța are in vedere că, după deducerea valorii îmbunătățirilor la anexele gospodărești de 2.346 lei din valoarea totală a anexelor și bucătăriei, de 21.985 lei valoarea acestora este de 19.639 lei, din care doar ½ părți intră in succesiune, respectiv 9.820 lei (rotunjit).

Așa fiind, valoarea succesiunii dovedită in cauză este in total de 70.444 lei, din care 60.624 lei pentru teren și 9.820 lei pentru cota corespunzătoare a defunctului din aceste construcții, după deducerea contravalorii dreptului de creanță al intervenientei C. Ana-M. .

Din această valoare totală a succesiunii dovedită in cauză, reclamantei i se cuvine bunuri in sumă de 29.718,563 lei, deci rotunjit de 29.719 lei, corespunzătoare cotei sale totale la moștenire de 27/64 părți. De asemenea, intervenientei Iurca M. i se cuvin bunuri in valoare de 40.725,438 lei, deci rotunjit in valoare de 40.725 lei, reprezentând partea ce corespunde cotei sale totale la moștenire de 37/64 părți.

Deoarece, nimeni nu poate fi obligat să rămână in indiviziune, in temeiul art. 728 Cod civil și art. 673/1 și următoarele Cod procedură civilă, se va dispune partajarea judecătoreasă a acestei succesiuni, in conformitate cu cotele la moștenire și cu modul actual de folosință. Astfel, se va atribui intreaga succesiune, in natură reclamantei T. Ana (născută Bora), in conformitate cu raportul de expertiză întocmit de expert R. I., tabel de mișcare parcelară de la fila 249, cu corecturile aduse de instanță, in sensul radierii casei de locuit de la rubrica "categorie de folosință"; și a numitei Iurca M. și, cotelor de la rubrica "proprietar";.

La stabilirea acestei modalități de partajare s-a luat in considerare de instanță, pe lângă cotele de coproprietate ale copartajantelor și folosința actuală, terenul, anexele și bucătăria aflându-se in posesia reclamantei și in prezent, așa cum s-a reținut in cauză. De asemenea, s-a luat in considerare faptul că reclamanta este cea care deține, cu titlu de edificare, dreptul de proprietate asupra celeilalte cote de ½ părți din anexele gospodărești și bucătăria de vară (in stadiul acestora anterior efectuării îmbunătățirilor de intervenienta C. Ana-M. ), ca urmare a sistării comunității de bunuri prin moartea soțului ei.

De asemenea, instanța a luat in considerare faptul că, intervenienta Iurca M. nu a cerut să i se creeze lot in natură in mod expres, așa cum rezultă din încheierea de la fila 280, când in mod expres instanța a pus in discuție, din oficiu, această chestiune, și când s-a specificat de intervenientă prin reprezentantul ei că solicită să fie lot in natură, fie sultă, pe când reclamanta a fost constantă din acest punct de vedere, solicitând intabularea in CF. pentru întregul imobil.

Având in vedere valoarea totală a succesiunii de 70.444 lei in baza art. 742 Cod civil și art. 6735, alin., 2 teza finală, Cod procedură civilă, va fi obligată reclamanta să plătească intervenientei Iurca M. suma de 40.725 lei sultă compensatorie reprezentând echivalentul bănesc al părții acesteia din moștenirea de 37/64 părți.

In final, in baza art. 44-46 din Decretul-Lege nr. 115/1938 se va dispune înscrierea in CF. per numele reclamantei T. Ana (născută Bora), cu titlu succesiune și partaj judiciar, a dreptului de proprietate asupra terenului, anexelor și bucătăriei in litigiu, in conformitate cu raportul de expertiză întocmit de expert R. I. - tabel de mișcare parcelară fila 249, cu corecturile aduse de instanță, in sensul radierii casei de locuit (pentru care s-au respins pretențiile părților) și in sensul radierii de la rubrica "proprietar"; a intervenientei Iurca M. și a cotelor și a înscrierii in întregime pe numele reclamantei.

Deoarece prin certificatul de deces de la fila 9 s-a făcut dovada decesului numitei

G. Șofronia survenit la data de_ se va dispune radierea din CF. 910 I. M. top. 1550/2 a dreptului de uzufruct viager înscris în sarcina acesteia.

In final, in baza art. 274 și art. 277 Cod procedură civilă, cum pretențiile părților au fost admise doar in parte, se va dispune compensarea cheltuielilor de judecată până la echivalentul sumai mai mici, de 924 lei.

S-a reținut astfel că reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată totale de 924 lei, reprezentând contravaloarea taxei de timbru și onorar pentru expert. Nu s-a depus la dosar chitanță pentru onorariu avocat, motiv pentru care instanța a fost in imposibilitatea de a reține și contravaloarea acestuia, nefiind indicată.

La rândul ei, intervenienta Iurca M. a dovedit că a efectuat cheltuieli de judecată de 5.600 lei, reprezentând contravaloarea taxei de timbru, timbrului judiciar, onorarii experți și onorar avocat.

Și C. Ana-M. a efectuat cheltuieli de judecată de 3.000 lei, reprezentând contravaloarea taxei de timbru, timbrului judiciar, onorar expert și onorar avocat.

Astfel, urmare a compensării, în final, va fi obligată reclamanta să plătească intervenientei C. Ana-M. suma de 692 lei cheltuieli de judecată parțiale și intervenientei Iurca M. suma de 1.559 lei (rotunjit).

De asemenea, va fi obligată intervenienta Iurca M. să plătească intervenientei

C. Ana-M. suma de 692 lei cheltuieli de judecată parțiale. La rândul său, intervenienta C. Ana-M. va fi obligată să plătească intervenientei Iurca M. suma de 1.559 lei (rotunjit) cu același titlu.

Se mai impune precizarea faptului că intervenienta C. Ana-M. a cerut doar constatarea dreptului de creanță și scăderea valorii acestuia din valoarea totală a construcțiilor in litigiu. Aceasta nu a cerut, până la închiderea dezbaterilor obligarea vreunei alte părți la plata valorii acestui drept de creanță, motiv pentru care instanța nu s-a pronunțat sub acest aspect.

Calea de atac declarată

Împotriva sentinței expuse, in termen a declarat recurs intervenienta Iurca M., cale de atac recalificată apel, în ședința publică din 8 iunie 2011(f.68 dosar apel), prin care a solicitat, în principal, casarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei N. și, in subsidiar, modificarea hotărârii si rejudecând pe fond pricina, admiterea in parte a acțiunii promovata de reclamantă; respingerea cererii de intervenție in interes propriu formulată de intervenienta C. Ana M., ca nefondată; admiterea cererii de intervenție in interes propriu formulată de intervenienta Iurca M. si pe cale de consecință: să se constate ca def T. loan a dobândit dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune asupra terenului înscris in c..f nr,.2861 I. M. top.2553, CF.nr 910 I. M. top. 155o/2 si asupra suprafeței corespunzătoare cotei de cca 17/32o din terenul înscris in CF.nr.l050 I. M. top._ /_, 639o si 6392; să se constate că masă succesorală rămasă in urma def.T. I., decedat in comuna L. I. la data de 2 octombrie 2oo6 se compune din: întregi imobilele teren cuprinse in petitul acțiunii introductive si a precizării de acțiune, precum si din cota de 1/2-a parte din construcțiile constând din casă de locuit si anexele gospodărești, edificate pe terenul înscris in CF.nr.l897 I. M. top. 1552, CF. nr.9o9 I. M. top.1551/2, CF.nr.2o83 I. M.

, top. 1551/1 si CF.nr.1841 I. M. top.l55o/4, cealaltă jumătate revenindu-i def.T. F.

; terenul înscris in CF.nr.2861 I. M. top.2553; terenul înscris in CF.nr.91o I. M. top.!55o/2 si terenul înscris in CF.nr.lo5o I. M. top._ /_, 639o si 6392; să se constate că la această succesiune au vocație succesorala legala intervenienta lurca M., in calitate de fiica in cota de3/4 părți si reclamanta T. Ana in calitate de soție supraviețuitoare in cota de 1/4-a parte; să se atribuie această succesiune si să se dispună partajarea ei atribuindu-i imobilele din litigiu intervenientei lurca M., să se dispună intabularea in CF., pe numele lor a dreptului de proprietate asupra imobilelor ce le vor reveni in loturi; să fie obligate reclamanta si intervenienta C. Ana M. la plata cheltuielilor de judecata in recurs reprezentând onorariu de avocat si taxa de timbru.

Se susține că sentința este profund netemeinică si dată cu inculcarea esențială a

legii.

O primă critică adusă hotărârii instanței de fond este aceea că, instanța a

soluționat pe fond cauza fără să pună in discuția părților raportul de expertiză topo întocmit în cauză

. Astfel, prin concluziile scrise depuse la instanța de fond a solicitat redeschiderea dezbaterilor apreciind ca raportul de expertiza topo. întocmit in cauza este incomplet. Acest raport de expertiza nu a fost pus in discuția părț

ilor.

Astfel, in raportul său de expertiza d-l expert a identificat și terenul înscris in CF.nr.910 L. I. top. 1550/2. Acest teren nu a fost introdus prin acțiunea introductivă de către reclamantă. Prin cererea de intervenție în interes propriu formulată de C. Ana

M. se solicita intabularea asupra terenului având nr.topo.l550/2/1. Acest nr.topo. nu exista intabulat in CF.. Probabil ca acesta este cel propus de expert in urma dezmembrării topo. 1550/2.

Prin acțiunea introductivă s-a solicitat introducerea in masă succesorală a defunctului si a terenului înscris in CF.nr.1841L. I. top. 1550/4. Acest teren nu a fost identificat de expert in lucrarea să de expertiză, iar reclamanta nu si-a restrâns acțiunea cu privire la acesta.

Prin cererea de intervenție in interes propriu precizata, intervenienta lurca M. a solicitat introducerea in masă succesorală a defunctului si a terenurilor înscrise in CF.nr.2861 I. M. top.2553 si CF.nr,.1050 I. M. top._ /_, 6390 si

6392, Aceste terenuri nu au fost identificate de expertul R. loan in lucrarea să de expertiză. Aceasta precizare a cererii de intervenție în interes propriu a fost precizată de intervenienta după ce expertul a efectuat lucrarea de expertiză.

Lucrarea de expertiză este și deficitară. In acest sens este de observat că expertul a propus 2 variante de atribuire a terenului si construcțiilor. În varianta a 2-a expertul a propus terenul si construcțiile in indiviziune pentru T. Ana si lurca M. . Cotele propuse de expert sunt greșite. Intervenienta are cota de ¾ părți iar reclamant cota de 1/4 parte. Cu ocazia motivării hotărârii instanța de fond a încercat să înlăture

acest neajuns, modificând tabelul de mișcare parcelară, fără însă să îl pună în discuția părților.

În ședința publică din data de 5 februarie 2009 - fila 270 - instanța a pus in discuția părților necesitatea completării raportului de expertiză topo. motivat de împrejurarea ca potrivit contractului mai sunt și alte terenuri care nu au fost identificate. Ulterior, raportul de expertiză nu a mai fost pus în discuția părților.

Deoarece acest raport de expertiză a este incomplet și nu a fost pus în discuția părților, se impunea redeschiderea dezbaterilor de către instanța de fond, cerere formulata prin concluziile scrise depuse la dosar.

Statuările instanței de fond în sensul ca instanța ar fi pus in vedere "in mod repetat" si insistent necesitatea administrării de probe cu privire la imobilele nou introduse in cauza sunt consecința unei interpretări superficiale a probelor administrate in cauza. De altfel este de observat ca instanța repeta in mod insistent acest aspect. In condițiile in care instanța lectura cu atenție încheierile de ședința ar fi constatat ca raportul de expertiza topo. extrajudiciara nu a fost pus in discuția părților. Expertiza topo extrajudiciara întocmită de expertul R. loan a fost depusă la termenul de judecata din data de 4 decembrie 2008. La următorul termen de judecata din data de 15 ianuarie 2009 cauza a fost amânata pentru repartizarea ciclica a dosarului, deoarece d-î judecător O. E. s-a transferat.

In ședința publica din data de 5 februarie 2009 noul complet de judecata a pus in discuția părților necesitatea completării raportului de expertiza topo. La acel termen de judecata instanța nu a dispus completarea raportului de expertiza deoarece intervenienta Iurca M. nu a fost in măsura să indice datele de carte funciară ale terenurilor introduse prin cererea să de intervenție.

După precizarea cererii de intervenție in interes propriu, instanța a omis să mai pună in discuția părților lucrarea de expertiză

topo ș

i să pună in discuția părților necesitatea completării acesteia.

Statuările instanței de fond in sensul ca părțile au fost asistate de avocat si ca avocatul trebuia să pună in discuția părților raportului de expertiză, sunt bizare. Mandatarii părților "nu puteau pune in discuția părților" raportul de expertiza chiar daca ar fi dorit acest lucru. Acest atribut ii revine in exclusivitate instanței si nu mandatarilor părților.

Soluția instanței de fond de modificare a tabelului de mișcare parcelara cu ocazia

"motivării hotărârii"""" este neprocedurală. Doar cu ocazia motivării hotărârii instanța de fond a realizat ca lucrarea de expertiza întocmită in cauza este deficitara

Pentru a înlătura "o parte din neajunsurile lucrării de expertiza " instanța ,, a făcut o serie de modificări" ale tabelului de mișcare parcelara.

Din punct de vedere procedural, instanța putea modifica tabelul de mișcare parcelara. Aceste modificări puteau fi făcute de instanța înainte de închiderea dezbaterilor pentru ca aceste modificări să poată fi puse in discuția părților. Neprocedând in acest fel, instanța de fond a privat părțile de dreptul la apărare.

Modificarea tabelului de mișcare parcelara este incompleta. Instanța a omis să indice si modul de dobândire a imobilelor din litigiu.

Statuările instanței de fond in sensul ca intervenienta Iurca M. nu ar fi solicitat si efectuarea unei expertize in cauză, sunt consecința unei interpretări superficiale a pieselor dosarului. Astfel, prin cererea de probațiune depusă la instanța pentru termenul din data de 5 februarie 2009, intervenienta Iurca M. a solicitat ca probe interogatoriul reclamantei, martori si "expertize". La acea data, expertiza întocmită de expertul R. loan era deja depusă la dosarul cauzei încă din anul 2008, iar cererea intervenientei era de efectuare a unei noi lucrări de expertiza. Atâta vreme cat aceasta proba era deja solicitata, nu s-a mai impus reiterarea ei prin precizarea cererii de intervenție. Prin aceasta cerere am indicat doar numele si adresele martorilor pentru petitul de uzucapiune. De altfel este de observat ca la termenul de judecata din data de 20 ianuarie 2010 - Încheierea fila 618 - instanța a pus in discuție doar probele aferente

petitului de uzucapiune formulata de intervenienta Iurca M. . La același termen de judecata intervenienta Iurca M. a invocat faptul ca nu a fost citata cu ocazia efectuării măsurătorilor de către expertul topo., aspect asupra căruia instanța de fond nu s-a pronunțat.

Raportat la aceasta stare de fapt este evident ca hotărârea recurată este profund nelegală impunându-se casarea hotărârii si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond pentru completarea probatoriului in sensul efectuării unei noi lucrări de expertiza topo. care să identifice toate imobilele introduse de parii in cauza.

Ș

i pe fond hotărârea recurată este nelegală si netemeinică.

O prima critica pe care o aduce hotărârii instanței de fond este cu privire la modul in care a soluționat capătul de cerere privind includerea în masă succesorală a defunctului T. I. a casei de locuit

.

Prin dispozitivul hotărârii, instanța de fond a respins acest capăt de cerere, in toate "cele 3 variante", de posibilă dobândire a dreptului de proprietate. Aceasta soluție a instanței de fond, chiar dacă cuprinde mai multe variante posibile, este profund nelegală.

Prin acțiunea principala reclamanta a solicitat să se constate ca aceasta casă de locuit ar fi fost dobândita de către aceasta si defunctul T. I. . Prin cererea de intervenție in interes propriu, intervenienta Iurca M. a solicitat să se constate ca aceasta casă de locuit a fost edificata de defunctul T. I. împreuna cu prima sa soție, mama intervenientei și că în masa succesorală a defunctului T. I. se include doar cota de 1/2-a parte din aceasta casă de locuit.

Din probațiunea administrata în cauză rezultă că această casă de locuit a fost edificată de defunctul T. I. fiind ajutat si de părinții săi T. I. si F. si apoi finalizată de defunct împreuna cu prima să soție. In acest sens sunt si depozițiile martorilor B.

M., B. I. si G. R. . Martorul B. I. a declarat ca pe acest teren exista o casă in care a locuit T. I., care a fost făcuta pana sub acoperiș de T. I. fiind ajutat de tatăl său până la prima lui căsătorie. După căsătorie T. I. a stat cca. 1-2 ani la socrii săi până când s-a terminat construcția casei de către cei doi soți după care aceștia s-au mutat in casă.

Atâta vreme cât intervenienta Iurca M. a solicitat să se constate ca aceasta casă de locuit a fost edificata de def. său tată T. I. și prima să soție T. Ana, instanța trebuia să o aprecieze ca o mărturisire judiciară si interpretata prin prisma dispoz.art.1204 si 1206 Cod civil. Probele administrate in cauza au confirmat împrejurarea ca această casă de locuit a fost edificată de către defunct și că la încheierea primei sale căsătorii casă era în roșu și apoi a fost finalizată de defunct si prima să soție. In momentul încheierii celei de a doua căsătorii cu reclamanta, casă era deja finalizata si nu s-au efectuat alte lucrări, decât de întreținere.

Cu privire la aceasta împrejurare este de observat ca instanța de fond a făcut aplicațiunea dispoz.art.1204 si 1206 Cod civil, cu unități de măsura diferita. Atunci când instanța a interpretat probațiunea cu privire la dobândirea dreptului de proprietate pe cale de uzucapiune asupra terenurilor din litigiu a făcut aplicațiunea dispozițiilor privind

"mărturisirea judiciara" in ceea ce privește persoana in favoarea căreia operează uzucapiunea. Atunci când Instanța a interpretat probațiunea cu privire la dobândirea dreptului de proprietate asupra casei de locuit nu a mai aplicat acest principiu.

Soluția de respingere a capătului de cerere prin care am solicitat să se constate ca in masă succesorala a defunctului se includ si terenurile introduse prin cererea de intervenție in interes propriu

, pe motiv ca acestea nu ar fi fost identificate de expert in lucrarea să de expertiza, este profund nelegală.

Din probațiunea administrata in cauza rezulta in mod cert ca defunctul T. I. a primit cu titlu de zestre si terenurile specificate in petitul cererii de intervenție formulata de intervenienta Iurca M. . In acest sens martorul N. D. a declarat ca in afara de terenul situat in intravilanul localității pe care este edificata casă de locuit si anexele gospodărești, defunctul T. I. a primit cu titlu de zestre de la părinții săi si o altă parcelă

de teren in suprafață de 2 hectare învecinată cu pădure si I. C., un alt teren in suprafața de cea.20 arii învecinat cu Andrei A. si Domide Marțian si in fine o alta parcela de teren in suprafața de 2 fugare situata in ridul "Dealul U. lui" învecinat cu C. Troian si M. I. . Cu privire la posesia exercitata, martorul a declarat ca in timpul celui de al doilea război mondial părinții def T. I. au intrat in posesia terenurilor din litigiu si le-au folosit in condițiile legii pana la data încheierii primei căsătorii când i le-au transmis cu titlu de zestre fiului lor T. I. . Acesta a continuat folosința asupra acestor terenuri in aceleași condiții pana la decesul său.

Din aceasta probațiune rezultă in mod cert ca defunctul T. I. a dobândit dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune asupra acestor terenuri, împrejurarea ca expertul nu a identificat aceste terenuri nu are nici o relevanță in cauză. Lucrarea de expertiza are doar rolul de a identifica cu date de carte funciara terenurile din litigiu. Expertiza topo nu constata si nici nu confirma dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Singurul impediment era cel privitor la partajarea terenurilor. Pe cale de consecința, chiar in lipsă identificării terenurilor prin lucrarea de expertiza instanța trebuia să constate ca defunctul a dobândit dreptul de proprietate pe cale de uzucapiune si asupra acestor terenuri.

Cu privire la aceasta împrejurare este de precizat ca exista suficienta practica judiciara prin care s-a constatat dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenurilor, chiar in lipsă unui raport de expertiza.

Modalitatea de partajare a imobilelor din litigiu este profund nelegală prin prisma dispoz.art. 741 Cod civil

.

Prin dispozitivul hotărârii instanța de fond a statuat ca intervenienta Iurca M. are cota cea mai mare de moștenire din averea defunctului său tata. In aceasta ipoteza instanța era datoare prin prisma textelor invocate să-i atribuie întregi construcțiile si terenul aferent acestei interveniente.

Statuarea instanței de fond in sensul ca intervenienta nu s-ar fi pronunțat in mod expres daca dorește său nu partajarea in natura, este consecința unei interpretări greșite a poziției exprimate de aceasta. Pe parcursul instrumentării cauzei in mod constanta intervenienta a precizat ca dorește atribuirea in natura a imobilelor ce compun averea defunctului său tata.

Aceasta statuare demonstrează ca instanța de fond "nu a lecturat concluziile scrise depuse de intervenienta Iurca M. ". Cu privire la modalitatea de partajare, intervenienta a solicitat ca la partaj întregi construcțiile si terenul din litigiu să-i fie atribuite in lot cu plata sultei compensatoare. In concluziile scrise am invocat si argumentele pentru care solicitam o asemenea modalitate de partajare.

Modalitatea in care instanța de fond a dispus partajarea terenului din litigiu ne produce grave prejudicii.

In acest sens este de precizat ca instanța de fond deja s-a antepronuntat ca aceasta casă de locuit a fost edificată de bunicii paterni ai intervenientei Iurca M., respectiv părinții defunctului T. I. . Pe calea unei acțiuni separate vom solicita să se constate componența averii rămase in urma acestor defuncți și, evident ,partajarea acestor construcții. La partaj reclamanta va avea o cota de moștenire de 1/4 parte, iar intervenienta Iurca M. de ¾ părți. Întrebarea este cui îi va fi atribuită la partaj construcția în condițiile în care prin aceasta hotărâre terenul pe care este edificată casa de locuit i-a fost atribuit reclamantei T. Ana ?????????? Probabil că fiicei defunctului, intervenienta Iurca M., i se va institui un drept de superficie asupra terenului. Dispozitivul hotărârii nu cuprinde datele de carte funciară ale terenurilor care compun averea defunctului T. I. și nici ale imobilelor care au format obiectul contractului de donație și a lotului atribuit reclamantei.

Se susține că este criticabilă este și modalitatea in care instanța de fond a stabilit sulta cuvenită intervenientei Iurca M. .

In acest sens este de observat că în dispozitivul hotărârii, instanța de fond a statuat ca obligă pe reclamanta să-i achite intervenientei SULTA PARȚIALĂ (valoarea

bunului ce formează obiectul contractului de donație raportat la succesiune ne fiind dovedita). Obligația de evaluare a acestui bun ii revenea reclamantei. împrejurarea ca aceasta nu a solicitat evaluarea acestui bun nu este de natura să o prejudicieze pe intervenientă.

La stabilirea sultei cuvenite intervenientei instanța de fond nu a avut in vedere valoarea fântânii, a împrejmuirilor, etc, pe considerentul ca acestea nu au fost introduse in masă succesorală. Aceasta statuare este inacceptabilă. In masă succesorala au fost introduse terenul si construcțiile.

Părțile nu trebuiau să introducă separat in masă succesorala fântâna, gardul, poarta, portița, trotuarele, cușca câinelui etc. Aceste lucrări sunt de natura să sporească valoarea fondului si ele trebuiau să fie avute in vedere la stabilirea sultei si nu era necesară includerea lor separata in succesiunea defunctului.

Arată că este criticabila și modalitatea in care instanța de fond a soluționat cererea de intervenție formulata de intervenienta C. Ana - M. . In acest sens este de observat ca instanța de fond a statuat in dispozitivul hotărârii ca aceasta intervenienta are un drept de creanța de 7,027 lei

asupra bucătăriei de vara si anexe gospodărești si asupra casei de locuit. In condițiile in care instanța nu a introdus in masă succesorala casă de locuit nu putea stabili dreptul de creanța asupra acesteia. Si cu privire la aceasta împrejurare instanța de fond s-a antepronunțat pentru un viitor litigiu.

Din probațiunea administrată in cauză rezultă în mod cert ca aceasta intervenienta nu a efectuat îmbunătățirile pretinse prin cererea de intervenție in interes propriu. Cu privire la aceasta împrejurare, la ultimul termen de judecata a formulat critici.

Prin concluziile scrise, apelanta Iurca M. , aceasta a reiterat motivele de apel și se solicită desființarea hotărârii apelate si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, urmând ca instanța să se pronunțe si cu privire la includerea in masă succesorala a defunctului si a acestor imobile terenuri situate in extravilanul localității întregirea cererii de intervenție in interes propriu si cu aceste imobile in instanța de apel nu este legal posibilă. Intr-o atare ipoteză instanța de apel s-ar pronunța pe fond cu privire la introducerea acestor imobile in succesiunea defunctului si in acest fel părțile ar fi private de un grad de jurisdicție. De altfel acesta este motivul pentru care intervenienta nu si-a întregit cererea de intervenție in interes propriu in instanța de apel.

Pe fond se arată că hotărârea instanței de fond este profund netemeinică si data cu încălcarea esențiala a legii

Cu privire ta modalitatea de partajare, solicita ca, în principal, întregi imobilele teren si construcții să-i fie propuse spre atribuire apelantei

Iurca M. .

Poziția intimaților față de calea de atac

Intimata reclamantă T. Ana, prin avocat a solicitat respingerea apelului ca nefiind fondat și menținerea sentinței atacate.

Probe administrate in apel

S-a efectuat o expertiză topo extrajudiciară, au fost identificate și terenurile din extravilan cu privire la care prin cererea de apel se solicită includerea în masa succesorală a defunctului T. I. și au fost identificate și imobilele teren și construcții din intravilan ce au fost identificate și in fața instanței de fond expertul întocmind mai multe variante de partaj și au fost audiați martori.

Constatările și soluția instanței de apel

Analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, având în vedere și probele administrate în apel, tribunalul reține următoarele:

Solicitarea apelantei de desființare a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare este contrară dispozițiilor art.296 C.pr.civ. din 1865, cât timp prima instanță a soluționat acțiunea pe fond și nu s-a invocat nelegala citare a apelantei.

Eventualele neajunsurile ale raportului de expertiză nu constituie motive de desființare cu trimitere spre rejudecare, deoarece apelul este devolutiv și, în această

cale de atac, pot fi administrate orice probe. De altfel în apel s-au administrat probe noi, fiind efectuată o nouă expertiză și totodată au fost audiați și martori.

Pe de altă parte se constată că expertul a identificat terenurile din intravilan în privința cărora instanța reținut că numitul T. I. a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune iar cu privire la celelalte terenuri cu care a fost învestită instanța, atât prin cererea reclamantei cât și prin cererea de intervenție, instanța a respins ca neîntemeiate cererile prin care s-a solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune și drept urmare și cele care decurg de aici, respectiv includerea în masa succesorală și partaj.

Cât timp instanța a reținut că nu s-a probat că autorul intervenientei nu a posedat în condiții apte de a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune, terenul din intravilan care nu au fost identificat de expert nefiind, în posesia tatălui apelantei, neidentificarea terenurilor respective de către expert nu are nicio relevanță.

De altfel și în apel expertul a identificata aceeași suprafață de teren în intravilan, unde se află construcțiile, ca și expertul de la fondul cauzei și apelanta nu a solicitat identificarea terenurilor din nr. top pentru care instanța de fond a respins acțiunea, aflate în posesia vecinilor, înafara îngrădirilor.

Este adevărat că, prin expertiza efectuată în fața instanței de fond nu a fost identificat terenul din extravilan, în suprafață de 23.062 m.p., înscris în c.f. nr.1050 I.

M., fiind respinsă dobândirea dreptului de proprietate, prin uzucapiune și cu privire la acest teren și sub acest aspect apelanta a criticat sentința atacată, însă, în apel, apelanta nu a dorit efectiv identificarea acestui teren, care constituie obiectul cererii de intervenție ci a solicitat expertului să identifice cu totul alte terenuri decât cele obiect al apelului.

Se reține că, prin cererea de apel , intervenienta apelantă a învestit instanța sub aspectul constatării dobândirii de către defunctul ei tată, T. I., a dreptului de proprietate prin uzucapiune, asupra terenului situat în extravilan, în suprafață de 23062 m.p., înscris în c.f. nr.1050 I. M. (cota de 317/320 părți) și terenul intravilan în suprafață de 94 m.p. din terenul înscris în c.f. nr.910 L. I., nr.top.1550, iar instanța este obligată să se pronunțe strict în limita învestirii.

Prin apelul declarat apelanta nu a criticat sentința primei instanțe în privința terenurilor a căror identificare a solicitat-o în apel, respectiv cele aflate în prezent, în folosința intimatei reclamante T. Ana.

Faptul că terenurile aflate în posesia reclamantei intimate T. Ana, nu sunt cele pe care intervenienta apelantă a solicitat a fi incluse în masa succesorală, ca fiind dobândite de defunctul ei tată, prin uzucapiune, prin cererea de apel

(care sunt cele indicate în cererea de intervenție, așa cum a fost modificată și întregită ultima oară în fața instanței de fond la fila 359),

nu justifică trimiterea cauzei spre rejudecare, aș

a cum solicită apelanta.

Instanța este obligată să se pronunțe în limita învestirii și cum, prin apelul declarat, apelanta nu a învestit instanța de apel. Cererea formulată de intervenientă, de constatare a dobândirii de către defunctul ei tată, a dreptului de proprietate asupra terenurilor, identificate de expert în apel, este o cerere formulată pentru prima dată în apel, fiind astfel inadmisibilă și, prin urmare, nu poate fi analizată și cu atât mai puțin să aibă drept consecință trimiterea cauzei spre rejudecare.

Nimic nu o împiedică pe intervenientă să formuleze o cerere prin care să solicite instanței să constate dobândirea de către tatăl ei a dreptului de proprietate prin uzucapiune și asupra altor terenuri decât cele obiect al prezentului dosar și eventual să solicite dezbaterea moștenirii și cu privire și la alte bunuri care nu au făcut obiectul prezentului dosar.

Nici criticile privind faptul că instanța de fond a corectat tabelul de mișcare parcelară, fără a pune acest aspect în discuția părților, nu pot fi reținute de tribunal ca

fiind fondate cât timp instanța nu a făcut altceva decât să pună în acord tabelul de mișcare parcelară cu dispozitivul sentinței, fără să aducă modificări de ordin tehnic, r Astfel ca urmare că așa cum rezultă din minata întocmită cu ocazia pronunțării instanța nu a inclus construcția veche în masa succesorală a defunctului T. I., apare ca fiind justificată corectarea tabelului de mișcare parcelară în care la situația viitoare

este menționată casa, în sensul că aceasta nu va fi localizată în cartea funciară.

În același timp, și corectarea tabelului de mișcare parcelară în privința viitorilor proprietari ai terenului este în concordanță cu minuta hotărârii întocmită la pronunțare, potrivit căreia imobilul teren și anexele gospodărești au fost atribuite în întregime reclamantei T. Ana, născută Bora și nu în coproprietate cu Iurca M. sau doar acesteia.

Așa fiind, sunt total neîntemeiate susținerile din apel, în sensul că instanța a efectuat corectarea tabelului de mișcare parcelară cu ocazia motivării.

Modificările aduse tabelului de mișcare parcelară, potrivit sentinței, nu impuneau efectuarea de mențiuni în acest sens și pe tabelul de mișcare parcelară aflat la dosar, dar dacă instanța a făcut astfel de mențiuni nu determină vreo sancțiune.

Oricum și exemplarele tabelului de mișcare parcelară deținute atât de apelantă cât și de reclamantă care nu au mențiunile efective ale instanței, se vor citi în sensul menționat în dispozitivul sentinței respectiv casa nu va fi localizată în c.f. iar terenul și anexele gospodărești sunt atribuite în întregime reclamantei și doar aceasta se va întabula în cartea funciară.

Prin urmare, nu se poate reține că a fost încălcat dreptul la apărare al intervenientei.

Referitor la fondul cauzei,

tribunalul va analiza în ordine criticile formulate astfel:

Cu privire compunerea masei succesorale , se reține că, în mod legal și temeinic, prima instanță a respins cererile prin care intervenienta a solicitat să se constate că tatăl ei a dobândit dreptul de proprietate asupra cotei de 317/320 părți din terenul din extravilan în suprafață de 23.062 lei, din c..f nr.1050 I. M., precum și asupra terenului din intravilan în suprafață de 94 m.p. din terenul cu nr. top.1550/2 din

c.f. nr.910 I. M. și asupra terenului cu nr. top.1550/4 din c..f nr.1841 I. M., situat tot în intravilan.

Apelanta nu a probat, nici cu martorii audiați în apel, că tatăl său, T. I., a posedat în condițiile unei posesii utile terenurile indicate în cererea de apel, respectiv cel din extravilan, înscris în c.f. nr.1050 I. M., de 23.062 m.p., terenul din intravilan în suprafața de 94 m.p. din terenul cu nr. top.1550/2 din c.f. nr.910 I. M. și terenul cu nr. top.1550/4 din c.f nr.1841 I. M., situat tot în intravilan(cu mențiunea că în ce privește ultimele două terenuri, din intravilan, după ce a fost efectuată expertiza topografică, apelanta a arătat că nu mai insistă în identificarea terenurilor care se află în posesia vecinilor).

Referitor la terenul din extravilan, din c..f nr.1050 I. M., deși tribunalul a pus în discuția părților necesitate identificării de către expert a acestui teren, în privința căruia a învestit instanța de apel, apelanta a declarat că nu solicită identificarea acestuia, astfel că nici martorii audiați nu au putut fi întrebați de instanță cu privire la un teren care nu este identificat în fapt(f.502, f.572 dosar apel).

Așa cum anterior s-a arătat, în realitate, intervenienta apelantă dorește includerea în masa succesorală a altor terenuri decât cele în privința cărora a formulat critici, prin apelul declarat, adică terenurile care au fost identificate de expert și, în privința cărora, apelanta nu a solicitat primei instanțe chemarea în judecată a proprietarilor tabulari sau moștenitorii acestora or, constatarea dobândirii dreptului de proprietate se face doar în contradictoriu cu proprietarii tabulari sau moștenitorii acestora.

Ca o consecință a faptului că nu a fost probată calitatea de proprietar a defunctului T. I. cu privire la aceste terenuri, în mod legal, ele nu au fost incluse în masa succesorală a acestuia.

Referitor la casa aflată pe terenul din intravilan, teren care a fost inclus în masa succesorală, tribunalul constată că intervenienta apelantă, prin apelul declarat, solicită includerea în masa succesorală a tatălui său a cotei de ½ părți din casă, susținând că aceasta a fost edificată împreună de defunct cu mama intervenientei, care a fost prima soție a defunctului iar cealaltă cotă de ½ revine fostei soții.

Tribunalul reține că atât din probele administrate de prima instanță cât și din declarațiile martorilor audiați în apel ( f.504-517, f.-528-529, f.547-458), rezultă că statuările instanței în sensul că imobilul casă I. nu a fost edificat defunctul T. I., împreună cu prima soție, sunt temeinice.

Casa a fost edificată de părinții defunctului T. I., anterior căsătoriei acestuia cu mama intervenientei Iurca M. și doar a fost finalizată parțial în timpul primei căsătorii și apoi în timpul căsătoriei celei de-a doua căsătorii a defunctului.

Cum cei care au construit casa, la data edificării, nu erau titularii dreptului de proprietate asupra terenului, tribunalul reține că nu este corectă statuarea primei instanțe în sensul că dreptul de proprietate asupra casei l-au dobândit părinții defunctului T. I. aceștia având doar un drept de creanță, prezumția de proprietate, ca urmare a accesiunii, prevăzută de art.492, din Codul civil de la 1864, fiind în favoarea proprietarului terenului.

Întrucât, prin sentința atacată cu prezentul apel, s-a constatat, de prima instanță, că terenul, pe care este edificată casa, a devenit proprietar T. I., acesta a devenit, astfel și proprietar al casei, cu titlu de accesiune, conform art.492 din Codul civil din 1864 și nu cu titlu de edificare bun comun împreună cu prima soție.

Prin urmare, în favoarea părinților defunctului T. I., respectiv a moștenitorilor acestora se naște un drept de creanță și nu dețin în patrimoniu dreptul de proprietate asupra casei obiect al prezentului litigiului.

Cum intervenienta a solicitat instanței să constate că părinții ei au dobândit dreptul de proprietate asupra casei, prin edificare, împreună cu prima soție, bun comun, în cote egale și cum, pentru cele arătate anterior, tatăl apelantei nu a dobândit dreptul de proprietate asupra casei în această modalitate, ci cu titlu de accesiune,

tribunalul concluzionează ca fiind corectă soluț

ia instanț

ei de fond, potrivit căreia cota de ½ din casă nu a fost inclusă în masa succesorală a acestuia.

Și prin apelul declarat apelanta a invocat același titlu de dobândire a dreptului de proprietate de către tatăl ei, astfel că, având în vedere dispozițiile art.295 din codul de procedură civilă din 1865, tribunalul constată că nu se impune includerea casei în asa succesorală.

Referitor la cota de 1,5/320 părți din terenul înscris în c.f. nr.1050 I. M. , ce a constituit obiectul contractului de donație, pe care instanța de fond l-a redus la cotitatea disponibilă specială, tribunalul reține că, potrivit înscrierilor din carte funciară nr.1050 I.

M., la data decesului numitului T. I. acesta era întabulat asupra cotei de 1,5/320 părți din terenul în suprafață de 23.062 m.p. iar intimata T. ana,soția supraviețuitoare asupra cotei de 1,5/320 părți din același teren, dobândită cu titlu de donație, potrivit contractului de donație autentic, a cărui reducere a dispus-o instanța de fond, astfel că, în masa succesorală a defunctului T. I., trebuie inclusă și cota parte indiviză de 1,5/320 părți întabulată în favoarea acestuia, cât și cota parte din cota de 1,5/320 părți, întabulată pe intimata T. Ana, ce depășește cotitatea disponibilă specială, prevăzută de art.939 din Codul civil din 1864..

Din cumularea cotei de proprietate înscrisă în c.f. în favoarea defunctului cu cota de coproprietate rezultată după reducerea contractului de donație la cotitatea disponibilă(de la 12/2560 părți la 9/2560 părți), rezultă cota de 15/2560 părți (1,875/320

părți), din terenul din c.f. 1050 I. M., în suprafață de 23.062 m.p. ce trebuie inclusă în masa succesorală a defunctului.

Având în vedere că, potrivit expertizei imobiliare existente la nivelul Camerei Notarilor publici, valoarea pentru 1 m.p. de teren fânaț, situat în extravilanul localității I.

M. este de 0,4 lei, valoarea corespunzătoare cotei părți din teren ce trebuie inclusă în masa succesorală este de 54 lei.

În ce privește, fântâna și împrejmuirile terenului din intravilan, se reține că, în mod legal, prima instanță nu le-a inclus în masa succesorală cât timp nici reclamanta și nici intervenienta nu au solicitat includerea acestor bunuri în masa succesorală.

Sentința este legală și temeinică și în ce privește valoarea îmbunătățirilor aduse construcțiilor de intimata C. Ana, îmbunătățiri care, conform suplimentului de expertiză întocmit în apel(f.275, 282-285 dosar apel), acestea au o valoare chiar mai mare decât ce a reținută de instanța de fond, fiind evident că nu s-au reținut decât lucrările efectuate de intimata C. Ana, așa cum acestea au fost probate în fața instanței de fond cât și în apel( f.504-517, f.-528-529, f.547-458).

În ceea ce privește valoarea totală a masei succesorale, tribunalul constată că la valoarea masei succesorale, stabilită de prima instanță, trebuie adăugată valoarea cotei de 15/2560 părți din terenul în suprafață de 23.063 m.p., din c.f.nr.1050 I. M., care urmează să fie inclusă în masa succesorală de tribunal, de 54 lei, așa că rezultă o valoare totală a masei succesorale supuse partajului este de 70.468 lei.

Criticile privind cotele de moștenire ce revin intervenientei apelante, Iurca M., și reclamantei intimate T. Ana, tribunalul reține că sunt întemeiate doar în parte

.

Apelanta nu arată modaliattea în care a ajuns la concluzia cp ei îi revine o cotă de 3/4 părți, cât timp rezerva ei est ed ½ părți, iar cotitate adisponibilă specială prevăzută de art.939 Cod civil revine reclamnatei, fiind cota de care defunctul a putut dispune priun testament șli nu reprezintă rezervă pentru copil iar asupra cote de 174 părți rămase are cotă parte și soția supraviețuitoare, cu titlu de rezervă, potriivt Legii nr.319/1944.

Corect a reținut prima instanță că, în speță, diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară(de 3/8 părți) și cotitatea disponibilă specială de ¼(2/8 părți), se împarte potrivit cotelor legale de moștenire între reclamantă și intervenientă și nu revine doar intervenientei, însă determinare a cotelor părți ce revin celor două moștenitoare s-a făcut eronat întrucât instanța de fond a imputat rezerva soțului supraviețuitor de 1/8 părți asupra întregii moșteniri ceea ce a avut drept consecință o cotă mai mică pentru rezerva intervenientei, care a fost determinată ca fiind ½ din 7/8 părți din moștenire.

Or, rezerva legală a intervenientei, care este copil al defunctului, este de ½ părți care se determină din întreaga moștenire iar rezerva legală a soției supraviețuitoare de 1/8 părți se impută asupra cotității disponibile, fără să afecteze rezerva de ½ părți a copilului.

Prin urmare cota reclamantei cu titlu de rezervă legală ordinară este de ½ din întreaga moștenire.

Rezerva legală a soțului supraviețuitor este 1/8 părți din întreaga moștenire și rezerva acestuia cu cea a intervenientei, cumulate, sunt o cotă de 5/8 părți, astfel că ar rezulta o cotitate disponibilă ordinară, de care defunctul ar fi putut dispune prin testament, de 3/8 părți, dacă nu s-ar aplica dispozițiile art.939 din Codul civil. Cum sunt incidente dispozițiile art.939 Cod civil, cota de care defunctul a putut dispune prin testament în favoarea soției, este de doar 2/8 părți(1/4 cotitatea disponibilă specială).

În ce privește cota de 1/8 părți ( diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară, de 3/8 și cea specială de 2/8 părți, prevăzută de art.939 Cod civil), această parte din moștenire revenea în întregime copilului numai înainte de Legea nr.319/1944, lege care a instituit dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor. După data intrării în vigoare a acestei legi, diferența dintre cotitatea disponibilă ordinară și cea specială, se

împarte între fiică și soția moștenitoare, potrivit regulilor aplicabile succesiunii legale, adică în cotă de ¾ părți fiica și, în cotă de ¼ părți, soția supraviețuitoare.

Aș

a fiind, prin cumularea cotei de ½ părț

i (8/16 părț

i) cu cota de ¾ părț

i din cota de 2/8 părț

i, rezultă o cotă totală din moștenire pentru apelantă de 11/16 părți sau 22/32 părți sau 44/64 părți(68,75%), mai mică decât cota ¾ părți(75%) cât a solicitat apelanta, dar mai mare decât cota de 37/64 părți (57,813 %), cât a reținut prima instanță.

La rândul ei, reclamante, în calitate de soție supraviețuitoare, îi revine din moștenire, cota de 20/64 părți(31,25%), mai puțin decât a stabilit prima instanță 27/64/(42,19%).

În consecință intervenienta este îndreptățită valoric la suma de 48.447 lei, corespunzătoare cotei de 44/64 părți din moștenire iar reclamantei îi revine o valoare de

22.021 lei din moștenire.

Critica referitoare la modalitatea de partaj, nu este întemeiată , având în vedere că intervenienta nu locuiește în localitatea în care sunt situate imobilele obiect al partajului, acestea se află în folosința reclamantei, care este femeie în vârstă, a locuit în casă și a folosit întreg terenul aferent construcțiilor atât în timpul căsătoriei cât și după decesul soțului, deține cota de ½ părți din bucătăria de vară și anexele gospodărești cu titlu de edificare, intervenienta nu intenționează să-și schimbe domiciliul în localitatea I. M., ceea ce justifică atribuirea imobilelor în întregime reclamantei, potrivit art.673 indice 9 din Codul de procedură civilă din 1865, chiar dacă apelanta are o cotă parte mai mare, întrucât cota parte din imobile nu constituie singurul criteriu care trebuie avut în vedere la parat.

În consecință reclamanta intimată T. Ana va fi obligată la plata de sultă către intervenientă.

Ca urmare a includerii în masa succesorală ș

i a cotei de 15/2560 părți din terenul în suprafață de 23.062 m.p., înscris în c.f. nr.1050 I. M., nr. top._ /_, 6390 și 6392, în valoare de 54 lei, tribunalul va atribui ș

i acest bun reclamantei, urmând să se rectifice în cartea funciară titlul reclamantei asupra cotei întabulate în c.f.., astfel că sulta totală cuvenită intervenientei este de 48.447 lei(și nu doar parțială cum a statuat prima instanță).

Față de aceste considerente de fapt și de drept, apelul este fondat în parte, în limita celor anterior expuse și, în consecință, în baza art.296 din Codul de procedură civilă din 1865, apelul va fi admis în parte, sentința va fi schimbată în parte în sensul că va constata că în masă succesorală a defunctului T. I. (a lui I. ), decedat la data de 0_, se include și cota de 15/2560 părți din terenul în suprafață de 23.062 m.p., înscris în c.f. nr.1050 I. M., nr. top._ /_, 6390 și 6392, în valoare de 54 lei; va constata că valoarea totală a masei succesorale este de 70.468 lei;va constata că vocația succesorală a intervenientei Iurca M. este în cotă de 44/64 părți(său11/16 părți) și a reclamantei T. Ana este în cotă de in cotă de 20/64 părți(său 5/16 părți) din masa succesorală; va atribuie reclamantei T. Ana și cota de 15/2560 părți din terenul în suprafață de 23.062 m.p., înscris în c.f. nr.1050 I. M., nr. top._ /_, 6390 și 6392, în valoare de 54 lei, urmând să fie rectificată înscrierea din cartea funciară nr.1050 I. M., în sensul menționării reducerii cotei înscrise în favoarea reclamantei T. Ana, dobândită cu titlu de donație, de la 12/2560 părți(1,5/320 părți) la 9/2560 părți și înscrierea acesteia în c.f. cu titlu de moștenire și partaj asupra cotei de 15/2560 părți(adică 1,875/320 părți); va obliga reclamanta să plătească intervenientei Iurca M. suma de 48.447 lei, cu titlu de sultă.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art.276 C.pr.civ., va compensa parțial cheltuielile de judecată efectuate în apel, respectiv onorariile de avocat în întregime și va obliga intimata T. Ana să plătească intervenientei suma de 290 lei, cu titlu de taxă judiciară de timbru și timbru

judiciar, parțiale, în limita admiterii pretențiilor apelantei, care a obținut mai mult față de sulta acordată de prima instanță cu 7.722 lei și va respinge restul pretențiilor intervenientei privind cheltuielile de judecată în apel, care au fost efectuate de apelantă pentru susținerea criticilor formulate prin apelul declarat, care nu au fost admise.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite, în parte, apelul declarat de intervenienta Iurca M. , domiciliată in localitatea S. l M., strada B. V., bloc 19, sc. 4, et. 2, ap. 67, județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr.705/2011, pronunțată de Judecătoria Năsăud in dosarul nr._ , schimbă in parte sentința atacată, în sensul:

Constată că, în masă succesorală a defunctului T. I. (a lui I. ), decedat la data de 0_, se include și cota de 15/2560 părți din terenul în suprafață de 23.062 m.p., înscris în c.f. nr.1050 I. M., nr. top._ /_, 6390 și 6392, în valoare de 54 lei.

Constată că valoarea totală a masei succesorale este de 70.468 lei;

Constată că vocația succesorală a intervenientei Iurca M. este în cotă de 44/64 părți(său11/16 părți) și a reclamantei T. Ana este în cotă de în cotă de 20/64 părți(său 5/16 părți) din masa succesorală.

Atribuie reclamantei T. Ana și cota de 15/2560 părți din terenul în suprafață de 23.062 m.p., înscris în c.f. nr.1050 I. M., nr. top._ /_, 6390 și 6392, în valoare de 54 lei, urmând să fie rectificată înscrierea din cartea funciară nr.1050 I. M., în sensul menționării reducerii cotei înscrise în favoarea reclamantei T. Ana, dobândită cu titlu de donație, de la 12/2560 părți(1,5/320 părți) la 9/2560 părți și înscrierea acesteia în c.f. cu titlu de moștenire și partaj asupra cotei de 15/2560 părți(adică 1,875/320 părți).

Obligă reclamanta să plătească intervenientei Iurca M. suma de 48.447 lei, cu titlu de sultă.

Menține dispozițiile sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

Compensează parțial cheltuielile de judecată in apel, respectiv onorariile de avocat în întregime și obligă intimata T. Ana să plătească intervenientei suma de 290 lei, cu titlu de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, parțiale, în apel și respinge restul pretențiilor intervenientei privind cheltuielile de judecată în apel.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicate. Pronunțată in ședința publică din 30 octombrie 2013.

PREȘEDINTE,		JUDECĂTOR,		GREFIER,
R. -I. B.	M. -L.	B. N.	G.

Redactat BRI/tehnoredactat BRI/_ /5 ex. Judecător fond MDM

← Decizia civilă nr. 75/2013. Uzucapiune		Decizia civilă nr. 46/2013. Uzucapiune →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Decizia civilă nr. 132/2013. Uzucapiune Decizia civilă nr. 245/2013. Uzucapiune Decizia civilă nr. 492/2013. Uzucapiune Decizia civilă nr. 75/2013. Uzucapiune Decizia civilă nr. 46/2013. Uzucapiune Sentința civilă nr. 626/2013. Uzucapiune Decizia civilă nr. 340/2013. Uzucapiune Decizia civilă nr. 88/2013. Uzucapiune