Decizia civilă nr. 340/2013. Uzucapiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 340/R/2013
Ședința publică din data de 11 septembrie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: R. | - I. | A B. | , judecător |
JUDECĂTOR: M. | L. | B. | |
JUDECĂTOR: G. | C. | F. | , președinte de secție |
GREFIER: N. | G. |
S-a luat în examinare recursul civil declarat de reclamantul D. I. împotriva sentinței civile nr.901/2013, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurent avocat Bora Ieronim, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Tribunalul constată că este competent să soluționeze prezentul recurs.
Reprezentantul recurentului, avocat Bora Ieronim, arată că susține recursul așa cum a fost formulat în scris. Depune la dosar chitanța privind plata taxei judiciare de timbru în recurs în cuantum de 215 lei și timbru judiciar de 7,8 lei.
Instanța constată recursul în termen legal declarat, motivat și legal timbrat.
Reprezentantul recurentului, avocat Bora Ieronim, arată că nu formulează cereri prealabile dezbaterii recursului.
Nemaifiind cereri prealabile soluționării recursului, tribunalul închide faza de Reprezentantul recurentului, avocat Bora Ieronim, solicită admiterea recursului așa
cum a fost formulat în scris, fără cheltuieli de judecată.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin sentința civilă nr. nr.901/2013 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, instanța admite în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamantul D.
I.
, domiciliat în loc. M., nr.806, jud. B. -Năsăud, în contradictoriu cu pârâții V. T.
M., nr. 1301, Jud. B. -Năsăud, V. M. - M., nr. 1301, Jud. B. -Năsăud, M.
M.
- M., nr. 21, Jud. B. -Năsăud, C. E.
- M., nr. 332, Jud. B. -Năsăud, M.
I.
- M., nr. 20, Jud. B. -Năsăud, I. P.
- M., nr. 1155, Jud. B. -Năsăud, B.
M.
- M., nr. 587, Jud. B. -Năsăud, M. M.
- M., nr. 21, Jud. B. -Năsăud,
H. F.
- M., nr. 573, Jud. B. -Năsăud, C. L.
- M., nr. 207, ap. 11, Jud.
B. -Năsăud, M. I. - com. Dumitra, C., nr. 37, Jud. B. -Năsăud, R. A. - M.
, nr. 1312, Jud. B. -Năsăud, R. D. - M., nr. 1349, Jud. B. -Năsăud, C. V.
M., nr. 899, Jud. B. -Năsăud, R. A. - M., nr. 6A, Jud. B. -Năsăud, H.
R.
- M., nr. 9, Jud. B. -Năsăud, V. C.
- M., nr. 7, Jud. B. -Năsăud, B.
D.
- com. M., A., nr. 408, Jud. B. -Năsăud, M. O.
- M., nr. 894, Jud. B.
-Năsăud, M. S. - M., nr. 894, Jud. B. -Năsăud, M. G. - M., nr. 1103, Jud. B. -Năsăud S. T. , Năsăud, prin afișare la ușa instanței, jud. B. -Năsăud și, în consecință:
Constată că, defuncții M. M. și M. V. au dobândit, prin joncțiunea posesiilor dreptul de proprietate prin uzucapiune, asupra unei parcele de 952 mp teren din care 803 mp fac parte din întregul teren înscris în CF 25973 M., top 4724/5/3/2, în
suprafață totală de 7.404 mp, iar 149 mp fac parte din întregul teren înscris în CF 25473
M., top 4726/2 în suprafață totală de 3.459 mp, potrivit identificărilor efectuate prin raportul de expertiză întocmit de expert B. Login (f.90-98) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Respinge ca neîntemeiate celelalte capete de cerere având ca obiect succesiune, partaj succesiune, validare antecontract vânzare-cumpărare, pronunțare hotărâre care să țină loc de act autentic, ieșire din indiviziune și înscriere în CF drept de proprietate.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Năsăud sub nr._, astfel cum a fost precizată pe parcursul procesului, reclamantul D. I. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâții V. Toder ș.a:
să se constate că numitul M. V. și M. M. au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren de 952 mp ,din întregul teren în scris în CF 25473 M., top 4726/2 și CF 25973 M. top 4724/5/3/2;
să se constate că masa succesorală rămasă după def. M. V., decedat la_ se compune din cota de ½ părți din terenul susmenționat:
să se constate că la această succesiune au vocație succesorală legală pârâta M.
M. în calitate de soție supraviețuitore în cotă de ¼ părți și pârâții C. E., V. M. și
I. în cotă de ¾ părți împreună;
să se partajeze această succesiune prin atribuirea acestei către pârâta V. M., ceilalți moștenitori fiind escontentați;
să se constate validitatea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la_ între pârâții V. Toder și V. M. și reclamantul D. I., cu privire la terenul în litigiu de 952 mp transmis pentru un preț de 1500 lei achitat integral;
să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic;
să se dispună ieșirea din indiviziune a reclamantului prin atribuirea către acesta a terenului cumpărat.
să se dispună întabularea în CF pe numele reclamantului asupra acestui teren.
În fapt, a arătat reclamantul că terenul în litigiu estre situat în extravilanul satului M.
. Din întregul teren înscris în CF, o suprafață de 952 mp a fost folosită de numiții B. L. și B. Viorica din anul 1940 până în anul 1959 când au transmis-o ca zestre fiicei lor - pârâta M. M. și soțului acesteia M. V. care, au continuat folosința până în anul 1992 când la rândul lor, au transmis-o ca zestre pârâților V. T. și V. M. Pe parcursul acestor termene suprafața a fost stăpânită în mod pașnic, public, continuu și sub nume de proprietar astfel că, termenul prescripției achizitive de 30 de ani sub care a început prescripția, s-a împlinit în anul 1970 în persoana pârâtei M. M. și soțului ei M.
V. .
Componența masei succesorale și vocația la moștenire este cea indicată în petitele acțiunii.
În fine, a arătat reclamantul că pârâții V. T. și V. M. s-au obligat să îi trans mită dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, iar el și-a îndeplinit obligațiile asumate.
Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea acțiunii, astfel cum a fost aceasta precizată, cu mențiunea că suprafața uzucapată a revenit pârâtei V. M., ceilalți moștenitori ai defunctului M. V., ca și M. M. în calitate de coproprietară, convenind în acest sens și fiind escontentați.
În drept, s-au invocat prevederile art.650 și urm., art.669 și urm., art.728, art.729 și urm., art.1860, art.1890 din vechiul Cod civil, art.669 și urm., art.1143 și urm. și art.1669 din Noul Cod Civil, art.1452 cod civil austriac, Decretul-Lege nr. 115/1938, legea nr7/1997 și art.373 ind.1 și urm. Cod procedură civilă.
Pârâții V. T. și V. M., deși legal citați cu mențiunea de a se prezenta personal la interogator, nu s-au prezentat în instanță și nici nu au formulat apărări scrise în cauză.
De asemenea, ceilalți pârâți, deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nu au formulat întâmpinare.
În probațiune, reclamantul a depus la dosar antecontractul a cărui validitatea se solicită să se constate (în original la fila 5), Adeverința Primăriei M. nr.173/2012 privind situația proprietarilor tabulari, Încheierea nr.43/_ emisă de BNPA C., extras de CF, raportul de expertiză întocmit de expert B. Login și procesul-verbal de recepție al acestuia de O.C.P.I BN-BCPI Năsăud, acte de stare civilă și a solicitata interogatoriul pârâților V. M. și V. T. (f.79/809 și audierea martorilor Rais Ileana și Buha V. .
Raportul de expertiză a fost comunicat pârâților așa cum rezultă din procesele- verbale de la filele 104-128 care nu l-au contestat până la următorul termen de judecată comunicării.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Instanța este legal sesizată și competentă să judece prezenta cauză atât din punct de vedere material, raportat la obiectul și valoarea pricinii, cât și din punct de vedere teritorial, raportat pe de o parte la locul ultimului domiciliu al defunctului M. V. (comuna M. ), cât și la locul situării imobilului, în conformitate cu art.1, art.13 al.1 și art.14 pct.2 Cod procedură civilă în vigoare la data sesizării instanței.
În ceea ce privește fondul pricinii, instanța consideră că acțiunea astfel precizată este întemeiată doar în parte pentru următoarele considerente:
Terenul în litigiu este situat în extravilanul loc. M., ridul ,,Șeșul Cabei’’ între vecinii Dobzău Viorel, râul Someș, teren comunal și drum național, așa cum acesta este delimitat pe planul de situație de la fila 95.
Cu date de CF terenul în litigiu în suprafață totală de 952 mp, se identifică cu suprafața de 149 mp din întregul teren înscris în CF 25473 M. top 4726/2 în suprafață totală de 3459 mp și cu suprafața de 803 mp din întregul teren înscris în CF 25973 M. top 4724/5/3/2.
Astfel cum rezultă din declarațiile martorilor Rais Ileana și Buha V. audiați în cauză, coroborate cu identificările efectuate prin acest raportul de expertiză, instanța reține că, în fapt, parcela de 952 mp teren în litigiu s-a aflat în folosința numiților B. L. și B.
V. la începutul celui de-al doilea război mondial până în anul 1959 (conform certificatului de căsătorie de la fila 89) când l-au dat ca zestre fiicei lor M. M. și soțului acesteia M. V., cu prilejul căsătoriei lor. Cei doi soți au continuat să folosească terenul până în anul 1992 când, la rândul lor, l-au dat ca zestre fiicei lor V. M. și soțului acesteia V. T., cu prilejul căsătoriri lor (f.129), care la rândul lor au exercitat folosința terenului până în luna decembrie 2011 când s-au obligat să-l vândă reclamantului.
Atât M. M. și M. V. cât și antecesorii lor B. a L. și B. a V., precum și V. M. și V. T., au exercitat în perioadele arătate o posesie publică, pașnică, continuă, netulburată și sub nume de proprietar.
În consecință, ca urmare a joncțiunii posesiilor, instanța reține că termenul prescripției achizitive de 30 de ani sub care a început prima posesie dovedită în cauză, s-a împlinit în persoana numiților M. M. și M. V. . În consecință, în baza art.1452 și urm. Cod civil austriac aplicabil în temeiul art.31 din Legea nr. 389/1943 și art.6 din Legea nr. 241/1947 și art.201 din Legea nr. 71/2011, instanța va constata că, M. M. și M.
V. au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra acestui teren.
Pe de altă parte, așa cum s-a consemnat anterior, din probele administrate în cauză, respectiv, din declarațiile martorilor, rezultă cu certitudine că, M. V. și M.
M. la rândul lor au transmis încă în timpul vieții lui M. V. respectiv, în anul 1992, acesta teren ca zestre numiților V. T. și V. Mraia cu prilejul căsătoriei lor, moment începând cu care V. M. și T. au început să exercite asupra acestui teren o posesie sub nume de proprietar.
Acest fapt, este confirmat chiar prin acțiunea introductivă, însuși reclamantul invocând că numiții V. T. și V. M. au dobândit terenul ca zestre de la antecesorii lor, cu prilejul căsătoriei.
Data transmiterii terenului ca zestre, astfel invocată de reclamant și confirmată de martori respectiv anul 1992, rezultă și din certificatul de căsătorie al soților V. depus a dosar la fila 129.
În consecință, câtă vreme M. V. și M. M. au transmis terenul ca zestre fiicei lor V. M. și soțului acestuia V. T. care din acel moment (anul 1992) au început să exercite o posesie sub nume de proprietar asupra terenului, instanța va reține că la data decesului numitului M. V., survenit la_ așa cum rezultă din încheierea notarială de la fila 4, terenul nu mai exista în patrimoniul defunctului.
Pentru aceste motive, în baza art.650 și 651 din vechiul Cod civil în vigoare la data deschiderii succesiunii, se vor respinge ca neîntemeiate petitele de dezbatere a succesiunii după defunctul M. V. .
În consecință, se va respinge ca neîntemeiat și petitul auxiliar de partaj al acestei succesiuni și atribuire a terenului în întregime către V. M.
Câtă vreme în cauză nu s-a făcut dovada faptului că V. M. deținea acest teren cu titlu de succesiune și partaj după antecesorii ei, așa cum s-a invocat în cauză, la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, se va respinge ca neîntemeiat și acest capăt de cerere prin care se solicită validitatea antecontractului încheiat sub semnătură privată la data de_ .
Pe cale de consecință, se va respinge ca neîntemeiat și petitul auxiliar, de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
Nefăcând dovada dreptului său indiviz asupra eternului în litigiu, se va respinge ca neîntemeiat și petitul de ieșire din indiviziune a reclamantului cu privire la acest teren, respectiv de întabulare în CF a dreptul de proprietate pe numele reclamantului.
În drept sunt aplicabile prevederile art.1143 și urm., art.669 și urm., art.1179 și urm., art.1669, art.1673 și 1676 și art.885 din Noul Cod civil și Legea nr. 7/1996, precum și art.673 ind.1 și urm. Cod procedură civilă în vigoare la data sesizării instanței.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Împotriva sentinței expuse, în termen, a declarat recurs reclamantul D. I.
care a solicitat modificarea în parte a sentinței atacate in sensul admiterii in întregime a acțiunii, apreciind că hotărârea este nelegală și netemeinică.
În susținerea recursului se invocă următoarele:
În esență, se arată că instanța de fond a respins o parte dintre cererile formulate de reclamant deoarece a apreciat că nu face parte din masa succesorală rămasă în urma defunctului M. V. cota de 1/2 din suprafața de teren uzucapată. A respins în consecință si celelalte petite accesorii acestei cereri. Insă a fost admis capătul de cerere prin care a solicitat sa se constate ca pârâta M. M. si soțul, defunctul M. V. au dobândit in proprietate suprafața de 952 mp. din imobilele in litigiu.
Este real ca suprafața in litigiu a fost transmisă ca zestre pârâților V. T. si V.
M., in anul 1992 si că aceștia au folosit imobilul de atunci-considerandu-se proprietari. Nu este însă intemeiată reținerea instanței că în acest mod imobilul ar fi ieșit din patrimoniul pârâților M. M. si M. V., la acea datĂ. Înzestrarea făcută de părinți către copii nu transferă proprietatea, nu este un act juridic translativ de proprietate. Nu s-ar putea retine nici că Vartic M. si Vartic T. ar fi dobândit în proprietate, prin prescripție achizitiva acest imobil-deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de DL. 115/1938. Nici ca o donație ce transferă proprietatea nu poate fi interpretată această înzestrare, deoarece nu a fost făcută prin act autentic. De altfel nici nu a fost înscris in cartea funciară un drept de proprietate al acestor pârâți or, dispozițiile DL 115/1938 prevăd principiul efectul constitutiv de drepturi al înscrierilor în cartea funciara, cu unele exceptii-ce nu pot fi reținute in prezenta cauză.
În consecință, cota de 1/2 din suprafața uzucapată a rămas in patrimoniul defunctului M. V. și după transmiterea acestuia in posesia pârâților V. T. si V.
M. iar celelalte capete de cerere formulate sunt întemeiate.
În drept au fost indicate dispozițiile art. 304 pct.9, art. 3041 C. pr. civ..
Intimații, deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nici nu au formulat apărări
scrise.
Recursul declarat este fondat în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Statuările instanței de fond în sensul că "prin înzestrare"; terenul a ieșit din patrimoniul celor doi părinți ai pârâtei V. M. și, drept consecință, la decesul numitului
M. V. cota de 1/2 din terenul de 952 m.p. nu se mai afla în patrimoniul acestuia sunt netemeinice.
Actul înzestrării la care face referire instanța de fond reprezintă o donație încheiată între părinți și copii fără respectarea formei autentice astfel că nu se poate reține că prin aceasta imobilul a ieșit din patrimoniul proprietarului donator.
Prin urmare, la decesul unuia dintre părinți terenul se afla în patrimoniul acestuia și doar posesia aparținea fiicei și soțului acesteia astfel că, în speță, sunt întemeiate cererea prin care reclamantul a solicitat constatarea compunerii masei succesorale rămasă după numitului M. V., respectiv în succesiunea acestuia intră cota de ½ părți din terenul în suprafață de 952 m.p. dobândit în proprietate împreună cu soția, cealaltă cotă de1/2 părți revenind acesteia, urmare a sistării comunității de bunuri dintre soți, prin deces, precum și cererea privind stabilirea vocației succesorale la această succesiune, așa cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar, succesiunea revenind soției supraviețuitoare, M. M., în cotă de 1/4 părți și celor trei copii, pârâții
V. M., C. E. și M. I., în cotă de ¾ părți împreună și urmează ca sentința să fie modificată în acest sens.
În ce privește cererea de partaj a masei succesorale și respectiv de partaj a imobilului, pe de o parte reclamantul susține că terenul a intrat în posesia pârâtei V. M. și a soțului acesteia ca urmare a înzestrării(susținere făcută în acțiunea inițială) și, pe de altă parte, prin precizarea de acțiune(f.43) susține că terenul a revenit pârâtei V. M., în întregime, cu titlu de partaj și că ceilalți moștenitori, respectiv coproprietari ar fi fost despăgubiți pentru cota lor parte din imobil.
Însă, reclamantul nu a probat că promitenta vânzătoare a despăgubit-o pe mama, M. M. și pe cei doi frați, C. E. și M. I., nici nu a indicat ce alte bunuri ar fi preluat aceștia din masa succesorală în vederea compensării și nici nu a indicat valoarea reală a imobilului teren, pentru ca instanța să poată determina sulta cuvenită celorlalți moștenitorilor respectiv celeilalte coproprietare.
Or, potrivit art.673/5 alin.2 C.pr.civ., când nu se formează loturi pentru toți coproprietarii ceilalți vor primi o sumă în bani corespunzător cotei fiecăruia.
Suma indicată ca fiind preț în antecontractul de vânzare cumpărare nu poate fi avută în vedere de instanță cât timp această sumă a fost stabilită doar de unul din moștenitori(cel căruia i-a revenit bunul) și nu de toți coproprietarii terenului. Prezumția instituită de art.225 C.pr.civ., este incidentă doar în privința moștenitoarei promitentă- vânzătoare, întrucât doar aceasta a fost citată cu mențiunea la interogatoriu și doar în privința acesteia s-au depus întrebările în scris(f.79) ceilalți moștenitori coproprietari nefiind citați cu această mențiune.
Cum, prin cererea de recurs, reclamatul nu a formulat critici concrete cu privire la respingerea cererilor subsecvente constatării vocației succesorale, arătând doar că
"celelalte capete din acțiune sunt întemeiate"; și nici nu a solicitat efectuarea unei expertize de evaluare, tribunalul reține că se impune menținerea soluției de respingere a cererii de partaj a masei succesorale și respectiv de partajare a imobilului teren.
Ca urmare a menținerii acestor dispoziții din sentință, tribunalul constată că recurentul reclamant nu a probat faptul că terenul este proprietatea exclusivă a promitentei vânzătoare pentru a se putea constata valabilitatea antecontractului de vânzare cumpărare și întabularea acestuia în cartea funciară astfel că și dispozițiile de respingere a acestor cereri vor fi menținute.
În măsura în care reclamantul sau promitenta vânzătoare vor dovedi că terenul a revenit acesteia, în urma unui partaj, încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, reclamantul recurent în calitate de promitent-cumpărător va putea solicita constatarea valabilității antecontractului de vânzare cumpărare.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. recursul va fi admis în parte și sentința va fi modificată în parte în sensul că se va constata că masa succesorală rămasă după defunctul M. V., decedat la data de 0_, se compune din cota de 1/2 părți din terenul în suprafață de 952 mp ( dobândit prin uzucapiune) și vocație succesorală la aceasta au pârâta M. M., în cotă de 1/4 părți, în calitate de soție supraviețuitoare și pârâții V. M., C. E. și M. I., împreună, în cotă de 3/4 părți în calitate de fii și vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite, în parte, recursul declarat de reclamantul D. I., împotriva sentinței civile nr.901/2013, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, pe care o modifică în parte, în sensul că:
-constată că masa succesorală rămasă după defunctul M. V., decedat la data de 0_, se compune din cota de 1/2 părți din terenul în suprafață de 952 mp ( dobândit prin uzucapiune) și vocație succesorală la aceasta au pârâta M. M., în cotă de 1/4 părți, în calitate de soție supraviețuitoare și pârâții V. M., C. E. și M. I., împreună, în cotă de 3/4 părți în calitate de fii.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
B. R. -I. B. M. -L. G. N.
F. G. -C.
Redactat BRI/tehnoredactat BRI/_ /2 ex. Judecător fond MDM
| ← Sentința civilă nr. 626/2013. Uzucapiune | Decizia civilă nr. 88/2013. Uzucapiune → |
|---|
