Decizia civilă nr. 141/2013. Grănițuire

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

cod operator 4204

ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR.141/A

Ședința publică din_ Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Brîndușa G.

J. ECĂTOR: A. S. T.

GREFIER: Roman M.

Pe rol este pronunțarea soluției asupra apelurilor civile declarate de către pârâții H. G., H. A., H. G., toți cu domiciliul în comuna Ieud, nr. 531 jud. M. și de către reclamanta R. A., domiciliată în municipiul T., str. C. nr. 4 jud. Timiș, și intervenientul în nume propriu R. G., domiciliat în sat Dudeștii Noi nr. 430 jud. Timiș, cu domiciliul ales în municipiul T., str.

C., nr. 4 jud. Timiș împotriva sentinței civile nr. 721 din_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești în dosarul nr._, având ca obiect grănițuire.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de_, fiind

consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi_, când a decis următoarele.

Constată că prin sentința civilă nr. 721 din_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești s-au admis în parte acțiunile formulate și modificate de reclamanta R. A. și de intervenientul R. G. în contradictoriu cu pârâții H.

G., H. A. și H. G. și, în consecință, s-a stabilit linia de hotar dintre

terenul situat în localitatea Ieud nr. 435, proprietatea reclamantei R. A. și a intervenientului R. G., înscris în C.F. 3200 nr.cadastral 11249 și terenul situat în aceeași localitate la nr.431 proprietatea extratabulară a pârâtului H.

pe aliniamentul 39 - 41 - 38 - 29 - 30 - 4 conturat cu albastru în Varianta A din planul de situație - anexa grafică nr. 1 din completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Suciu M., ce face parte integrantă din dispozitivul sentinței.
Pârâtul H. G. a fost obligat să le permită reclamantei și intervenientului să ridice un gard pe linia de mejdă stabilită mai sus și, alături de pârâții H. A. și H. G., a fost obligat să-și ridice gardurile doar în măsura în care le-au amplasat dincolo de linia de mejdă stabilită în cauza pendinte, înspre proprietatea reclamantei și a intervenientului.
Toți pârâții au fost obligați să permită accesul reclamantei și a intervenientului pentru executarea lucrărilor de tencuire, zugrăvire și întreținere la pereții din spatele casei și a anexei gospodărești situate în localitatea Ieud, sub sancțiunea daunelor cominatorii în cuantum de 10 lei/zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a sentinței.
De asemenea, pârâții au fost obligați să permită accesul reclamantei și a intervenientului pentru executarea la acoperișul casei și anexelor de mai sus a lucrărilor de montare ciotorne, scurgerile de apă și opritori pentru zăpadă, sub sancțiunea daunelor cominatorii în cuantum de 10 lei/zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a sentinței.
A fost respins petitul din acțiunea principală și cel din cererea de intervenție având ca obiect revendicare imobiliară, iar acțiunea civilă modificată intentată de reclamanta C. I. a fost respinsă sub aspectul tuturor petitelor.
Prima instanță a respins și cererea reconvențională formulată și modificată de pârâții - reclamanți H. G., H. A. și H. G. sub aspectul tuturor petitelor și i-a obligat pe aceștia să plătească, în solidar, reclamantei R. A. și intervenientului R. G. suma de 4030 lei cheltuieli de judecată parțiale.
Prin încheierea din_ s-a completat dispozitivul sentinței civile
nr. 721/24 noiembrie 2011 în sensul că la pct. 3 unde pârâții au fost obligați să-și ridice gardurile doar în măsura în care le-au amplasat dincolo de linia de mejdă stabilită în cauza pendinte, înspre proprietatea reclamantei și a intervenientului, s-a dispus și că *în caz de refuz înlăturarea acestora să fie făcută de către reclamantă și intervenient pe cheltuiala pârâților*.
Prima instanță a reținut că reclamantele C. I. și R. A. i-au
chemat în judecată pe pârâții H. G., H. A. și H. G. solicitând stabilirea liniei despărțitoare dintre proprietatea lor, înscrisă în CF 3155/N cu nr. top.11.201 Ieud și cea a pârâților, să fie obligați pârâții să le permită ridicarea unui gard pe linia de mejdă stabilită, precum și să le preda în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de teren ocupată prin mutarea liniei despărțitoare în interiorul proprietății, mărindu-și frontul la stradă de la 7,5 m la aproximativ
10 m, cu cheltuieli de judecată, învederând că sunt singurele moștenitoare acceptante după C. G., în calitate de soț și tată, care a obținut titlu de proprietate pentru mai multe terenuri în care este trecut și cel din litigiu.
Pârâți au început să intre în terenul lor, câte puțin din anul 1995 când au dărâmat gardul existent, iar în anul 2005 au smuls semnele exterioare de mejdă, precum și un țăruș care s-a bătut la înțelegere cu ei în același an. Au mai arătat
că linia despărțitoare dintre ei este vizibilă, având semne exterioare țărușul amintit și un copac, formând aliniamentul faptic, însă pârâții nu-l respectă.
Pârâții prin întâmpinare, au solicitat respingerea acțiunii reclamantelor ca neîntemeiată, arătând că reclamantele nu au respectat vechiul amplasament pe care erau edificate construcțiile pe care le-au demolat și care erau cu streașina pe linia de mejdă. Între terenurile lor se află un gard de sârmă, poziționat din drumul comunal și până la colțul clădirii noi, capătul de cerere privind grănițuirea fiind fără obiect, iar în legătură cu petitul în revendicare au precizat că nu dețin vreo suprafață de teren din terenul proprietatea reclamanților.
Pe cale reconvențională au solicitat obligarea reclamantelor să-și modifice șarpanta acoperișului clădirii noi, din două ape într-o apă, așa încât apele pluviale și topirea zăpezii să se scurgă în curtea acestora, învederând că acestea au edificat o casă de locuit, bucătărie cu grajd și sură pe linia de mejdă. În momentul construirii lor pârâții s-au adresat primăriei care a eliberat autorizația de construire și a solicitat să fie obligate să-și facă acoperișul într-o singură apă. Casa de locuit are o înălțime de 9 m și datorită șarpantei înalte și a streașinei, care este în curtea lor, iar distanța dintre case este de 3 m, apele pluviale și zăpada cad pe fațada casei, pe ușă și geamuri. Cu toate că Primăria Ieud, care le-a eliberat reclamantelor autorizația de construire, le-a anulat prelungirea autorizației, acestea au continuat edificarea construcțiilor.
Prin sentința civilă nr. 1229 din_, s-a respins acțiunea în grănițuire formulată de reclamantele Chindriș A. și Rasco A., în contradictoriu cu pârâții
G., Hotico A. și H. G., precum și cererea reconvențională formulată de pârâți privind modificarea șarpantei clădirii, însă recursul recla- mantelor a fost admis, iar prin decizia civilă nr. 479 /R din_ a T. ui M. sentința a fost casată și cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, cu îndrumarea de a se cerceta fondul cauzei.

În rejudecare cauza a fost înregistrată sub nr._, instanța constatând că la data de_, reclamanta Râșco A. și-a precizat și completat acțiunea solicitând obligarea pârâților să le predea în deplină proprietate și pașnică posesie suprafața de cea. 200 m.p. teren, pe care o dețin fără drept din terenul proprietatea sa și a soțului, situat în comuna Ieud, nr. 435, cuprins în C.F. nr. 3200 Ieud, nr. top. 11.249, stabilirea liniei despărțitoare dintre terenul proprietatea ei și terenul deținut de pârâți, situat în comuna Ieud la nr. administrativ 531, județ M., precum și obligarea pârâților să-i permită ridicarea unui gard, pe linia de mejdă ce va fi stabilită, sau în caz de refuz plata de daune cominatorii în sumă de 10/zi, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Prin completarea de acțiune, a solicitat obligarea pârâților de a ridica de pe terenul proprietatea ei situat în comuna Ieud, la nr. administrativ 435 cuprins în C.F. nr. 3200 Ieud, nr. top. 11.249, gardurile amplasate, inclusiv porțiunea dinspre drumul comunal, precum și alte construcții ce vor fi identificate sau în caz de refuz, înlăturarea acestora să fie făcută de către ea și soțul acesteia, pe cheltuiala pârâților.

A mai solicitat obligarea pârâților de a le permite accesul pentru executarea lucrărilor de tencuire, zugrăvire și întreținere la peretele din spatele casei și anexelor gospodărești sau, în caz de refuz, plata de către aceștia de daune

cominatorii de 10 lei/zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii ce se va pronunța în cauză, precum și obligarea pârâților de a le permite executarea la acoperișului casei și anexelor, a lucrărilor de montare ciotorne, scurgerile pentru apă și opritorile pentru zăpadă, sau în caz de refuz plata de către aceștia de daune cominatorii de 10 leii zi de întârziere.

In motivarea completării și a precizării de acțiune s-a arătat că imobilul situat în comuna Ieud a aparținut părinților reclamantei, dreptul de proprietate fiind reconstituit pe seama tatălui C. G. prin titlul de proprietate nr. 1933/42 din_, anterior titlului de proprietate fiind pus în posesie prin procesul verbal din 4 mai 1993. La acea dată, linia de mejdă era constituită din gard, în spatele casei vechi, distanța dintre casă și gard fiind de 1 m. Pârâții au ocupat o porțiune dinspre drum, desființând gardul dinainte, iar în continuare au mutat gardul în proprietatea ei cu circa 20 cm. În partea dinspre drum, prin amplasarea stâlpului de la poartă, au ocupat o suprafață mai mare. În anul 2005 reclamanța a ridicat actuala casă și, de comun acord cu pârâții, pentru a putea lucra la demolarea casei vechi și la ridicarea casei noi, au desființat gardul, bătând o țeava pe linia de gard pentru localizarea amplasamentului. Casa nouă a fost amplasată la o distanță de 8o cm de linia fostului gard.

Când casa a fost ridicată în roșu, pârâții, prin forță au ridicat gardurile actuale, pe care le-au amplasat în colțurile casei noi, ocupându-i o parte din teren, au distrus semnele vechi de hotar sau le-au acoperit cu pământ, în ideea de a nu mai fi identificate, lărgindu-și accesul în gospodărie de la 2,68 m la 3,70 m, iar din acel moment nu le-au mai dat voie reclamantelor să aibă acces în spatele casei. Astfel, nu au mai putut să execute lucrări la peretele din spatele casei și la acoperiș, la peretele din spatele anexelor, acestea nefiind tencuite, zugrăvite.

Pe parcursul derulării procesului, reclamanta C. I. și-a înstrăinat cota ei parte din imobil reclamantei și soțului acesteia, astfel că ea nefiind proprietară,

și-a pierdut calitate procesuală activă.

Prima instanță a mai reținut că la data de_ R. G. a formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care a formulat aceleași pretenții împotriva pârâților ca și soția sa reclamantă R. A., cererea de intervenție fiind fundamentată pe aceleași argumente de fapt ca și precizarea de acțiune.

Pârâții H. G., H. G. și H. A. nu s-au opus stabilirii liniei despărțitoare dintre cele două proprietăți și au arătat că de comun acord au reconfirmat mejda dintre proprietăți prin borne, lucru recunoscut de către reclamanți și nu corespunde adevărului faptul că ar fi mutat linia de mejdă. In ce privește ridicarea gardului au arătat că între proprietăți există o porțiune de gard începând de la stradă și până la construcția nouă edificată pe vechea mejdă în prelungirea traseului gardului existent, așa încât acest capăt de cerere este inexistent și solicită respingerea acestuia și a daunelor cominatorii.

In legătură cu completarea de acțiune, pârâții au arătat că nu au edificate construcții sau alte lucrări pe terenul proprietatea reclamanților, iar capătul de cerere privind obligația de a face, în sensul executării lucrărilor de tencuire, zugrăvire și întreținere la casă și anexele gospodărești este neîntemeiat, deoarece construcțiile în mediul rural se amplasează la o distanță de 60 cm. de proprietatea vecină tocmai pentru a permite proprietarului acestuia efectuarea lucrărilor arătate mai sus, iar reclamanții își întemeiază capătul de cerere pe propria lor

culpă. Din aceleași considerente este neîntemeiat și capătul de cerere privind obligația de a face, în sensul de a permite executarea la acoperișul casei și anexelor, a lucrărilor de montare jgheaburi (ciotorne), scurgerile pentru apă și opritorile pentru zăpadă.

Prin completarea cererii reconvenționale s-a solicitat obligarea pârâtelor reconvențional să-și modifice șarpanta acoperișului clădirii noi din două ape într- o apă, așa încât apele pluviale și zăpada topită să se scurgă în curtea acestora sau, în caz de refuz, obligarea acestora plata de daune cominatorii de 10 lei/zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii ce se va pronunța în cauză și până la executarea lucrărilor.

Au mai solicitat a se dispune rectificarea C.F. 3156 cu top. 11201 a comunei Ieud în sensul anulării în parte a încheierii de întabulare nr. 563/2005 cu repunerea în situația anterioară sub raport de C.F., rectificarea C.F. nr. 3200 cu top. 11249 în sensul anulării în parte a încheierilor C.F._ cu repunerea în situația anterioară sub raport de C.F..

In legătură cu anularea în parte a încheierilor, pârâții reclamanți au arătat că antecesorul părților, numitul C. G., și-a înscris dreptul de proprietate în

C.F. în anul 2005 pentru suprafața de 566 m.p. Cu ocazia identificării terenului sub raport de C.F. s-a comis o eroare în sensul că la întabularea acestei suprafețe s-a luat și nr. top. 198 înscris în C.F 177 leud, ce le aparține lor, iar acțiunea reclamantelor are la bază această înscriere, precum și titlul de proprietate eliberat pe seama antecesorului C. G. . Intre suprafața înscrisă în T.P de 692 m.p. și suprafața înscrisă în C.F. 566 m,.p. există o diferență de 126 m.p., această suprafață fiind revendicată de către reclamanți.

Apoi, analizând ansamblul probator prin prisma dispozițiilor legale în materie prima instanță a reținut că în baza legilor fondului funciar numitului C.

G. i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr. 1933/42 din_ asupra mai multor terenuri, printre care terenul de natură curți și construcții în suprafață de 692 m.p. dintre vecinii H. G., C. Ș., D. I. și drumul comunal, parte din top. 196, 197. Susnumitul a fost pus în posesie prin procesul verbal din_ de către Comisia comunală Ieud, anterior eliberării titlului de proprietate, defunctul întabulându-și dreptul de proprietate în cartea funciară asupra acestui imobil(f.54 - 55 din dosarul inițial).

Conform certificatului de moștenitor nr. 27 din_, reclamantele C.

I. și R. A. sunt moștenitoarele defunctului C. G., în calitate de soție supraviețuitoare și fiică.

La data de 23 octombrie 2008, reclamanta C. I. a vândut fiicei si ginerelui său, R. A. si R. G., prin contractul de vinzare cumpărare autentificat sub nr.2243, partea ce i s-a cuvenit din imobilul de mai sus (f.28 - 29 vol. I al dosar nr._ ). Ulterior, cei doi cumpărători si-au înscris dreptul de proprietate in C.F.3200 nr. top.11249 Ieud cu suprafața de 484 m.p.(f.24 - 27).

La data de_ intervenientul R. G. a obținut Autorizația de construire nr.3 de la Primăria comunei Ieud(f.30 - 40) a cărei valabilitate de construire s-a prelungit pina la data de_, în baza căreia reclamanta și intervenientul au construit o casa de locuit, grajd, bucatarie de vara si sura, foarte aproape de linia de mejda.

Prima instanță a mai reținut că, potrivit certificatului de moștenitor emis după defunctul H. D. (f.74 din dosarul initial) în masa succesorală rămasă după acesta este cuprinsă și suprafața de teren de 600 mp situată la locul numit

*Acasă*, unicul moștenitor al defunctului fiind pârâtul H. G. .

Cele două proprietăți sunt învecinate și au fost despărțite printr-un gard de sârmă fixat pe stâlp de lemn.

Nemultumit de locul pe care s-au ridicat constructiile, pârâtul a

formulat atât acțiune in grănițuire, cât si o acțiune separată de anulare partiala a titlului de proprietate eliberat pe numele defunctului C. G. . Prin Sentința civilă nr.1064/_ din dosar nr._ a J. ecatoriei Dragomirești acțiunea în anulare partiala a titlului de proprietate a fost

respinsă.

Prima instanță a reținut că în urma expertizei tehnico-judiciare întocmite în cauză în primul ciclu procesual de către expert Gavaler Iuliu, s-a constatat că terenul lui C. G. la front între pct. A-B are o lățime de 10,40 m față de 12,8 m din acte, pct. A fiind un stâlp de metal, iar pct. B - prelungirea liniei drumului în portița de la drum.

Între pct. C și D are o lățime de 8,40 m față de 9,60 din acte, ceea ce denotă că din terenul reclamantelor lipsește o suprafață de 128 m.p..

S-a aratat că în porțiunea din litigiu, între pct. A și E, care este colțul zidului casei există amplasat un gard din plasă de sârmă care obturează trecerea în dosul casei reclamantelor.

Verificând amplasarea construiților pârâților, expertul a constatat că între acestea și construcțiile reclamantelor există o distanță de 3,70 m, iar transpunând schița terenului reclamantelor din acte pe schița existentă, ar rezulta că pârâții ar avea mejda în jur de 1,5 m de la casă înspre terenul reclamantelor.În concluzie, a propus stabilirea mejdei pe linia A-F-G-H, unde pct. A este stâlpul de metal între terenurile părților, pct. F este la 0,80 m de colțul casei reclamantelor, pct. G este la 0,80 m de colțul casei reclamantelor, iar pct. H este capătul terenului și determină o lățime de 9,60m pentru terenul reclamantelor.

În rejudecare părțile au solicitat întocmirea unei noi expertize topo, precum și a unei expertize în construcții, astfel că ing. expert Suciu M. răspunzând la obiectivele instanței a arătat că proprietatea reclamantei se identificiă cu nr. top. 197 și parte din top. 196, terenul fiind intabulat pe nr. cadastral 11249 cu suprafața de 484 m.p. în C.F.3200 Ieud. La nord are ca vecin pe pârâtul H. G., la est drum comunal, la sud D. I. și la vest C. Ș. . Între pct. 39 și 41 C. Ș., este vecin cu pârâtul H. G., mejdă care este continuă spre drumul comunal, iar pct. 5-colț al nr. cadastral verde, situat cu 41 cm în terenul pârâților.

Terenul proprietatea extratabulară a pârâților este situat pe nr. top 198, înscris în C.F. 177Ieud (pe anexele grafice conturat cu nergru, cu suprafața tabulară de 539 m.p., proprietar tabular străbunica Iusko Agapia) natura de

folosință este curte, construcții și grădină. La est drum comunal, la sud reclamanta C. I. .

Pct. 39, 41 și 38 materializează vechea mejdă, în rest măsurătorile au fost raportate la picurul de streașină al construcțiilor aparținătoare intervenientului Râșco G. .

J. ecătoria a reținut pe baza constatărilor expertului că poziția nr. cadastral 11249 cu suprafața de 484 m.p., înscris în C.F. 3200 Ieud nu coincide în totalitate cu poziția reală a terenului aparținând intervenientului Râșco G. și anume la drumul comunal frontul la stradă nu corespunde cu cel real, poziția pct. 6 - colorat cu verde - este la 1,96 m față de grajdul pârâtului H. G. .

Prin completarea la raportul de expertiză expertul a propus două variante pentru linia de mejdă: situația reală din teren unde există un aliniament vechi pe aliniamentul pct. 39-41-38-30-4, conturat cu albastru, aliniament reprezentând mejda arătată de pârâți cu puncte-rămășițe ale unor vechi țăruși lângă fundația casei noi a reclamanților, țăruși rămași din gardul vechi în varianta A din anexa grafica nr.1.

Apoi a mai propus o variantă, cu negru, arătată de reclamanți, cu pct. 25 și

26 luate la streașina casei noi, care sunt deviate față de aliniament, mejda devenind o linie frântă(desenul notat cu A în anexa grafica nr.2).

De asemenea, expertul topograf a mai făcut o propunere conform propunerii reclamanților, raportat la identificarea nr. cadastral 11249 transpus după coordonatele punctelor 1-2-3-4-5-6-7-8-1 scrise cu verde pe anexa grafică nr. 1, mejda fiind aliniamentul 1-8-7-6-5, ce depășește mejda veche cu suprafața de 34 m.p. peste proprietatea pârâților.

După analiza punerii în posesie, a semnelor vechi rămase in teren, a calculului suprafeței rămase conform cu punerea în posesie, expertul topograf a considerat că mejda dintre proprietăți trebuie să fie ce reprezentată cu roșu, care coincide cu mejda veche.

Prima instanță a reținut că expertul în construcții Butean R., având în vedere planul de situație al reclamantei și al intevenientului, vizat de 0CP1 cu nr. 9195/_, a conchis că anexa a fost proiectată la o distanță de 80 cm față de limita de proprietate. Pe plan nu este menționată poziția casei față de limita de proprietate, cu mențiunea că în planșa analizată este prevăzută o distanță minimă față de limita de proprietate. Față de situația gardului existent din prima parte a curții (de la poartă până la casa nouă), rezultă că CI este amplasată la cea 18 cm

, iar C2 este retrasă cu 17 cm față de aliniamentul casei.

In concluzie, luând în considerare poziția, forma și dimensiunile casei, a considerat că planul de situația avut în vedere la ridicarea construcțiilor nu corespunde cu situația actuală.Pe aliniamentul construcțiilor noi situate pe proprietatea reclamantei gardurile au fost desființate. Șarpanta casei aparținând reclamantei și intervenientului are lățimea de 65 cm și depășește limita de proprietate materializată prin gardul existent cu 52 cm. Analizând expertiza topo, expertul în construcții a constatat că șarpanta depășește cu cca 20 cm limita propusă, șarpanta construcției C2 depășește parțial limita de proprietate propusă, iar șarpanta anexei nu depășește limita de proprietate propusă. Șarpanta construcțiilor noi are streașină realizată cu o lățime medie de 65 cm. Pentru ca aceasta să nu depășească limita de proprietate, se impune modificarea șarpantei

existente, prin desfacerea planului înclinat al șarpantei, orientat spre pârâți și realizarea unui calcan, remodelarea șarpantei fără a avea planul de scurgerea apelor pluviale, respectiv orientarea întregii șarpante spre sud, fapt care este propus pentru șarpanta anexei..

A stabilit că montarea de jgheaburi, burlane și opritori de zăpadă nu rezolvă decât parțial posibilitatea ca apa de ploaie și zăpada să nu cadă în terenul deținut de pârâți. In cazul ploilor torențiale și a zăpezii abundente, jgheaburile nu sunt capabile să preia în totalitate cantitatea de precipitații.

Pe zona construcțiilor reclamantei și intervenientului nu există garduri. Executarea lucrării de tencuire la pereții dinspre pârâți, zugrăvire și întreținere, nu se poate face fără a se monta schele de lucru și plase de protecție pe proprietatea pârâților. Deci, pentru executarea acestor lucrări și pentru montarea jgheaburilor este nevoie de permisiunea pârâților pentru acces.

Prin completarea la raportul de expertiză, răspunzând obiecțiunilor reclamanților, expertul în construcții a menționat că șarpanta casei aparținând reclamantei și intervenientului are lățimea de 65 cm și depășește limita de proprietate propusă (linia roșie recomandată prin expertiza topografică) cu cca 20 cm. Șarpanta construcției C2 depășește parțial limita de proprietate propusă. Șarpanta anexei nu depășește limita de proprietate propusă(anexa 4 din raportul de expertiză).Pentru ca șarpanta casei să nu depășească limita de proprietate se impune remodelarea șarpantei.

Deoarece și la această completare părțile au formulat obiecțiuni s-a întocmit o nouă completare la raport prin care s-a reținut că față de linia albastră, aliniamentul punctelor 39-41-38-30-4 anexa grafică 1 din completări la expertiza topografică reprezentând mejda arătată de pârâți, distanța dintre linia albastră și casa reclamanților este variabilă de la 47,5 cm până la 46,7 cm pe aliniamentul C1 și de la 68 cm până la 35 cm pe aliniamentul C2, de la 58 cm până la 35 cm pe aliniamentul anexei (anexa 1).

S-a stabilit distanța și depășirile liniilor de mejdă și după celelalte propuneri făcute de către expertul topograf, de fiecare dată șarpanta depășind mejda cu 20 până la 30 cm.

J. ecătoria a reținut că existența unei mejde vechi, cea notată cu albastru în anexa 2, figura A, din completarea de expertiză, a fost confirmată atît de martorii propuși de către pârâți, respectiv Ilea Gavri/ă(f.98 Vol. I dosar_ ) și C.

G. (f. 164), cât și de către cei propuși de reclamantă:P. G. (f.99) și P. Ș. (f. 28 Vol. II dosar_ ).

Față de considerentele reținute, prima instanță, în temeiul art. 584 C.civ., a stabilit linia despărțitoare dintre terenul proprietatea reclamantei R. A. și a intervenientului R. G. și terenul proprietatea exțratabulară a pârâtului H.

G. pe aliniamentul 39 - 41 - 38 - 29 - 30 -4 conturat cu albastru în Varianta A din planul de situație - anexa grafică nr. 1 din completarea la raportul de expertiză întocmit de ing. Suciu M. și l-a obligat pe pârâtul H. G. să le permită reclamantei și intervenientului să ridice un gard pe linia de mejdă stabilită.

A precizat judecătoria că admiterea acestui petit s-a făcut doar față de pârâtul H. G. pentru că el este unicul moștenitor al defunctului H. D., potrivit Certificatului de moștenitor nr. S411/_ eliberat de fostul notariat de

Stat local Vișeu de Sus. Totodată, prin L.7/1996 s-a recunoscut și dreptul de proprietate extratabular dobândit prin moștenire, fiind obligatorie înscrierea lui în C.F. doar atunci când se dorește înstrăinarea, situație ce nu se regăsește în speță.

Pârâții H. G., H. A. și H. G. au fost obligați să-și ridice gardurile doar în măsura în care le-au amplasat dincolo de linia de mejdă stabilită în cauza pendinte, înspre proprietatea reclamantei și a intervenientului, întrucât art.480 cod civil le conferă posibilitatea de a uza de prerogativele dreptului lor de proprietate, respectiv de folosința, administratrea și dispoziția după bunul lor plac asupra terenului.

Pârâții au fost obligați să permită accesul reclamantei și a intervenientului pentru executarea lucrărilor de tencuire, zugrăvire și întreținere la pereții din spatele casei și a anexei gospodărești situate în localitatea Ieud, sub sancțiunea daunelor cominatorii, motivat de faptul că lucrarea de construire și finisare a imobilelor începută trebuie finalizată, iar lucrările prevăzute a se efectua la zidurile și pereții laterali ale casei și anexei, conform documentației tehnice, nu se pot face decât din curtea imobilului pârâților. Prin exercitarea abuzivă a dreptului de proprietate pârâții creează un prejudiciu pentru reclamantă și intervenient, care se află în imposibilitatea de a-și întreține imobilele și de a-și valorifica dreptul lor de proprietate asupra bunurilor.

Pârâții au fost obligați să permită accesul reclamantei și a intervenientului pentru executarea la acoperișul casei și anexelor de mai sus a lucrărilor de montare ciotorne, scurgerile de apă și opritori pentru zăpadă, sub sancțiunea daunelor cominatorii, deoarece potrivit art.1075 c.civ. orice obligație de a face, în caz de neexecutare se* schimbă în dezdăunări*.

Cererile de revendicare imobiliară au fost respinse reținându-se că acțiunea în revendicare este o acțiune civilă reală prin care proprietarul ce a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestuia de la posesorul neproprietar, iar în speță, ca urmare a stabilirii liniei de mejdă pe aliniamentul pct. 39 - 41 - 38

- 29 - 30 - 4 conturat cu albastru, pârâții nu ocupă nici o suprafață din proprietatea reclamantei și a intervenientului.

Acțiunea reclamantei C. I. a fost respinsă cu motivarea că la momentul soluționării cauzei aceasta nu mai avea drept de proprietate asupra terenului, deoarece prin contractul de vânzare cumpărare autentificat și menționat mai sus și-a înstăinat acest drept fiicei și ginerelui său.

Cererea reconvențională a pârâților reclamanți H. G., H. A. și H.

a fost respinsă în tot cu motivarea că potrivit întregului probator administrat în cauză reclamanții și-au înscris dreptul de proprietate în C.F. pe baza tilului de proprietate eliberat în favoarea lui C. G., care așa cum s-a reținut mai sus a fost menținut prin sentința judecătoriei, precum și a contractului de vânzare cumpărare încheiat cu reclamanta C. I. .
Prin stabilirea liniei de mejdă s-a stabilit și întinderea proprietății acestora pe latura comună, astfel că s-a reglementat și această chestiune fără a se impune rectificare parțială a celor două C.F.-uri.
Referitor la șarpanta casei de locuit a reclamantei și intevenientului, prima instanță a apreciat, însușindu-și concluziile expertului Suciu M., că suprafața cu
care șarpanta depășește mejda este foarte mică și la înălțime, astfel că prin amplasarea de ciotorne și de opritori de zăpadă nu mai impune modificarea ei.
În temeiul art. 276 C.pr.civ. pârâții au fost obligați în solidar la cheltuieli de judecată parțiale în favoarea reclamantei și intervenientului, avînd în vedere următoarele aspecte că potrivit art.584 teza II Cod civil *cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate*, reclamanta și intervenientul, dar și pârâții fiind obligați să suportate împreună costul expertizelor.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamanta R. A. și intervenientul R. G., cât și pârâții H. G., H. A. și H. G. .
Apelanții R. A. și R. G. au solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței civile nr. 721/24 noiembrie 2011, iar pe cale de consecință:
1. obligarea pârâților-reclamanți H. G., H. A. și H. G., a preda în deplină proprietate și posesie a reclamantei R. A. și a intervenientului în interes propriu R. G., suprafața de 34 m.p. teren, ocupat de pârâții-reclamanți, situat în com. Ieud, nr. 435, jud. M., cuprins în c.f. nr. 3200 Ieud, nr. cadastral 11.249, suprafață identificată prin completarea la expertiză a expertei Suciu M., conform planului de situație din anexa grafică nr. 2 lit. B.
2. stabilirea liniei despărțitoare dintre terenul proprietatea reclamantei- pârâte R. A. și a intervenientului R. G. situat în com. Ieud, nr. 435, jud.
  M., cuprins în C.F. nr. 3200 Ieud nr. cadastral 11.249 și terenul situat în corn. Ieud, nr. 431, jud. M., aparținând pârâtului-reclamant H. G., pe aliniamentul 1-8-7-6-5, evidențiat în planul de situație de sub litera "B" în anexa grafică nr. 2, la completarea raportului de expertiză a expertei Suciu M., în situația unei noi expertize, cu referire la acest capăt de cerere, urmând a se avea în vedere și aprecierile noii expertize, privitoare la linia de mejdă.
3. obligarea pârâtului-reclamant H. G., a le permite reclamantei și intervenientului a ridica gard, pe linia de mejdă, în raport de cererea de sub punctul b ținându-se seama și de noua expertiză topografică ce se va efectua în cauză.
4. obligarea pârâților-reclamanți H. G., H. A. și H. G., să ridice gardurile amplasate pe terenul proprietatea reclamantei- R. A. și a intervenientului R. G., cuprins în c.f. nr. 3200 Ieud, nr. top.11249, garduri amplasate pe aliniamentul punctelor 39, 41, 38, 27, 25, 26, 5, evidențiat în planul de situație, anexa nr. 1, lit. B4 din raportul de expertiză tehnică judiciară a expertei Suciu M. sau în caz de refuz înlăturarea acestora să fie făcută de ei pe cheltuiala pârâților-reclamanți.
5. obligarea pârâților-reclamanți, în solidar, la cheltuieli de judecată, în sumă de 6000 lei, în loc de 4030 lei și menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței.

În motivarea apelului, apelanții R. A. și R. G. au învederat că prima instanță a stabilit incorect situația de fapt și aplicarea legii, neținând seama de proprietatea lor asupra imobilului cuprins în c.f. nr. 3200 Ieud nr. top. 11.249.

Au învedera apelanții că au formulat obiecțiuni atât la raportul de expertiză cât și la completarea acestuia, care nu au fost admise, însă, în opinia lor, la

efectuarea propunerii pentru stabilirea mejdei dintre terenurile părților, d-na expert, n-a ținut seama de situația de proprietate atestată pe seama apelanților și nici de aspectul de proprietate invocat de pârâți. În acest sens, planul de amplasament și delimitare, parte integrantă a proprietății apelanților este ignorat de către experta care propune un nou plan de amplasament, evidențiat cu roșu în lucrarea de expertiză.

Atât expertiza cât și completarea conțin aprecieri din partea d-nei expert, de ordin subiectiv și părtinitor pentru pârâții-reclamanți, preocuparea principală a acesteia fiind aceea de asigurare a accesului pentru aceștia, ignorând aspectele tehnice, la care a fost chemată să răspundă. Pentru a-și susține această idee, în completarea la raportul de expertiză, face aprecierea de cedare a suprafeței de 98,5 m.p. de către apelanți pe seama pârâților-reclamanți, în scopul accesului.

Apelanții au învederat că pentru a stabili linia de mejdă pe aliniament 39- 41-38-29-30-4, varianta "A" din anexa grafică nr. 1 din completări la raportul de expertiză a ing. Suciu M. și a încuviința ridicarea un gard pe linia de mejdă astfel stabilită, instanța de fond a avut în vede reținerile din completarea la raportul de expertiză (pag. 2 pct. 1), sensul mejdei arătate de pârâți, prin rămășițele unor vechi țăruși din fostul gard.

Ca urmare, la stabilirea liniei despărțitoare dintre terenurile părților, instanța de fond n-a avut în vedere constatările tehnice (obiective) ale expertei, prin prisma proprietății apelanților asupra terenului cuprins în c.f. nr. 3200 Ieud nr. cadastral 11249. la baza căreia se află titlul de proprietate 1933/42/_ emis pe seama tatălui apelantei R. A., pentru suprafața de 692 m.p. teren situat în Ieud, nr. 435. Titlul de proprietate a fost atacat în instanță de pârâții- reclamanți sub motivația că în acesta s-a cuprins și o parte din terenul pârâților..

Prin sentința civilă nr. 1064/3 decembrie 2008, rămasă irevocabilă, acțiunea pârâților-reclamanți, a fost respinsă, cu motivarea că în titlul de proprietate emis pe seama lui C. G., nu s-a cuprins vreo suprafață de teren din terenul pârâților-reclamanți, amplasamentul fiind cel corespunzător proprietății defunctului C. G. .

în cartea funciară inițial s-a intabulat suprafața de 566 m.p. (mai puțin cu 126 m.p. decât suprafața din titlu), pentru operarea în c.f. întocmindu-se planul de amplasament și delimitare nr. 1772/_, cu dimensiuni la drum de 12,8 m., iar în spatele imobilului, cu dimensiunea de 9,6 m. Ulterior prin planul de amplasament și delimitare nr. 2602-2604/_, în sistemul SIRUȚA 1., s-a corectat suprafața de 484 m.p. cu un front la drum de 10,4 m., iar în spatele imobilului cu o lățime de 9,6 m.

Acest plan de amplasament și delimitare evidențiază distanța dintre construcții și limita terenului proprietatea reclamantei-pârâte R. A. și a intervenientului R. G. .

Avându-se în vedere actele de proprietate existente pe seama reclamantei- pârâte R. A. și a intervenientului R. G., efectele sentinței civile nr. 1064/3 decembrie 2008, precum și dispozițiile art. 30 și 31 din Legea nr. 7/1996, prima instanță trebuia să țină cont de proprietatea acestora, atestată în c.f. nr. 3200 Ieud, nr. cadastral 11249 la stabilirea liniei despărțitoare, a suprafeței de teren ocupată de pârâții-reclamanți din proprietatea apelanților, a ridicării gardurilor și a amplasării noului gard.

Apelanții au opinat că prima instanță trebuia să aibă în vedere în privința amplasării gardului actual, la colțurile casei, următoarele împrejurări:

-gardul vechi, dintre terenuri, a fost desființat, la data ridicării construcțiilor noi, pe linia vechiului gard, fiind amplasați țăruși.

-după ridicarea construcțiilor, pârâții-reclamanți, au ridicat un nou gard, amplasat la aproximativ 50 cm. de peretele casei noi ( a se vedea procesul verbal din_, încheiat de instanță cu ocazia deplasării la fața locului).

-ulterior, așa cum se evidențiază și în expertiza topografică, gardul a fost modificat de pârâții-reclamanți, în spatele casei fiind desființat, fiind amplasat de la drum până în colțul casei noi, iar în spate, din colțul casei, până la capătul grădinii. Pârâții s-au folosit de stâlpii vechi din fostul gard pentru a crea aparența de amplasare a stâlpilor vechi în locul unde se aflau inițial, respectiv la locul de amplasare din gardul vechi.

Martorul P. Ș., constructorul casei noi, a arătat în declarație, atât în primul ciclu procesual, cât și în cel ulterior, că s-a amplasat casa nouă la 80 cm de bara amplasată de pârât, pe locul vechiului gard.

Privitor la cheltuielile de judecată, prima instanță a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 274 c. proc. civ. avându-se în vedere culpa procesuală a pârâților-reclamanți, precum și cuantumul cheltuielilor efectuate de reclamanți cu procesul, apreciate la suma de 8060 lei, din care instanța a acordat doar suma de 4030 lei.

Pârâții apelanți H. G., H. A. și H. G. au solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței în sensul admiterii în parte a acțiunii promovate de reclamanți doar în privința stabilirii liniei despărțitoare dintre proprietăți și respingerea celorlalte capete de cerere în revendicare și obligația de a face.

Au solicitat admiterea cererii lor reconvenționale și obligarea apelanților reclamanți R. A., R. G. și C. I. să-și edifice șarpanta acoperișurilor clădirilor noi din două ape într-una singură, așa încât apele pluviale și topirea zăpezii să se scurgă în curtea acestora sau, în caz de refuz, obligarea acestora la daune cominatorii în sumă de 10 iei pe zi, începând cu data rămânerii definitive și până la executarea lucrărilor, rectificarea C.F. 3156 cu top. 11201 din comuna Ieud, în sensul anulării în parte a încheierii de intabulare nr. 563/2005, cu repunerea în situația anterioară sub raport de carte funciară, precum și rectificarea C.F. nr. 3200 cu top. nr. 11249 în sensul anulării în parte a încheierilor de carte funciară nr._, cu repunerea în situația anterioară sub raport de carte funciară.

În motivarea apelului, apelanții H. G., H. A. și H. G. au arătat că antecesorului reclamantei, C. G., i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlu cu nr._ pentru suprafața de 692 m.p. Acest titlu de proprietate a fost înscris în cartea funciară în C.F. nr. 3155 cu top. 11201 în suprafață de 566 m.p., iar suprafața măsurată de către inginerul expert Suciu M. este de 455 m.p.

Din declarațiile martorilor Ilea G. -fila 98 vol.l, C. G. -fila 164,

P. G. -fila 99 și P. Ș. -fila 28 voi.II, rezultă existența unei mejde vechi între cele două proprietăți. Expertul Suciu M., prin raportul de expertiză și completările succesive ale acestuia aflate la filele 35-40, 165-168 a arătat că

situația reală din teren este determinată pe aliniamentul 39-41-38-30-4, conturat cu albastru și că pe acest aliniament se cuvine a fi linia despărțitoare dintre cele două proprietăți, iar în concluzie a stabilit că prin edificarea construcțiilor noi reclamanții R. A. și R. G. au depășit linia de mejdă intrând în terenul lor. Expertul Butean R. a concluzionat că noile construcții edificate de către reclamantă și intervenient depășesc linia despărțitoare dintre proprietăți înspre terenurile noastre de la 52-20 cm și a propus modificarea șarpantei construcțiilor într-o singură apă cu ridicarea unui calcan, astfel încât căderile de ploaie, de zăpadă, să nu se scurgă pe terenul lor, în curtea locuinței și pe fațada casei lor, apreciind că montarea de jgheaburi, burlane și opritori de zăpada nu rezolvă situația căderilor de zăpada și ploi de pe acoperișurile clădirilor proprietatea reclamantei și intervenientului.

În baza unui probatoriu amplu instanța de judecată a admis în parte acțiunea reclamanților în sensul că a stabilit linia de mejdă pe aliniamentul albastru, i-a obligat pe apelanții H. G., H. A. și H. G. să le permită să-și execute lucrări la clădirile proprietatea lor și a respins în totalitate cererea reconvențională.

Apelanții H. G., H. A. și H. G. au apreciat că hotărârea instanței de fond este, în parte, nelegală și netemeinică, pentru că, dacă stabilește corect linia despărțitoare dintre proprietăți având la bază varianta "A" anexa nr.1, totuși îi obligă să le permită reclamanților și intervenienților să execute lucrări la construcțiile lor, atâta vreme cât aceștia nu au respectat planul de amplasare a construcțiilor față de proprietatea vecină deși au fost somați verbal și în scris și s-au obligat în fața autorităților publice din comuna Ieud că vor executa aceste lucrări cu respectarea limitelor dintre proprietăți, cu respectarea formei acoperișului într-o singură apă.

Așa încât, conform principiului de drept civil nimeni nu se poate folosi de propria sa culpă în detrimentul unei părți de bună credință, această obligație de a face trebuia respinsă.

Pe de altă parte, instanța de fond a reținut just că nu dețin nici o porțiune din teren din proprietatea reclamanților, așa încât pe bună dreptate capătul de cerere privind revendicarea imobiliară a fost respins.

În ce privește cererea reconvențională, prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. 615 Cod civil, de declarația dată de către intervenientul R. G. în fața Primăriei Ieud la data de_ și nici de adresa cu nr. 2368 din_ prin care intimaților R. li s-a anulat prelungirea autorizației de construcție și totuși aceștia au continuat lucrările, sfidând autoritatea publică și inclusiv dreptul lor de proprietate.

Rectificarea cărților funciare se impune deoarece prin titlul de proprietate s-a retrocedat suprafața de 692 m.p., intabularea în cartea funciară s-a făcut pe

566 mp, apoi s-au identificat 484 m.p., iar expertiza topografică constată suprafața de 455 m.p. față de ultima intabulare.

În ședința publică din data de_ s-a dispus conexarea la prezentul apel a apelului declarat de apelații R. împotriva încheierii din_ prin care s-a admis cererea acestora de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 721 din_ în sensul autorizării lor ca, în caz de refuz al pârâților H. de a-și ridica

gardurile doar în măsura în care le-au amplasat dincolo de linia de hotar, înlăturarea acestora să fie făcută de ei pe cheltuiala pârâților.

Apelanții R. A. și R. G. au apreciat că nelegalitatea dispoziției din sentință referitoare la ridicarea gardurilor atrage și nelegalitatea hotărârii date în completare. Prima instanță avea obligația de a stabili concret dacă gardul edificat de H. este sau nu amplasat dincolo de mejdă și nu să lase la aprecierea părților sau a executorului judecătoresc stabilirea acestui fapt.

Analizând sentința și încheierea din_ prin prisma criticilor formulate de apelanți și a probațiunii administrate, tribunalul a reținut următoarele:

Proprietatea apelanților R. A. și R. G. situată în localitatea Ieud la nr. 435, înscrisă în C.F. 3200 nr.cadastral 11249 și proprietatea extratabulară a pârâtului H. G. situată în localitatea Ieud nr. 531, identificată topografic cu nr. top 198, înscris în C.F. 177Ieud sunt limitrofe.

Așa cum rezultă din declarațiile martorilor D. A. (f.147apel), C. P. ((f.146), D. I. (f.150), H. G. (f.71dosar_ ) Ilea G. (f. 98 fond), din planșele fotografice atașate(f.111, 121-128 apel, filele 58-59 vol. II dosra fond), dar și din recunoașterile părților, cele două proprietăți au fost separate de un gard din uluci cu stâlpi de lemn, amplasat la o distanță de 60-80 cm de vechea casă a intimatei C. I. și a apelantei R. A. . Cu ocazia demolării vechii case de pe terenul apelanților R. și construcția noii case, acel gard de pe hotarul nelitigios a fost înlăturat pentru facilitarea lucrărilor de construcții.

Apelanții H. au ridicat un nou gard al cărui amplasament este contestat de vecinii R. A. și R. G., situație ce a determinat promovarea prezentei acțiuni.

Grănițuirea reprezintă operațiunea de stabilire și determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăți vecine, acțiunea în grănițuire fiind deschisă proprietarilor învecinați atât în cazul inexistentei unei delimitări între proprietăți, cât și în situația în care astfel de semne de delimitare există, dar sunt contestate de părți, situație ce se regăsește în speță.

Trebuie subliniat faptul că pe calea unei acțiuni în grănițuire este necesar să se stabilească vechiul hotar dintre fonduri, acea linie despărțitoare originară stabilită fie pin voința comună și concordantă a proprietarilor, fie impusă prin hotărâre judecătorească sau prin lege.

Astfel, la stabilirea, pe cale judiciară, a liniei de graniță nu este determinantă asigurarea în totul a suprafețelor de teren înscrise în cartea funciară sau, după caz, în titlul de proprietate emis în temeiul Legii fondului funciar, cum pretind apelanții R. A. și R. G., căci atât cartea funciară, cât și, prin analogie, titlul de proprietate, garantează existența dreptului, dar nu și întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeței de teren la care s-ar referi.

De altminteri, neconcludența C.F. 3200 Ieud și a titlului de proprietate nr. 1933/42/_ sub aspectul dovezii întinderii dreptului de proprietate al apelanților R. este evidențiată inclusiv de neconcordanțele dintre acestea: dacă în titlul de proprietate menționat terenul retrocedat în intravilanul localității Ieud la nr. administrativ 435 apare ca având o suprafață de 692 mp, în C.F. 3156 N Ieud în care titularul C. G. și-a intabulat dreptul de proprietate recunoscut prin titlu, același teren are o suprafață de 566 mp, iar ulterior, prin planul de

amplasament și delimitare nr. 2602-2604/_, "s-a corectat suprafața de 484mp";, după cum apelanții R. au remarcat prin cererea de apel, astfel că ei dețin în proprietate aceeași parcelă, dar cu o suprafață de 484 mp.

În privința hotarului real dintre proprietăți apelanții pârâți H. G., H.

A. și H. G. au susținut că este cel marcat prin gardul actual pe care ei l- au ridiciat pe stâlpi metalici cu închidere de sârmă, exact pe vechiul traseu al mejdei nelitigioase dintre părți, după ce vechiul gard de lemn a fost înlăturat de reclamanții apelanți R. A. și R. G. pentru a-și putea construi noua casă.

Actualul traseu al gardului dintre proprietăți este cel evidențiat în planul de situație -anexa 4 a raportului de expertiză întocmit de inginer Soponar E. M. pe aliniamentul A-I-H-G-F-E (f.68 dosar apel .

Apelanții reclamanți R. au susținut că acest aliniament A-I-H-G-F-E nu corespunde vechii linii de hotar, actualul gardul fiind amplasat abuziv de către pârâții H. pe terenul lor. Au învederat că, mai înainte de a turna fundația casei noi, în consens cu pârâții H. au marcat linia de hotar cu o țeavă metalică pe care au înfipt-o în pământ la 80 cm de locul unde ulterior au săpat și turnat fundația.

Martorul P. Ș. (f. 28 vol. II dosar fond, f. 66 dosar_ ) a confirmat că mai înainte de a începe săpăturile pentru fundația casei noi s-a fixat mejda cu o bară de fier, însă a menționat că apelantul H. G. nu a fost de față la această acțiune, ci doar fiul său, H. G., acest ultim aspect fiind recunoscut inclusiv de apelantul R. G. .

În aceste condiții, nu se poate reține că proprietarii celor două fonduri limitrofe și-au reconfirmat linia despărțitoare, căci doar apelantul H. G. este proprietarul terenului din Ieud nr. nr. 531, pe care l-a dobândit prin moștenire, iar el nu a fost nu a fost prezent la montarea țevii de metal, iar acordul apelantului H. G. este lipsit de efecte juridice, deoarece acesta nu este titularului vreunui drept real asupra imobilului menționat.

Însă, cu ocazia cercetării la fața locului, instanța de apel a constatat nemijlocit că pe traseul gardului actual dintre proprietăți(aliniamentul A-I-H-G- F-E) există probe materiale conservate, respectiv bucăți de stâlpi de lemn îngropate în pământ, cu o vechime considerabilă și în stare avansată de degradare, din a căror aliniere se poate prezuma că reprezintă resturi ale stâlpilor de susținere al vechiului gard nelitigios dintre proprietățile părților, așa cum susțin apelanții H. .

Reclamantul apelant R. G. a contestat aceste probe materiale, susținând că ele au fost "montate"; de pârâții apelanți însă, raportat la starea de degradare a bucăților de lemn este greu de crezut că acestea au putut fi mutate dintr-un loc în altul și îngropate fără a se distruge total.

La cercetarea la fața locului, în fața instanței de apel, a fost dezgropată de la o adâncime de 40 cm o bucată de bârnă de lemn cu un diametru de 21 cm, situată la aproximativ 70cm în fața porții apelanților H. și în aliniament cu actualualul gard și cu celelalte "cioate";, despre care pârâții au afirmat că este semn de hotar, respectiv partea din pământ al vechiului stâlp al porții lor, situat exact pe linia de mejdă.

Apelantul R. G. a prezumat că este un vechi stâlp de telefon, contestând valoarea de semn de hotar a acestei cioate, însă această probă

materială se coroborează cu declarația martorului H. G. (f. 71 dosar _

) care afirma că "vechea mejdă se întindea până la trotuar";.

Planul de situație întocmit de ing. Urda I. vizat de I.P.C.J M. sub nr. 15355/_ (f.40) de care se prevalează apelanții R. A. și R. G. pentru a demonstra amplasamentul vechiului hotar dintre părți este lipsit de forță probatorie, pe de o parte pentru că nu le este opozabil pârâților H., iar pe de altă parte deoarece nu a fost respectat nici măcar de apelanții R., deși face parte din documentația tehnică pentru autorizarea construirii casei și anexelor lor gospodărești.

Expertul tehnic judiciar în specialitatea contrucții, Buteanu R., a precizat la pct. 2 din raportul de expertiză întocmit în cauză în august 2010(f. 49-54) că apelanții nu au respectat acest plan de situație, întrucât casa pe care au edificat-o are alte dimensiuni și altă amprentă la sol decât cea proiectată și este amplasată la 6,05m față de limita de proprietate de la stradă față de 3,50 m cum fusese proiectată.

Apoi, deși în plan sunt înscrise distanțele dintre construcțiile pârâților H. și linia despărțitoare, nu există nici o certitudine că inginerul Urda a avut în vedere vechiu hotar nelitigios dintre părți, căci corectitudinea datelor acestuia este îndoielnică în condițiile în care a indicat și lățimea terenului familiei R. și a conturat proprietățile limitrofe, fără a configura calea de acces de cca. 2 m lățime care-l delimitează de proprietatea din vecinătatea sudică aparținându-i numitei

D. I. .

De altminteri, martorul D. N. Traian, primarul comunei Ieud, a relatat că, în vederea soluționării conflictului dintre părți legat de linia de hotar și de amplasamentul noilor contrucții ale apelanților R., i-a solicitat proiectantului Urda I. să-i indice traiectoria liniei despățitoare dintre proprietatățile părților, așa cum a înțeles să o configureze în planul de situație, iar acesta nu a fost în măsură să o arate.

Ca urmare, coroborând depozițiile martorilor audiați cu probele materiale și cu constatările personale ale instanței prilejuite de cercetarea la fața locului, T. stabilește că linia de hotar dintre proprietățile părților îl reprezintă aliniamentul trasat cu linie verde și marcat cu punctele A-I-H-G-F-E în planul de situație- anexa 4- a raportului de expertiză întocmit de ing. Soponar E. M. la data de_, ce corespunde cu traseul actualului gard existent între cele două fonduri învecinate.

Cum din concluziile expertului Suciu M. exprimate la pct. 3.12 din raportul de expertiză întocmit la_ (f.38 vol. II fond) potrivit cărora" de la colț de mejdă 9 m până în punctul 38 situație rămâne neschimbată, pe următorii 20 m se desființează gardul"; rezultă că aliniamentul hotarului stabilit de prima instanță între pct. 39-41-38-30-4 nu coincide întrutotul cu aliniamentul A-I-H-G- F-E marcat de actualul gard despre care tribunalul a concluzionat că reprezintă vechiul graniță dintre proprietățile părților, se impune admiterea în parte a apelului reclamanților R. A. și R. G. sub aspectul stabilirii liniei despățitoare dintre proprietăți.

Raportat la limita de proprietate astfel stabilită pe aliniamentul A-I-H-G- F-E în planul de situație- anexa 4-a expertizei întocmite de ing. Soponar E. M. la data de_, T. constată că pârâții intimați nu folosesc nici o suprafață

din terenul proprietate a apelanților reclamanți R. A. și R. G. situată în Ieud nr. 435, acțiunea în revendicare fiind neîntemeiată.

De asemenea, cât timp actualul gard la care se limitează folosința pârâților

H. G., H. A. și H. G. este amplasat pe linia de hotar, petitele din cererea de chemare în judecată modificată și din cererea de intervenție având ca obiect obligarea pârâților de a-și ridica gardurile, precum și alte construcții de pe terenul apelanților R. A. și R. G. sau în caz de refuz, înlăturarea acestora să fie făcută de către apelanți pe cheltuiala pârâților și cele având ca obiect obligarea pârâților să le permită apelanților R. ridicarea unui gard pe linia de mejdă sub sancțiunea daunelor cominatorii sunt neîntemeiate, sub acest aspect fiind fondate criticile pârâților apelanți H. G., H. A. și H. G.

Însă, nu pot fi primite criticile apelantilor H. G., H. A. și H. G. relative la modul de soluționare de către prima instanță a cererii reconvenționale și a pretenției reclamanților de a li se permite accesul în spatele casei pentru a-și tencui și vopsi construcțiile.

Este fondată și legală dispoziția primei instanțe prin care apelanții pârâți au fost obligați să permită accesul reclamantei și a intervenientului pentru executarea lucrărilor de tencuire, zugrăvire și întreținere la pereții din spatele casei și a anexei gospodărești situate în localitatea Ieud, sub sancțiunea daunelor cominatorii, căci și dreptul de proprietate, asemenea oricărui drept subiectiv civil, trebuie exercitat cu respectarea legii și a moralei, potrivit scopului economic și social în vederea căruia este recunoscut de lege, iar nu în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe. Este evident că accesul reclamanților R. A. și R. G. la partea laterală a casei și a anexelor, strict necesar finalizării constraucțiilor și montării jgehaburilor, burlanelor și opritorilor pentru zăpadă, prin altă parte decât prin curtea pârâților apelanți H. G., H. A. și H. G., este imposibil or, în această situație, impiedicarea accesului lor prin invocarea dreptului de

proprietate absolut se circumscrie abuzului de drept, ce nu poate fi nesancționat.

Referitor la acțiunea în rectificarea C.F. 3156N Ieud cu top. 11201, în sensul anulării în parte a încheierii de intabulare nr. 563/2005, cu repunerea în situația anterioară sub raport de carte funciară, precum și rectificarea C.F. nr. 3200 cu top. nr. 11249 în sensul anulării în parte a încheierilor de carte funciară nr._, cu repunerea în situația anterioară sub raport de carte funciară, T. apreciază că în mod corect a fost respinsă de prima instanță câtă vreme pârâții reclamanți reconvenționali nu au invocat și dovedit nici un motiv de nevalabilitate a încheierilor de intabulare menționate.

În conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 7/1996 republicată, în cazul in care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, prin rectificare intelegandu-se radierea, indreptarea sau mentionarea inscrierii oricarei operatiuni, susceptibila a face obiectul unei inscrieri in cartea funciara, rectificarea inscrierilor in cartea funciara putandu-se face fie pe cale amiabila, prin declaratie autentica, fie in caz de litigiu, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

Art. 34 din aceeași lege, prevede că orice persoana interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciara dacă printr-o hotarâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: înscrierea sau actul in temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea; inscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situatia reala actuala a imobilului, situații ale căror incidență nu s-a probat în speță.

Referitor la solicitarea apelanților H. G., H. A. și H. G. de obligare a apelanților reclamanți R. A., R. G. și C. I. să-și edifice șarpanta acoperișurilor clădirilor noi din două ape într-una singură, așa încât apele pluviale și topirea zăpezii să se scurgă în curtea acestora, T. reține că această pretenție este excesivă atâta timp cât problema colectării apelor de ploaie și a zăpezii se poate realiza prin montarea jgheaburilor, a burlanelor și a opritorilor de zăpadă, soluție mai economicoasă decât demontarea șarpantei casei de locuit.

Înscrisul emis de primăria Ieud referitor la edificarea șarpantei într-o singură apă vizează doar anexele gospodărești, nu și casa de locuit a pârâților reconvenționali R. A. și R. G., iar picătura streșinii anexelor cade, conform raportului de expertiză în construcții, pe terenul acestora, fără a- vătăma pe apelanții H. G., H. A. și H. G., hotărârea primei instanțe fiind judicioasă, și în privința acestui petit din cererea reconvențională.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, T. va admite în parte atât apelul declarat de apelanții R. A. împotriva Sentinței Civile nr. 721/_ și a Încheierii civile din data de_ pronunțate de Judecătoria Dragomirești, cât și apelul declarat de apelanții pârâți reclamanți reconvențional H. G., H. A. și H. G. împotriva Sentinței Civile nr. 721/_, cu consecința schimbării hotărârilor potrivit dispozitivului de mai jos. Dat fiind faptul că pretențiile părților au fost admise în parte, T. va menține soluția primei instanțe cu privire la cheltuielile de judecată acordate părților, iar în baza art. 276 Cod procedură civilă, va compensa cheltuielile de

judecată ale părților suportate în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite în parte apelul declarat de apelanții R. A., domiciliată în municipiul T., str. C., nr.4 și R. G., domiciliat în sat Dudeștii Noi nr. 430 și cu domiciliul ales în T., str. C., nr.4, precum și apelul declarat de apelanții pârâți reclamanți reconvențional H. G., H. A. și H. G., toți domiciliați în localitatea Ieud, nr. 531, jud. M. împotriva Sentinței Civile nr. 721/_ și Încheierii civile din data de_ pronunțate de Judecătoria Dragomirești pe care le schimbă în parte în sensul că:

Stabilește linia de hotar dintre proprietatea reclamantei R. A. și a intervenientului R. G. situată în localitatea Ieud la nr. 435, înscrisă în C.F. 3200 nr.cadastral 11249 și proprietatea extratabulară a pârâtului H. G. situată în localitatea Ieud nr. 531 pe aliniamentul trasat cu linie verde și marcat

cu punctele A-I-H-G-F-E în planul de situație- anexa 4- a raportului de expertiză întocmit de ing. Soponar E. M. la data de_, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre;

Respinge cererea reclamantei R. A. și a intervenientului R. G. privind obligarea pârâților H. G., H. A. și H. G. să-și ridice gardurile amplasate și alte construcții sau în caz de refuz, autorizarea lor de a le înlătura pe cheltuiala pârâților.

Menține celelate dispoziții ale sentinței atacate și ale încheierii care nu contravin prezentei decizii.

Compensează cheltuielile de judecată ale părților suportate în apel. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică din data de_ .

PREȘEDINTE J. ECĂTOR GREFIER

G. Brîndușa S. T. A. Roman M.

În concediu de odihnă, În concediu de odihnă, semnează președintele instanței semnează grefierul șef

al Secției I Civile

Red.Tehnored. G.B 8 ex./_

Com.

J. . fond L. B.

← Decizia civilă nr. 4332/2013. Grănițuire		Decizia civilă nr. 4268/2013. Grănițuire →

Decizia civilă nr. 141/2013. Grănițuire

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 141/2013. Grănițuire