Decizia civilă nr. 147/2013. Revendicare imobiliară

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 147/A/2013

Ședința publică din data de 13 NOIEMBRIE 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: V. M. - președintele Curții de Apel C. JUDECĂTOR: D. -L. B. - vicepreședinte al Curții de Apel C. GREFIER: S. -D. G.

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, apelul declarat de reclamanta F. B. O. ROMÂN AL B. - A. S. ȘI B. ,

precum și a apelurilor declarate de pârâții S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE( R. DE D. G. A F. P. S. ), R. N.

A P. - R. și intervenienții F. PRO F. - 1946 SS, P. J.

S., privindu-i și pe intimații F. F. B. O. ROMÂN AL B., C.

A., H. I. și intervenienții în interesul altei persoane Ș. M., H. E.

, T. E., F. E., B. N., Ș. M., Ș. I. L., Ș. M. și Ș.

, împotriva Sentinței civile nr. 538/13 martie 2007 al Tribunalului S., pronunțată în dosar nr._, având ca obiect revendicare imobiliară, consecutiv casării cu trimitere spre rejudecare, prin Decizia civilă nr. 2368/15 martie 2011 a Înaltei Curți de C. și Justiție.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 9 octombrie 2013, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în
încheierea ședinței publice din aceeași dată când s-a amânat pronunțarea pentru data de 23 octombrie 2013, 30 octombrie 2013, 6 noiembrie 2013, respectiv 13 noiembrie 2013, toate aceste încheieri făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
1. Primul ciclu procesual
  1. Cererea de chemare în judecată.
    Prin cererea introductivă de instanță înregistrată cu nr. 3631/_, pe rolul Tribunalului S., F. F. B.
Român al B., reprezentată prin Înalt Preasfinția sa Pimen, Arhiepiscop al S. și Rădăuților, în calitate de reclamantă, a chemat în judecată S. Român prin M. F. și D. SS, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:

radierea dreptului de proprietate al S. ui Român cu privire la imobilele identificate în cărțile funciare prin următoarele numere topografice:
CF 2851 com. Cad. Vatra Dornei, CF 650 a com. cad. Poiana Stampei, CF 2094 com cad Dorna Candreni, CF 479 com cad Bucșoara, CF 619 com cad Bucșoara, CF 275 com cad Frasin, CF 461 com cad Frasin, CF 552 com. cad. Frasin, CF 572 com. cad. Frasin, CF 736 com. cad. Frasin, CF 777 com. cad. Frasin, CF 396 com. cad. Mănăstirea Humorului, CF 684 com. cad. Capu Codrului, CF 411 com. cad. Gura Humorului, CF 371 com. cad. Ostra; CF 45 com. cad. Putna; CF 1321 com. cad. Putna; CF 3948 com. cad. Marginea; CF 1693 com. cad. Straja; CF 4282 corn. cad. Vicov de Sus; CF 5381 com. cad. Vicov de Sus; CF -7715
com. cad. Vicov de Sus; CF 5788 corn. cad. Vicov de Sus; CF 6013 - com. cad. Vicov de Sus; CF 6173 com. cad. Rădăuți; CF 6264 com. cad. Frătăuții Noi; CF 2648 com. cad. Frătăuții Vechi; CF 3544 com. cad. Horodnic de Sns; CF 2164 com. cad. Horodnic de Jos; CF 2956 com. cad. Bilca; CF 620 com. cad. Sucevița; CF 1835 corn. cad. Gălănești; CF 1273 com. cad. Vicov de Jos; CF 1645 com. cad. Vicov de Jos; CF 2534 com. cad. Vicov de Jos; CF 2260 com. cad. Satu M. ; CF 438 com. cad. Ilișești; CF 2200 com. cad. Pătrăuți; CF 3564 com. cad. Fundu Moldovei; CF 3693 com. cad. Vama;
obligarea pârâților la a preda reclamantei în deplină proprietate și posesie suprafața de 192.158 ha teren cu vegetație forestieră, precum și construcțiile necesare administrării pădurilor (ocoale silvice și cantoane), imobile identificate în cărțile funciare menționate la litera a, la care se adaugă următoarele: CF nr. 555 com. cad. Dorna pe Giumalău, nr. 665 com. cad. Ciocănești, nr. 242 com. cad. Vatra Dornei, nr. 2906 com. cad. Vatra Dornei, nr. 3629 com. cad. Vatra Dornei, nr. 227 com. cad. Cârlibaba, nr. 356 com. cad. Cârlibaba, nr. 962 com. cad. Doroteia, nr. 2871 com. cad. Marginea, nr. 2062 com. cad. Mitocu Dragomirnei, nr. 672 com. cad. Frumosu, nr. 630 com. cad. Frumosu, nr. 690 com. cad. Framosu, nr. 214 com. cad. Deia, nr. 217 com. cad. Deia, nr. 218 com. cad. Deia, nr. 219 com. cad. Deia, nr. 220 com. cad. Deia, nr. 221 com. cad. Deia, nr. 223 com. cad. Deia, nr. 229 - com. cad. Deia, nr. 230 com. cad. Deia, nr. 231 com. cad. Deia, nr. 608 com. cad. Moldovița, nr. 660 com. cad. Moldovița, nr. 663 com cad. Moldovița, nr. 677 com. cad. Moldovița, nr. 680 com. cad. Moldovița, nr. 681 corn cad. Moldovița, nr. 687 com. cad. Moldovița, nr. 688 com. cad. Moldovița, nr. 695 com. cad. Moldovița, nr. 697 com. cad. Moldovița, nr. 700 com. cad. Moldovița, nr. 846 com. cad. Moldovița, nr. 888 com. cad. Moldovița, nr. 1070 com. cad. Moldovița, nr. 1071 com. cad. Moldovița, nr. 172 com. cad. Moldovița, nr. 312 com. cad. Moldovița, nr. 780 com. cad. Moldovița, nr. 782 com. cad. Moldovița, nr. 785 com. cad. Moldovița, nr. 798 Moldovița, nr. 799 Moldovița, nr. 828 Moldovița, nr. 833 Moldovița, nr. 783 Moldovița, nr. 877 Moldovița, nr.1594 Pojorita, nr. 1603 Pojorita, nr. 2034 com. cad. Pojorita, nr. 1592 com. cad. Pojorita, nr. 2124 Pojorita, nr. 5184 com. cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 5186 corn cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 5199 com. cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 5391 com. cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 5546 com cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 5836 com cad. Cîmpulung Moldovenesc, 1720 com cad. Cîmpulung Moldovenesc, 6267 com cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 5184 com. cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 5186
- com. cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 5199 com. cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 5391 com. cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 5546 com. cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 5836 com. cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 1720 com. cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 6267 com. cad. Cîmpulung Moldovenesc, nr. 2662 com. cad Vama, nr. 2814 com. cad Vama, nr. 2815 com. cad Vama, nr. 3052 com. cad Vama, nr. 3053 com. cad Vama, nr. 3054 com. cad Vama, nr. 3055 com. cad Vama, nr. 3058 com. cad Vama, nr. 290 com. cad Valea Putnei, nr. 427 com. cad Angel, nr. 1047 com. cad. Sadova, nr. 829 com. cad Breaza, nr. 835 com cad. Breaza, nr. 836 com. cad. Breaza, nr. 936 com. cad. Breaza
obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată determinate în cadrul prezentului proces.

În cuprinsul motivelor de fapt ale cererii de chemare în judecată, reclamanta precizează că în baza Regulamentului Duhovnicesc emis în data de 29 aprilie 1786, de Împăratul Iosif al II-lea, s-a constituit F. Religios Greco- oriental din Bucovina, o fundație specială cu personalitate juridică care prin

Legea pentru organizarea Bisericii O. e Române din 6 mai 1925, a primit denumirea de F. B. O. Român al B. .

Prin Decretul nr. 273/1949, F. a fost desființat, iar averea sa imobiliară, cuprinzând păduri, domenii, mine, fabrici de cherestea, clădiri și altele, a fost preluat abuziv de S. Român. Din cele 245.000 hectare teren forestier, pășune și fânaț poate fi identificată pe teritoriul actual al României suprafața de 192.158 hectare.

S. Român și-a înscris în unele cărți funciare dreptul de proprietate cu privire la imobilele preluate în temeiul Legii nr. 119/1948 și al Decretului nr. 273/1949 și aceasta în condițiile în care naționalizarea a vizat întreprinderile industriale, bancare, miniere, de transporturi și asigurări, nicidecum terenurile forestiere și agricole ori construcțiile, de natura celor aflate în proprietatea F. ui

B. .

În considerarea celor ce preced, reclamanta apreciază că imobilele revendicate au fost preluate cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării și fără un titlu valabil, Decretul nr. 273/1949 fiind contrar ordinii constituționale la data adoptării lui, precum și ordinii juridice internaționale.

Încetarea personalității oricărei fundații nu putea avea loc în mod valabil decât în conformitate cu dispozițiile Legii persoanelor juridice din data de_ și a Regulamentului de aplicare a dispozițiilor acestei legi or, actele normative menționate nu au fost respectate încetând personalitatea juridică a fundației prin efectul unui act normativ cu forță juridică inferioară legii, contrar Constituției din anul 1948 și a Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Mai mult decât atât, Decretul nr. 273/1949 nefiind publicat în Monitorul Oficial ori în Buletinul Oficial, este un act normativ inexistent, ca atare se poate concluziona că F. B. O. Român din Bucovina nu și-a încetat existența.

Așa fiind, în raport cu dispozițiile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 213/1998, reclamanta, în calitate de persoană juridică ale cărei imobile au fost preluate fără titlu valabil, și-a păstrat calitatea de proprietar avută la data preluării și poate revendica aceste bunuri de la cei care le dețin fără drept. Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât imobilele în litigiu nu fac obiectul unor legi speciale de reparație, dispozițiile Legii fondului funciar vizând exclusiv terenurile forestiere care au intrat în patrimoniul statului în condițiile legii, în baza unui titlu valabil, iar nu și cele preluate fără titlu.

Cu referire la cererea de radiere a dreptului de proprietate al S. ui Român, se apreciază, în raport cu art. 34 pct. 1 din Decretul-lege nr. 115/1938, că aceasta poate fi admisă întrucât S. Român și-a înscris dreptul de proprietate pentru o parte din imobilele în litigiu în absența unui titlu valabil constituit.

Conform propriei estimări, reclamanta precizează că valoarea imobilelor revendicate depășește 150 milioane lei.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 481 C.civ., art. 6 și art. 27 din Legea nr. 213/1998, art. 34 din Decretul-lege nr. 115/1938, Legea persoanelor juridice din 1924 și Legea privind organizarea și funcționarea Bisericii O. e Române din 1925.

În probațiune, au fost depuse extrase după cărțile funciare evocate (pag. 33

199 dosar nr. 3631/2001), precum și un tablou al clădirilor administrative aparținând F. ui B., conform situației din anul 1934 (pag. 29-32 dosar nr. 3631/2001).

Întâmpinările

Prin întâmpinarea formulată în data de 28 mai 2001, D. G. a F.

P. a județului S. (pag. 205 dosar nr. 3631/2001)

, a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, dată fiind lipsa calității procesuale active a reclamantei.

Se arată că persoana juridică care a avut în proprietate bunurile imobile în litigiu a fost desființată prin Decretul nr. 273/1949, iar patrimoniul a fost preluat de către S. Român. Prin efectul sentinței civile nr. 109/2000 a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr. 3127/2001, a fost înființată o nouă persoană juridică, F.

F. B. O. Român al B., înregistrată în registrul special al instanței în data de 10 mai 2000, o persoană juridică diferită de aceea desființată anterior.

D. SS, în calitate de pârâtă, și-a exprimat poziția procesuală prin întâmpinarea formulată în data de 31 mai 2001 (pag. 210 dosar nr. 3631/2001)

, solicitând respingerea acțiunii reclamantei întrucât aceasta nu are calitate procesuală activă

, persoana juridică care a avut în proprietate bunurile revendicate fiind desființată prin Decretul nr. 273/1949.

Este invocată, totodată, excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare de drept comun, repunerea în drepturi a foștilor proprietari cu privire la terenurile forestiere operând în condițiile legii speciale, Legea nr. 1/2000, astfel că dispozițiile speciale sunt prioritare în raport cu dreptul comun, cu atât mai mult cu cât prin acestea este limitat dreptul la restituire în limita unei suprafețe de cel mult 30 hectare teren forestier.

Totodată, se afirmă neregularitatea introducerii acțiunii și în raport cu normele legale privind taxele judiciare de timbru, în opinia pârâtei, prezenta acțiune fiind supusă dispozițiilor Legii nr. 146/1997.

Judecata în primă instanță ( dosar nr.3631/2001, Tribunalul Suceava)
1. Prin încheierea pronunțată în data de_,
  Tribunalul Suceava a respins cererea pentru suspendarea soluționării cauzei, formulată în baza art. 244 pct. 2 C.pr.civ. de către D. SS și a respins, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei,
  invocată de cele două pârâte în apărare, constatând că prin sentința civilă nr. 109 din data de_ a Tribunalului S. s-a acordat personalitate juridică Fundației Umanitare F. B.
  O. Român al B., având ca obiect de activitate "retrocedarea din F. Forestier al statului a suprafeței de 192.158 hectare pădure ce a constituit F.
  B. O. Român al B., desființat abuziv"; (art. 4 din Statut). Prin încheierea din data de 22 august 2001 a Judecătoriei S. (dosar nr. 6053/2001), s-a dispus înscrierea în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor a modificărilor aduse Statutului, conform Actului adițional nr. 4840/_, în care se arată că se completează art. 1 alin. 2 din Statut în sensul că: "fundația este aceeași persoană juridică cu aceea care și-a încetat activitatea în mod abuziv prin Decretul nr. 273/_ ";.
  În consecință, având în vedere această modificare a Statutului Fundației, se poate concluziona în sensul că reclamanta este continuatoarea F. ui B.
  O. Român al B., justificându-și legitimarea procesuală activă în dosar (pag. 244 dosar nr. 3631/2001).
2. Prin sentința civilă nr. 305/_ a Tribunalului S.,
  a fost respinsă acțiunea în revendicare de drept comun, ca prematur introdusă.
  În considerentele sentinței, se reține că, în raport cu dispozițiile art. 8 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, retrocedarea terenurilor forestiere va face obiectul unor legi speciale reparatorii. Numai în măsura în care situația juridică a terenurilor cu vegetație forestieră preluate de stat nu va fi reglementată prin legi speciale, reclamanta poate uza de acțiunea în revendicare de drept comun, întemeiată pe
  dispozițiile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 213/1998, o acțiune de natura celei promovată în prezent de reclamantă.
Judecata în apel ( dosar nr.5962/2001, Curtea de Apel S. )
1. Declarația de apel
  Împotriva sentinței civile nr. 305/_ a Tribunalului S. a declarat apel exclusiv F. B. O. Român al B., reprezentat prin Înalt Preasfinția sa Pimen, Arhiepiscop al S. și Rădăuților, solicitând schimbarea sentinței în totalitate, în sensul admiterii acțiunii în revendicare imobiliară și rectificare de carte funciară, astfel cum a fost ea formulată.
  În esență, se afirmă că hotărârea de primă instanță a fost dată cu încălcarea esențială a legii, săvârșindu-se o denegare de dreptate, în sensul art. 3 din Codul civil, și, prin aceasta, o încălcare a liberului acces al părții la justiție. Este evocată Decizia nr.V din_, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție în Secțiile Unite, prin care se statuează că instanțele judecătorești nu pot refuza judecarea unor acțiuni în revendicare, prin care se reclamă încălcarea dreptului de proprietate imobiliară, pe considerentul existenței unor proceduri și legi speciale care impun unele limitări în redobândirea dreptului de proprietate privată.
  Este evocată incidența dispozițiilor art. 6 alin. 3 din Legea nr. 213/1998, în condițiile în care imobilele care au făcut obiectul dreptului de proprietate al F. ui B. O. Român au fost preluate de stat fără titlu valabil, astfel că nu intră sub incidența dispozițiilor legilor fondului funciar.
2. Întâmpinarea. Prin întâmpinarea depusă la termenul din data de_ ,
  D. SS
  a solicitat respingerea apelului ca nefondat (pag. 16 dosar), iar prin cererea formulată la termenul din_ (pag. 45 dosar) sunt din nou invocate excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare de drept comun și excepția preempțiunii acțiunii.
  Se arată că prin Legea nr. 400/_ a fost aprobată O.U.G. 102/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2000, legea menționată fiind o normă specială în raport cu dreptul comun în materia revendicării imobiliare.Din analiza dispozițiilor art. 29 alin. 2 și 3 ale Legii nr. 1/2000, cu modificările și completările succesive operate în baza O.G. nr.102/2001 și a Legii nr. 400/2002, rezultă că F. B., ca persoană juridică distinctă de unitățile de cult, nu poate beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere. Beneficiază de aceste dispoziții centrele eparhiale, în speță Eparhia din Bucovina, denumită în prezent A. S. și Rădăuților, protoieriile, mănăstirile, schiturile, parohiile, și filialele constituite până la data intrării în vigoare a legii speciale, limitele reconstituirii dreptului de proprietate fiind de 30 hectare.
  În acest sens, sunt depuse la dosar copii după cererile de reconstituire ale dreptului de proprietate pentru terenul cu destinație forestieră, formulate de către A. S. și Rădăuților, în conformitate cu dispozițiile legilor fondului funciar, cereri în cuprinsul cărora se precizează că terenul solicitat provine din patrimoniul F. ui Religionar B. O. Român, desființat în mod abuziv în anul 1948 (pag. 50 - 55 dosar nr. 5962/2001). Prin circulare emise în anul 1998 și, ulterior, în anul 2000, A. S. și Rădăuților a ordonat tuturor unităților de cult din subordine să revendice, în baza Legii nr. 18/1991, a Legii nr. 199/1997 și a Legii nr. 1/2000 (art. 29), câte 30 ha pădure, care au aparținut
  F. ui B. O. Român al B. . În soluționarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, formulate de către unitățile de cult, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor S. a emis hotărâri
  de validare a propunerilor de reconstituire înaintate de către comisiile locale de fond funciar, în limitele unor suprafețe determinate de teren cu vegetație forestieră, din patrimoniul fostului Fond B. (pag. 56 - 89 dosar nr. 5962/2001).
3. Prin decizia civilă nr. 55/_, pronunțată de Curtea de Apel S. (pag. 105
  ), s-a respins ca nefondat apelul declarat de F. B. O. Român al B., fiind păstrată în tot sentința civilă nr. 305/2001 a Tribunalului S. .
  Instanța de apel a considerat că este eronată soluția pe care tribunalul a dat-o procesului în sensul în care, consecutiv respingerii excepției lipsei calității procesuale active, în final, respinge acțiunea ca prematur introdusă.
  În realitate, apreciază instanța de apel, reclamanta nu are calitate procesuală, întrucât titularul dreptului de proprietate a încetat să existe prin efectul Decretului nr. 273/1949, emis de prezidiul Marii Adunări Naționale a R.P.R, iar reclamanta nu are folosința drepturilor invocate, în accepțiunea art. 41 alin. 1 C.pr.civ. Cu sau fără respectarea ordinii constituționale la momentul anului 1949, F. a fost lichidată, patrimoniul înstrăinat, iar activele financiare depuse "la Banca de stat în contul M. ui de Finanțe";.
  Faptul că ulterior, în anul 2000, un număr de 27 de persoane fizice au pus bazele unei noi fundații, purtând aceeași denumire, "F. B. O. Român al
  B. ";,
  nu este de natură să justifice calitatea procesuală activă a reclamantei în prezentul proces întrucât, în absența unui text de lege explicit, nicio persoană fizică sau juridică nu poate pretinde în mod valabil drepturi derivând dintr-un patrimoniu care nu a aparținut acesteia ori antecesorului legal, în pofida mențiunilor pe care ea însăși le înscrie în actul constitutiv, în sensul că este una și aceeași persoană juridică cu aceea desființată prin Decretul nr. 273/1949.
  Instanța reține că pârâții nu au declarat apel, reclamanta fiind singura parte care a exercitat această cale de atac, așa încât hotărârea de primă instanță nu poate fi schimbată în sensul respingerii acțiunii pentru lipsa calității procedurale active, căci aceasta ar conduce la o agravare a situației reclamantei în propria cale de atac, soluție inadmisibilă din punct de vedere procedural. În consecință, respinge apelul reclamantei.
Judecata în recurs( dosar nr.184/2003)
1. Declarația de recurs
  . Împotriva deciziei civile nr. 55/_ a Curții de Apel S. a declarat recurs reclamanta F. B. O. Român al B.
  , solicitând casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel întrucât aceasta a respins apelul fără a cerceta motivele de apel formulate și cu ignorarea prevederilor art. 6 alin. 2 din Legea nr. 213/1998.
2. Prin decizia civilă nr. 4401/_, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, Secția Civilă
  , a fost admis recursul reclamantei, iar decizia civilă nr. 55/_ a Curții de Apel S. a fost casată în tot, cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului la Curtea de Apel Galați.

În considerentele deciziei de casare, se reține că în dosarul de primă instanță al Tribunalului S., S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice a

invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei, cu motivarea că aceasta nu este continuatoarea proprietarului tabular, neavând niciodată în proprietate bunurile revendicate, iar prin actul de constituire a Fundației nu i s-a creat acest drept.

Tribunalul Suceava a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei prin încheierea pronunțată în ședința publică din_, încheiere care nu a fost atacată cu apel de către niciuna dintre părțile în proces, astfel

încât, "problema lipsei calității procesuale a reclamantei a fost rezolvată în mod definitiv și irevocabil la instanța de fond";.

Cu toate acestea, învestită fiind exclusiv cu soluționarea apelului declarat de reclamantă, instanța de apel a reținut și a motivat în considerentele deciziei pronunțate lipsa calității procesuale active, fără a intra în cercetarea fondului și fără a examina motivele de apel ale reclamantei, impunându-se casare hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare în fond.

Al doilea ciclu procesual
.
1. Judecata în apel ( dosar nr.2105/2003, Curtea de Apel Galați)
  1.1.Întâmpinarea. La termenul de judecată din_, pârâta D. SS
  invocă din nou excepția lipsei procesuale active a reclamantei
  ,cu o motivare diferită de aceea respinsă prin încheierea Tribunalului S. din data de_ . În esență, se susține că între reclamantă și F. B. inițial există o diferență majoră, constând în aceea că F. era o persoană juridică de drept public ce apăra un patrimoniu public, iar reclamanta s-a constituit ca o persoană juridică de drept privat (pag. 6-16, pag. 33-35 dosar). În consecință, reclamanta nu are calitate procesuală activă într-o acțiune în revendicare de drept comun, cu atât mai mult cu cât nici chiar F. B. O. Român din Bucovina nu era la data desființării proprietarul bunurilor revendicate (art. 40 aliniat ultim teza I din Legea nr. 295/1946).
  1.2. Prin decizia civilă nr. 269/A/_ pronunțată de Curtea de Apel Galați,
  s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului F.
  B. O. Român din Bucovina invocată de pârâții intimați S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și D. SS .
  S-a respins ca nefondat apelul reclamantului și a fost menținută în tot sentința civilă nr. 305/2001 a Tribunalului S. .
  În esență, instanța de apel reține faptul că excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului a fost definitiv și irevocabil soluționată prin încheierea din data de_, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 3631/2001, încheiere care nu a fost atacată cu apel de către niciuna dintre părțile în proces.
  Cu referire la motivele de apel susținute de reclamant, sunt evocate dispozițiile art. 29 alin. 2 și 3 din Legea nr. 1/2000, precum și dispozițiile art. 8 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, acte normative cu caracter special și reparatoriu în condițiile cărora reclamanta putea solicita o repunere în drepturi.
  Prin decizia nr. 43/2000 a Curții Constituționale, s-a constatat că legiuitorul are libertatea deplină de a opta cu privire la sfera bunurilor în legătură cu care intenționează să adopte măsuri reparatorii, fără ca prin aceasta să îi încalce vreo dispoziție constituțională sau o reglementare internațională.
  Apelantul nu a invocat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, text normativ în virtutea căruia se poate constata prematuritatea oricărei acțiuni în revendicare de drept comun, promovată de cultele religioase sau de reprezentanți ai comunităților minorităților naționale.
  Acțiunea în revendicare va putea fi oricând reiterată în momentul în care se va îndeplini condiția legală, respectiv, adoptarea unei legi speciale care să reglementeze situația juridică a terenurilor cu vegetație forestieră care au aparținut cultelor religioase și care au fost preluate abuziv de stat.
  În consecință, se consideră că în mod legal și temeinic prima instanță a respins acțiunea ca prematur formulată.
2. Judecata în recurs ( dosar nr. 11297/2004 Înalta Curte de Casație și Justiție)
  1. Declarațiile de recurs. Împotriva deciziei civile nr. 269/A/2004 a Curții de Apel Galați au declarat recurs deopotrivă reclamantul, F. B. O. Român din Bucovina, precum și pârâta D. SS .
    Invocând prevederile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., recurentul reclamant susține că ambele hotărâri au fost date cu încălcarea esențială a legii, prin aceea că au îngrădit accesul liber la justiție, instanței nefiindu-i permis să creeze excepții de neprimire a unei acțiuni în revendicare imobiliară. Mai susține recurentul că imobilele pe care le revendică nu fac obiectul unei legi speciale de reparație întrucât toate aceste acte normative se referă numai la terenurile forestiere care au intrat în patrimoniul statului în baza unui titlu valabil, ipoteză care nu se verifică în speță. În apărare, este invocată excepția inadmisibilității recursului declarat de pârâtă.
    Recurenta pârâtă și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 9, 10 C.pr.civ., susținând, în esență, că decizia atacată nu conține motivele care au condus instanța la respignerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului, că instanța nu s-a pronunțat pe cererea de aderare la apel și că nu menționează nimic în dispozitivul hotărârii despre excepția lipsei calității de proprietar al reclamantului, excepție de fond a cărei admitere ar fi condus la respingerea acțiunii.
  2. Prin decizia civilă nr. 7962/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție
    a fost admis recursul reclamantului, cu consecința casării în parte a deciziei civile nr. 269/A din 04 martie 2004 a Curții de Apel Galați și în tot a sentinței civile nr. 305/_ a Tribunalului S., cauza fiind trimisă spre rejudecare la Tribunalul Suceava.

Totodată, s-a respins recursul pârâtei, respinsă fiind și excepția inadmisibilității, invocată în apărare.

Instanța de recurs reține că procesul a fost greșit soluționat pe excepția prematurității, fără ca instanța de fond și aceea de apel să cerceteze pricina în raport cu dispozițiile legale ce au fost invocate în acțiune. În consecință, se impune admiterea recursului și casarea celor două hotărâri ale instanțelor de fond, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Dispoziția cuprinsă în decizia Curții de Apel Galați referitoare la respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului a fost menținută, constatându-se că această excepție a fost respinsă anterior prin încheierea din_, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 3631/2001, iar prin decizia civilă nr. 4401/_ Curtea Supremă de Justiție a reținut că problema calității procesuale active a fost rezolvată definitiv și irevocabil prin această încheiere, care nu a fost atacată de niciuna dintre părțile în proces.

Excepția inadmisibilității recursului declarat de pârâtă a fost respinsă, cu motivarea că hotărârea atacată a fost pronunțată în apel și este susceptibilă de recurs, potrivit art. 299 C.pr.civ.

Instanța a apreciat a fi neîntemeiate criticile pe care pârâta le aduce deciziei atacate, reținând că aceasta cuprinde motivele pe care se sprijină, iar susținerile referitoare la formularea unei cereri de aderare la apel, asupra căruia instanța de apel nu s-a pronunțat, au rămas nedovedite în cauză.

Al treilea ciclu procesual

Judecata în primă instanță ( dosar nr.2705/c/2006, Tribunalul Suceava)

Precizări ale cererii de chemare în judecată
La termenul de judecată din data de 15 iunie 2006 (pag. 20), reclamanta a făcut precizări cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, în sensul reducerii suprafeței de teren revendicate, de la 192.158 ha teren cu vegetație forestieră la 166.813,50 hectare teren cu vegetație forestieră. Totodată, se solicită disjungerea cauzei cu privire la revendicarea suprafeței de 9.861,35 ha teren cu vegetație forestieră, aflată, în prezent, în posesia altor persoane juridice și fizice, persoane străine de proces. Ulterior, prin precizarea de acțiune depusă la termenul din_, reclamanta renunță la cererea de disjungere( pag.65).
La termenul de judecată din data de_, reclamanta depune o nouă precizare a cererii, cu referire la suprafața de teren revendicată și identificarea imobilelor ce fac obiectul revendicării( pag.87).
Cererile de intervenție
În data de 14 iunie 2006, a formulat o cerere de intervenție în interes propriu Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă P. județului S. , solicitând respingerea acțiunii reclamantei. Este invocată excepția inadmisibilității acestei acțiuni, cu motivarea că reclamanta a urmat procedura reglementată prin legea specială reparatorie, Legea nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, formulând plângeri împotriva unui număr de 70 de hotărâri prin care Comisia Județeană S. a respins cererile de reconstituirea a drepturilor de proprietate asupra terenurilor forestiere în suprafață totală de 192.468,91 hectare.
Se susține că F. F. B. O. Român din Bucovina, care a
funcționat în perioada interbelică, a fost o persoană juridică de drept public, înființată prin lege și administrată după regulile aplicabile regiilor statului. Legea privind organizarea Bisericii O. e din anul 1925, care recunoaște existența acestei fundații și îi conferă denumirea, nu a fost abrogată expres, iar pe de altă parte Decretul nr. 273/1949 nu a fost publicat în Monitorul Oficial. În consecință, se poate concluziona că vechea fundație nu și-a încetat niciodată activitatea în condițiile legii.
Actuala fundație, purtând aceeași denumire, F. B. O. Român din Bucovina, a fost înființată ca o structură paralelă fiind o persoană juridică de drept privat.
Intervenienta afirmă că nu a fost dovedită existența unei relații de continuitate între cele două persoane juridice, aceasta nefiind, de altfel, posibilă având în vedere regimul juridic diferit (pag. 6-9 dosar).
Se solicită, totodată, suspendarea prezentului proces, motivat de faptul că pe rolul Judecătoriei S. se află în curs de soluționare o cerere de constatare a nulității actului constitutiv și al Statutului reclamantei (dosar nr. 3660/2006); o cerere de dizolvare a reclamantei (dosar nr. 3659/2006); o cerere de radiere a modificărilor aduse Statutului reclamantei, cele prin care se menționează că ea este una și aceeași persoană juridică cu fundația care a funcționat în perioada interbelică (dosar nr. 3535/2006).
La termenul de judecată din data de_, a formulat cerere de intervenție în interesul intimatelor P. județului S.
, solicitând respingerea acțiunii reclamantei (pag. 84, dosar nr. 2705/C/2006).
La termenul de judecată din data de_ (pag. 196 dosar),
a formulat cerere de intervenție în interesul S. ui Român și al Direcției Silvice S. persoana fizică Chercheriță A., în conformitate cu art. 49 și urm.- C.pr.civ.
Intervenienta arată că a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1400 ha teren cu vegetație forestieră, în conformtiate cu
Legea fondului funciar și acest teren nu îi este restituit întrucât se afirmă că face obiectul revendicării imobiliare exercitată de reclamant.
Intervenienta invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei precum și excepția inadmisibilității prezentei acțiuni civile în justiție (pag. 198-199 dosar).
La același termen de judecată,_, în fața Tribunalului S., a formulat o cerere de intervenție în interesul pârâților persoana juridică F. Pro F. - 1946
SS
, solicitând respingerea acțiunii reclamantei întrucât aceasta nu are calitate procesuală activă și nu este în măsură să facă dovada dreptului de proprietate pretins. Intervenienta susține că reclamanta nu este continuatorul vechii Fundațiuni Speciale, iar imobilele revendicate nu au fost niciodată proprietatea acestei Fundațiuni (pag. 203 dosar).

Întâmpinările

La termenul din data de_ ( pag.67 dosar), R. N. a P. R. -

SS își exprimă poziția în proces prin întâmpinarea formulată
, invocând lipsa calități procesuale active a reclamantei,
sub un întreit aspect, și anume:
1. averile mănăstirești menționate de reclamantă au fost secularizate de stat încă din anul 1783, după ce în anul 1775 Imperiul Habsburgic a ocupat partea de nord a Moldovei, numind noua provincie Bucovina; este argumentată sub aspect istoric această susținere;
2. reclamanta, înființată ca persoană juridică de drept privat, nu este și nu poate fi continuatoarea F. B. O. Român din Bucovina, care a existat ca persoană juridică de drept public, înființat cu această denumire în anul 1925 prin Legea de organizare a Bisericii O. e Române;
3. întinderea dreptului de proprietate revendicat nu a fost verificată și certificată conform dispozițiile legii speciale ori ale legilor generale care guvernează dreptul civil. Reclamanta pretinde că poate preciza întinderea dreptului prin suprapunerea hărților amenajistice ale vechiului Fond B. cu hărțile cadastrale, însă această afirmație este eronată. Această întrucât cele două tipuri de hărți sunt întocmite la scară diferită, astfel că determinarea limitelor proprietății în raport exclusiv cu planul de situație nu se poate face decât cu mare aproximație. Mai mult, cărțile funciare nu garantează întinderea proprietății (pag. 34-46 dosar nr. 2705/C/2006).

Prin întâmpinarea depusă la termenul din_ ( pag.67), Ministerul Finanțelor Publice

a solicitat obligarea reclamantei la plata taxei judiciare de timbru, calculată la valoarea imobilelor revendicate și a formulat o cerere de suspendare a judecății, în temeiul art. 244 pct. 1 C.pr.civ., până la soluționarea tuturor plângerilor formulate de reclamantă în condițiile legilor fondului funciar (pag. 48-64 dosar nr. 2705/C/2006).

Prin încheierea din 06 iulie 2006, Tribunalul Suceava a respins cererea de intervenție în interes propriu, formulată de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava, constatând că nu sunt îndeplinite dispozițiile art.49 al.2 Cod pr.civ., în sensul că intervenienta nu face dovada unui drept propriu asupra bunurilor aflate în litigiu.
Totodată, tribunalul a respins cererea de suspendare a judecății, având în vedere că prin decizia civilă nr.752 pronunțată de Tribunalul Suceava la 16 mai 2006 ( dosar 1556/2006), irevocabilă, s-a respins cererea de radiere a Fundației
F. B. O. Român al B. . De asemenea, soluționarea litigiilor privind
reconstituirea dreptului de proprietate nu influențează soluționarea prezentei cauze.
Relativ la excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârâta D. silvică S. și de pârâtul S. Român, instanța reține decizia nr.269/A/2004 a Curții de Apel Galați ( dosar 2105/2003), decizia nr.7962 din_ a înaltei Curți de C. și Justiție (dosar 11297/2004) precum și decizia 4401 din_ a înaltei Curți de C. i și Justiție (dosar 184/2003), hotărâri prin care s-a soluționat în mod irevocabil excepția privind calitatea procesuală activă a reclamantei si respinge excepția invocată, constatând că există autoritate de lucru judecat.
Este respinsă si excepția netimbrării acțiunii, invocată de S. Român, în raport cu obiectul acțiunii, revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv de stat, acțiuni care, potrivit art. 15 pct. r din Legea 146/1997 sunt scutite de plata taxei de timbru .
Prin încheierea din 14 septembrie 2006( pag.85), Tribunalul Suceava a admis în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de P. județului S.
.
Prin încheierea din 07 decembrie 2006 a Tribunalului S. au fost admise cererile de intervenție în interesul S. ui Român și al Direcției Silvice formulate de F. Pro F. 1946 SS și Chercheriță A., apreciindu-se că intervenienții justifică un interes în susținerea apărărilor S. ui.

Prin sentința civilă nr. 538/_, Tribunalul Suceava

a admis în parte acțiunea precizată a reclamantului F. B. O. Român al B. în contradictoriu cu S. Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, R.

N. a P. R. prin D. SS, intervenient în interes propriu fiind P. J. S., intervenienții în interesul pârâților fiind F. Pro F.

1946 S. - S. și Chercheriță A., cu consecința obligării pârâților R. N. a P. R. - D. SS și S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice B. să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie următoarele imobile - terenuri:

suprafața de 2987,41 ha înscrisă în CF nr. 1 a corn. cad. Clit, identică cu parcele funciare nr.: 24/1; 108; 374; 289/4; 290/5; 374/1 ha; 374/2ha; 477 ha; 478/1; 478/3; 479; 727/_ ha; 727/_ ha; 727/_ ha; 728/8-0.065 ha;
728/_ ha; 728/_ ha; 728/11-0.276 ha; 993; 994/2; 994/326;
994/327; 994/328; 994/329; 994/330; 994/331; 994/332; 994/333; 994/334;
994/335; 995;_ ha; 1019;_ ha;_ ha;_ ha;
suprafața de 617,95 ha înscrisă în CF nr. 1835 a corn. cad. Gălănești (Voitinel) parcelele funciare nr._ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
2455/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
_ ha;_ ha; 2502/1 - 257.557 ha; 2502/_ ha; 2503/_ ha;
2503/_ ha;_ ha; 2502/_ ha;_ ha; 2455/_ ha;
2455/_ ha; 2455/_ ha;
suprafața de 1089,28 ha înscrisă în CF nr. 3544 a corn. cad. Horodnic de Sus parcele funciare nr.:_ ha;_ ha; 464 - 0.1601 ha; 4877/_ ha; 4913 - 0.523 ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
_ ha;_ ha;_ ha; 4934/1 - 0.771 ha; 4935/_ ha;
4935/2 - 6.697 ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha; _
ha; _
ha; 4951 -24.891 ha; 4952 - 7.603 ha;
4953 - 0.282 ha; _
ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;
suprafața de 2647,80 ha înscrisă în CF nr. 2164 a corn. cad. Horodnic de Jos parcelele funciare nr.: 33_ ha;_ ha_ ha;_ ha; _
ha; 2982 - 42.529 ha;_ ha; 2984 - 35.978 ha;_ ha;_ ha;
2987 - 68.177 ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha; 2996/_ ha; 2998/_ ha; 2998/2 ;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha; 3003 - 0.26 ha;_ ha;_ ha; 3007 -
0.077 ha;_ ha; 3009 -0.442 ha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha; 3024 - 3.214 ha;_ ha;_ ha;_ ha; 3028 - 0.519 ha _
ha; 3030 - 0.2194 ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha _
ha;_ ha;_ ha;_ ha_ ha;_ ha;_ ha;
_ ha_ ha;_ ha;_ ha;_ ha_ ha; _
ha; 318? - 0.0676 ha;_ ha_ ha;_ ha;_ ha; 3190 -
0.3841 ha 3196/_ ha;_ ha; 3199/_ ha; 3199/2 ; _
ha;_ ha;_ ha; 3203 - 0.096 ha;_ ha; 2989/_ ha;
2989/_ ha; 3023/_ ha;_ ha;_ ha.
suprafața de 3370,28 ha înscrisă în CF nr. 2871 și 2948 a corn. cad.
Marginea, Cartea funciară nr. 2871, parcela funciară nr._ ha; Cartea funciară nr. 3948, parcela funciară nr._ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2912/_ ha; 2912/_ ha;
2912/_ ha; 2912/_ ha;_ ha; 2914/_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 3096/_ ha; 3096/_
ha; -_ ha; 3100/_ ha,- 3097/_ ha_ ha; 3123/_ ha;
3130/_ ha; 3131/7-0.151 l ha;3148/_ ha; 3152/_ ha; 3155/4-0.002
ha;3167/_ ha;3178/l-0.5353ha; 3178/_ ha; 3218/_ ha; 3232/_
ha; 3271/_ ha; 3097/_ ha: 3103/_ ha; 3128/_ ha 3131/_ ha
3147/_ ha; 3152/_ ha; 3155/_ ha 3167/_ ha 3l75/_ ha
3178/_ ha 3208/_ ha; 3231/_ ha 3263/_ ha 3273/_ ha _
ha 3128/_ ha 3131/_ ha 3146/_ ha 3151/_ ha 3154/_ ha
3161/_ ha 3173/_ ha 3178/_ ha 3208/10-0.071 Oha 3231/_ ha
3260/_ ha 3272/_ ha_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
3282/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha, 3100/_ ;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
_ ha; 3296-0.41 OOha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha; 3318/_ ha; 3321/_ ha; 3321/_
ha; 3321/_ ha; 3321/_ ha; 3322/l-399.9292ha; 3323/_ ha; 3323/_
ha; 3324/_ ha; 3324/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 3559-
0.24IOha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 3577-1.371
Oha; 3581/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 3594/_ ha; 3594/_
ha; 3595/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 3193/_ ha; 3595/2-0.1
OOha;
suprafața de 341,44 ha înscrisă în CF 489 a corn. cad. Gura Putnei a parcele funciare nr. :_ ha; 402-0.637ha; 404-0.155ha;_ ha;_ ha;
537-0.101ha;_ ha; 178/1-0.166ha; 399-0.061 Iha;_ ha; 40_ ha; _
ha;_ ha;_ ha; 822/_ ha; 824/1-11.702 Iha;_ ha; 183/_ ha;_ ha;_ ha;
suprafața de 9403,22 ha înscrisă în CF nr. 245 și 1321 a corn. cad. Putna, Cartea funciară nr. 245, parcela funciară nr. 1359/_ ha; Cartea funciară nr. 1321, parcela funciară nr. 1-1.303lha; 2/l-0.0946ha;_ ha; 2/_ ha; 3-0.04ha;_ ha;_ ha; 175/_ ha; 2/_ ha; 177/_ ha;
_ ha;_ ha;_ ha; 191-0.014 ha;_ ha; 1492/1-1 J505ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha; 164/1-0.556ha;_ ha; 165/1-2.256ha;
166/1 -7.06ha; _
ha; _
ha; _
ha; _
185-0.115 Iha; _
ha; _
ha; _
ha; _
ha;_ ha;_ ha; ha; 192/1-1.115 Iha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 201/_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha; 810/2-1.279ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1275/_ ha; 1287-0.137ha; 1275/3-0.068lha; 1275/_ ha;_ ha; 1303-2.673ha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
_ ha;_ ha; 1338/_ ha; 1341/_ ha;_ ha; 1362-0.97ha;
_ ha;_ ha; 1365/1-0.474 ha; 1365/_ ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1373 -0.068ha;_ ha;
1375/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1379/1-1.748ha;_ ha;
1381-2.356ha; 1382-1.543ha; 1383-1.562ha;_ ha;_ ha;_ ha _
ha; 1393-1.858ha;_ ha; 1397/1-46.202ha;_ ha_ ha; _
ha;_ ha;_ 7.6473ha; 1420/1-0.35ha_ ha;_ ha;_ ha;
ha; 583/_
ha; 19/_
ha; 41/_
ha; 41/_
ha;
ha; 37/_
ha; 24/_
ha; 19/_
ha; _
ha;
_ ha; 1489/_ ha; 1490-0.60 Iha; 1492/_ ha; 1494/1-1.748ha; 1322/_ ha; _
41/9-0.068ha; 36/_
80/_ ha;_ ha 0.5866ha 0.0797ha 0.0138ha 0.5273ha, 1323/2-3.015 Iha; 1274/_ ha; 1275/_ ha;_ ha; 1386-1375/_ ha; 1375/3-
2.009ha;_ ha;_ ha; 379-583/_ ha;_ ha; 583/4-0.163ha;
583/_ ha; 514-1491/_ ha;_ ha;_ ha; 1252/_ ha; 1255-
_ ha;_ ha; 1244/_ ha;_ ha; 1242/_ ha;_ ha; 562 -
0.005ha; 1480/2-0.370lha; 1247/_ ha;_ ha;192/_ ha; 1330/_
ha; 1330/_ ha;_ ha; 1247/_ ha; 1403/_ ha; 1249-0.606ha;
1238/l-0.606ha; 1360/_ ha; 1238/2-0.582 Iha;_ ha; 1253/l-0.9436ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1250/_ ha; 1252/_ ha; 1253/_ ha; 1331/2-0.715ha; 1331/_ ha; 1248/_ ha; 540-0.014ha; 541-0.009lha;
160/2-0.652ha; 164/2-0.26ha; 166/2-0.724ha; 164/3-0.38ha; 166/3-0.048ha;
166/4 -0.042ha; 166/_ ha; 167/2-2.352ha; 167/3-0.348ha; 167/4-0.524ha;
1375/_ ha; 1375/5-2.204ha; 1375/6-2.116ha; 1375/_ ha; 1375/_ ha;
1375/9-0.408ha; 1420-0.352ha; 1491/2-0.06ha; 1491/3-0,628ha; 1491/_ ha
1403/6-0.716ha; 165/2-0.376ha; 1375/_ ha; 1375/_ ha 1403/_
ha;1403/8-4.488ha; 1403/_ ha; 1403/_ ha 159/_ ha;
suprafața de 12,17 ha înscrisă în CF nr. 6173 a corn. cad. Rădăuți, parcelele funciare nr. :_ ha;_ ha;_ ha; 5375/_ ha;_ ha; _
ha; 56-0.005 ha; 57-0.02ha;_ ha; 21/l-0.0246ha;_ ha;_ ha; _
ha; 731/1-0.361 Iha; 7; 5376-0.425 Iha;_ ha;_ ha; 5154/_ ha; _
ha;_ ha; 5092/_ ha; 5092/_ ha; 5093/2-0.215ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha; 5093/2-0.215ha; 5171/_ ha; 5171/_
ha; 5171/_ ha; 5171/_ ha; suprafața de 2215,60 ha înscrisă în CF nr. 1 și 379 a corn. cadastrale Solea parcelele funciare nr.:_ ha; 3-0.101 Iha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 53/_ ha; 660-0.068ha;_ ha; 2; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 8/l-0.0532ha;_ ha; 15/_ ha; _
ha; 19-0.155ha;_ ha; 21/_ ha;_ ha;_ ha; 24/1-0.228ha; 24/_
ha;_ ha;_ ha; 29-0.399ha;_ ha; 31-1.565ha;_ ha;_ ha; _
ha; 38/_ ha; 38/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
164-0.151 Iha;_ ha;_ ha;_ ha; 270/_ ha; 635/_ ha;
635/_ ha;_ ha; 637/2-0.212lha;_ ha; 845-0.095ha; 2084/_ ha;
2085-0.396ha; 2088/l-0.2875ha; 2089/_ ha; 2092/_ ha; 2093/_ ha;
2095/_ ha; 2095/2; 2095/3;_ ha;_ ha; 2099/_ ha; 2099/2;
2099/3;_ ha; 2101/_ ha; 2101/2;_ ha;_ ha;_ ha;
2106/_ ha; 2112/l-2043.8956ha; 2112/4-0.417ha; 2112/6; 2112/7;
2112/8; 2112/9; 2112/10; 2112/11; 2112/12; 2112/13; 2112/14; 2112/15;
2112/16; 2112/17; 2112/18; 2112/19; 2112/20;_ ha; 2188/_ ha;
2189/1-0.205 ha; 2190/l-0.2446ha; 270/4-0.19ha; 1335/2 -0.15ha; 1336/1;
1336/2; Cartea funciară nr. 379: parcelele funciare nr. 10, 11, 12/1, 12/2, 13/1, 13/2, 14, 19/1, 53/1, 81, 297, 298, 299, 300, 301, 660, 2, 3, 4, 5, 6, 7. 8, 9, 1
5/2, 18, 19, 20, 22, 23, 24/1, 26, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 36, 38/1, 38/2, 39,
40, 41, 42, 43, 164, 165, 166, 1.67, 270/1, 273, 635/1, 635/2, 636, 638,
828/_ ,_, 1803._ /2,_, 1807._ /_ ,
1._ /_, 2063, 2064, ?_ ,_ ,_ ,_ ,
2078,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_, _
,_, 2105,_ /1,_ ,_ /1,_ /1,_, _
/3, 21, 1.805,_ /4,2082.
- suprafața de 64, 3 ha înscrisă în CF nr. 393 a corn. cad. Poieni Solea parcelele funciare nr. 3375/_ ha;_ ha; 3378-l,9059ha;_ ha; 3380-l,4120ha.;
suprafața de 1624,88 ha înscrisă în CF nr. 1693 a corn. cad. Straja parcelele funciare nr._ ha; 92-0.095ha; 53/5-0.075ha; 53/6-0.006ha; 53/_ ha; 189-7/l-0.2664ha;_ ha;_ ha;_ ha; ll-0.2443ha; 13-_
ha;_ ha; 1192/_ ha;_ ha_ ha; 1241; 1.1351 ha; 1266-
0.701 ha;_ ha,_ -1295-_ ha 0.3546ha 1.8023ha, 14.6197ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha, 1.5034ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha; 2.6698ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1.8462ha;
_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1455-0.574ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1462-0.541 ha;_ ha;_ ha; 1490/1-2.345ha; 1490/_ ha;_ .0182ha; 1490/4-0.399
ha; 1192/_ ha; 1578/3-0.679ha;_ ha; 1402/2-1.593ha; 1397/2-0.03
53ha; 1398/2-0.067ha; 1403/_ ha; 1410/3-0.272ha; 1403/_ ha;
1403/_ ha; 1490/10-0.33ha; 1490/9-0.1ha; 1333/_ ha; 1346/5-0.066ha;
1345/4-0.112ha; 1347/_ ha; 1332/2-0.143ha;_ ha; 1342/_ ha;
1346/_ ha; 1345/5 -0.007ha;_ ha; 293/_ ha; 294/_ ha; 1334/_
ha; 1360/_ ha; 1308/_ ha; 1313/_ ha; 1314/_ ha; 1328/2-
0.156ha; 1341/3-0.354ha; 1312/_ ha; 1327/_ ha; 1326/2-0.432ha;
1307/_ ha; 1433/_ ha; 1334/3-0.076 Iha; 1341/_ ha; 1362/_ ha;
1363/_ ha; 723-0.05ha; 53/9-0.05ha; 53/_ ha;_ ha; 456-0.033ha;
725-0.025ha; 1490/_ ha; 1490/_ ha; 1490/7-0.224ha; 1490/_ ha;
1490/11-1.467ha; 1490/12-0.172ha; 1363/_ ha; 1363/5-0.01 ha;_ ha;_ ha; 1399/_ ha; 1400/_ ha; 7/_ ha; 7/_ ha;
suprafața de 5386, 34 ha înscrisă în CF nr. 620 a corn. cad. Sucevița parcelele funciare: nr._ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 229-
0.008lha; 46/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 3/_ ha; 4/_ ha;
4/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 498/1-
0.381 Oha; 498/_ ha; 503/_ ha; 514/_ ha;_ ha;_ ha; _
ha; 528/_ ha; 528/_ ha; 762/_ ha; 823/_ ha; 843/_ ha; _
ha; 872/_ ha; 872/_ ha; 875/_ ha; 883/_ ha;_ ha; 888/_
ha; 888/_ ha; 888/_ ha; 88/_ ha;_ ha; 894/_ ha; 898/_
ha; 898/_ ha; 905/_ ha; 930/_ ha; 930/2-0.174 Iha; 930/_ ha;
930/_ ha; 930/_ ha;_ ha; 932/_ ha; 941/_ ha; 941/_ ha;
941/1 l-0.2823ha; 943/_ ha; 944/_ ha; 884/_ ha; 884/_ ha;
501/_ ha; 503/_ ha;_ ha; 568/_ ha; 769/_ ha; 877/_ ha;
879/_ ha; 882/_ ha; 882/_ ha; 945/_ ha; 946/_ ha; 946/_
ha; 949/3 -0.1311 ha;953/_ ha; 955/_ ha;_ ha; 959/_ ha; 963/_ ha;_ ha; 972/_ ha;_ .7878ha; 977/_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ .4833ha; 989/_ ha; 990/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
_ ha;_ ha;_ ha; 1048/_ ha; 975/4; 977/_ ha;
suprafața de 701,64 ha înscrisă în CF nr. 1273, 1654 și 2534 a corn. cad. Vicovu de Jos, Cartea funciară nr. 1273, parcela funciară nr. 1745/_ ha; 1413/_ ha; Cartea funciară nr. 1654, parcela funciară nr. 1721/_ ha; Cartea funciară nr. 2534, parcela funciară nr. 606/1-0.413lha; 478/_ ha; 607/_ ha; 1098/_ ha; 607/_ ha; 606/3-0.371 Iha; 606/4; 606/5;
606/6; 1404/_ ha; 480/_ ha; 1733/_ ha; 1720/_ ha; 1409/3-0.072
Iha; 1411/_ ha; 2548/_ ha; 2548/1-0.971 Iha;_ ha;_ ha; _
ha; 255_ ha; 2548/_ ha; 608/_ ha; 608/3-0.058lha; 2447/_ ha;
2550/_ ha;_ ha; 2447/_ ha; 2658/l-0.3773ha;_ ha;_ ha;
_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1363/_ ha;
suprafața de 1641,19 ha înscrisă în CF nr. 589 a corn. cad. Voivodeasa parcelele funciare nr. l-0.0573ha;_ ha; 321-0.19ha; 322-0.107ha;_ ha; 70/_ ha; 133/6-0.125 Iha; 165/_ ha; 21 l/_ ha; 212/_ ha; 212/_
ha; 214/3-0.4ha; 222/_ ha;_ ha; 239/l-0.2776ha; 239/2-0.144ha; _
ha;_ ha; 264/_ ha; 264/3-0.02ha; 265/_ ha; 271/_ ha; 275/_
ha; 391/_ ha; 392/2-0.018lha; 536/_ ha; 545/4-0.072ha; 545/_ ha;
545/_ ha; 546/_ ha; 569/_ ha; 570/_ ha; 583/_ ha; 686/_
ha; 708/_ ha; 708/_ ha; 709/_ ha; 722/3-0.013ha; 729/_ ha;
754/_ ha; 759/2-0.043 Iha; 760/_ ha; 765-0.157ha; 766-0.128ha;
767/_ ha; 767/_ ha; 768-0.327ha;_ ha; 777-0.874ha;_ ha;
779/_ ha; 779/2-0.064ha; 779/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha; 791-0.392ha; 792-0.514ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha; 816/_ ha; 849/l-3.5675ha;_ ha;_ ha; 479/l-0.0378ha; 411/_ ha;
suprafața de 8600 ha - corn. cad. Șipotele S. ;
suprafața de 20414,69 ha - corn. cad. Seietin parcelele funciare: 412/_ ha; 412/2-0.013lha; 412/_ ha; 412/_ ha; 412/_ ha; 412/_ ha;
412/_ ha; 419-0.099ha; 430/_ ha;_ ha;_ ha; 529/_ ha;
529/3-0.059ha; 557/_ ha; 557/_ ha; 557/_ ha;_ ha;_ ha;
_ ha;_ ha; 1032-0.009ha;_ ha;_ ha; 1041-0.238ha; _
ha; 104_ ha;_ ha;_ ha 0.0197ha 0.0216ha,_ ha;_ ha;
_ ha;_ ha; 1313-_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1319-
_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1324-0.011 ha;_ ha;_ ha;
1327-0.018ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
_ ha;_ ha;_ ha; 1340-0.011 Iha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1511-0.009 Iha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1521-0.007ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ .8094ha; 1297/124-4.685ha; 1297/_ ha; 1297/_ ha; _
ha;_ ha;_ ha; 1590/_ ha;_ ha; 1659/2-0.127ha; 1659/_
ha; 1661-0.078ha; 1725/_ ha; 1727/2-0.043:|ha;_ ha; 1747/_ ha; 1747/_ ha; 1748/l-0.0536ha; 1748/2-0.173ha; 1838/2-0.218ha; 1838/8-
0.047ha; 1838/_ ha; 1839-0.749 Iha;_ ha; 1851-0.519ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1992-2.573ha;_ ha;
_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2001/_ ha; 2002/_ ha;_ ha;_ ha; 2026/_ ha; 2027/3-0.027ha; 2027/_ ha;
2027/_ ha; 2031/3-0.168ha; 2031/_ ha; 2052/5-0.114ha; 2052/6-
0.158ha; 2052/7-0.066ha; 2052/8-0.174ha;_ ha;_ ha; 2057/_
ha; 2057/_ ha; 2059/_ ha; 2059/6-0.09 Iha; 2059/7-0.154ha; 2059/_
ha; 2061/_ ha; 2064/_ ha; 2066/3-0.0 Iha; 2066/_ ha; 2066/_ ha;
2066/_ ha; 2067/8-0.083ha; 2068/_ ha; 2069/_ ha; 2070/_ ha;
2079/_ ha; 2080/_ ha; 2087/4-0.36ha; 2087/7-1 .Iha;_ ha; 2116/l-
0.8959ha; 2116/_ ha; 2116/_ ha; 2117/l-0.2542ha; 2117/_ ha;
2118/l-0.6934ha; 2118/3-0.045ha; 2118/_ ha; 2119/_ ha; 2119/3-
0.57ha; 2119/_ ha; 2119/_ ha; 2126/_ ha; 2126/_ ha;_ ha;
2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/5-0.712lha;
2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha;
2130/_ ha; 2130/12-0.517ha; 2130/_ ha; 2130/15-0.798ha; 2130/_
ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/20-4.206ha; 2130/21-0.445ha;
2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/25-0.335ha; 2130/_
ha; 2130/27-0.655ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/_
ha; 2130/34-0.129 Iha; 2130/_ ha; 2130/36-0.106lha; 2130/_ ha;
2130/_ ha; 2130/40-0.008ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/_
ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/48-0.01
Iha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/52-0.004 Iha;
2130/_ ha; 2130/_ ha; 2130/_ ha;2130/_ ha; 2130/_ ha;
2130/58-0.041 Iha;_ /l-0.8272ha; 2134/2-1.4ha; 2137/_ ha; _
/_ ha; 2137/_ ha; 2137/6-0.242ha; 2140/1-5.359 ha; 2140/_ ha;
2140/5-0.156ha; 2140/_ ha;_ ha; 2143/_ ha; 2143/_ ha;
2143/_ ha; 2149/_ ha;_ ha; 2187/l-0.3309ha; 2187/_ ha;
2187/3-0.258ha; 2188/l-0.0755ha; 2188/_ ha; 2190/4-0.187ha; 2190/_ ha; 2190/6-0.935ha;_ ha;_ ha;_ ha_ ha; 2198/_ ha;
2198/_ ha; 2198/_ ha 2198/_ ha; 2199/_ ha; 2199/_ ha;
2200/_ ha_ ha;_ ha; 220_ ha;_ ha;_ ha; 2207/_ ha; 2208/2-0.053ha; 2213-0.018ha; 2214/_ ha; 2214/_ ha; 2214/3- 0.082lha; 2214/_ ha; 2214/5-0.071 Iha; 2216/4-18.235ha; 2217/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2221-0.151 Iha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2242/_ ha; 2242/_ ha; 2243/1-2.255ha; 2243/2-
0.223ha; 2243/_ ha; 2243/7-0.446ha; 2244/_ ha; 2244/2-0.794ha; _
ha;_ ha; 2251/_ ha; 2252/_ ha; 2253/_ ha; 2253/_ ha;
2253/_ ha; 2254-4.618 Iha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha 2338/_ ha; 2340-97.26lha;_ ha;_ .4666ha 2380/_ ha;
2380/_ ha; 2380/_ ha; 2380/_ ha 2380/_ ha;_ ha;
2384/_ ha; 2384/_ ha 2385/_ ha; 2385/_ ha; 2385/_ ha;
2386-0.077ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2394/_ ha; 2394/2-0.606ha; 2394/3-0.114ha; 2394/_ ha; 2394/_ ha;_ ha;
_ ha;_ ha;_ ha; 2401/_ ha; 2401/2-1.005ha; 2401/3-
0.208ha; 2401/4-0.018ha; 2401/5-0.07ha; 2401/_ ha; 2401/_ ha;
2401/_ ha; 2401/1 l-9.6709ha; 2401/_ ha;_ ha; 2432-34.98ha; _
ha; 2434-1.98ha; 2435/_ ha; 2445/1-0.196ha;_ ha; 2459/_ ha;
2460/_ ha; 2460/_ ha; 2461/l-0.0936ha; 2461/_ ha;_ ha; 2465-
0.694ha; 2467/_ ha; 2472/2-5.377ha; 2472/_ ha; 2472/_ ha;
2472/_ ha; 2474/_ ha; 2474/3-3.208lha; 2475/1-39.185ha; 2475/_ ha; 2475/_ ha; 2475/_ ha; 2475/_ ha; 2478-8.4ha;_ ha; _
ha; 2490/_ ha; 2491/_ ha; 2491/_ ha;_ ha; 2513/l-6.8778ha;
2513/_ ha; 2513/_ ha; 2515/_ ha; 2515/5-0.227ha; 2516/_ ha;
2516/_ ha; 2516/5-0.008ha;_ ha; 2553;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2670/_ ha; 2672/6-297.515ha; 2672/7-213.435ha; 2673/_ ha; _
.282ha; 2674/4-0.3949ha; 2737/_ ha; 2737/_ ha;_ ha; 2739/l-
0.0575ha; 2739/2-0.077ha; 2739/_ ha; 2741/_ ha; 2741/_ ha;
2741/3-0.41 ha; 2741/_ ha; 2741/7-0.115ha;_ ha; 3535-0.139ha; _
ha; 3553/_ ha; 3553/_ ha; 3553/_ ha; 3554/_ ha;_ ha; _
ha; 3590/_ ha; 3590/2-0.320lha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 3604/_ ha; 3604/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 3614-0.116ha;_ ha;
suprafața de 1290,67 ha înscrisă în CF 2200 a corn. cad. Pătrăuți parcelele funciare nr._ ha; 57 - 0.137 ha;_ ha;_ ha; 384 -
0.004 ha; 82/_ ha; 83/_ ha; 84/_ ha; 84/_ ha; 85/_
ha;_ ha; 137/_ ha; 137/_ ha; 841/_ ha;_ ha; _
ha; _
ha; _
ha; _
ha; _
ha; _
ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 854 -1.065 ha;_ ha;_ ha;
857 - 0.888 ha;_ ha; 859 - 0.319 ha;_ ha;_ ha;_ ha;
863 - 1.33 ha; 864 - 0.615 ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
873 - 0.169 ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2219/_ ha; 2221/3;
2221/_ ha; 2222/2 - 2.305 ha; 2222/_ ha; 2223/1 -2.058 ha;
2223/_ ha;_ ha; 2227/_ ha; 2384/_ ha; 2385 - 0.114 ha;
2462/_ ha; 2462/_ ha;
suprafața de 2110,64 ha înscrisă în CF 2062 a corn. cad. Mitocu Dragomirnei parcelele funciare nr._ ha;_ ha;_ ha; _
ha; 2280 - 0.065 ha;_ ha;_ ha; 2501 - 0.66 ha; 2514 - 8.136 ha;_ ha;_ ha; 2528 - 769.559 ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2547 -
3.491 ha;_ ha; 2557 - 216.8 ha;_ ha; 2666 -0.187 ha;_ ha; 2249/1 - 8.388 ha; 2307/1 - 0.116 ha; 2307/3 - 0.158 ha; 2308/_ ha; 2308/2 - 0.2 ha; 2309/_ ha; 2309/3 - 0.519 ha; 2309/_ ha; 2318/_
ha; 2318/_ ha; 2325/_ ha; 2529/_ ha; 2529/_ ha;
2541/_ ha; 2542/_ ha; 2542/_ ha; 2554/_ ha; 2554/_ ha; 2554/_ ha;2555/_ ha; 2555/_ ha;
suprafața de 194, 77 ha înscrisă în CF 828 a corn. cad. Lipoveni parcelele funciare nr._ ha; 1174/_ ha;_ ha;_ ha; 1264/_ ha;_ ha;_ ha;
suprafața de 199, 49 ha înscrisă în CF 1105 a corn. cad. Mihoveni parcelele funciare nr._ ha; 173/1 - 0.232 ha; 173/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
suprafața de 7,365 ha înscrisă în CF 438 și 245 a corn. cad. Ilișești parcelele funciare nr._ ha;_ ha; 1609/2; 3174/_ ha; 3174/_ ha;
3174/7-0.054lha; 3174/_ ha; 3174/_ ha; 3174/_ ha; 3174/1 I-
0.0761ha; 3174/_ ha;_ ha;_ ha; 3178-0.437ha;_ ha;_ ha; 3181-0.566ha; 3182/l-0.5503ha; 3182/2-0.269ha; 3182/3-0./542ha; 3182/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 3186/_ ha; 3283/3-0.155ha;
3284/1-0.611 Iha; 3284/_ ha; 3186/3, și 1359/_ ha-cf. 245.
suprafața de 103,93 ha înscrisă în CF 1266 a corn. cad. Costâna parcelele funciare nr. 683-78.055lha; 686-0.051 Iha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha; 748/l-0.7825ha; 752/_ ha; 753/_ ha;_ ha;_ ha;
suprafața de 1898,8684 ha înscrisă în CF 555 a corn. cad. Dorna pe Giumalău parcelele funciare nr._ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 285-
0,083ha; 394-0,033lha;_ ha; 729-0,073ha; 742-0,446ha;_ ha; _
ha;_ ha; 853-8,418ha;_ ha; 865-9,035lha;_ ha;_ ha; _
ha; 872-1,72ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
908-l,2747ha;_ ha; 910-l,0265ha; 91 I-0,5556ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 919-0,151 Iha; 480/4-0,009lha;
483/2-0,026ha; 526/_ ha; 526/_ ha; 528/_ ha; 529/_ ha; 542/_
ha; 548/_ ha; 572/_ ha; 574/2-0,816ha; 574/_ ha; 574/_ ha;
574/6; 575/_ ha; 575/11-0,015ha; 575/12-0,32ha; 575/_ ha; 728/2-
l,045ha; 728/_ ha; 748/_ ha; 748/12-375,586ha;_ ,1507ha;
748/_ ha; 748/_ ha; 748/_ ha; 748/173-212,218ha; 748/_
ha; 748/_ ha; 748/_ ha; 748/_ ha; 748/_ ha; 748/235-
0,177ha; 748/_ ha; 748/6-l,9044ha; 748/_ ha; 748/8-l,0409ha; 748/9-
4,327lha; 748/93-453,Iha; 749/2-1 l,4282ha; 749/5-63,996ha; 749/_ ha;
792/_ ha; 792/_ ha; 861/l-8,4647ha.

suprafața de 1269, 745 ha înscrisă în CF 1289 și 1196 a corn. cad. Iacobeni; Cartea funciară nr. 1196, parcela funciară nr._ ha;_ ha; 112/1 - 0,041 ha; 112/_ ha; 289 - 0,022 ha;_ ha;_ ha; _

ha; 585 - ha;_ ha;_ ha;_ ha; 193/_ ha; 342/_ ha; 735/_ ha; 735/5 - 2,14 ha;735/_ ha; 735/_ ha; 755/1 -

2,2368 ha; 755/_ ha; 756/_ ha;_ ha;0_ ha; _

ha; 953/_ ha; 953/2; 954 - 0,027 ha; 955/_ ha; 955/_ ha; _

ha;_ ha; 1012/_ ha; 1014/_ ha; 1014/9 -0,036 ha; 1014/_

ha; 1091 - 0,073 ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1095/_ ha;

1095/_ ha; 1095/_ ha; 1095/40 - ha; 1099/2 - 0,054 ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1481/_ ha;_ ha;_ ha; _

ha; 1487 - 0,2 ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;

_ ha;_ ha;_ ha; 1505/_ ha; 1506/_ ha; _

ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1517/_ ha; _

ha; 1602 -0,045 ha;_ ha;_ ha; 325 - 0,035 ha;_ ha; 854 -

0,014 ha;_ ha; 30/_ ha; 31/_ ha; 31/_ ha; 38/_ ha;

_ ha;_ ha; 55/_ ha; 56/_ ha;_ ha; 66/_ ha; 74/_ ha; 79/1; 0,2437 ha; 96/1 - 0,312 ha;_ ha; 106/_ ha;

107/1 -0,328 ha; 110/1 - 0,386 ha;_ ha; 123/_ ha; 124/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 130/_ ha; _

ha;_ ha;_ ha; 141/_ ha;_ ha; 143/_ ha; 143/2 -

0,012 ha;_ ha;_ ha; 192/_ ha; 193/2; 194/1 - 0,076 ha;

207/_ ha; 207/_ ha; 222/_ ha; 247/_ ha;_ ha;

253/_ ha; 253/_ ha; 254/1 -0,584 ha;_ ha;_ ha; _

ha;_ ha;_ ha; 265/1;_ ha;_ ha; 293/_ ha;

293/_ ha; 293/_ ha; 293/_ ha;_ ha; 313/_ ha;

313/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 324/_ ha; 325 - 0,035

ha; 336/_ ha; 342/_ ha; 342/_ ha; 345/_ ha;_ ha;

350/_ ha;_ ha; 356/_ ha; 357/_ ha; 361/_ ha; 362 -

ha; 369/_	ha; 372/_	ha;
.) ha;_ ha;_ ha;

0,8588 ha;_ ha; 368/_

396/3 - 0,008 ha; 398/1 -0,366 ha; 40(..

404/_	ha; _	ha; _	ha;_ ha; 412/1 - 2,503 ha; 412/_
ha; _	ha; _	ha; _	ha;_ ha; 417 -0,146 ha;_ ha;
_ ha; _	ha; _	ha; _	ha; _	ha; _	ha; 425;
0,5395 ha; _	ha; _	ha; _	ha; _	ha; _	ha; _

ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 439/_ ha;

_ ha; 447/_ ha;_ ha; 450/1 - ha;_ ha;_ ha; _

ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_

ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 532 - 0,138 ha;

_ ha;_ ha; 536/1 - ha;_ ha;_ ha; 539/1 - ha; 541/1;

_ ha;_ ha; 589/_ ha;_ ha; 594/1; 595/1;_ ha;

597/1 - ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _

ha; 629/1;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _

ha; _	ha; _	ha; _	ha; _
ha; _	ha; _	ha; _	ha; _

ha;_ ha;_ ha;_ ha; 671 -0,073 ha;_ ha;

_ ha;_ ha; 682/_ ha; 682/_ ha;_ ha; 686/2 - 0,18

ha; 698/_ ha;_ ha; 703/_ ha; 703/_ ha; 703/_ ha;

704/_ ha; 706/_ ha; 710/_ ha; 711/_ ha; 712/1 - 0,706 ha;

713/_ ha; 713/_ ha; 713/_ ha; 713/_ ha; 714/_ ha;

715/_ ha; 715/3 -1,103 ha; 716/_ ha; 716/_ ha; 717 - 0,009 ha;_ ha;_ ha; 720/_ ha; 720/_ ha;_ ha;_ ha;

_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 728/_ ha;

728/_ ha; 730/_ ha; 732 - 0,236 ha; 734/_ ha; 734/_ ha;

735/_ ha; 735/_ ha; 735/_ ha; 735/_ ha; 735/_

ha; 75_ ha;_ ha; 960/_ ha; 961/_ ha; 961/_ ha; 977/_ ha; 1014/_ ha; 1014/125 - 5,206 ha; 1095/_ ha;

1095/_ ha; 1096 - 24,562 ha; 1123/_ ha; 1128/_ ha; _

ha; 1208/_ ha; 1208/_ ha; 1208/_ ha;_ ha; 1210/_

ha; 1210/_ ha;_ ha; 1212/_ ha; 1212/_ ha;_ ha;

1220/1 - ha; 1235/_ ha; 1235/_ ha;_ ha;_ ha;

1251/_ ha; 1251/_ ha; 1252/_ ha; 1252/_ ha; 1253/1 -

0,016 ha; 1255/_ ha; 1270/_ ha; 1292/1 - 0,097 ha; 1292/_ ha;

1293/_ ha; 1294/_ ha; 1295/1, ha; 1296/_ ha; 1296/_ ha;

_ ha;_ ha; 1481/_ ha; 1481/38 - 14,27 ha; 1481/_

ha; 1481/61 - 0,047 ha; 1481/_ ha; 1506/_ ha; 1506/_ ha;

1513/_ ha; 1517/2 - 658,884 ha;_ ha; 1520/1; 1523 - 0,232 ha;

1526/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1534 - 0,068 ha; _

ha; 1536/1 - 0,592 ha; 1537 - 0,009 ha;_ ha; 1539/_ ha;_ ha; 1542/1 - 0,235 ha; 1542/_ ha; 1543/1 -0,338 ha; 1543/2 - 0,08 ha; 1544/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1548/_ ha; 1548/_

ha;_ ha; 1555/_ ha;_ ha;_ ha; 1560 -0,057 ha; _

ha;_ ha; 1579/_ ha; 1580 -0,037 ha; 1581 - 0,124 ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1616/_ ha;

1618/_ ha; 1618/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 616 -

0,018 ha;_ ha; 74/_ ha; 756/_ ha; 311 - 0,036 ha; 1220/3;

597/3; 1583/1 - ha; 1295/2 -ha; 1220/4 - ha; 1208/53 - ha; Cartea funciară nr. 1289, parcelele funciare nr. 10/_ ha; 10/_ ha;_ ha; 23-0,027ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _

ha;_ ha; 41/1 ;_ ha; 43/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;

55-0,036ha;_ ha; 81/_ ha; 82/_ ha; 82/_ ha; 109/_ ha;

109/_ ha; 109/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;

_ ha; 615-0,005ha;_ ha;_ ha; 726/_ ha;_ ha;_ ha;

_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;

16/_ ha; 18/1; 20/_ ha; 20/_ ha;_ ha;_ ha; 69-0,009ha;

70/1; 90-0,045ha; 91-0,091 ha;_ ha; 101-0,027ha; 102-0,119ha;_ ha;

_ ha;_ ha; 145/l-0,2953ha; 145/_ ha; 146/_ ha; 146/4-0,075

Iha; 146/5-0,01ha; 147/1-l.,4096ha; 147/_ ha; 147/_ ha; 147/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 157/1;_ ha;_ ha; 162/l-0,3736ha; 162/_ ha; 163-0,028ha; 164/_ ha;

164/_ ha; 165-0,544ha;_ ha; 169 -0,036ha; 170/l-0,2945ha; 170/2-

0,094 Iha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 158-0,155ha;_ ha; _

ha; 178/_ ha; 179/1-0,106 Iha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;

_ ha;_ ha; 190/_ ha; 190/_ ha; 192/2-0,055ha; 297-0,009 ha;

_ ha; 299/_ ha;_ ha; 301-0,406ha; 302/_ ha; 307/1-0,028ha;

_ ha;_ ha; 310/1-0,011 Iha; 341/_ ha;_ ha;_ ha;

615/_ ha;_ ha; 617-Q,009ha;_ ha; 619/_ ha; 619/_ ha;

619/_ ha; 620-0,014ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;

_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 648/_ ha; 648/_ ha; 649-0,036ha;_ ha; 680/_ ha; 681/_ ha;

964/_ ha; 964/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1126/_ ha;

1126/2-0,206ha; 1532-0,141ha; 1521/1-ha;_ ha;_ ha; 1525/1; _

ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1608-0,051 Iha;_ ha;_ ha; 161

l/l-0,429ha;_ ha;_ ha;_ ha; 36/2-ha; 1521/2; 1525/3;

1533/1; 45/2-0,005 ha; 45/_ ha; 680/_ ha; 681/_ ha; 726/_ ha.

suprafața de 1445, 45 ha înscrisă în CF 650 a corn. cad. Poiana Stampei parcelele funciare nr. 79-0,018ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha; 3/l-0,0896ha; 3/_ ha;_ ha; 16/_ ha; 18/_ ha; 18/_ ha;
18/_ ha; 19/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 23-0,092lha; 128/3-
l,5296ha; 128/_ ha; 128/_ ha; 129/_ ha;_ ha;_ ha; _
ha; 218/32-comasată;_ ha; 377/_ ha; 377/2-0,525 Iha; 387-l,2387ha;
_ ,8278ha; 480/186 -l,5376ha; 526/1-9,99lha; 527/1 -9,625ha; 539/_ ha;_ ha; 561/_ ha; 561/_ ha; 562-l,3822ha;_ ha; 564/_ ha;
564/_ ha; 564/3-0,0237ha; 565/_ ha; 565/_ ha;_ ha;_ ha;
_ ha; 571/_ ha; 571/_ ha; 572/_ ha; 572/_ ha;_ ha;
575/_ ha; 575/_ ha; 575/_ ha; 575/_ ha;_ ha; 577-0,505ha;
578/_ ha; 578/_ ha; 578/_ ha; 578/4-0,202lha; 578/_ ha;
578/6- l,3272ha; 578/_ ; 578/8-0,338lha; 578/_ ha; 578/_ ha;
578/_ ha; 578/_ ha; 578/_ ha; 578/_ ha; 578/_ ha; _
ha;_ ha;_ ha; 608-0,061 ha; 129/_ ha; 129/9; 136/20-0,244ha;
_ ha; 19/_ ha; 128/30-ha; 128/31; 184/_ ha; 527/3; 128/110; 16/4- 0,041 ha.
suprafața de 558, 1492 ha înscrisă în CF 227 și 356 a corn. cad. Cârlibaba; Cartea funciară nr. 227 - parcela funciară nr. 364/_ ha Cartea funciară nr. 356, - parcela funciară nr.:_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
_ ha;_ ha;_ ha; 86/_ ha; 366/2-0,058ha; 367/2-0,315lha; _
ha; 372/1-ha;_ ha; 381/l-3,9358ha; 381/_ ha; 381/_ ha; 381/_
ha; 382/_ ha; 382/3-0,03ha;_ ha; 398/_ ha; 401/_ ha; 407-
0,085ha; 417/_ ha;_ ha; 419/_ ha; 419/_ hal;_ ha;_ ha; 479-0,163ha; 480/_ ha; 480/2-0,218ha; 481-l,002ha; 485/_ ha;
492/2-0,081 Iha; 496/_ ha; 497/I-137,906ha;_ ha;_ ha; 500-
9,644ha;_ ha; 503/1-20,79ha; 532-0,027ha; 537/_ ha; 555/2-0,04 Iha;
572/2-0,018ha; 579/_ ha; 193-0,175ha; 382/_ ha; 503/_ ha; 369/_ ha; 398/15.
suprafața de 521,44 ha înscrisă în CF 227 și 356 a corn. cad. Vatra Dornei Cartea funciară nr. 2851,- parcela funciară nr.: 68/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 76/_ ha; 76/_ ha; 76/_ ha; 83/_ ha;_ ha;_ ha;402/_ ha;402/_ ha; 402/_ ha; 402/_ ha; 411/1; 411/2; 658 -
l,9778ha; 740/_ ha; 747/_ ha; 750/_ ha; 75_ ha;_ ha; 770-
8,765ha; 911/_ ha; 911/153-0,181 Iha; 911/_ ha; 91 l/_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1007-0,642ha;_ ha; 1014/l-
0,5658ha; 1014/_ ha; 1014/4-0,0387ha; 1016-0,187ha; 1017/_ ha; _
ha;_ ha;1042/2-0,077ha; 104-2/3-0,033 Iha; 1042/_ ha; 1044/_ ha;
1045/_ ha; 1046/2; -0,109 Iha; 1048/_ ha; 1049/_ ha; 1054/_ ha;
_ ha;_ ha;_ ha; 1548/4-20 l,9359ha;_ ha;_ ha; 1579; 1580; 2106/5; 2106/l-6,4642ha; 2106/_ ha;_ ha; 2113-l,3764ha;
2114/1-12,008 Iha; 2114/_ ha;_ ha;_ ha; 2164/l-2,666ha;
2171/1-l,2186ha; 2171/_ ha; 2175/1; 2181/3-0,605ha; 2181/_ ha; 2223- l,03ha;_ ha; 2224/1; 2224/2; 2224/3; 2231/_ ha; 223l/_ ha; 2231/_ ha; 2231/5-0,007ha; 2234-l,0544ha; 2235/2- 0,071 ha; 2235/3-
0,565ha; 2260/_ ha; 2260/22; 2260/23; 2260/24; 2291-0,005ha;_ ha;
2310-0,002ha; 2530/50; 2536-l,2642ha; 2598; 2599; 2600; 2601; 2610; 261
1/5-0,081 ha; 2611/_ ha; 2611/_ ha; 3016; 3425/_ ha;_ ha;
3794/_ ha; 3898/15; 3898/16; 3939/l-9,3975ha; 4209-0,678ha; 4210-
0,423ha;_ ha; 4214-1,1 Iha; 4316/468; 4317/_ ha; 4317/6; 4317/7;_ ha;_ ha; 4389/_ ha; 4389/_ ha;_ ha; 4478-0,392ha;
_ ha; 4490/_ ha; 4495-0,047 Iha;_ ha; 451 l/2-0,027ha; 4511/_ ha; 411; 750; 2106/102; 2114/15; 2181/4; 2229/1; 3435/_ ha; 3939/100; 3939/101; 402/6; 4493/1-0,433ha; 4493/2; 4490/6; 402/6; 972-0,0lha. Cartea
funciară nr. 2906 -parcela funciară: 2114/7 - nedivizată. Cartea funciară nr. 3692 - parcela funciară: 3408/_ ha. Cartea funciară nr. 242 - parcela funciară: 2294/1,2,3 - 31,36 ha - nedivizată.
suprafața de 4926, 7416 ha înscrisă în CF 2094 a corn. cad. Dorna Candrenilor, parcelele funciare nr._ ha; 308/_ ha; 702-0,273ha; _
ha;_ ha;_ ha; 731/l-0,71ha; 731/_ ha; 750/3l-0,854ha; 750/_
ha; 1522-0,124lha; 1523/_ ha; 1523/3-1,448 Iha; 1523/_ ha; 1555/_
ha; 1555/4-0,18 Iha;_ ha; 1558/_ ha; 1558/_ ha; 1558/9-0,275
Iha; 1558/_ ha; 1558/_ ha; 1623/_ ha;_ ha;_ ha;
2009-3,845ha;_ ha;_ ha; 2012-1,165ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha; 2018-2,515ha;_ ha; 2023/_ ha; 2023/21 -1.08l.54ha; 2023/22 -523,158ha; 2023/_ ha; 2023/_ ha; 2023/25-l,9645ha; 2077-
0,11 Iha; 2078-l,402ha;_ ha;_ ha; 3310/l-0,3434ha; 3311-0,151
Iha; 3312/2-0,04lha;_ ha; 3317/_ ha; 3323/_ ha; 4446-l,972ha;
4553/78-3.860,6lha; 4664/34-175,264lha;_ ha; 4721-4,052ha; 4722/_
ha;_ ha; 4771-l,9069ha;_ ha; 4780/48-1.336,38ha;_ ha; 4797-
0,433ha; 4798-0,018ha;_ ha;_ ha;_ ha; 4849/2-l,7857ha;_ ha; 4880-0,415lha; 3310/_ ha; 1482-0,066lha; 1483-0,107ha; 4553/_ ha; 4553/_ ha; 4553/_ ha; 4553/_ ha; 4553/_ ha;_ ha; 2023/4l-6,9546ha; 1555/1-0,3ha; 1555/_ ha.
suprafața de 5991, 1837 ha înscrisă în CF 665 a corn. cad. Ciocănești, parcelele funciare nr._ ha;_ ha;_ ha; 257-0,059ha;80/l-0,3825ha;

80/_ ha; 392/1; 429; 580/_ ha; 581/_ ha; 586-l,9557ha; 613/_

ha;_ ha; 746/1 -220,563ha; 757/_ ha;_ ha;_ ha; 800/_ ha;

801/_ ha; 805/_ ha;_ ha; 819/l-0,1424ha; 819/_ ha; 819/_

ha; 819/_ ha; 819/_ ha; 819/_ ha; 819/_ ha; 819/1 l-0,2773ha;_ ;_ ha; 822/_ ha; 822/_ ha;_ ha; 830/_ ha; 831/_

ha; 831/_ ha; 832-0,801ha;_ ha; 1032/_ ha;_ ,653 Iha;

1043-13,428 Iha;_ ha;_ ha;_ ha; _	ha; _	ha; 1049-
5,501 Iha;_ ha;_ ha; 1053-2 l,3947ha; _	ha; _	ha; _

ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1060-l,398ha;_ ha; 1063-5,796ha;

_ ha;_ ha;_ ha; 1067-2,654ha; 1070-9,490 Iha;_ ha; _

ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1155/_ ha; 1155/_ ha; 1155/40-l,1265ha; 1156/13-0,279 Iha;_ ,7733ha; 1158/_ ha;

1158/_ ha; 1158/_ ha; 1158/_ ha; 1158/18-4,226 Iha; 1158/_

ha; 1158/_ ha; 1158/_ ha; 1158/_ ha; 1158/_ ha; 1158/125- l,0876ha; 1158/_ ha; 1158/206-0,2235ha; 1158/207-0,17 Iha; 1158/_ ha; 1158/209-0,789ha; 1159/_ ha;_ ha; 1189-l,7063ha; 1190-0,124 Iha;_ ha;_ ha;_ ha; 1204/_ ha;_ ha; 1210/l-6,386ha;

1156/_ ha; 1156/_ ha;_ ha; 1042/_ ha; 1042/_ ha;

1042/_ ha; 1042/9-0,443ha; 1042/_ ha; 1042/1 I-0,2234ha;1042/_

ha; 1042/13-0,41 Iha; 1042/14-2,016ha;_ ha; 1032/_ ha; 1032/_

ha.

- suprafața de 1600, 88 ha înscrisă în CF 401, 214, 217, 218, 219, 220,

221, 223, 229, 230, 231 și 401 a corn. cad._Deia Cartea funciară nr. 214, Parcele funciare: 421/11 -0,001 ha; 421/_ ha; Cartea funciară nr. 217, Parcele funciare: 36/_ ha; 39/3-0,067lha; Cartea funciară nr. 218, 98/_ ha; Cartea funciară nr. 219, Parcele funciare nr. 41/_ ha; Cartea funciară nr. 220, Parcele funciare nr. 51/_ ha; Cartea funciară nr. 221, Parcele funciare nr. 96/_ ha; Cartea funciară nr. 223, Parcela funciară nr. 268/4 - 0,014 ha; Cartea funciară nr.229, Parcela funciară 163/_ ha; 163/_ ha; Cartea funciară nr.230, Parcela funciară: 162/_ ha; Cartea funciară nr. 231, Parcela funciară: 605/3 - 0,192 ha; Cartea funciară nr. 401 - distrusă cu parcelele funciare nr. 155, 349, 353, 354, 350, 355, 351, 352. 356, 370, 357.

366, 367, 358. 359. 360. 361, 362, 363, 364, 365, 368. 369, 371, 373, 372. 374,

375, 376. 377, 378, 379, 380, 381/1, 388, 389. 382, 383, 384, 385, 386, 387,

390, 492, 493, 497, 505/1, 618, 619, 617, 623, 630, 631, 625, 626, 627, 628,

629, 655/12, 632, 634/2, 635, 636. 638, 639, 718, 720, 722, 714, 445/2,

445/352/2, 48/2, 108/2, 416/3, 63/2, 45/2, 45/3, 53/3, 227/2,

148/2,221/2,68/4, 419/6,103/2, 381/6, 381/7, 381/8, 419/7, 719.;

- suprafața de 4467, 73 ha înscrisă în CF 427, 147, 204, 205, 206, 207 și 211 a corn. cad. Argel, Cartea funciară nr. 427-parcela funciară:_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 74/1-27.418ha;_ ha;297-29.352ha;_ ha;_ ha;_ ha; 311-104.465ha; 312/l-35.434ha; 316/l-4.057.804ha; 488/I- 0.0324ha; 540/_ ha;_ ha;_ ha;675-53.371ha; 676-35.121 ha; 678-

92.776ha; 679-68.416ha;_ ha; 681/1-287.69 Iha;_ ha; 683-

234.092ha;_ ha; 766-353.133ha;_ ha;768-20.057ha;_ ha;

776/1-60.982ha; 778/1-26.332.713ha; 771/l-28.667ha; 789-19.386ha; 790-

82.072ha;_ ha; 89/_ ha;_ ha; 686-11.002ha; 530/1-11.015ha; _

ha;_ ha; 690/_ ha; 690/_ ha; 695-12.319ha; 717/1-35.947ha;

729/1 -11.726.381 ha;_ ha;_ ha; 733-37.725ha;_ ha; 738-

42.423ha; 742-25.471 ha;_ ha; 744-18.638ha, 745-24.454ha;_ ha;

747-45.642ha; 748-13.455ha;_ ha; 751-23.148ha;_ ha; 753-90.628ha;

754-131.206ha, 340/_ ha; 340/_ ha; 335/_ ha; 460/_ ha; 331/_

ha; 327/_ ha; 333/2-0.014 Iha; 545/2-0.0938ha; 114/_ ha; 113/_ ha;

121/_ ha; 341/_ ha; 342/_ ha; 619/_ ha; 451/_ ha; 450/2-

0.133 Iha; 536/_ ha; 535/_ ha; 619/_ ha; 621/_ ha; 388/_ ha;

623/_ ha; 120/_ ha; 109/_ ha; 316/_ ha; 316/_ ha; 327/_ ha;_ ha; 306/4-ha; 762/3-226.564ha; 729/_ ha; 729/_ ha;

729/38-36.OOOha; 65/1; 65/4; 316/10, Cartea funciară nr. 147, parcela funciară nr. 334/_ ha; 331/_ ha; Cartea funciară nr. 204, parcela

funciară nr. 559/2 - 0,040 ha; Cartea funciară nr. 205, parcela funciară nr. 558/_ ha; Cartea funciară nr. 206, parcela funciară nr. 642/_ ha; Cartea funciară nr. 207, parcela funciară nr._ ha; Cartea funciară nr. 211, parcela funciară nr. 535/_ ha;

suprafața de 4784, 28 ha înscrisă în CF 672, 690, 630 și 405 a corn. cad. Frumosu Cartea funciară nr. 672, parcela funciară nr. 4/_ ha; Cartea funciară nr. 690a parcela funciară nr. 1939/_ ha; Cartea funciară nr. 630, parcela funciară nr. 1755/4 -0,15ha; 1754/_ ha; 1754/_ ha; 1753/5- 0,lha; 1752/_ ha; 1750/1 l-0,0072ha; 753/_ ha; 1750/_ ha; 1750/13-
0,086ha; 1750/_ ha; 1750/_ ha; 1750/_ ha; 1750/_ ha;
1750/_ ha; 1750/_ ha; 1750/_ ha; 1798/3-0,098 Iha; 1770/_ ha;
Cartea funciară nr. 405 - parcelele funciare nr. 141, 655/1, 657, 655/3,663,664,656,658/1, 659, 660, 661/2, 662/1,_ /1,_ /_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_, _
,_ ,_ ,_ ,_ ,_, 1893, 1894,_, _
, 1900J 1901,_ /_, !_ ,_ ,_ ,_ ,
_ ,_ ,_ /_ ,_ ,_ /1,_ /1,_ /3, 651/231,602/8, 651/229,651/247, 604/5, 651/227, 487/2, 631/14, 603/3,651/235,651/251, 651/253, 651/241, 626/31, 651/257,
651/255, 626/32, 631/15, 641/19, 651/267, 651/265, 651/237, 635/25,
651.245, 651/239, 651/243, 651/272, 651/230, 651/269, 651/249, 651/263,
651/261,_ /3,_ /6,_ /10,_ /2,_ /12, _
/7, _
/4,_ /1, _
/9, _
/3, 1714/_ /5,_ /8,
1597/3, _
/3, 4/2, 814/1,
_
/4, _
/34,_ /4, 635/23,
635/27, 662/2,_ /1,_ /4, 1597/2.
suprafața de 2085, 12 ha înscrisă în CF 829, 835 și 936 a corn. cad. Breaza, Cartea funciară nr. 829, parcela funciară nr. 1189/5; Cartea funciară nr. 835, parcela funciară nr. 1238/12; Cartea funciară nr. 836,parcela funciară nr. 1238/13;
Cartea funciară nr. 936, parcela funciară nr._ ha;_ ha;_

ha;41l-0,0398ha;412/_ ha;766/2; 767/_ ha; 768/1-1,159 ha;_ ha;771-22,206lha;_ ha;_ ha;_ ha; 775-l,9584ha;_ ha;_ ha;778-5,172ha;779/1-35,215ha;786/1;791/2-l,2683ha; 796/39-375,623ha;_ ha;1214/2-0,06ha;1215/_ ha;_ ha;1242/6;_ ha;_ ha;_

ha; 1246/_ ha;1250/_ ha;_ ha;_ ha;1253-l,4743ha;1254/I- 0,7862ha;1257/2-0,521lha;1343/_ ha;_ ha;1345/l-30,8902ha;1346/2-

174,1923ha; 1358/1;_ ha; 1383-2,045 Iha;_ ha;_ ha; _

ha;_ ha; 1391-l,2959ha; 1392-l,5786ha;_ ha; 1395-0,059ha; _

ha; 1423-0,179 Iha; 1424-0,037ha;_ ha; 1426-0,294Gha;_ ha; 1428- l,7027ha;_ ha;_ ha; 1431-l,2646ha;_ ha; 1433/_ ha; _

ha; 1437-l,0646ha;_ ha;_ ha; 1442/_ ha; 1443/1; 1445-3

l,9767ha; 1446-0,369ha;_ ha; 1448-18,103ha;_ ha;_ ha; _

ha;l_ ha; 1814/_ ha; 1815-4,606 Iha;_ ha; 769/_ ha;

769/31-0,2306ha; 412/_ ha; 412/_ ha;_ ha;_ ha; 344/_ ha;

344/_ ha;_ ha; 361/_ ha;361/4;_ ha;_ ha;_ ha; 454-

0,03ha; 1419/2; 1419/3; 1443/2; 1443/3; 1443/4; 1443/5; 1441/2; 1441/4;

1354/2; 1358/3; 1924/2; 767/_ ha; 768/2-0,499lha; 766/3; 769/_ ha;

1176/_ ha; 1250/5; 407/_ ha; 407/_ ha.

- suprafața de 6411, 47 ha înscrisă în CF 172, 312, 608, 660, 663,

667, 680, 681, 687, 688, 695, 697, 700, 780, 782, 785, 798, 799, 828, 833, _

, 1071 și 416 a corn. cad. Moldovița, Cartea funciară nr. 172, parcela funciară nr.

_ ha, 1486-0,078ha, 1496/_ ha; Cartea funciară nr. 312, parcela funciară nr._ ha,_ ha, 2418/_ ha; Cartea funciară nr. 608, parcela funciară nr. 181/_ ha; 348-l,3308ha;_ ha; Cartea funciară nr. 660, parcela funciară nr. 2419/_ ha, 2173/10-0,145ha; Cartea funciară nr. 663, parcela funciară nr. 2444/4-0,215lha, 2418/_ ha; Cartea funciară nr. 667,

parcela funciară nr. 390/_ ha; Cartea funciară nr. 680, parcela funciară nr. 1600/_ ha; Cartea funciară nr. 681, parcela funciară nr. 1870/3-0,239ha, 1867/_ ha; Cartea funcairă nr. 687, parcela funciară nr. 1768/_ ha, 1772/_ ha, 1768/_ ha; " 1795/_ ha; 1540/_ ha; 1589/2-0,057ha;

1792/_ ha; Cartea funciară nr. 688, parcela funciară nr. 1464/_ ha; 1602/_ ha; Cartea funciară nr. 695, parcela funciară nr. 1484/_ ha; Cartea funciară nr. 697, parcela funciară nr. 1735/_ ha; Cartea funciară nr. 700, parcela funciară nr. 1402/2-0,050lha; 1397/_ ha; Cartea funciară nr. 780, parcela funciară nr. 58/_ ha, 61/_ ha, 58/_ ha, 59/_ ha; Cartea funciară nr. 782, parcela funciară nr. 1737/_ ha, 1740/_ ha, 1744/_ ha; Cartea funciară nr. 785, parcela funciară nr. 2161/_ ha, 2162/_ ha, 2163/_ ha, 2166/_ ha, 2166/_ ha; Cartea funciară nr. 798, parcela funciară nr. 1069/_ ha; 1047/_ ha; Cartea funciară nr. 799, parcela funciară nr. 1043/_ ha; 1048/_ ha; Cartea funciară nr. 828, parcela funciară nr. 2173/7-0,149lha; 2171/2-0,01 Iha; Cartea funciară nr. 833, parcela funciară nr. 2167/3-0,065ha; 2174/_ ha; 1805/_ ha; Cartea funciară nr. 846, parcela funciară nr. 1949/_ ha; Cartea funciară nr. 888, parcela funciară nr. 2186/_ ha, 2193/_ ha; Cartea funciară nr. 1070, parcela funciară nr. 1747/_ ha; Cartea funciară nr. 1071, parcela funciară nr. 1750/3; Cartea funciară nr. 416 - cu parcelele funciare nr. 15, 355, 356, 357,

358, 359, 360, 361, 367, 352, 353, 354, 333, 393, 492, 241/2, 51, 552, 571/2,

572, 1/1, 2/1, 516/2, 518, 519, 645/_ ,1645,2150,_ ,_ /1, _

/_	, _	, 2234, _
_	,_	, _

/2,_ /4,_ /_ ,_ ,

, 2250,_ ,_ ,_, _

,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,

_	, _	,_ ,
_	,_	,_, (
, _	, _	/_		,_
, _	, _		, _

_ ,_ ,_ ,_ ,

...)

, 2344,_ /_, 2590, _

,_ ,_ ,_, _

,_ ,_ /2,_ /4, _

, _	, _	,
, _	, _	,

/2,_ ,_ ,_ ,_ ., _

_	, _	, _
_	, _	/2, _

,_, _

/2,_ ,_ /_, 2802,_ ,

_ ,_ /1, 1614/2, 251, 253, 254,_, 1528,_ /_

, 2416,_ /2,_ ,_, 2476,_ /_ /3,_ /7,

_ /3,_ /2,_ /2,_ /2,_ /_ /5, 58/2, 58/3,

_ /7,_ /2, 2633/2,_ /5,_ /3, 1748/4,_ /4, 875/4, 905/3, 908/2, 188, 186, 182/1, 191, 908/3, 192, 183/2, 187, 58/6, 383/8,

255/5,_ /6,_ /2, 255/6, 255/7, 255/8, 257/4,_ /3, _

/3,_ ,_ /7,_ /2, 2445/4, 183/1.

- suprafața de 4618, 58 ha înscrisă în CF 673 și 415 a corn. cad. Valea Boului, Cartea funciară nr. 673, parcela funciară nr._ ha; 384/_ ha; 384/_ ha; 384/_ ha; 384/_ ha; 965/_ ha;_ ha;_ ha; _

ha; 978/l-9,4736ha; 978/2-214,094ha; 979/_ ha;_ ha;_ ha;_

ha;_ ha;_ ha; 988/_ ha;988/_ ha;_ ha;_ ha; _

ha; 992-l,0522ha;_ ha;_ ha; 996/_ ha, 996/_ ha;_ ha;

_ ha; 999/3- 880,714ha; 1002-0,074lha;_ ha; 1033/_ ha;

_ ,5163ha; 1036-1,917ha; 1038/_ ha; 1038/3-l,7336ha; 1039-l,302ha;

_ ha;_ ha; 120l-0,9679ha; 1202-0,719ha; 1252-0,602lha; Cartea

funciară nr. 415 - cu parcelele funciare nr. 84/4, 379, 380, 381, 384/3, 774/1, 782/2, 958, 960, 964, 965/1, 974, 973, 976, 977, 978/1, 978/2, 979/2, 981,

982, 983, 984, 985, 986/2, 987, 988/2, 988/3, 989, 990, 991, 992, 993. 994,

996/1, 996/3, 997, 998,_ ,_ /1,_ ,_ /_, _

, 1252, 1261. 384/4, 384/5, 384/6.

suprafața de 5016,87 înscrisă în CF 783, 877, 421 a corn. cad. Vatra Moldo viței, Cartea funciară nr. 783, parcela funciară nr. 1001/_ ha; Cartea funciară nr. 877, parcela funciară nr. 182;_ ha;_ ha;_ ha; 195;
196; 197;_ ha; 210; 211; 212; 213; 214; 215; 1105;_ ha; 635;639;
1042;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 1083; _
ha; 1087-0,224 Iha;_ ha; 1091-0,224 Iha;_ ha;_ ha;_ ha;
1095-0,193lha;_ ha;_ ha;_ ha; 1104-0,319ha;_ ha;
1109/_ ha; 1109/_ ha; 1375-0,589ha; Cartea funciară nr. 421 - distrusă, cu parcelele funciare nr._ ,_ /1, 782/2, 233, 234, 235, _
/1,_ /1, 1428, 22/2, 22/1, |_ ,_, 48, 50, 52, 55, 56, 560,
561,_ ,782/5, 782/6,_ /81, 562/3, 591/1, 591/2, 591/_ /78,
_ /82, 1109/83, 643, 644, 649, 650, 651,_ /85,_, 684,
687, 712, 714, 718, 719, 778, 782/1, 957/2,_ ,_ ,_ /1;
- suprafața de 5812, 81 ha înscrisă în CF_ ,_ ,_ și 420 a com. cad. Vama, Cartea funciară nr.3693, parcela funciară nr._ ha;_ ha; 483/_ ha;489/2-0.00 lOha;_ ha;_ ha;_ ha; 533/_
ha; 565/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;820/_ ha; 820/_ ha;_ ha; 1610/_ ha;1659/l-0.3435ha; 1659/_ ha; 1660-12.354ha;_ ha;
1662-12.078ha;_ ha; 1671-10.855ha;_ ha;_ ha;1674/2-
9.982.960ha; 1674/5 -150.855ha; 1679-25.600ha; 1680/1-2.227.038ha; 1719/l-
0.8292ha; 1723-16.708ha; 1784/_ ha;_ ha;_ ha; 1871/l-
0.2865ha; 1875/_ ha; 1875/_ ha; 188_ ha;_ ha;1886/_ ha;
1894/_ ha; 1895/_ ha; 1900/_ ha;_ ha; 2287/_ ha; _
/_ ha;_ /_ ha;_ /_ ha;_ /_ ha;_ /3- 960.532ha; 2597/4-190_ ha;_ ha; 1912/_ ha; 1921/_ ha;
192_ ha;_ ha; 1932-0.035 Iha;_ ha; 1934-0.056 lha;_ ha;
1952/_ ha; 1952/2-0.078 Iha; 1952/3-0.040 lha,1952/_ ha; 1952/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2048/_ ha; 2048/_ ha; 2211/_
ha;2215/_ ha; 2215/_ ha; 2243/5-0.302lha; 2248/_ ha;2251/_
ha; 2252/_ ha; -2281/_ ha; 2282/_ ha; 2285/_ ha; 2286/_
ha 0.1616ha; 2322/_ ha; 2323/_ ha 0.1610ha; 2331/_ ha; 2449/_
ha 0.1194ha; 2462/_ ha; 2466/_ ha 0.0273ha; 2479/_ ha; 2480/_
ha 0.0869ha; 2484/_ ha; 2484/_ ha,2626/_ ha; -2628/_
ha;2635/_ ha, 2636/_ ha; 2636/_ ha; 2636/_ ha2637/_ ha;2638/_ ha;2638/_ ha, 2645/11
-0.0370ha; 2645/_ ha; 2645/_ ha; 2647/_ ha; 2651/_ ha;
_ ha; 2673/5-25.682ha; 2673/_ ha; 2677/_ ha; 2678/2-0.001 Iha;
699/_ ha ; 700/_ ha; 701/_ ha; 767/3-0.046 Iha; 785/_ ha;
791/_ ha; 791/_ ha; 792/_ ha; 803/_ ha; 803/_ ha;804/_ ha;813/_ ha; 962/2- 32.992ha 0.0850ha 0.0295ha 0.0589ha 0.1318ha 0.0802ha 0.4893ha 112/_ ha; 194/_ ha; 206/_ ha; 3217/_ ha;
227/_ ha; 3228/_ ha; 271/_ ha; 3271/_ ha; 278/8;3276/_
ha;_ ha; -307/_ ha; 3380/_ ha; 380/_ ha; 3561/1- 231.516ha;561/3-214.760ha;3264/1-410.474ha;_ ha; 3566-76.943ha;
3567-69.811ha;3574/2-18.000ha;_ ha; 3643-279.316ha; 3644-0.839lha;
3672-12.808ha;3673-31.115ha;_ ha;_ ha; 3682-43.307ha;_ ha;
3684-20.569ha; 3703/2-27.255.880ha; 3703/_ ha; 4042/_ ha; 4042/_ ha; 4042/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
4054/_ ha; 4055/_ ha; 4055/_ ha; 4055/_ ha;_ ha; _
ha;_ ha; 4059/l-0.2970ha; 4060/_ ha; 4060/_ ha; 4060/_ ha;
4060/_ ha; 4111/_ ha; 4112/_ ha;_ ha; 4121/l-0.8297ha; _
ha; 4052/_ ha; 4052/_ ha; 4052/_ ha;4052/_ ha; 4052/_ ha;
4052/_ ha; 4111/_ ha; 4111/_ ha; 4111/_ ha; 4111/_
ha;4111/_ ha; 4111/_ ha; 4111/_ ha; 4111/_ ha; 4111/1 l-
0.0120ha; 4111/_ ha;4111/_ ha;_ ha; 41111/_ ha;4111 /_
ha;4111 /_ ha; 4111/_ ha;4111 l/_ ha;4111 /_ ha;4111/_ ha;4111 /_ ha;4111/24-0.009 I ha;4111/_ ha;4111/26-0.011 I ha;4111/_ ha; 4111/_ ha; 4111/29-O.0093ha; 4111/_ ha;4111/_
ha;411 I/_ ha;4111/_ ha; 411 l/_ ha; 4111/_ ha; 4111/_ ha;4111/39-0.032Jha; 411 l/_ ha; 4111/_ ha; 2097/5-150.OOOha;
4051/l-0.0270ha; 4051/_ ha; 4051/_ ha;4051/_ ha; 4051/_ ha;
4051/_ ha; 4051/_ ha; 4051/9-O.OIOIha; 938/_ ha; 938/_ ha; _
ha;_ ha; 2762/_ ha; 2765/_ ha; 2796/_ ha; 1674/110; 1875/10;
1875/101; 3193/7; 3193/8; 3193/9; Cartea funciară nr. 2662, parcela funciară nr. 2215/_ ha; Cartea funciară nr. 2814, parcela funciară nr. 23271/_ ha; Cartea funciară nr. 2815, parcela funciară nr. 3271/_ ha; 3276/_ ha; Cartea funciară nr. 3052, parcela funciară nr. 2767/3 -0,046lha; Cartea funciară nr. 3053, parcela funciară nr. 2791/_ ha; Cartea funciară nr. 3054,parcela
funciară nr. 2791/_ ha; Cartea funciară nr. 3055,parcela funciară nr. 3380/_ ha; 3380/_ ha;
Cartea funciară nr. 3058,parcela funciară nr. 2785/3-0. lOOOha; 2792/_ ha; 2803/_ ha; 2803/_ ha; 2804/_ ha; Cartea funciară nr. 420 - distrusă, cu parcelele cadastrale nr. 223, 224, 236/1, 485, 491, 497, 499,

500, 502, 533, 626, 865, 869, 878, 918, 919, 483/2, 489/2, 553/2,_ ,_

,1402,1448,_, 1860,_ /2, 1870, 584/1,_ ,_ /1,_ ,

_ ,_ ,_ /_ ,_ ,_ ,_, _

, _	, _	, _	, _	, _	/_	, _	/_
, _	, _	, _	, _	, _	, _	,_	, _
, 2053,_ /1,_ /1, 2111/1, _	/2, _	/_	/1, _
/_ /3,_ /1,_ /2, 3041, 3._	//2, _	, _	, _
,_, 3684,_ /8._, _	/1. _	, _	,_ ,
_	/2, _	/2, _	/4, _	/3,_ /5,_ /2,_ /2,
_	/2, _	/2, _	/3, _	/5,_ /4,_ /2,_ /2, _


/22, _	/_	, _

/2,_ /_ /2,_ /18, _

/3, _	/3, _	/5, _
/5, _	/2, _	/2, _

/_ ,_ /10._ . 3567,_ /_ /5,_ /5,_ ,_, 3566,_ /5,_ /3, _

/3, _	/15, _	/3, _
/2, _	/3, _	/5, _

/4, _

/3,_ /8,_ /5._ /4, _

/3,_ /7,_ /6,_ /2,_ /4,_ ,_ /9,_ /5,

_ /3,_ /6,_ /8,_ /2,_ /2,_ /5,_ /3,_

/5,_ /7, ;_ /3,_ ,_ /8,_ /3, j_ /2, _

, _	/2, _	/_
, _	/_	, _

/_ ,_ /_ /24,_ /3, _

,_ ,_ ,_ ,_ ,

, _	,_	. - suprafața de 2981, 08 ha înscrisă în CF
	, _	, 5836, 6267 a corn. cad. Câmpulung

_ /_

_, _

Moldovenesc, Cartea funciară nr. 517, parcela funciară nr. 4857/_ ha; 5235/_ ha;_ ha; Cartea funciară nr. 518, parcela funciară nr.5239/1- l,3682ha; Cartea funciară nr. 1720, parcela funciară nr. 5239/2-l,1542ha; Cartea funciară nr. 5184, parcela funciară nr. 3991/_ ha;Cartea funciară nr. 5186,parcela funciară nr. 3989/_ ha; Cartea funciară nr. 5187, parcela funciară nr. 4026/_ ha; Cartea funciară nr.5199, parcela funciară nr. 3979/2-0,018ha; 4682/_ ha; Cartea funciară nr. 5391, parcela funciară nr. 3966/_ ha; 4870/_ ha; Cartea funciară nr. 5546, parcela funciară nr. 4002/_ ha; 3998/4-0,052lha;Cartea funciară nr. 5836, parcela funciară nr. 1917/11; Cartea funciară nr.6267, parcela funciară nr._ ha; 468/1- 0,257ha; 1927/_ ha; 2968-137,128ha; 3257/_ ha; 3982/_ ha; _

ha;_ ha; 3985-4,085 I ha;_ ha; 4834/_ ha; 4834/_ ha;

4834/_ ha; 4834/45-l, 7125 ha; 4834/_ ha; 4834/_ ha; 4834/52-

1.527,83 ha;_ ha;_ ha;_ ha; 4853-l,493ha;_ ha;_ ha; 4857/l-l,4595ha; 4858/2-0,673ha;_ ha; 4860/_ ha; 4861-l,3585ha;_ ha; 4864/1-0,670 Iha; 4864/_ ha;_ ha;_ ha; 5206/_ ha;

5206/_ ha; 5225/_ ha; 5227/_ ha; 5235/2-0,825lha;_ ha; _

ha; 5263-0,25ha; 3966/_ ha;3970/_ ha; 4058/_ ha; 3626/l-5,996ha;

_ ha; 3977/_ ha; 4025/_ ha; 4022/_ ha; 4034/_ ha;

4035/_ ha; 4035/_ ha; 3071/4; 4386/7; 3966/_ ha;_ ha;

3971/_ ha; 4034/_ ha; 3993/9-0,02lha; 4034/_ ha; 3996/_ ha;

3998/_ ha; 4000/_ ha; 4001/_ ha; 4025/_ ha; 4025/_ ha;

4037/3-0,193ha; 4038/2; 4860/_ ha; 4860/_ ha; 4858/3-2,745ha;

3997/_ ha; 4032/4; 4032/_ ha; 3993/_ ha; 3924/6-0,39ha; 130/1;

_ ha; 3932/_ ha; 3924/_ ha; 3866/_ ha; 4257/_ ha; 4257/5-

0,003ha; 3993/_ ha; 3993/_ ha; 4035/5-0,018ha; 3218/_ ha;

3972/2-0,026ha; 3973/_ ha; 3982/_ ha; 3257/4-l,7402ha; 4870/_ ha;

4834/_ ha; 3988/_ ha; 4019/_ ha; 4019/_ ha; 4020/_ ha;

4021/_ ha; 3867/_ ha; 3867/_ ha; 3867/6-0,292ha; 1905/l-0,0876ha;_ ha; 520/2.

- suprafața de 1521, 18 ha înscrisă în CF_ a corn. cad. Sado va, Cartea funciară nr. 432, parcela funciară nr. 1972/1-0,83 Iha; 1972/2- 0,096ha; 2197/_ ha; 508; 2199/3; 25/11; 25/36; Cartea funciară nr. 1047, parcela funciară nr. 112/_ ha; 112/3-l,4256ha; Cartea funciară nr. 1193, parcela funciară nr._ ha;_ ha; -_ ha;_ ha;_ ha; _

ha;_ ha; 45_ ha;_ ha; 490-0,044ha; 110/1;_ ha; 115-

l,2139ha; 116-l,3063ha;_ ha; 118-l,8368ha;_ ha;_ ha;_ ha;

_ ha; 123-l,0391ha; 124/_ ha; 124/_ ha; 125/l-437,967ha; 126- 1,157ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _

ha;_ ha; 139/1-21 l,7072ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _

ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 236/l-0,4255ha; 236/_

ha,236/_ ha; 236/_ ha, 236/_ ha; 236/16-236/_ ha; 236/_

ha; 236/_ ha;_ ha 288/_ ha; 288/_ ha; 288/_ ha; 2823/_

2826/_ ha; _	ha; 297/_	ha; 291/_	ha;	202/_
ha; 187/_	ha; 275/_	ha; 276/_	ha;	283/_

ha; 6,466 Iha ha0,1707ha; 284/_

ha; 154-2,564 Iha; 236/10-l,6804ha; 236/1 l-2,0379ha; 2770/_ ha;_ ha,_ ha; 1505/_ ha; 1507/_ ha;_ /_ ha; 1552/_ ha;

1552/7-12.765ha;_ /2-0.103ha; 1552/_ ha; 1553/_ ha;_ /_ ha; 1506/4; 1506/5; 1505/_ ha;_ /2; 4605/3;_ ha; 2743/140- 3.810.266ha; 2744-19386 ha,_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2; 89-_

ha;_ ha;_ ha;_ ha; 567-57_ ha;_ ha;

suprafața de 2531, 69 ha înscrisă în CF 3564 a corn. cad. Fundu Moldovei parcelele funciare nr. 3655/5-761.518ha; 4460-126.393ha; 4461- 287.840ha; 4462-12.477ha; 4477-52.292ha;_ ha; 4479-67.675ha _
ha;_ ha; 4486/2-171.267ha; 4486/_ ha 4486/_ ha; 4486/5- 0.023ha; 4486/_ ha; 4486/7-26.669ha 4486/1 l-10.963ha; 4486/1_ ha;
4486/16-60.999ha; 4487/l-39.239ha, 5168/_ ha;_ ha;_ ha;
5183-38.103ha;
- 5210/9-11.730 ha; 5210/50-l,442.5540ha;_ ha;_ ha; 3093/_ ha; 3093/_ ha; 3094/_ ha; 3094/_ ha;_ ha;
4486/29-48.696ha; 4486/30-4.861.925ha;_ ha;_ ha; 2449/1-
16.296ha; 1582/_ ha; 334-0.662ha; 2743/163-27.590ha;_ ha; 2765-
33.924ha;_ ha;_ ha;_ ha; 5203-15.872ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha; 5376-0.472ha;_ ha; 525/_ ha;
525/_ ha; 526/6-0.02lha;_ ha; 1315-0.038lha;_ ha;_ ha; 1321-0.094ha;_ ha: 0.0119ha 0.0759ha 0.035 ha 0.0774ha ,19.386ha 0.0223ha ,1498-11.454ha 1500/1-47.975ha; 1501-23.212ha;_ ha;
1505/_ ha; 1506/l-0.0833ha 1507/_ ha;_ ha; 1509/1-11.543ha;
1510/1-10.239ha; 151 l-0.2503ha_ ha;_ ha; 1516/1-l,2452ha;
1589-0,270 Iha; 1582/_ ha;
suprafața de 1902,27 ha înscrisă în CF 290 a corn. cad. Valea Putnei parcelele funciare nr. 13/_ ha;_ ha; 20/3-0,087lha; 308/_ ha; 330/_ ha;_ ha; 332/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 408-
l,5948ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 442/_ ha;
235/_ ha; 405/3-_ ha; 116/_ ha; 122/_ ha;_ ha; 120-
l,0827ha;_ ha; 20/_ ha; 442/_ ha; 405/_ ha; 405/_ ha.
suprafața de 4835, 15 ha înscrisă în CF_, 2034, 2124 a corn. cad. Pojorâta, Cartea funciară nr. 1592, parcela funciară nr. 2318/_ ha; Cartea funciară nr. 1594, parcela funciară nr. 2283/_ ha; 2282/_ ha; 2282/_ ha; Cartea funciară nr. 1603, parcela funciară nr. 2321/_ ha; 2322/_ ha; 2323/_ ha; Cartea funciară nr. 2034, parcela funciară nr. 3560; 3571; Cartea funciară nr.2124, parcela funciară nr. l/l-0.2902ha,_ ha; 6 -0.076ha;_ ha; 2281/_ ha; 2281/_ ha; 2294-32.140ha; 2325/1-
20.000ha; 2696/_ ha; 2696/_ ha; 2697/_ ha; 2745-0.482ha; 2746-
0.024 Iha; 2770-120.750ha; 2771/l-10.757ha; 2773/2-65.050ha; 2774-
33.657ha; 2775/1-1.889.724ha; 3181/3; 3181/_ ha; 3182/2-11.062ha;
3279/2-210.581 ha; 3307-31.034ha;_ ha;_ ha; 3310-161.817ha; 331
l-0.0079ha;_ ha;_ ha;_ ha; 3315-162.202ha; 3316-25.709ha; 3317-22.587ha; 3318-64.290ha; 3319-158.181 ha; 3320-0.925lha;_ ha;
3322-15.681 ha; 3323-11.006ha; 3344-20.077ha; 3345/_ ha; 3345/_ ha;
3345/_ ha; 3345/_ ha; 3345/5-0.086ha; 3345/6-30.820ha; 3345/12-
16.437ha; 3345/_ ha; 3345/15-46.282ha; 3345/17-27.900.805ha; _
ha; 3433-15.804ha; 3507-19.627ha; 3513-0.400lha;_ ha; 3524/1; _
ha; 3182/_ ha; 3279/7-19.160ha; l-13.720ha;_ ha; 4-0.049ha; 5-0.059 ha;_ ha; 8/_ ha; 8/_ ha;_ ha; 10/_ ha;_ ha; 13-14.001 ha;
_ ha;_ ha;_ ha; 82 ;_ ha; 201-35.164ha; 202-0.401ha; 204-
10.123ha;_ ha; 266-0.09ha;_ ha;_ ha;_ ha;270/l-17.632ha;
127/_ ha;_ ha; 351/l-0.036ha; 352/_ ha; 420/8-0.318ha; 420/2-
0.191 ha;_ ha;_ ha;_ ha; 524/_ ha;_ ha;_ ha; _
ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 745/_ ha; 745/_ ha; 747-
12.042ha;_ ha; 749/_ ha; 749/_ ha;_ ha; 751/l-0.0338ha;
751/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 321 l-0.0428ha;_ ha;
3213/1; 3236-640.650ha;_ ha;_ ha; 3239-34.609ha; 3240/1-
619.236ha;_ ha; 3242-45.806ha; 3243-108.007ha; 3244; 3325-20.882ha;
3326-371.588ha 532/_ ha; 532/2-0.101 Iha; 544/1-35.361 ha; 544/_ ha;
200/2-38.464ha 2305/_ ha; 2308/_ ha; 2293/2-0.046ha; 2292/5-0.04 Iha; 2296/_ ha 2296/6-0.013ha; 2296/_ ha; 2297/_ ha; 2320/_
ha; 231 l/_ ha 2310/_ ha; 3345/_ ha; 2291/_ ha; 584/1-0.013lha;
- suprafața de 2162, 1227 ha înscrisă în CF 400 a corn. cad. Ciumârna parcelele funciare nr. 2, 4/2, 5, 6, 7, 11, 12/2, 13, 14, 35/2, 37/1,
39/1, 40,156/1,157/1,158/1. 165/1, 327, 333, 334, 335, 336, 337. 338, 339,
340, 341, 342, 343, 344, 345, 356, 357, 358, 370/2, 475/6, 375, 434, 435, 436,
437, 438, 439. 440, 474/2, 476/2, 477/1, 671/2, 672/1, 697/2, 699.
suprafața de 107,5 ha înscrisă în CF 61 a corn. cad. Voroneț, parcelele funciare nr. 132; 176; 583/1; 693/1; 693/2; 694; 695; 778; 779; 796;
809; 810; 811/1; 812; 813; 814; 815; 816; 817; 818; 819; 820; 821; 822; 823;
824; 825; 827; 829; 831; 832; 833; 851/2; 851/4; 851/5; 851/9; 851/10;
851/12; 852; 853; 854; 855; 856; 857; 858; 859/1; 859/4; 859/5; 859/6; 859/7;
859/8; 913; 921; 922/2; 927/2; 930/2; 932/2; 933; 938; 939; 811/2;
851/18;851/11;
suprafața de 1078, 52 ha înscrisă în CF 678 a corn. cad. Capu Codrului, parcelele funciare nr. 178-0,015lha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha; 1910/_ ha; 1917/l-0,7704ha;_ ha; 1919/_ ha; 1919/_ ha;
_ ha;_ ha; 2496/_ ha; 2497/_ ha; 2565/_ ha;_ ha;
_ ha; 2592-1,061 Oha;_ ha; 2594-1 l,2974ha; 2595-4,261 Oha; _
ha;_ ha; 2600/_ ha; 2600/_ ha; 2600/_ ha; 2600/_ ha;
_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2610/l-693,6029ha; 2610/_ ha;
2610/_ ha; 2610/_ ha;_ ha;_ ha; 2702/_ ha; 2702/_
ha;_ ha; 2704-l,6494ha; 2706/_ ha; 2706/_ ha;_ ha; 2716/_
ha;_ ha;_ ha.
suprafața de 6285, 88 ha înscrisă în CF 396, 1541, 407 a corn. cad. Mănăstirea Humorului, Cartea funciară nr. 396 parcela cadastrală 318; 381;_ ha;_ ha; 644;_ ha; 710; 628/_ ha; 993/_ ha; 993/_ ha;

997/_ ha; 998/_ ha; 999/_ ha; 1000/_ ha; 1105/_ ha; _

ha;_ ha;_ ha; 1210/_ ha; 1210/4; 1463/_ ha; 1467/_ ha;

1467/_ ha; 1470/_ ha; 1470/_ ha; 1474/4_0,0245ha;1474/_ ha;

1474/_ ha; 1474/7; 1475/_ ha;1478/_ ha; 1478/_ ha;

1480/3-0,148 Iha; 1480/_ ha; 1105/_ ha; 1482/_ ha; 1483/1 l-

0,0251ha; 1483/_ ha; 1484/_ ha; 1494/_ ha; 1494/_ ha;

1494/6; 1496/3- 0,0236ha; 1496/_ ha; 1496/_ ha; 1496/_ ha;

1497/2; 1500/_ ha; 1500/_ ha; 1508/_ ha; 1508/_ ha;

1508/_ ha; 1508/_ ha; 1623/l-8,3579 ha; 1623/_ ha; 1623/_

ha; 1980/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2055 l,9325ha;

_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;

_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2077-8,442Iha; 2078-5,031 Oha;

2079/l-86,6356ha; 2079/_ ha; 2080/_ ha; 2080/2; 2081/_ ha;

2081/2; 2104/l-8,9023ha; 2106/_ ha;2108/2-_ ha; 2108/_ ha;

2109/_ ha;_ ha;_ ha; 2614-l,0722ha;_ ha; 2961/_ ha;

_ ha;_ ha;_ ha; 2965/_ ha; 2965/_ ha; 2965/_

ha;2966/l-0,0824ha; 2966/_ ha; 2966/_ ha; 2966/_ ha;_ ha; _

ha; 2969-0,341 Oha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 2977-0,588lha;2978/l-2426,7648ha; 2978/_ ha; 2978/3-

l,9854ha;2978/_ ha; 2978/_ ha; 2978/_ ha; 2978/7-0,216lha;

2978/_ ha; 2978/_ ha; 2978/_ ha; 3024/_ ha;_ ha; 724;

1105/101; 2080/13; Cartea funciară nr. 1541 - distrusă, cu parcelele funciare nr._ /5,_ /4,_ /6,_ /5,_ /3,_ /2, _

/2,_ /5,_ /4,_ /6,_ /6,_ /5,_ /9, _

/5, 1480/4; Cartea funciară nr. 407 - distrusă, cu parcelele funciare nr. 121, 499, 598, 652, 653, 318, 710, 261/1, 7,_ ,_ /_ /_ ,

_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,

2106/,_ /_, 2960,_ ,_ /1,_ /3r_, _

, _	,_, 2977, _	, 2080, _		/2, _	/4, _	/6,
_	/8, 2978/9, 993/3, 996/6,
	2108/9, 993/4, 628/5, 997/2,	_ /3,	_	/2,	_	/2, _
/_	, 1614, 2970/10.

- suprafața de 457, 92 ha înscrisă în CF 411 și 406 a corn. cad. Gura Humorului; Cartea funciară nr. 411, parcela cadastrală nr._ ha; 216/_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 844-0,11 l Oha;_ ha; 846-0,012lha;_ ha;_ ha; 852-0,096lha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 294/_ ha;_ ha;

297/_ ha; 297/_ ha;_ ha; 400/_ ha;_ ha;_ ha; _

ha;_ ha;_ ha; 705/1-_ ha; 705/_ ha; 705/3-l,5600ha; 705/_

ha; 705/_ ha; 705/_ ha;_ ha; 708/l-5,2350ha; 720/_ ha; _

ha; 777/8; 777/9;_ ha; 837/1-l,2505ha; 837/_ ha; 837/_ ha;

838/_ ha; 838/_ ha; 1118/_ ha; 1119/_ ha; 1119/_ ha;

1119/_ ha; 1119/_ ha; 1120/_ ha; 1147/_ ha; 1147/_ ha;_ ha; 1174/i-l,2982ha; 1174/_ ha; 1174/3; 1174/4; 1174/5;_ ha;

1183/1; 1187/2; 1192/_ ha;_ ha; 1234/_ ha; 1234/61; 1235/22;

1235/24; 1303-0,374 Iha; 131 l-0,0079ha;_ ha; 1315/_ ha; 1315/_

ha; 1315/_ ha; 1315/_ ha; 1334/_ ha; 1337/_ ha; 1339/_ ha;

1371/_ ha; 1374/_ ha;_ ha;_ ha; 1383/_ ha; 1383/_

ha; 1383/_ ha;_ ha;_ ha;1396/l-0,8086ha; 1396/_ ha;

1397/_ ha; 1398/1-l, 1688ha; 1398/2-0,065 Iha; 1392/1-l,8992ha;_ ha;

837/_ ha; 1383/44; 2282; 2283; 2284; 2285; 2286; 2288; 1392/11;

1392/12; 1383/45; 1964; Cartea funciară nr. 406-distrusă, cu parcelele funciare nr. 141, 158, 216, 820, 821, 822, 852, 799, 800, 843, 844, 845, 846, 847, 848,

533, 534, 914, 915, 916, 993, 290, 294, 295, 297/1, 397, 400/1, 553, 556, 559,

560, 580/1, 581/1, 583/1, 701, 702, 703/2, 704/2, 705/1. 707, 708, 748, 749,

750, 776, 777/4, 824, 825/1, 826/1, 827, 828, 829,830,832,833, 837/1, 837/2,

_ ,_	/2,_	/_	, 1144, _	/_	,_, _
, 1235, _	, 1314, _	, _	/1, _	, _	, 1552, 1554,

_ /2, 1120/3, 837/3, 838/2, 583/2, 581/2,_ /2, 1396/2,_, 720/3, 727/3, 856/2,

	_	/_ /_	, _	/2, _	/4, 580/3,_, 1397,
_	, _	/2, _	/2, _	/2, _	/10, 705/2, 705/3, 705/4,

705/5, 705/6, 727/7;

suprafața de 328, 6951 ha înscrisă în CF 479 și 619 a corn. cad. Bucșoaia, Cartea funciară nr. 479, parcela funciară nr. 306/_ ha; 349/_ ha; 351/_ ha; 330/_ ha; 306/_ ha; 330/26-O,O273ha; 349/_ ha;
306/_ ha; 306/_ ha; 306/_ ha; 306/_ ha; Cartea funciară nr.
619, parcela funciară nr. 353/l-l,5092ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 358/2-3.239.735ha; 491/_ ha; 353/2; 353/3;
suprafața de 932, 92 ha înscrisă în CF 275, 461, 541, 552, 572 și 777 a corn. cad. Frasin; Cartea funciară nr. 275, parcela funciară nr. 489/_
ha;Cartea funciară nr. 461, parcela funciară nr. 104/_ ha; 146/_ ha; 145/l-0,3375ha; 145/_ ha; 145/_ ha; Cartea funciară nr. 541, parcela funciară nr. 146/_ ha; 194/_ ha; 194/_ ha; 194/4-0,2388ha; 194/_
ha;_ ha; 196/_ ha; 198/_ ha; 198/_ ha;198/_ ha; 198/8;
210/_ ha; 210/_ ha; 274/4-15.252ha; 342/_ ha; 342/8-11.914 ha;
342/9-0.012lha; 377/l-72.408ha; 377/2-0.271 ha; 377/_ ha; Cartea funciară nr. 552, parcela funciară 414/4; 414/5; Cartea funciară nr. 572, parcela funciară nr. 143/l-0.287ha; Cartea funciară nr. 777, parcela funciară nr._ ha;_ ha; 11/_ ha; ll/2-0.098ha_ ha; 29/_ ha; 130/2-0.056ha;_ ha; 330/_ ha_ ha; 332.(_ ha;_ ha;_ ha;_ ha_ ha; _
ha;_ ha; 339-0.03lha;_ ha_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
2/_ ha 3/_ ha; 5/_ ha; 6/1 l-0.026ha;_ ha; 476; 49/_
ha;49/_ ha; 49/_ ha; 49/_ ha;_ ha;_ ha; 55/1; 56/_ ha;
_ ha; 94/_ ha; 95/_ ha; 97/l-0,5704ha; 97/_ ha; 97/_ ha;
97/_ ha, 100/_ ha; 100/_ ha; 100/_ ha; 100/14-100/_ ha;
100/_ ha; 102/l-0,0404ha; 103/4-107/_ ha; 107/_ ha;109/_ ha;
119/1-119/_ ha; 119/_ ha; 128/l-0,0576ha; 128/2-128/_ ha;
128/_ ha; 128/_ ha;_ ha; 138/_ ha; 139/_ ha; 139/_
ha;139/_ ha;142/_ ha, 143/_ ha; 0,0003ha; Iha; 327/_ ha;
327/_ ha; 327/4-328/_ ha; 352/2; 364/3-0.048lha; 367/_ ha; 373-_
ha; 388/_ ha; 390/6; 397/_ ha; 397/3-398/_ ha; 401-121.088ha; 404-
l,5035ha; 407/_ ha; 407/_ ha; 407/_ ha; 407/6-0.82ha; 438/_
ha;_ ha; 457-l,2822ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 470-
0,507lha;_ ha; 485/_ ha; 486; 503/_ ha; 503/_ ha; 503/_ ha;
509/_ ha; 3/_ ha; 438/2; 49/8;
suprafața de 1950, 41 ha înscrisă în CF 439, 440, 962 și 414 a corn. cad. Doroteia, Cartea funciară nr. 439, parcela funciară nr. 439, parcela funciară nr. 635/3-0,011 Iha; 641/_ ha; 642/_ ha; Cartea funciară nr. 440, parcela funciară nr. 565/_ ha; Cartea funciară nr. 414 - distrusă, cu parcelele funciare nr. 19/1, 179/2, 130/2, 1, 240, 212/1, 243, 244, 247, 248, 254, 255,
256, 257, 258, 297, 259, 260, 261. 262, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 298/2,
309/2, 312, 313, 314, 319, 315, 317. 320, 322, 316, 318, 321, 323, 324, 325,
326/1, 329, 330, 331, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338,
339, 340, 342, 348, 349, 350, 351, 351, 355, 356, 357, 358, 359, 362,
367, 368, 371, 372, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 719/1, 720, 560/2, 560/9,
572/3, 582/8, 565/9, 545/5, 580/2, 540/6, 573/3, 641/4, 545/7, 582/9,
544/2, 589/2, 582/7, 55/2, 128/3, 585, 587, 638/3, 645, 644/2, 643/2, 711,
712/5, 712/6, 712/7, 562/4, 562/5, 562/6, 560/10; Cartea funciară nr. 962, parcela funciară nr._ ha; l-14,1582ha;_ ha;_ ha; 242/1-1.856,01 OOha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 268-l,4455ha;_ ha; _
ha; 319-1,253lha;_ ha;_ ha;_ ha; 326/_ ha;_ ha; 330-
l,6019ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _
ha; 339-0,183lha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;
_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; 381/_ ha; 381/_ ha; 381/_ ha; 540/Q-0,0615ha; 544/_ ha;
545/_ ha;545/_ ha; 565/_ ha; 585/_ ha;585/_ ha; 587/_
ha; 638/_ ha; 712/_ ha; 712/_ ha; 313/_ ha; 326/5; 326/6;
suprafața de 2135 ha înscrisă în CF 633 și 412 a corn. cad. Negrileasa, Cartea funciară nr. 633, parcela funciară nr. 1040/_ ha; Cartea funciară nr. 412 - distrusă, cu parcelele funciare nr. 62/1, 62/2, 63/1, 63/2, 78, 164, 165, 170, 171, 172, 6, 271,_, 262/1, 275/12, 1/1, 1/2, 1/4, 1/5,
1/6, 4/4, 5/4, 18/1, 33/1, 33/3, 35/1, 35/2, 99, 193/1, 193/2, 226, 227, 229,
232, 244, 251, 252, 253, 254, 255, 259/1, 259/2, 259/3, 261, 262/2, 264, 265,
266, 267, 268, 269, 270, 272/1, 272/3, 273, 274, 275/1, 275/2, 275/3, 275/4,
275/5, 275/6, 275/7, 275/8, 275/9, 275/10, 275/11, 275/13, 275/14, 275/15,
275/16, 275/17, 275/18, 275/19, 276, 277/1, 277/2, 278, 279, 280, 281, 282,
283, 285, 286, 287, 288, 309/2, 311, 313, 315, 316, 317/1, 357, 358, 360, 361,
362, 411, 414, 415. 416, 418, 419/1, 419/2, 419/3, 426, 429, 430, 431/3, 432,-
433, 440, 446, 458, 459, 461, 462/1, 462/2, 462/3,_ ,_, 1020,_ /_ ,_ /2,_ /_ ,_ /_ ,_ ,_ /20, 1045, 1/3, 500, 36/1, 36/2, 36/3, 36/_ /22;
suprafața de 3213 ha înscrisă în CF 416, 363, 571 și 403 a corn. cad. Gemenea, Cartea funciară nr. 416, parcela funciară nr. 558/_ ha; 531/_ ha; Cartea funciară nr. 363, parcela funciară nr. 558/_ ha; Cartea funciară nr. 571, parcela funciară nr._ ha; Cartea funciară nr. 403-distrusă, cu parcelele funciare nr. 1, 11, 106, 145, 146, 150, 174, 180, 195, 264, 152, 151,

1/1, 2, 3, 6, 7, 12, 14, 15, 16, 18/1, 18/2, 20, 59/1, 59/2, 60, 62/1, 65, 72, 73,

74, 111/1, 111/2, 112/1, 112/2, 115/1, 160, 392, 394, 454/2, 454/3, 456/1,

456/2, 460/1, 460/2, 523/1, 523/2, 561, 563, 589, 591, 592, 594, 596, 597,

621, 635, 636, 637/1, 637/2, 639, 694, 693, 695, 696, 697, 700, 731, 732,

733,738, 739, 740, 741, 743, 744, 745, 746, 748, 749, 783, 784/1, 785, 786/2,

787, 788/1, 788/2, 789, 815, 816, 817, 832/1, 832/2, 845, 846, 873/1, 873/2,

884/1, 884/2, 884/3, 907, 922, 924, 926/1, 926/2, 931, 932, 933/3, 935, 936,

937, 946/2, 956, 958, 959, 963, 965, 966, 972, 973, 987, 988/1,_ /_

/2,_ ,_ ,_ ,_ ,_, 1045,_, _

/_ ,_ ,_ ,_ /_ /1,_ ,_ /1, _

,_ ,_, 1114, 115/4,933/1, 933/2,_ /2,_ /4, _

/6, 1073/7, 948,_, 1039, 957/_ ,_ /5,_ ,_ ,_ ,_ /7, 1071/3, 989, 974, 26/3, 30/3, 58/4, 58/6/47/2, 47/3, 19/4, 52r, 637/3, 884/4, 990,_ /2,_ /2,_ /1,_ /3,

1069/4, 573/2, 573/3, 619/5, 497/2, 495/1,529/2, 633/4, 468/4, 341/3,

242/2, 538/2,_ /2, 1069/5, 623/4,_ /8,_, 500/_

;suprafața de 2301,84 ha înscrisă în CF 168, 273 și 417 a corn. cad. Slătioara, Cartea funciară nr. 168, parcela funciară nr. 284/_ ha; Cartea funciară nr. 275, parcela funciară nr._ ha; l-11.808ha;_ ha;_ ha; 6/_ ha; 8-

6,083lha; 9-0,065lha; ll-0,4525ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; _

ha; 328-0,234 Iha; 332/_ ha; 332/_ ha; 332/_ ha; 332/_ ha;

332/7-0,760 Iha; 332/_ ha; 332/_ ha;_ 4ha; 333-l,7080ha; _

ha;_ ha; 343/_ ha;_ ha;_ ha; 347-10,041 Iha;_ ha; _

ha;_ ha;_ ha;_ ha; 21/5-l,0948ha;_ ha;_ ha;_ ha;

322/_ ha; 322/_ ha; 324-l,8487ha;_ ha; 343/_ ha; 322/1-_

ha; Cartea funciară nr. 417 - distrusă, cu parcelele funciare nr. 108, 127, 129, 1,

2, 3, 4, .5/1, 5/2, 7,8, 9, 11, 12, 13, 20/1, 20/2, 20/3, 21/1, 21/2, 21/3, 31,

41, 44, 128, 130/1, 139, 159, 161/1, 162, 168, 204, 22/1, 205, 219, 221, 277,

278/1, 282, 283, 299, 300/1, 300/2, 305, 311, 317, 318/1, 318/2, 318/3, 319,

320, 321, 323,324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332/1, 333, 334, 335,

336, 347, 343/2, 46, 349, 364/1, 366, 322/4, 6/4; 14/3; 19/2, 322/5, 367, 368,

369, 294/7, 45/3, 47/5, 281/5, 285/2, 94/10, 180/3, 301/3, 19/4, 47/4,

136/5, 294/9, 76/16, 302/3, 150/3, 135/2, 65/3, 61/2, 291/4, 57/3, 86/2,

63/2, 140/5, 76/14, 76/15, 76/17,76/19, 140/4, 298/2, 22/3, 76/18, 76/20,

83/3, 149, 82/1, 78/3, 289/3, 290/8, 290/9, 290/10/ 290/11, 322/13,

364/15, 364/16, 21/4, 332/3, 81/2;

- suprafața de 3142, 73 ha înscrisă în CF 571, 519, 520, 637, 686,

690, 767, 774 și 418 a corn. cad. Stulpicani, Cartea funciară nr. 517, parcela funciară nr. 6/4-0,055lha; 7/_ ha; 60/_ ha; Cartea funciară nr. 519, parcela funciară nr. 889/3-0,150lha; Cartea funciară nr. 520, parcela funciară nr. 888/_ ha; 1059/_ ha; 1059/_ ha; 1059/9; 0,2304ha; 1059/_

ha; 1058/_ ha; 927/_ ha; 893/_ ha; Cartea funciară nr. 637, parcela funciară nr. 888/_ ha; Cartea funciară nr. 686, parcela funciară nr._ ha;_ ha; 102/_ ha;_ ha; Cartea funciară nr. 690, parcela funciară nr. 535/_ ha; 384/_ ha; 384/_ ha; 105/_ ha; 108/_ ha; 102/_

ha;_ ha; 1134/_ ha; 60/_ ha; 60/_ ha; 60/_ ha; 61/_ ha;

558/_ ha; 558/4-25,945lha;_ ha; 543/_ ha; 543/5-l,3923ha; 60/_

ha; 60/_ ha; 456; 494; 60/_ ha; 535/_ ha; 1133/_ ha; 1134/_

ha; Cartea funciară nr. 767, parcela funciară nr. 690/_ ha; Cartea funciară nr. 774, parcela funciară nr. 710/_ ha; Cartea funciară nr. 418 - distrusă, cu parcelele funciare nr. 530, 58, 86/1, 93/1, 93/2, 129, 206, 207, 209, 218, 237,

238, 239, 240, 241, 242, 243, 295, 296/1, 296/2, 297/1, 304, 406, 469, 265/1,

265/2, 265/3, 456, 494, 273, 206,_ /1,383/13,63/2, 196, 97/1, 98, 99,

146/6, 193, 205, 208, 383/1, 383/2, 383/3, 383/4, 383/5, 383/6, 383/7,

383/8, 383/9, 383/10, 383/11, 383/12, 383/13, 401, 421, 422, 428, 466/1,

466/2, 466/3, 466/4, 480, 483, 562, 573, 576, 579, 603, 604/1, 604/2, 606,

647, 648, 667, 676, 678/1, 678/2, 691/1, 691/2, 691/3, 691/4, 691/5, 691/6,

691/7, 741, 776, 777, 778, 780/1, 783/2, 787, 789, 790, 791, 792, 793, 796,

800, 803, 804, 805/2, 845/2, 853/2, 938/1, 960/3, 960/4, 960/5, 960/6,

960/7, 960/8, 960/9, 962, 963/2, 976, 979, 980, 982, 985, 986, 987, 988, 989,

990,_ ,_, 1006,_ /3,_ /2,_ /1, 1027/_

,_, 1038,_ /2,_ ,_ /1,_ /2,_ /5, _

/_ /_ /1,_ ,_ ,_ ,_ /1,_, _

/1,_ /3,_, 1169, 1.171, 920, 943, 543/3,117/2, 533/12, 532/12, 532/19. 531/5, 86/2, 86/3, 106/2, 80/3, 140/3, 118/2, 552/1, 552/2, 553,

554, 30/3, 20/2, 13/5, 888/2, 820/2, 818/2. 903/2, 23/2, 288/2, 811, _

/2, 425, 896/4, 903/3. 899/3, 939/2, 896/5, 458/_ /2,_ /4, _

/6,_ /4, 960/13, 63/3, 210, 291/1, 291/4291/3, 291/7, 291/5, 291/6, 6/1, 7/3, 60/4, 885/2, 889/3,_ /7,_ 79,_ /10, 927/4,

893/4, 888/1, 535/2, 384/2. 384/6, 105/2, 108/2, 102/1, 711/_ /3,

60/5, 60/9, 61/2, 60/3, 885/2. 558/3, 558/4, 550, 543/1, 543/5, 60/14,

60/15, 60/16, 334/1, 334/2;

- suprafața de 5700, 05 ha înscrisă în CF 146, 156, 226, 247, 308, 371 și 413 a corn. cad. Ostra, Cartea funciară nr. 146, parcela funciară nr._ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha;_ ha; Cartea funciară nr. 156, parcela funciară nr. 382/_ ha; Cartea funciară nr. 226, parcela funciară nr. 20/_ ha; Cartea funciară nr. 247, parcela funciară nr. 49/_ ha; 49/_ ha; 49/14-0,033 Iha; 49/15-0,021 Iha; 49/_ ha;

Cartea funciară nr. 308, parcela funciară nr. 450/1; 455/2-11.757ha; Cartea funciară nr. 371, parcela funciară nr. 591/_ ha; Cartea funciară nr. 413 - distrusă, parcela funciară nr. 37, 39, 55, 56, 63, 66, 67, 93, 221, 115, 117,

111/2, 160, 131, 128/2, 204, 662/2, 121, 112, 113, 115, 116/1, 116/2, 122,

117, 118, 119, 120, 123, 125, 126, 128, 129, 130, 131, 132, 138, 144, 145, 148,

151, 556, 152, 567/1, 160/2, 165/2, 166, 168, 171, 172, 173, 174, 175, 176,

177, 178, 179, 180, 181/1, 182, 183/1, 650, 651, 183/2, 183/3, 185, 188, 189,

190, 403/2, 402/3, 401/5, 110/8, 110/9, 20/10, 155/2, 386/2, 381/4, 381/5,

89/2, 93/2, 395/3, 231/2, 504/8, 440/4, 504/5, 20/5, 20/6, 31/2, 33/2, 35/3,

543/5, 181/2, 512/2, 513/2, 514/2, 20/19, 639/3, 639/4, 639/5, 639/6,

639/7, 639/8, 639/9, 639/10, 639/11, 639/12, 716, 717, 718, 719, 720, 721,

722, 723, 194, 199, 200, 201, 206, 207/1, 207/2, 231/2, 228/4, 231/3, 231/4,

232/2, 248, 231/5, 249, 252, 253, 254, 257, 260, 263, 654, 366, 368, 400/1,

373, 375/1, 375/2, 377/1, 378, 376/1, 400/4, 407, 408, 411, 413, 415/1, 416,

417, 418, 419, 420, 441, 442, 446, 448/3, 443, 444/1, 444/2, 445, 455/4, 458,

459, 460, 461, 466, 474, j 471, 476, 477, 478, 481, 485, 486, 488/1, 488/2,

488/4, 489, 492, 493, 494/1,494/2, 495, 518, 520, 521, j 522, 523, 524, 525,

526, 527, 528, 529, 530, 531, 532, 535/1, 536, 537/2, 540/2, 543/2, 543/3,

544, 545, 546, 547, 548, 549/1, 549/2, 550, 551, 552, 555, 557, 559, 560, 570,

561, 562, 564, 565, 566, 568, 569, 571, 572, 574, 575, 576, 577, 578, 579, 581,

582, 584, 585, 583, 586, 587, 588, 589, 592, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 603,

604, 605. 606, 609, 623, 624, 626, 627, 628, 629, 630, 631, 632, 633, 634, 635,

636, 637, 638, 639/1, 40, 641, 642, 644, 646, 647, 648, 649, 652, 657, 658,

660, 662/1, 662/3, 663, 667, 697,698/1, 700/1,704, 705,707, 708, 709, 710,

567/3,639/2, 231/1,573;

suprafața de 851, 06 ha înscrisă în CF 386 a corn. cad. Cacica; Coală de posesiune cu suprafața de 851,0678 ha, reprezentând parcela funciară nr. 1362/2 cu suprafața de 851,0678ha; Cartea funciară nr. 386-distrusă, cu parcelele funciare nr. 359, 361/1, 81, 507, 241, 242, 243, 571, 649/1, 649/2,
650, 651, 652, 653, 654,657,662/1,665,667, 668/1,1668/2, 669, 670, 672/1,
680, 681/1, ! 681/2, 681/3, 681/4, 681/5, 681/6, 682,683, 690, 691, 692,
708/1, 708/2, 708/3, 708/4, 708/5, 709, 710/1, 711, 712, 713, 714, 715, 716,
717, 718, 719, 720, 738/1, 738/_ ,_ ,_ ,_ /1,_ /3,_ ,_ ,_ /1,_ ,_ /2,_ /_
/1,_ /3,_, 1364, 1314/3, 663/1,_ /1,_ /3, 710/2, 648/2, 648/3, 708/6;
suprafața de 1195, 68 ha înscrisă în CF 391 și 1310 a corn. cad. Pârteștii de Sus; Coală de posesiune cu suprafața de 1195,6826ha, reprezentând însumarea parcelelor funciare nr. 1019-85,789lha;_ ,8935ha; Cartea funciară nr. 391 - distrusă, cu parcelele funciare nr. 201, 203/1, 203/2, 203/3, 204, 205, 206/1, 206/2, 206/3, 206/4, 206/5, 206/6, 207, 208, 209, 210/1,
213/1, 334, 335, 336, 869/1, 869/2, 869/_ ,_, 102_ ,
1031,_ /2,_ /_ ,_ /1,_ /3,_, _
/1,_ /4,_, 1547, 1557/1, 1,_ /3,_ /3,_ /4, _
/1,_, 1863,_ /2,_ /2, 1866/1, 1,_ ,_ /_
,_ /5._ /7, 1916/3,_ /6,_ /30,_ /6, 1032/13,
906/2, 930/6, 391/2,_ /5,_ /4,_ /3,_ /13, U7.1/14,
919/2, 919/3, 941/3, 156/3, 914/2, 987/2, 772/2,_ /5, 988/3, 930/7,_ /6, 1023/7, 776/2, 778/2, 895/6,_ /2,_ /2,_ /4, _
/7,_ /5,_ /4,_ /3, 938/2,_ /9,_ /8,_ /8,
_ /6,_ /2, 928/3, 950/2, Cartea funciară nr. 1310-distrusă, cu parcelele funciare nr. 1032/14 și 1905/4;
suprafața de 809, 43 ha înscrisă în CF 392 și 1423 a corn. cad. Pârteștii de Jos, Cartea funciară nr. 392-distrusă, cu parcelele funciare nr. _

,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,

_ ,_ ,_, 2779,_, 2789,_ /2,_ /2,

_	/4, _	/4,_ /4,_ /5,_ /2, _	/14, 2136/18,
203/_	/6, _	/_ /3,_ /8,_ /3, _	/16,_ /3,
_	/9, _	/11, 2156/1,_ /3, 2211/2, _	/11,_ /10,
_	/6, _	/3,_ /4, 2214/3,, 2._ /_	._, _

/_	/1, _	/4, _	/5, _	/2, _	/5, _	/2, _
/4, _	/3, _	/3, _	/2, _	/2, _	/4, _	/6,_ ;

Cartea funciară nr. 1423-distrusă, cu parcelele funciare nr._ /3;

suprafața de 155 ha înscrisă în CF 388 a corn. cad. Liuzii Humorului, parcelele funciare nr. 968/1, 904/4;
suprafața de 3800 ha înscrisă în CF 408 a corn. cad. Capu Câmpului, parcelele funciare nr. Cartea funciară nr. 408-distrusă, cu parcelele funciare nr. 261, 314, 742, 764, 765, 766, 767, 773, 774, 775, 777, 778, 779/1, 781, 782,
783, 784, 785, 788, 869, 870, 871, 872, 873, 874, 940/4, 942, 943/1, 944, 945,
946, 947,_ ,_, 780, 789, 772, 779/3, 779/4, 779/5, 787,
precum și următoarele construcții:
adăpost mașini și utilaje situat în p. f. nr. 2479, 3604/1 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
canton silvic Pr. Negru, grajd cabaline Pârâul Negru situat pe p.f. 2479, 3604/1 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
canton silvic Frasin și grajd cabaline taurine Ascuncelul situat pe p.f. nr.
2149/2 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
canton silvic Ascuncelul, 1 ap., situat pe p.f. 2380/1 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
canton silvic Falcău - Hasua situat pe p.f. 412/1-5; 1388; 1322-1341; 1312-1321; 2081/1; 2118/1, 5; 2119/2, 3,4, 7; 2117/1, 3 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
canton silvic Bucovinești, 1 ap., magazie, bucătărie, grajd situat pe p.f. nr. 1513/4; 2502; 3604/1; 2513/1, 5; 2380/1; 2502 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
canton silvic Mârlova, bucătărie vară, grajd situat pe p.f. 2472; 2475/1 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
canton silvic Tabăra, 1 ap. situat pe p.f. nr. 2402; 3604/1 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
clădire sediu ocol Falcău situat pe p.f. 412/1-5; 1388; 1322-1341; 1312- 1321; 2081/1; 2118/1,5;2119/2, 3, 4, 7; 2117/1,3 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
- clădire sediu ocol B. situat pe p.f. 412/1-5; 1388; 1322-1341; 1312- 1321; 2081/1; 2118/1,5;2119/2, 3, 4, 7; 2117/1,3 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
canton silvic Ehriște situat pe p.f. nr. 3606, 3604/1 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
canton silvic B., magazie, grajd canton, grajd district, magazie district situat pe p.f. 1297/1; 1157; 1158; 430/3; 1033 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
canton silvic Ciumârnar, magazie, grajd, situat pe pf. 1297; 1855; 3594 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
canton silvic Sadău, grajd, casă de locuit, 1 ap. situat pe p.f. 1297/1; 1598 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
canton silvic Tinosu, grajd situat pe p.f._ din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
canton silvic Mlaca, grajd situat pe p.f. 557/1;_ ,_ /1,_
/1, 2, 3 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
casă sediu OS Falcău, grajd, grajd vite, anexă, casă de locuit, situat pe

2396, 1341 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
- casă locuit 2 ap. B. situat pe p.f. 2385/1; 1031; 2396; 1341 din coala de posesiune a corn. cad. Seletin;
- canton silvic Saca, șopron, grajd situat pe p.f. 994/1; 2095; 994/2; 2096; 2097 din cartea funciară 1/1 din Solca/Clit;
- șopron canton silvic Clit situat pe p.f. 994/1 a corn. cadastrale 1 Clit;
- canton silvic Codru Voevodesei, cabana vânătoare, grajd, situat pe p.f. nr.
  4934 a corn. cad. 3544 Horodnicu de Sus;
- canton silvic Puciosu, grajd, situat pe p.f. 464 a corn. cad. 3544 Horodnicu de Sus;
- clădire sediu OS Marginea, grajd, sala de ședințe, situat pe p.f. 145; 983; 428; 425; 426 a corn .cad .3948 Marginea;
- canton silvic Pietrele Muierii situat pe p.f. 3285; 3286; 3289; 3287; 3290;
  3288; 3291; 3292; 3295; 3293; 3296; 3294 a corn. cad. 3948 Marginea;
- canton silvic Șoarec Nord situat pe p.f. 571,_ /8 a corn. cad. 3948 Marginea;
- canton silvic Putnișoara, grajd, pe p.f. 377, 80/3 a corn. cad. 1321 Putna;
- clădire sediu ocol, grajd situat pe p.f. 306, 583/2, 4, 5 a corn. cad. 1321 Putna;
- canton silvic Glodu, grajd situat pe p.f. 2/3; 173; 175/2; 177/2; 1341/2; 1492/2 a corn. cad. 1321 Putna;
- canton silvic Timotei și grajd situat pe p.f. 1489/1; 1403/2 a corn. cad. 1321 Putna;
- canton silvic Vețău (Chilia) situat pe p.f. 489; 1398; 1274/4; 1275/2, 3, 4, 5 a corn. cad. 1321 Putna;
- canton silvic vânătoare Cerbu situat pe p.f._ a corn. cad. 1321 Putna;
- canton silvic Solcuța, grajd situat pe p.f. 53/1; 164; 165; 166; 167 a corn. cad. 1 Solea;
- canton silvic Tocar, anexă casă pază, grajd, șopron lemn situat pe p.f.
  660; 2112/4 a corn. cad. 1 Solea;
- clădire sediu ocol, magazie uz gospodăresc, grajd, șopron fân, șopron lemn, șopron lemne situat pe p.f. 12; 13/1, 2; 26; 28; 29; 30; 31 a corn. cad. Solea;
- canton silvic Boul, grajd, pivniță, magazie, situat pe p.f. 53/7; 1452; 1453; 14902 a corn. cad. 1693 Straja;
- canton silvic Straja - Fălcăuți, grajd, pivniță, magazie, situat pe p.f. 725; 290; 293/3; 294/1; 1433/1 a corn. cad. 1693 Straja;
- canton silvic Neagu, grajd situat pe p.f. 250; 888/2; 997 a corn. cad. 620 Sucevita;
- canton silvic Poiana Mărului situat pe p.f. 122; 930/5; 931; 930/1; 930/2; 930/4 a corn. cad. 620 Sucevita;
- canton silvic Bercheza situat pe p.f. 154; 989/6 a corn. cad. 620 Sucevita;
- canton silvic Ciungi, grajd, bucătărie vară situat pe p.f. 967; 989/1 a corn. cad. 620 Sucevita;
- canton silvic Slatina, grajd situat pe p.f. 2447/2 a corn. cad. 2534 Vicovu de Jos;
- canton silvic Pietroasa situat pe p.f. 2548/1 a corn. cad. 2534 Vicovu de

Jos;

casa silvică Puciosu situată pe p.f. 1654; 1655; 1656; 2266/26;
2265; 2264; 2263/1; 4078; 4079; 2179 a corn. cad. Șipotele S. (carte funciară lipsă);
- canton silvic Buhăescu, grajd situat pe p.f. 2266/29, 30 a corn.cad.
  Șipotele S. (carte funciară distrusă);
- canton silvic Juravlea situat pe p.f. 2179 a corn. cad. Șipotele S. (carte funciară distrusă);
- canton silvic Crujana, grajd cu șură situat pe p.f. 344; 869; 872; 873; 874 a corn. cad. 2200 Pătrăuti;
- sediu OS Pătrăuți, anexă sediu ocol, situat pe p.f. 31; 82/2; 85/2; 57; 136; 384; 137/1, 2 a corn. cad. 2200 Pătrăuți;
- magazie, 2 garaje, distr. Pătrăuți, situat pe p.f. 31; 82/2; 85/2; 57; 136; 384; 137/1, 2 a corn. cad. 2200 Pătrăuti;
- canton silvic Arșița situat pe p.f. 83/2; 84/1,2 a corn. cad. 2200 Pătrăuți;
- canton silvic Hotar, grajd cu șură situa pe p.f. 2531; 2532; 2535; 2667 a corn. cad. 2062 Mitocu Dragomirnei;
- canton silvic Chilia, șură situat pe p.f. 387; 2325; 2279; 2308/1,2; 2307/1-3 a corn. cad. 2062 Mitocu Dragomirnei;
- canton silvic Dragomirna, grajd, șură, situat pe p.f. 382; 2318/1, 2; 2280; a corn. cad. 2062 Mitocu Dragomirnei;
- cantonul silvic Lipoveni, grajd, șură, coteț situat pe p.f. 1264/1,2; 1259; 1265; 1269; 1258 a corn. cad. 828 Lipoveni;
- canton silvic Mihoveni, grajd + șură situat pe p.f. 149; 173/1,2; 748; 752; 753; 695; 754; 687; 689; 696; 557 a corn. cad. 1105/1268
  Mihoveni/Costâna;
- canton silvic llișești, grajd taurine, situat pe p.f. 90; 91; 290 a corn. cad. 438 llișești;
- canton silvic Buhovăț, grajd cu șură situat pe p.f. 3181; 3182/1; 2610; 2600/3, 4; 2702/1; 2595; 3182/2 a corn. cad. 438/678 llișești/ Capu Câmpului;
- canton silvic Colbu, grajd cabaline, situat pe p.f. 728/2; 729 a corn. cad. 555 Dorna pe Giumalău;
- clădire sediu ocol silvic lacobeni, casă de locuit, grajd situat pe p.f.
  435; 1293/2; 1296/1, 2; 1295 a corn. cad. 1196 lacobeni;
- canton silvic Suhărzel, magazie, grajd vite situat pe p.f. 325; 713/1,2,4,6; 714/1; 715/1,3; 716/1,2,3; 717; 719; 721-727; 728/1,3; 729/1
  ;730/l a corn. cad. 1196 lacobeni;
- grajd la cantonul silvic Haju, șură situat pe p.f. 1474; 1475; 1476; 1481/2; 1481/39; 1602 a corn. cad. 1196 lacobeni;
- locuință individuală Prundu Bârgăului, grajd, situat pe p.f. 13/1; 15; 16/1,3 a corn. cad. 650 Poiana Stampei;
- locuință individuală Poiana Stampei, grajd situat pe p.f. 204; 203; 16/3; 18/1,2,3; 19/5; 20; 21; a corn. cad. 650 Poiana Stampei;
- clădire sediu ocol, magazie materiale, magazie uz gospodăresc, grajd situat pe p.f. 381/1, 2, 3, 4 a corn. cad. 356 Cârlibaba;
- canton silvic Cârlibaba, grajd, situat pe p.f. 381/1%; 382/3 a corn. cad. 356 Cârlibaba;
- clădire sediu ocol, grajd, locuință individuală situat pe p.f. 702; 1523/1, 2, 3, 4; 1552; 1555/1,2,3,4; 1558/5,6,9%, 13, 14; 1557; 1623/2; 4847%
  a corn. cad. 2094 Dorna Candrenilor;
- grajd Brigadă Dorna situat pe p.f. 4; 9; 10/1, 2 a corn. cad. 2094 Dorna Candrenilor;
- locuință individuală Negrișoara, grajd situat pe p.f. 4553/78% a corn. cad. 2094 Dorna Candrenilor;
- locuință individuală Roșia, grajd, situat pe p.f. 4553/78% a com.cad.
  2094 Dorna Candrenilor;
- casă de locuit Brigada Bancu, grajd Brigada 3 Coșna situat pe p.f.
  2032/22% a corn. cad. 2094 Dorna Candrenilor;
- canton silvic Humoru, uscătorie semințe, magazie, beci, grajd cu șură, remiză situat pe p.f. 125; 126; 818; 819/1-79; 820; 821; 822/1, 2; 823;
  1201; 1158/12; 15-17, 18, 21-23 a corn. cad. 665 Ciocănești;
- grajd canton silvic Scorușu situat pe p.f. 257; 757/1; 1158/205, 206, 207, 208, 209, 125, 275, 276 a corn. cad. 665 Ciocănești;
- canton silvic Orata, grajd situat pe p.f. 1032/1 a corn. cad. 665 Ciocănești;
- canton silvic, grajd vite Ciocănești situat pe p.f. 22; 80 a corn. cad.

665 Ciocănești;

canton silvic Deia, grajd + șopron situat pe p.f. 155; 381/1, 6, 8 a corn. cad. 401-distrus Deia;
canton silvic Roșoșa situat pe p.f. 776/1; 717/2 a com.cad. 427 Moldovița;
canton silvic Zigreva grajd și șopron situat pe p.f. 60; 65; 68; 69; 70; 74/1 a corn. cad. 427 Argel;
canton silvic dublu șopron + bucătărie situat în p.f. 535; 542; 543; 556/3; 559/2, 5 a corn. cad. 427 Argel;
canton silvic Porcescu situat în p.f. 729/1 a corn. cad. 427 Argel;
canton silvic Polonenca situat pe p.f. 133, 297, 308, 316/5, 316/6 a corn. cad. 427 Argel;
canton silvic Frumosu, bucătărie, grajd, situat pe p.f. 658/1, 659; 2052/_ ,1938/1 a corn. cad. 405 (distrus) Frumosu;
canton silvic Craci, grajd situat pe p.f._, 1873 a corn. cad. 405 (distrus) Frumosu;
canton silvic Breaza, grajd, situat pe p.f. 344/3, 4, 345, 361/4; 361/2 a corn. cad. 936 Breaza;
canton silvic Porcescu + bucătărie vară situat pe p.f._ ,_
/1 %,_ %, 1925,1246/1 a com.cad. 936 Breaza;
clădire sediu ocol, grajd vite situat pe p.f. 406/2-5, 407-412, 414, 283 a corn. cad. 936 Breaza;
canton silvic Dârmoxa, grajd vite situat pe p.f. 1815%, 1814/3, a corn. cad. 936 Breaza;
clădire sediu ocol, grajd, magazie tehnică situat pe p.f. 393, 58/1-4,7, 9; 59/2; 61/1-3 a corn. cad. 416/780 (distrus) Moldovița;
canton silvic Rașca, casă vânătoare corp Ml, grajd șopron situat pe p.f. 615/1; 2445/1,2; 2626/1,2; 2578/2 a corn. cad. 416 distrus Moldovița;
canton silvic Lunguieț situat pe p.f. 2475; 2476; 2415; 2417/1,2; 2416, 2414 a corn. cad. 416 distrus Moldovița;
canton silvic Moldovița situat pe p.f. 333; 1/1; 2/1 a corn. cad. 421 distrus Moldovița;
șopron Gura Roșoșei situat pe p.f. 2645 a corn. cad. 416 distrus Moldovița;
canton silvic Pașcanu, grajd vite situat pe p.f. 1034/1 a corn. cad.

673 Valea Boului;

casă silvică Valea Boului +grajd situat pe p.f. 84/4; 384/3,4,5,6 a corn. cad. 673+415-distrus Valea Boului;
canton silvic Vama, grajd situat pe p.f. 253; 958/1 ;942; 949; 3914 a corn. cad. 3693 Vama;
sediu ocol silvic Vama situat pe p.f. 223; 224; 820/1,2; 2097/5 a corn. cad. 3693 Vama;
canton silvic Deița, grajd+magazie situat pe p.f. 1674/2; 1671 a corn. cad 3693 Vama;
canton silvic Ciocanu, șopron, canton, grajd situat pe p.f. 2669; 2673/5 a corn. cad. 3693 Vama;
bucătărie de vară Tocila, grajd situat pe p.f. 3703/2; 3638; 3639 a corn. cad. 3693 Vama;
canton silvic Beltag, grajd cabaline și taurine situat pe p.f. 3703/2%; 4132/1%; 2108/2%; 2079%; 3110% a corn. cad. 3693/396 Vama /Mănăstirea Humorului;
canton Valea Caselor, grajd Valea Caselor situat pe p.f. 1348/2; 3626/1 a corn. cad. 6267 Câmpulung Moldovenesc;
canton Izvorul Alb situat pe p.f. 3982/2; 3983; 3984; 3985 a corn. cad. 6267 Câmpulung Moldovenesc;
canton silvic Holohoșca situat pe p.f. 287; 288/1,2,3; 490; 284; 285; 270 a corn. cad. 1193 Sado va;
grajd cabaline și taurine Delnița situat pe p.f. 565-567; 572; 3093/3,4; 3094/1,2; 3097; 1026; 5201-5203; 5198; 5374 a corn. cad. 3564
Fundu Moldovei;
colibă de vânătoare Botuș situat pe p.f. 5210/50 a corn. cad. 3564 Fundu Moldovei;
canton Valea Putnei situat pe p.f. 13/1; 405; 440; 442; 3345/17 a corn. cad. 290; 2124 Valea Putnei;
grajd cabaline și taurine Valea Putnei situat pe p.f. 13/1; 405; 440; 442; 3345/17 a corn. cad. 290; 2124 Valea Putnei;
magazie uz gospodăresc, păstrăvărie situat pe p.f. 13/1; 405; 440; 442; 3345/17 a corn. cad. 290; 2124 Valea Putnei;
canton Putnișoara, grajd cabaline+taurine, tunel situat pe p.f. 116/1; 120; 122; 123 a corn. cad. 290 Valea Putnei;
hală incubator icre păstrăv, remiză utilaje, unelte păstrăvărie, diverse bazine, șopron troci, magazie, bucătărie mixtă situat pe p.f. 13/1 ;405; 440; 442; 3345/17 a corn. cad. 290/2624 Valea Putnei/Pojorâta;
canton Pârâul Morii, grajd cabaline situat pe p.f. 3239; 3238; 3236; 3213; 528; 3212 a corn. cad. 2124 Pojorâta;
- canton Frumosu situat pe p.f. 538/1; 540/1; 544/1; 536/5; 543 a corn. cad. 2124 Pojorâta;
grajd cabaline Frumosu situat pe p.f. 538/1; 540/1; 544/1; 536/5; 543 a corn. cad. 2124 Pojorâta;
clădire sediu ocol, grajd cabaline situat pe p.f. 5; 4; 6; 1; 3525; 3 a corn. cad. 2124 Pojorâta;
magazie uz gospodăresc Reș. Ocol silvic situat pe p.f. 5;4; 6; 1; 3525; 4 a corn cad. 2124 Pojorâta;
canton Pojorâta situat pe p.f. 5;4; 6; 1; 3525; 5 a corn cad. 2124 Pojorâta;
casă silvică Brigadă Pojorâta situat pe p.f. 743; 745/1; 749; 745/2; 747; 748 a corn cad. 2124 Pojorâta;
canton Izvorul Giumalău situat pe p.f. 2281/1,2; 659 a corn cad.
2124 Pojorâta;
cabană vânătoare Poiana Ițcani, cabană muncitori forestieri situat pe

3345/17% a corn cad. 2124 Pojorâta;
- canton silvic Ciumâma +grajd situat pe p.f. 279; 1314-1319; 4/2 a corn. cad. 421 distrus Vatra Moldovitei;
- canton silvic Dragoșa grajd situat pe p.f. 233;234;1241; 1242; 1244 a corn. cad. 421 distrus Vatra Moldovitei;
- casa silvică Ponor + grajd situat în cadrul corn. cad. 415-distrus Vatra Moldovitei;
- canton silvic Secrieș+grajd situat pe p.f. 279; 1320; 1321-1325/2; 13/4,9 a corn. cad. 421 distrus/400 distrus Vatra Moldoviței/Ciumâma;
- canton silvic Slătioara situat pe p.f. 176; 815/4; 851/9-13 a corn. cad. 61 Voroneț;
- canton silvic distr. Voroneț, canton silvic Voroneț, grajd vite, clădire apicolă, situat pe p.f. 854; 855; 856; 857; 851/2; 927/1 a corn. cad. 61 Voroneț;
- canton silvic Voroneț situat pe p.f. 132/1; 695; 693/1; 694 a corn. cad. 61 Voroneț;
- canton silvic Curtu, grajd situat pe p.f. 2079; 2080; 2081 a corn. cad.

396 Mănăstirea Humorului;

canton silvic Chilia, grajd situat pe p.f. 1623 a corn. cad. 396 Mănăstirea Humorului;
canton silvic district Poiana Mărului, clădire apicolă, grajd animale situat pe p.f. 318; 2612/1, 2; 2613; 2614 a corn. cad. 396 Mănăstirea Humorului;
canton silvic Poiana Mărului, grajd, șură situat pe p.f. 2196/1-5; 2965/1-3; 3115a corn. cad. 396 Mănăstirea Humorului;
canton silvic Larga, magazie, șopron, grajd situat pe p.f. 2108/9; 598 a corn. cad. 396 Mănăstirea Humorului;
canton silvic Mănăstirea Humorului, clădire agricolă, șură, grajd vite situat pe p.f. 644/1 și 1105/1 a corn. cad. 396 Mănăstirea Humorului;
canton silvic Varvata, clădire agricolă, șopron, magazie situat pe p.f.
555; 556; 557; 559; 560 a corn. cad. 411 Gura Humorului;
canton locuit Tarnița + grajd + șură situat pe p.f. 1234; 1235; 1174 a corn. cad. 411 Gura Humorului;
canton locuit Dumbrava M. + grajd + șură situat pe p.f. 1120/1 a corn. cad. 411 Gura Humorului;
fost sediu ocol silvic Mănăstirea Humorului, strada Lct. Marceanu situat pe p.f. 158; 290; 297/1, 2; 294; 295 a corn. cad. 411 Gura Humorului;
sediu ocol, grajd cabaline și taurine situat pe p.f. 8; 9; 47; 49/1-4; 52; 53; 486 a corn. cad. 777 Frasin;
canton silvic Valea Seacă situat pe p.f. 407/1; 438/4; 457; 458; 459/6; 509/1 a corn. cad. 777 Frasin;
canton silvic Vraniște, grajd situat pe p.f. 381/5, 6, 7, 8, 9; 381/1; 242/1, 4, 5, 6, 8, 11,12; 719/1; 380; 378; 377 a corn. cad. 962 Doroteia;
canton silvic Doroteia, grajd situat pe p.f. 242/1; 240 a corn. cad.

962 Doroteia;

canton silvic Ursoaia situat pe p.f. 381/1% a corn. cad. 414- distrus Plutonița-Doroteia;
canton silvic Valea Negrilesei, grajd + magazie situat pe p.f. 78; 600; 1021/1,2; 1022-1024; 1026/1-3 a corn. cad. 412-distrus Negrileasa;
canton silvic Pârâul Mălai, grajd, bucătărie situat pe p.f. 1040/20 a corn: cad. 412-distrus Negrileasa;
canton silvic Gemenea, bucătărie, grajd situat pe p.f. 500/2; 264 a corn. cad. 403 -distrus Gemenea;
canton silvic Bahna, grajd situat pe p.f. 62/1; 339/2; 65; 11; 72/1 a corn. cad. 403- distrus Gemenea;
cabană + pepinieră Tăricioara situat pe p.f. 1055; 1061/2, 3; 1065; 1062/1, 2; 1063; 1064; 1066; 1058/1; 1059/1,2,3,4,5; 1073/1 a corn. cad. 403-
distrus Gemenea;
canton silvic Plutonița, grajd situat pe p.f. 332/5%; 332/6, 7, 8, 9, 12% a corn. cad. 275 Slătioara;
canton silvic Băișescu, grajd situat pe p.f. 322/1%; 317 a corn. cad.

275 Slătioara;

- canton silvic Paltinul, canton silvic P. Sec, grajd, magazie, situat pe

963/2%; 1031 % a corn. cad. 418- distrus Stulpicani;
- clădire sediu ocol Stulpicani situat pe p.f. 588/3; 60/9; 60/14; 60/15; 456 a corn. cad. 690 Stulpicani;
- magazie fân ocol situat pe p.f. 588/3; 60/9; 60/14; 60/15 a corn. cad. 690 Stulpicani;
- canton silvic Brusturoasa, remiză mașini, grajd cabaline Brusturoasa situat pe p.f. 519/2; 520; 525/1-4; 526; 530; 531; 544; 546 a corn. cad. 413- distrus Ostra;
- canton silvic Obcioara, situat pe p.f. 546; 560; 561/1-3; 567/1, 28, 29, 31, 32, 34, 35 a corn. cad. 413- distrus Ostra;
- casa silvică Aluniș situat pe p.f. 439/1 a corn. cad. 413- distrus Ostra;
- cabană vânătoare Botoșana situat pe p.f. 660; 657; 378; 1069/7; 1035; 1073/1; 1044; 1072/1 a corn. cad. 413- distrus /403- distrus Ostra/ Gemenea;
- canton silvic Neagota, bucătărie, grajd, situat pe p.f. 708/3, 5; 710- 717 a corn. cad. 386* - distrus Cacica;
- casă de locuit individuală, 1 ap. Cacica situat pe p.f. 241; 242; 243; 665; 667; 668/2; 669; 670; 672; 657/1 a corn. cad. 386* -distrus Cacica;
- canton silvic Maidan, grajd, șopron lemne situat pe p.f. 1862; 1863; 1868; 1870 a corn. cad. 1310*-distrus Pârteștii de Sus;
- clădire de locuit canton silvic Popas, grajd situat pe p.f. 1862; 1863; 1868; 1870 a corn. cad. 1310*-distrus Pârteștii de Sus;
- casă locuit Ulmoaia + grajd taurine și cabaline situat pe p.f. 2403% a corn. cad. 1310* - distrus Pârteștii de Jos;
- casă locuit Igoaia + șopron lemn Pârteștii de Jos situat pe p.f. 2403% a corn. cad. 1310* - distrus Pârteștii de Jos;
- grajd cu șură și coteț canton Ariniș situat pe p.f. 779/1 a corn. cad.

408- distrus Capu Câmpului;

canton silvic Brigadă - locuit Păltinoasa, grajd, șură situat pe p.f. 2610/1; 2565/1; 1314; 1147/4 a corn. cad. 678/411 Capu Câmpului /Gura Humorului;
canton silvic Isachia, grajd, șură situat pe p.f. 314; 742; 1729; 779/1 a corn. cad. 408 Capu Câmpului - distrus;
canton silvic Larga Leșii, grajd cu șură situat pe p.f. 261; 779; 869; 870; 871, 872; 874 a corn. cad. 408 Capu Câmpului - distrus;
canton silvic Mamuca, grajd cu șură, clădire agricolă situat pe p.f. 314; 344; 779/1; 779/3; 779/4; 779/5 a corn. cad. 408 Capu Câmpului - distrus;
canton silvic Izvor, grajd vite situat pe p.f. 11; 18; 779/1 a corn . cad.

408 Capu Câmpului-distrus, cu investițiile existente pe terenul revendicat identificate în anexa cauzei.

Tribunalul a respins capătul de cerere referitor la revendicarea imobilelor dobândite prin accesiune.

Totodată, s-a dispus radierea dreptului de proprietate al S. ui Român cu privire la următoarele imobile:

-2851 - corn. cad. Vatra Domei; -1 - com. cad. Solea; -589 - corn. cad. Voivodeasa; -1202 - corn. cad. Ilișești; -650 - corn. cad. Poiana Stampei; -2094 - corn. cad. Dorna Candreni; -479 - corn. cad. Bucșoaia; -619 - corn. cad. Bucșoaia; -275 - com. cad. Frasin; -461 - corn. cad. Frasin; --552 - corn. cad. Frasin; -572 - corn. cad. Frasin; -777 - corn. cad. Frasin; -396 - corn. cad. Mănăstirea Humorului; -678 - corn. cad. Capu Codrului; -411 - corn. cad. Gura Humorului; -371 - corn. cad. Ostra; -245 - corn. cad. Putna; -1321 - corn. cad. Putna; - 1196 - corn. cad. lacobeni; -1289 - corn. cad. lacobeni; -61 - corn. cad. Voroneț; -541 - corn. cad. Frasin; -633 - corn. cad. Negrileasa; -690 - corn. cad. Stulpicani; -519 - corn. cad. Stulpicani; -520 - corn. cad. Stulpicani; -517 - corn. cad. Stulpicani; -637 - com. cad. Stulpicani; -686 - com. cad. Stulpicani; -767 - com. cad. Stulpicani; -774 - com. cad. Stulpicani; -146 - com. cad. Ostra; -156 - com. cad. Ostra; -226 - com. cad. Ostra; -247 - com. cad. Ostra; -371 - com. cad. Ostra; -308 - com. cad. Ostra; -489 - com. cad. Gura Putnei; -3948 - com. cad. Marginea; -1693 - com. cad. Straja; -4282 - com. cad. Vicov de Sus; -5381 - com. cad. Vicov de Sus; -7715 - com. cad. Vicov de Sus;

-6013 - com. cad. Vicov de Sus; -6173 - com. cad. Rădăuți; -6264 - com. cad. Frătăuții Noi; -2648 - com. cad. Frătăuții Vechi; -3544 - com. cad. Horodnic de Sus; -2164 - com. cad. Horodnic de Jos; -2956 - com. cad. Bilca; -620 - com. cad. Sucevița; -1835 - com. cad. Gălănești; -1273 - com. cad. Vicov de Jos; -1645

- com. cad. Vicov de Jos; -2534 - com. cad. Vicov de Jos; -438 - com. cad. Ilișești;

-2200 - com. cad. Pătrăuti; -3564 - com. cad. Fundu Moldovei;

Cererea de intervenție a P. ui J. S. a fost respinsă, precum și cererile de intervenție în interesul pârâților formulate de intervenienții F. Pro

F. - 1946 S., S. și Chercheriță A. .

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a înlăturat susținerile pârâtelor în apărare, potrivit cărora F. O. Român al B. a avut doar în administrare bunurilor trecute în proprietatea statului, întrucât acestea sunt infirmate de toate înscrisurile ce datează din acea perioadă și firește de evidențele cadastrale vechi confirmate prin Decretul-lege nr.115/1939, aplicabil pe teritoriul B. .

Toate actele normative invocate de pârâtă se referă la administrare,iar nu la proprietate, iar statutul funcționarilor nu prezintă relevanță juridică asupra dreptului de proprietate, ci instituie norme pentru regulamentele de funcționare în baza cărora F. era administrat.

De altfel, însuși S. român, în inventarul suprafețelor supuse lichidării F. ui, recunoaște că aceste terenuri sunt "proprietăți ale F. ui B. O. din Bucovina", în extraselel CF fiind menționat F. ca "proprietar anterior". Dacă S. român ar fi avut proprietatea iar F. doar posesia, decretul de naționalizare și lichidare a fondului nu ar fi avut obiect.

Calitatea de proprietar a fost recunoscută și ulterior apariției legilor proprietății.Astfel, prin decizia nr. 469/_, Comisia specială de retrocedare a

unor imobile ce au aparținut cultelor religioase din Bucovina dispune retrocedarea nudei proprietăți asupra unor imobile construcții din comuna Dorna Candreni, Fundației F. B. al B. (fila 39)

Așadar, F. F. ui B. O. al B. a fost desființată prin Decretul 273/1949 fiind preluată de stat toată averea imobiliară și mobiliară care se afla pe teritoriul țării noastre evidențiată în cărțile funciare începând cu anul 1871, potrivit registrelor de evidență a suprafețelor conform amenajamentelor unităților cadastrale în care s-a făcut centralizarea proprietăților F. ui religios greco-ortodox bucovinean din perioada 1871 - 1955 - anexă la dosar.

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 6 din Legea 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia care statornicesc competența instanțelor judecătorești de a soluționa litigiile inițiate de foștii proprietari sau succesorii acestora pentru revendicarea bunurilor preluate de stat fără titlu valabil în perioada_ -_ și de stabili valabilitatea titlului.

Procedând la verificarea titlului statului cu privire la preluarea și intabularea înscrisă în CF pe numele reclamantei la această dată,instanța a considerat că este nul actul normativ prin care a operat preluarea bunurilor reclamantei, fără o despăgubire, în urma aplicării abuzive a prevederilor Decretului 273/1949, așa cum s-a prevăzut în Constituția și Declarația Drepturilor Omului, dar și în art. 480 -481 Cod civil.

Faptul că reclamanta este continuatoarea în drepturi a F. ui B. O. Român al B. din 1849 prin reluarea activității în baza sentinței civile nr. 209/2000 a Tribunalului S., cu modificările din actul adițional nr. 4840/2001 prin care se menționează că "F. este aceeași persoană juridică cu cea care și- a încetat activitatea în mod abuziv prin decretul nr. 143/79" a fost stabilit irevocabil prin decizia civilă nr. 7962 din 13 octombrie 2005 a înaltei Curți de C. și Justiție.

Relativ la condiția de a nu face obiectul unor legi speciale, este de observat că acțiunea este înregistrată anterior apariției acestor legi (Legea 10/2001 și 247/2005), ori acțiunea în revendicarea imobilelor naționalizate, întemeiată pe art. 480 - 481 cod civil la acea dată, este admisibilă față de prevederile Legii 213/1998, accesul la justiție pentru recuperarea unor imobile preluate de stat în perioada_ -_, nefiind condiționată de un demers.

De altfel, practica judiciară recunoaște dreptul fostului proprietar de a exercita acțiunea în revendicare pentru redobândirea bunului care a intrat în patrimoniu statului în lipsa unui titlu valabil, în cazul în care restituirea nu este integral asigurată pe calea legilor speciale, ori, sunt prevăzute unele limitări

(decizia civilă nr. 5/_ a Curtea Supremă de Justiție).

Mai mult, chiar prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 2034/2006 a fost respinsă contestația formulată de reclamantă la Legea 247/2005, cu motivarea că cererea nu face obiectul unei legi speciale de reparație, întrucât petenta nu se încadrează în formele asociative de proprietate prev. de art. 28 din Legea 1/2000, modificată prin Legea 247/2005.

La baza regimului juridic al înscrierii în cartea funciară stau mai multe principii, printre care și acela al efectului constituirii cu drepturi reale.

Art. 32 din Decretul 115/38 instituie în favoarea principiului forței probante al înscrierii în cartea funciară prezumția că dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane acel drept există în folosul ei. Or, înscrierea reclamantei în cartea funciară este făcută începând cu anul 1873.

Potrivit art. 17 din același act normativ, drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi dacă între cel care dă și cel care primește dreptul este acord de voință asupra constituirii sau strămutării în temeiul unei cauze arătate, iar constituirea sau strămutarea a fost înscrisă în cartea funciară.

În cauză, înscrierea s-a făcut cu încălcarea normei invocate, decretul de preluare nefiind publicat în Monitorul Oficial, astfel că nu poate produce efecte juridice, iar între părți nu a existat un acord de voință care să ducă la constituirea de drepturi în favoarea statului.

În raport cu art. 34, care prevede că rectificarea unei intabulări poate fi cerută de orice persoană dacă înscrierea sau titlul în favoarea căreia s-a săvârșit nu au fost valabile și cum statul român și-a intabulat parcelele indicate în cărțile funciare din petitul cererii în baza unui titlu nul, se impune radierea acestora.

Nu poate fi primită motivarea intervenientei C. A. cu privire la aplicarea dispozițiilor Legii 7/1996, întrucât art. 33 din acest act normativ prevede că orice operațiune legată de înscrierile drepturilor reale se referă la drepturile înscrise "în condițiile prezentei legi".

Odată dovedit dreptul de proprietate al reclamantei cu privire la suprafața de 192.468, 41 ha teren preluat la stat conform tabelului Comisiei de lichidare instituită în baza Decretului 273/1949, imobilele ce formează obiectul revendicării, în suprafață de 166.813,5 ha au fost identificate din punct de vedere cadastral, dar și al amendamentelor silvice prin anexele 40 întocmite de comisiile locale în procedura de aplicare a Legii 247/2005 și prin planurile și hărțile cadastrale.Recunoașterea acestora de către reprezentanții Direcției Silvice și confirmarea Oficiului de cadastru și P. itate Imobiliară, le face opozabile și pârâtelor S. Român și Regiei Naționale a P. R. - prin DS, în raport de prev. 1204 Cod civil.

De altfel, acesta este și motivul pentru care pârâtei i s-a pus în vedere să prezinte obiective pentru raportul de expertiză solicitat - probă admisă sub această rezervă -, în vederea verificării susținerilor acesteia, consemnate în ședința dinvj8 ianuarie 2007 cu privire la întinderea suprafeței solicitate în raport de obiecțiunile făcute unele ocoale silvice prin procesele- verbale semnate cu ocazia identificării în amenajament silvic.

Întrucât pârâta nu s-a conformat, față de cele trei termene acordate, iar instanța a constatat că expertiza solicitată nu este concludentă cauzei, a revenit asupra incuviintarii acestei probe.

Este real că unele procese verbale au fost semnate cu mențiunea că pentru parte din terenurile revendicate s-au întocmit acte de reconstituire în baza legilor proprietății funciare în favoarea unor terți și de asemenea cererea de intervenție în interes propriu făcută de C. A. invocă reconstituirea dreptului de proprietate al intervenientei pentru o parcelă revendicată de reclamantă, însă potrivit art. 37 din Decretul 115/39, acțiunea în rectificare întemeiată pe art. 34 își va produce efectele și față de terțele persoane care au dobândit dreptul cu bună -credință.

S. nu putea proceda la o reparare valabilă a fostului proprietar atâta timp cât terenul supus restituirii fusese preluat de la reclamantă fără titlu.

Eventualele inadvertențe de amplasament sunt de natura executării hotararii, care depășește cadrul prezentei cereri.

Cât privește restituirea construcțiilor aflate pe terenurilor revendicate, instanta a avut in vedere același tablou de identificare a bunurilor ce au făcut obiectul preluării în 1948 - 1952, apreciind ca este justificată cererea privind restituirea construcțiilor și investițiile realizate ulterior acestei date, întrucât art.

492 Cod civil creează în favoarea proprietarului terenului beneficiul prezumției de proprietate și asupra construcțiilor "până ce se dovedește din contra".

Or, în cauză nu poate fi invocată reaua- credință a constructorului pentru a putea stabili dreptul de proprietate al reclamantei asupra acestor imobile, ca fiind dobândit prin accesiune, conform art. 494 Cod civil.

Față de aceste considerente, în baza art. 34 din Legea 115/38 și art. 480 ,

481 Cod civil, instanța a admis în parte acțiunea reclamantei, conform dispozitivului hotararii.

Cererile de recuzare

Prin cererea adresată TribunaluluI Suvceava în data de_, intervenienta

F. Pro fondbis 1946 SS

a solicitat recuzarea completului de jduecată format din magistrat Teodorescu M., in temeiul art. 27 pct. 1 și pct. 7 C.pr.civ., cu motivarea că același complet de judecată s-a pronunțat și in alte cauze (dosar nr. 192C/2006 al Tribunalului Suceva), statuând în sensul că reclamanta este continuatoarea vechii Fundații.

Prin încheierea nr. 88/_, pronunțată în dosar nr._ (acvirat la dosarul cu același număr), Tribunalul Sucevaa a respins această cerere de recuzare, constatând că motivele invocate de intervenientă nu se încadrează în niciuna dintre situațiile reglementate prin art. 27 pct. 1 și 7 C:pr.civ., astfel că nu se poate reține că judecătorul și-a spus părerea cu privire la pricina care se judecă.

Prin cererea adresată TribunaluluI S. în data de_, pârâta R. N. a Pădurtilor R. - D. SS

a solicitat recuzarea întregului complet de judecată, în temeiul art. 27 C.pr.civ., cu motivarea că același complet s-a pronunțat și în alte cauze civile, cu vădita încălcare a legii, iar soluționarea cauzei nu va fi făcută cu obiectivitate.

Prin încheierea nr. 100/_, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului S. (acvirat la dosarul cu același număr), a fost respinsă această cerere de recuzare ca tardiv formulată, instanța constatând, în raport cu art. 29 C.pr.civ., faptul că a fost lăsată cauza în pronunțare în ziua de_, fiind amânată pronunțarea pentru data de_ . prin urmare, cererea de recuzare s- a formulat după închiderea dezbaterilor, la 12 martie 2007, este, în mod evident, tardivă.

Judecata în apel( dosar nr._, Curtea de Apel S. )
1. Declarațiile de apel. Împotriva acestei hotărâri reclamanta, pârâții R.
  N. a P. R. prin D. SS, S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice - D. G. a F. P. S., P. J. S., precum și intervenienta Pro F. 1946 SS au declarat apel, invocând netemeinicia și nelegalitatea hotărârii, în sensul celor ce succed:
  A.F. B. O. Român al B. ,
  atacă hotărârea de primă instanță în partea referitoare la respingerea capătului de cerere având ca obiect revendicarea imobilelor dobândite prin accesiune imobiliară, context în care se invocă încălcarea dispozițiilor art. 489 Cod civil și interpretarea greșită a dispozițiilor art. 492 Cod civil, care instituie prezumția de proprietate asupra edificatelor asupra pământului, în favoarea proprietarului terenului, cât și ignorarea dispozițiilor art. 494 Cod civil, incidente în cauză, care instituie un drept de opțiune în favoarea proprietarului terenului - consacrând temeiul accesiunii imobiliare artificiale.
  În acest cadru, se susține că în mod greșit instanța a apreciat că nu s-a făcut dovada relei-credințe a constructorului, aceasta rezultând din faptul că terțul constructor, la momentul edificării construcțiilor, nu putea avea conștiința clară că terenul pe care zidește îi aparține cu titlu de proprietate, întrucât terenul
  a fost confiscat abuziv prin Decretul nr. 273/1949, pe de o parte, iar pe de altă parte, confiscarea nu s-a făcut pentru o cauză de utilitate publică, ci abuziv și fără o dreaptă despăgubire. Constructorul a edificat lucrările în ideea gestionării proprietății reclamantului, idee clară după abolirea regimului totalitar în România.
  În consecință, se afirmă că S. și R. N. a P. - DS au calitatea de constructori de rea-credință, astfel că acțiunea în revendicare imobiliară se impune a fi admisă inclusiv cu privire la construcții.
  De altfel, nu doar în raport cu dispozițiile dreptului comun proprietarul terenului are un drept de proprietate și asupra construcțiilor edificate pe teren, ci și în raport cu noile prevederi legale. Astfel, conform art. 31 din Legea nr. 1/2000, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005, foștilor proprietari li se retrocedează terenurile cu toate construcțiile și investițiile existente.
  In completarea motivelor de apel formulate prin declaratia de apel(pag.103),
  F. B. afirma nelegalitatea hotararii de prima instanta sub urmatoarele aspecte:
  Terenurile ce formează obiectul revendicării fiind identificate și din punct de vedere al amenajamentelor silvice, conform anexelor nr. 40 depuse la dosar, din care rezultă că în posesia S. ui român și a RNP - D. SS se află suprafața de 166.813, 50 ha, apare necesar ca în dispozitivul hotărârii să se facă trimitere și la această identificare, înlăturându-se astfel criticile pârâților privind inexistența cărților funciare în unele zone unde au fost distruse (ex. Șipotele S.
  ).
  Cererile de intervenție voluntară au fost admise cu încălcarea regulilor procedurale privind condițiile de admisibilitate, intrucat P. jud. S. nu justifică existența unui drept propriu în cadrul acțiunii în revendicare exercitată de F. B., nefiind titularul unui drept real asupra obiectului litigiului.
  Și în cazul intervenției accesorii terțul trebuie să justifice un interes legitim, care ar putea fi compromis prin hotărârea ce s-ar pronunța. În cauză, aceste condiții de admisibilitatea a intervenției accesorii nu sunt îndeplinite, astfel încât încheierea din_ prin care au fost admise cererile de intervenție accesorie este nelegală.
  Intervenția unei persoane morale e admisibilă numai daca e în joc personalitatea ei, patrimoniul și interesele membrilor ei. (I.C.C.J., Secțiile Unite - dec. nr. 41/_ ). Terțul intervenient nu se convertește într-un simplu apărător al părții în favoarea căruia a intervenit ci trebuie să justifice un interes legal în sensul că numai prin participarea sa la activitatea judiciară drepturile sale nu ar fi afectate prin hotărârea ce s-ar pronunța și ar evita o acțiune ulterioară împotriva sa.
  B.Prin apelul declarat, D. G. a F. P. a județului S.,
  in calitate de mandatara a M. ui F. P., potrivit delegației nr. 47178/_
  , afirmă că hotărârea apelata este nelegală si netemeinică, întrucât:
  Prin apărările formulate pe parcursul procesului, s-a invocat excepția netimbrării capătului de cerere privind revendicarea imobilelor compuse din suprafața de 166.813,50 ha teren cu vegetație forestiera, construcții silvice si investiții. Prima instanța a ignorat prevederile art. 2 din Legea nr.146/1997, modificata si completata ulterior, respingând excepția prin încheierea de ședința care a soluționat si cererea de suspendare formulata in temeiul dispozițiilor art.244 pct. 1 C.pr.civ. Or, acțiunea fiind întemeiata pe dreptul comun, aceasta se timbrează la valoarea bunului revendicat.
  Pe calea exceptiei, s-a invocat inadmisibilitatea prezentei acțiuni întrucât, imobilele revendicate, reprezentand suprafața de 166,813,50 ha teren cu vegetație forestiera, cu construcții silvice si investiții amplasate pe acesta suprafața, aparțin domeniului public al statului in raport cu Pct.l.4 din Anexa nr.1 a Legii nr.213/1998 privind lista bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului si al unităților administrativ-teritoriale; art. 7 lit. a) din H.G nr. 1105/2003 privind reorganizarea Regiei Naționale a P. - R. ; art. 5 alin.1 si 2 din Legea nr.18/1991 privind fondul funciar rep., modificata si completata ulterior. Or, terenurile cu destinație forestiera aparțin domeniului public, motiv pentru care acestea sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse in circuitul civil decât daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public in baza unor legi speciale, respectiv legile speciale de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere (legea nr.19/1991, legea nr.1/2000), Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății si justiției, precum si unele masuri adiacente instituie procedurile administrative obligatorii care dezafectează bunurile din domeniul public prin restituirea (retrocedarea) către cei
  îndreptățiți si trecerea acestora in circuitul civil.
  Imobilele in cauza au trecut in proprietatea statului cu titlu valabil. Nepublicarea Decretului nr.273/1949 in Buletinul Oficial nu conferă acestui act normativ caracterul unui titlu nevalabil, in condițiile in care Constituția din 1948 (sub imperiul căreia a fost emis) nu condiționata aplicare si eficacitatea acestuia de măsura publicării.
  Inadmisibilitatea prezentei acțiuni rezultă și in ipoteza acceptării poziției reclamantei referitoare la nevalabilitatea titlului de trecere in proprietatea statului pentru ca bunurile imobile revendicate de reclamanta-intimata au făcut obiectul unei legi speciale de reparație, si anume Legea nr. 1/2000, act normativ special, cu caracter reparatoriu, cea fost adoptat și a intrat în vigoare înaintea promovării acțiunii introductive de instanța (11 aprilie 2001), imprejurare ce exclude incidenta art.6 din Legea nr.213/1998.
  Pe cale de consecința, potrivit reglementarilor in vigoare la data introducerii acțiunii, reclamantei i se putea reconstitui dreptul de proprietate privată asupra terenurilor forestiere numai dacă ar fi urmat procedura prealabila instituita de art. 51 - 59 din Legea nr. 18/1991.Acțiunea in revendicare de drept comun nu mai poate fi introdusă după apariția Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997 si Legii nr. 1/2000, întrucât aceste legi reglementează toate situațiile privind restituirea in natura a terenurilor cu destinație forestiera preluate de stat cu titlu sau fără titlu valabil în perioada 0_ -_ .
  In sensul celor arătate s-a pronunțat I. Curte de C. si Justiție - secția civila si proprietate intelectuala - prin decizia civila nr.4463/_ .
  Reclamanta a uzat de prevederile legii speciale, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere. In contextul celor arătate, prima instanța trebuia sa respingă acțiunea ca inadmisibila, soluție motivata atât pe domenialitatea publica a bunurilor revendicate cât si pe existenta legilor speciale de reparație.
  Instanța își motivează hotărârea exclusiv pe apărările reclamantei, folosindu-se de extrasele acesteia din istorie si problemele de drept expuse. Totodată, sunt preluate exact trimiterile făcute la practica C.E.D.O si Convenția Europeana a Drepturilor Omului.
  Elementul esențial ignorat si nesemnalat in toate înscrisurile dosarului îl reprezintă aspectul referitor la statutul juridic al F. ui, asa cum rezulta el din documentele istorice
  F. B. O. Roman din Bucovina este o persoana de drept public, având ca scop întărirea Bisericii O. e Romane, ridicarea vieții culturale si sociale la hotarele de nord ale tarii.
  Averile dobândite de către stat începând cu anul 1781 au fost încredințate spre administrare F. ui B. O. Roman din Bucovina. Acest lucru rezulta tocmai din apărările reclamantei referitoare la administrarea averii in perioadele_ 1918, 1919, si 1922, așa cum retine si instanța in considerentele hotărârii. Este lipsita de logica ideea ca statul sa transmită proprietatea unui administrator, pe care el însuși l-a creat.
  Art.44 din Legea privind organizarea Bisericii O. e Romane, publicata in Monitorul Oficial din 06 mai 1925 dispune ca Mitropoliilor S. ui le da, spre folosința, nu in proprietate, cate 500 hectare fiecărei mitropolii, si cate 300 hectare fiecărei Episcopii pădure, care va fi supusa serviciului silvic si tot spre folosința au fost date domeniile, fabricile de cherestea.
  Prin decretul nr.273/1949 a fost desființat F. B. O. al B. si statul si-a preluat averea mobiliara si imobiliara data in administrarea fondului. Este eronata ipoteza ca statul a dobândit proprietatea abia in anul 1949 pe considerentele anterior expuse. Din titlul decretului (pentru desființarea F. B.
  O. al B. ) si conținutul acestui act normativ rezulta fara tăgada faptul ca obiectul acestui act normativ a fost lichidarea fondului si nicidecum exproprierea (naționalizarea).
  Faptul ca in înscrisurile vremii (inventarul suprafețelor supuse lichidării) a fost folosita sintagma "proprietăți ale F. ui B. O. al B. " nu
  înseamnă ca acestea erau situate in afara autorității S. ui Roman, care era inițiatorul constituirii acestui fond si care organiza funcționarea acestuia prin acte normative, deci era proprietarul F. ui B. O. al B. . Decretul nr. 273/1949 a avut ca obiect desființarea F. ui B. O. al B. si nu transmiterea pretinsei proprietății de la fundație la stat.
  In aceste condiții, aplicabilitatea prevederilor 6 alin.2 din Legea nr. 213/1998 nu este justificata, întrucât decretul de desființare a fondului nu reprezintă titlul de trecere in proprietatea statului a bunurilor solicitate. Consecința constatării nevalabilități Decretului nr. 273/1949 poate fi doar nedesființarea fondului in anul 1949 si nicidecum revendicarea bunurilor ce formează obiectul cauzei.
  Referitor la încălcarea normei legale privind înscrierea in cartea funciara pe considerentul ca Decretul nr.273/1949 nu a fost publicat in Monitorul Oficial, motiv pentru care nu a putut produce efecte juridice, se apreciaza, in raport cu art.38, art.56 din Constituția din 1948, ca numai legile votate de M. a Adunare
  1. se publicau in Monitorul Oficial, intrând in vigoare la termenul arătat in cuprinsul acestora sau a treia zi după publicarea in Monitorul Oficial.Decretele reprezintă hotărâri ale Prezidiului Marii Adunări Naționale luate cu majoritate simpla, semnate de președinte si de secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale (art. 44 pct.2 si I art. 45). Constituția acelei perioade nu prevedea obligația publicării decretelor in Monitorul Oficial pentru ca acestea sa producă efecte juridice.
    Reclamanta nu si-a dovedit dreptul de proprietate asupra bunurilor revendicate, prezumția existentei dreptului in folosul ei fiind răsturnata de prezumția inexistentei acestui drept in condițiile radierii din cartea funciara.
    Reclamanta nici nu poate sa facă dovada dobândirii dreptului de proprietate, prin una din modalitățile de dobândire (uzucapiune, tradițiune, succesiune, hotărâre judecătoreasca, etc) întrucât S. Roman nu a transmis dispoziția ci doar folosul dreptului sau de proprietate către fond. Din extrasele de carte funciara rezulta ca dobândirea pretinsului drept s-a realizat in baza unor "cercetări judiciare făcute in conformitate cu legea din 8 martie 1873". Aceasta modalitate de dobândire a proprietății nu este prevăzuta de dreptul civil roman.
    Se invoca identificarea cadastrala a suprafeței de 166.813,5 ha si a amenajamentelor silvice, recunoscute de DS si confirmate de Oficiul de Cadastru si P. itate Imobiliare, precum si opozabilitatea acestora fata S. Roman in raport cu prevederile art.1204 C. Civil. Raportat la acest text de lege, aspectele invocate nu pot constitui mărturisirea unei părți in condițiile in care art.1206 C. Civil instituie regula indivizibilității mărturisirii potrivit căreia acesta este luata împotriva celui care a mărturisit. În concluzie, fata de parații R.A.D.P. si S. Roman - M. Economiei si F. identificarea cadastrala, amenajamentele silvice, planurile si hărțile cadastrale nu sunt opozabile.
    Referitor la proba cu expertiza, admisa sub rezerva depunerii obiectivelor, sanctiunea decăderii din proba admisa se face doar pentru neîndeplinirea obligației prevăzuta de art. 170 alin 1 C.p.c. in conformitate cu alin.3 al aceluiași articol, nicidecum pentru nedepunerea obiectivelor. Obiectivele unei probe cu expertiza pot fi stabilite si de către instanța de judecata.
    In drept, se invoca dispozițiile Constituției României, Codului Civil, Legea nr. 213/1998, H.G nr. 1105/2003, Legea nr.18/1991, Legea nr. 1/2000, Legea pentru organizarea Bisericii O. e, Legea nr.360/1940 pentru Organizarea F. ui B. O. Roman I din Bucovina, Constituția din 1948, Decretul-lege nr. 115/1938 si art.282 i si urm. Cod de procedura civila.
    C.Prin apelul declarat, R. N. a P. - R., D. SS ,
    a solicitat admiterea apelului popriu, pentru următoarele motive:
    Respingerea cererii de recuzare formulată s-a pronunțat de către un judecător care a fost în raporturi de subordonare cu judecătorul fondului, cu nerespectarea vădită a dispozițiilor procedurale, nu a fost ascultat judecatorul recuzat, iar încheierea asupra recuzării nu s-a citit în ședință publică.
    În aceste condiții, se solicită instanței de apel, ca în conformitate cu dispozițiile art.34 al.2 CPC, să se constate că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă și să dispună refacerea actelor și a dovezilor administrate de către o instanță independentă și obiectivă.
    Este contestata încheierea din_, aceea prin care instanța a revenit în mod nelegal, la presiunea părții potrivnice, de la expertiza topografică solicitată de către unitate și admisă de către un alt judecător.
    Instanta a omis a se pronunta pe excepția dirimantă a lipsei calității procesuale pasive parțiale a Direcției Silvice S. .S-a învederat instanței de fond, cu argumente statistice, faptul că o parte din terenul revendicat și despre care se pretinde că ar fi aparținut anterior F. ui B., este în proprietatea privată a persoanelor fizice, ca efect al aplicării legilor fondului funciar.Este vorba de suprafețe însumând până în acest moment peste 5000 ha, iar câtă vreme operațiunile de restituire prevăzute de Legea nr. 247/2005 sunt în curs, alte mari suprafețe urmează a fi trecute în proprietate privată individuală.
    Din perspectiva calitatii persoanei juridice F. B. O. Român din Bucovina, apelanta analizeaza contextul istoric al înființării F. ui, concluzionand in sensul ca întregul context legislativ se referă la proprietatea publică, iar nu privata. F. ui B. O. Român din Bucovina nu a fost
    proprietarul bunurilor încredințate, în sensul celor trei atribute - posesie, folosință și dispoziție, ci deținea doar folosința bunurilor.
    F. a fost desființat,dizolvat ca persoana juridica, prin Decretul nr.273/1949, emis în temeiul Legii nr. 24/1924.
    Se mentioneaza, în acest context, faptul că, în cazul societăților comerciale de stat aflate în insolvență, statul acționar majoritar trebuie să utilizeze procedura falimentului cerută de reprezentantul S. ui - AVAS, pentru a lichida o persoană juridică.Situația este aproximativ identică cu aceea a F. ui a cărui lichidare a durat până în anul 1951, când arhivele sale s-au predat Arhivelor Naționale S., după cum rezultă din înscrisuri aflate la această instituție.
    Cu referire la calitatea F. ui de persoana publica, sunt aduse argumente suplimentare, rezultând din hotărâri judecătorești care fac posibilă o distincție evidentă între averea publică și cea privată, între persoane juridică de drept public și persoana juridică de drept privat, cea privată, între persoane juridică de drept public și persoana juridică de drept privat.
    In legătură cu persoanele juridice de drept public, caracterizarea lor, la nivelul instituțiilor de drept față de care aveau reprezentare în perioada interbelică, este dată foarte corect de Decizia Tribunalului C. în chestiunea S. ui romano-catolic ardelean și a Acordului de la Roma", vizând o situație aproape
    identică, respectiv cea a imobilelor din C. revendicate de respectiva Fundație.
    "Considerând că problema persoanelor juridice și-a obținut cristalizarea sa definitivă abia în ultimele decenii, conform doctrinei juridice actuale, persoanele
    juridice de drept public sunt exclusiv acelea care emană de la puterea S. ui și funcționează ca organe ale acestuia, sau în virtutea unei delegațiuni a lui _
    Că deci pentru ca o persoană juridică să fie de drept public, trebuie să întrupeze neapărat un mod de acțiune al autorităților publice, orice altă persoană juridică neputând fi decât de drept privat";.
    Apelanta solicita instantei sa constate:
    - lipsa identitatii între F. vechi și F. umanitară reclamantă,
    -pe cale incidentala, nelegalitatea actelor de constituire și funcționare a Fundației umanitare reclamantă.
    F. "F. B. O. Român al B. " a fost înființată prin Sentința civilă nr.109 din 11 aprilie 2000 a Tribunalului S. ca o "fundație umanitară" în temeiul dispozițiilor Legii nr.21/1924.
    Ulterior, în cursul soluționării litigiului de față,aceasta și-a modificat de mai multe ori Statutul, respectiv prin încheierile din_ ,_ și_ ale Judecătoriei S. .Prin încheierile menționate, pronunțate în temeiul OG nr.26/2000 modificată și aprobată prin Legea nr.246/2005 "s-a luat act" de faptul că această Fundație a înscris în Statutul ei faptul că "este aceeași persoană juridică cu cea care și-a încetat activitatea în mod abuziv prin Decretul nr.273/1949".
    F. B. O. Român din Bucovina a fost înființat în anul 1925 prin Legea de organizare a Bisericii O. e Române (art.39 - 43), ca o fundație specială de sine stătătoare persoană juridică de drept public. Toate modificările aduse acestor dispoziții legale prin Legea nr.361/1940 și Legea nr.295/1946 consfințeau expres caracterul de persoană juridică de drept public a F. ui B.
  2. Român din Bucovina.
  Legea nr.21/1924 privind asociațiile și fundațiile prevedea că asociațiile și fundațiile persoane juridice de drept privat se înființează și funcționează în baza acestei legi, în timp ce fundațiile persoane juridice de drept public se pot înființa numai printr-o lege specială referitoare la fiecare dintre acestea în parte.
  Ultimul act adițional la Statutul Fundației, despre care s-a luat act prin încheierea Judecătoriei S. din data de 08 septembrie 2005 pronunțată în Dosar nr.58/PJ/2005 arată că modificările au fost făcute în conformitate cu dispozițiile art.29 al.3 și al.3 indice 2 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.247/2005 raportat la art.64 al.3 din Regulamentul de aplicare a legilor fondului funciar HG nr.890/2005, prin aceasta dorindu-se sa se întărească pretențiile precum că actuala Fundație ar fi succesoarea vechiului fond.
  Având în vedere că toate modificările Statutului Fundației umanitare inițiale au fost efectuate invocând dispozițiile O.G. nr. 26/2000, se invocă pe cale incidentala nulitatea absolută a acestora, întrucât au fost realizate cu încălcarea dispozițiilor art. 85 din OG nr.26/2000 care prevede în mod expres că persoanele juridice de utilitate publică - fundații "înființate prin legi_ sau prin orice alte acte de drept public nu intră sub incidența prevederilor prezentei ordonanțe ci rămân supuse reglementărilor speciale care au stat la baza înființării si funcționării lor".
  Or, așa cum s-a arătat, F. B. O. Român din Bucovina a fost înființat prin lege și toate modificările și completările aduse statutului și actelor constitutive s-a făcut numai prin legi speciale.
  În aceste condiții F. "F. B. O. Român al B. " care este o persoană juridică de drept privat înființată în baza unei legi generale nu este și nu poate fi continuatoarea vechiului Fond.
  În conformitate cu art. 1 al.2 din OG nr.26/2000 modificată, fundațiile înființate în baza acestei ordonanțe "sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial".
  Or, scopul evident patrimonial al Fundației "F. B. O. Român al
  B. " rezidă din însăși actele adiționale la Statutul acesteia care afirmă în art.4 că scopul său este "revendicarea întregii proprietăți mobiliare și imobiliare ce a aparținut F. ui B. O. Român al B. (păduri, terenuri de fânaț, domenii, mine fabrici de cherestea, imobile clădiri cu diferite destinații, spitale, uzine, etc. Toate acestea vădesc că prin modificările aduse Statutului Fundației pârâte, scopul acesteia a devenit unul patrimonial încălcându-se astfel dispozițiile art.1 al.2 din OG nr.26/2000 modificată și completată prin Legea nr. 246/2005.
  Modificările la Statutul Fundației au impus prezența ca și conducător și reprezentant al acesteia a Arhiepiscopului Arhiepiscopiei S. și Rădăuților voindu-se în acest fel să se consacre similitudinea cu F. B. vechi în care una din figurile centrale, care în anumite perioade a fost și președinte al Consiliului de Administrație al F. ui, era Mitropolitul B. . Acestea au vrut să impună ideea că succesoarea Mitropoliei B. este A. S. și Rădăuților.În realitate, conform Decretului nr.233 din_ prin care s-a aprobat Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii O. e Române se prevede în art.5 că Biserica O. ă Română "sub raportul orânduirii canonice și administrative cuprinde_ Mitropolia Moldovei și S. cu eparhiile A. Iașilor și Episcopia Romanului și Hușilor". După anul 1990, denumirea Mitropoliei s-a modificat în Mitropolia Moldovei și B. întrucât în perioada comunistă termenul de "Bucovina" era prohibit. Rezultă de aici că succesoarea Mitropoliei B. cu sediul la Cernăuți este Mitropolia Moldovei și B. cu sediul la Iași, Mitropolie care cuprinde și teritoriile ce au aparținut înainte Mitropoliei B. .
  Decretul amintit nr.233/_ este emis înaintea Decretului nr. 273/_
  , prin care s-a dispus desființarea F. ui B. O. Român din Bucovina. Din toate acestea rezultă fără echivoc că A. S. și Rădăuților nu este precum pretinde succesoarea Mitropoliei B., ci această calitate revine Mitropoliei Moldovei și B. .
  Modificările aduse prin actul adițional față de care s-a luat act prin încheierea din data de 08 septembrie 2005, deși se pretind a fi făcute conform prevederilor art.29 al.3 și al.3 indice 2 din Legea nr. 1/2000 modificată rap. la art.64 al.3 din HG nr.890/2005, în realitate, eludează cu bună știință aceste prevederi imperative.
  Toate acestea îndreptățesc a considera, pe de o parte că F. F. B.
  O. Român al B. " urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit inițial și totodată faptul că realizarea acestui nou scop este urmărită prin mijloace ilicite, fapt ce se încadrează în dispozițiile ,art.59 rap. la art.56 lit. b și c din OG nr.26/2000 modificată și aprobată prin Legea nr. 246/2005.
  În aceste condiții, se consideră că sunt întrunite condițiile legale pentru a solicita instanței dizolvarea Fundației "F. B. O. Român al B. ".
  Referitor la problema proprietății F. ui, se arata ca toate intabulările sunt făcute în perioada în care în Bucovina funcționa Codul civil bucovinean (austriac), fiind de reținut realitatea că în curs de 11 ani din 1938, până la desființarea F. ui, nu s-a mai făcut nicio intabulare a acestuia în Cărțile Funciare.
  Legislația în vigoare privind Cărțile Funciare este dată de conținutul Decretului-lege nr. 115/1938 privind unificarea dispozițiilor privitoare la
  Acest act normativ prevedea în mod expres că în foaia B a Cărții Funciare se înscrie proprietarul imobilului.
  Verificând zecile de Cărți Funciare în care era înscris F. B. O. din Bucovina, a fost observat însă un aspect deosebit de interesant: nu există nici o intabulare a F. ui ca proprietar după intrarea în vigoare la data de 15 octombrie 1938 a amintitei legi.
  Verificând legislația, s-a mai observat încă un aspect: prin Legea nr. 478/_ în vigoare tot din data de 15 octombrie 1938, s-au extins în tot cuprinsul B. legile civile, comerciale, penale ș.a. existente în Vechiul Regat. Deci până la această dată, în Bucovina a ființat legislația austriacă, în speță Codul Civil și codul de procedură civilă austriac.
  F. B. a fost proprietar dar în înțelesul Codului civil Austriac - Bucovinean care a guvernat raporturile juridice civile până în data de 15 octombrie 1938. După această dată, după cum prevăd și legile din anii _
  , F. B. definit conform legislației românești nu a mai deținut proprietatea, ci doar posesia și dispoziția, lucru și în altă lucrare, de Mitropolitul B. E. n Antal.
  Sunt remarcate în acest sens dispozițiile Legii pentru extinderea în Bucovina a legislației din Vechiul Regat publicat în Monitorul Oficial nr. 228/_
  .
  Conform acestui act normativ, abia începând cu data de_ Codul civil Român, Codul de procedură civilă și alte legi enumerate se aplică și în Bucovina.
  Art.6 al acestei legi prevede expres faptul că "Cărțile Funciare se mențin ca registre de publicitate.
  Constituirea, transmiterea și stingerea drepturilor reale imobiliare și a altor drepturi supuse publicității, se vor face după dispozitiunile legislației române introduse".
  Rezultă faptul că vechile Cărți Funciare nu servesc decât ca bază pentru publicitatea imobiliară, situație identică cu cea din Codul civil român, conform căruia înscrierea nu are caracter constitutiv ci doar de evidență.
  Nu trebuie uitat că la aceeași dată -_, prin Decretul - Lege nr. 511/1938, a intrat în vigoare în Bucovina Decretul - Lege nr. 115/1938 privind Cărțile Funciare, fiind evident că de la acel moment pornea realizarea unui cadastru și a unui sistem de publicitate fundamentat pe dispozițiile Decretului - Lege nr. 115/1938 în Bucovina.
  Reclamanta își întemeiază acțiunea pe cuprinsul Cărților Funciare.
  O primă observație vizează faptul că aproape din jumătate din suprafața revendicată nu se regăsește în Cărțile Funciare.
  Motivația precum că F. ar fi fost înscris ca proprietar tocmai în aceste Cărți Funciare distruse, nu este susținută de argumente.Astfel, invocarea unui așa zis contract de împrumut cu ipotecă este neviabilă, întrucât acest contract nu apare înscris nici în Cărțile Funciare existente ale F. ui.Concret, deși prin Sentință s-a acordat suprafața de 8.600 ha menționată în Comuna Cadastrală Șipotele S., nici măcar 1 ha nu poate fi dovedit cu înscrierea în Cartea Funciară.O aceeași situație se regăsește și în legătură cu Comuna Cadastrală Seletin, unde se indică suprafața enormă de 20.414,69 ha fără înscriere în CF, în condițiile în care ambele localități se află în Ucraina.Situații identice se regăsesc în ceea ce privește Comunele cadastrale Clit, cu o justificare de doar 2 ha, în locul celor 2.987 ha pretinse, Gălănești, Dorodnicul de Sus, Marginea, Deia, Frumosu, Breaza, Moldovița, Valea Boului, yatra Moldoviței, Valea Putnei, Ciumâma, Voroneț, Negrileasa, Gemenea, Slătioara, Stulpicani, Ostra, Pârteștii de Jos, Liuzii Humorului și Capii Câmpului.
  Legat de precedenta problemă, se ridică cea a dovezii prin intermediul Cărții Funciare a proprietății.
  Literatura de specialitate - Pavel Perju - Jurisprudență civilă comentată a ÎCCJ și a altor instanțe judecătorești, Ed. CHB B. 2007, arată că dovada proprietății prin înscrierea în CF este valabilă "numai dacă mutația de Carte Funciară își are izvorul într-un act obligațional (jus ad rem) care în mod necesar trebuie să fie oneros și întemeiat pe buna credință. Mutațiile de drepturi reale i întemeiate pe alte cauze decât voința părților sunt exceptate efectului constitutiv j sau atributiv de drept real al intabulăm". Ori, F. vechi s-a intabulat în CF ; numai prin acte administrative, fie în momentul înființării Cărților Funciare în Bucovina - anul 1873, fie în momentul refacerii Cărților Funciare distruse în Primul Război Mondial.
  În cazul de față nu s-a făcut o reală identificare în teren a suprafețelor, respectiv a parcelelor funciare.
  Măsurarea doar grafică este una mai mult decât relativă, după cum același autor a arătat-o în lucrarea sa, Practică judiciară civilă, Ed. Continent XXI B. 1999, fila 63, cu trimitere la experiența judecătorului Pojoga.
  În aceste condiții, nu pot fi verificate efectiv suprafețele pretinse de către reclamantă, lucru vizibil din opunerea îndârjită a acesteia la efectuarea expertizei.
  Trebuie amintit în acest context faptul că în CF de dinainte de anul 1990 nu se înscria și suprafața. Literatura de specialitate invocată (Pavel Perju - Jurisprudență civilă comentată, pag.95), reamintește foarte clar un adevăr care a fost confirmat și prin Decizii ale Tribunalului Suprem și ale Curții Supreme de Justiției, respectiv că planul de situație sau de amplasament nu fac dovada întinderii dreptului de proprietate.
  Un alt argument în susținerea lipsei forței probante a înscrierii în CF este dat de situația completă a Cărților Funciare invocate, care sunt, în accepțiunea generală "Cărți Funciare omisive datorită neținerii lor la zi".
  Amenajamentele invocate ca dovadă a proprietății F. ui nu pot fi primite de plano, pentru identitate de argument juridic pentru care instanțele nu admit dovada exclusivă cu amenajamentele silvice prezentate de R. N. a P. -
  1. - D. SS .Și aceste noi amenajamente menționează DS
  2. ca și titular, însă aceasta nu înseamnă cu unitatea este proprietara pădurii și nici chiar a faptului că aceste amenajamente sunt infailibile.
  În ceea ce privește imobilele construcții revendicate, în acest caz nu s-a adus de către reclamantă și nu s-a justificat de către instanță chiar nici un argument în favoarea admiterii cererii.
  Acele construcții înscrise în CF acum 80, 100 sau 130 de ani, fie nu mai există în materialitatea lor - în ceea ce privește în principal anexele, fie au fost edificate alte construcții noi în aceleași amplasamente, fie că s-au refăcut în mod radical, întrucât durata normată de viață a unei construcții este de 60 de ini, instanța a ignorat aceste aspecte care ar fi trebuit să conducă la dispunerea unor verificări și expertize pentru fiecare imobil în parte.
  În conformitate cu toate legile de restituire, inclusiv Legea nr.247/2005, cel care a realizat lucrări de îmbunătățire, care au adus un spor de valoare imobilului, au dreptul să primească contravaloarea acestora.
  Deliberat, instanța a ignorat problema construcțiilor, întrucât chiar și din oficiu, față de argumentele pe care le-am expus, dacă ar fi vrut să respecte legea, ar fi trebuit să dispună efectuarea unei expertize de specialitate construcții, aceasta, fată de solicitările unității noastre, ar fi trebuit să verifice lucrările efectuate la aceste construcții de către Stat prin diferitele organe ale sale care au folosit în timp imobilele, deci nu doar investițiile Direcției Silvice S. .
  Decretul nr.273/_ prin care s-a hotărât desființarea F. ui B. O. al Bucovine nu a fost niciodată anulat.
  Acesta a hotărât desființarea F. ui și lichidarea sa de către reprezentanții Ministerelor care aveau de altfel și reprezentanți în Consiliul de Administrație al
  F. ui.
  Argumentația precum că acest Decret ar fi lipsit de valoare juridică întrucât nu a fost publicat în Monitorul Oficial este nefundamentată, întrucât, în conformitate cu Constituția din anul 1948, doar legile trebuiau publicate în Monitorul (Buletinul) Oficial ca o condiție a valabilității acesteia.
  De altfel, și literatura de specialitate la care s-a făcut referire, până acum, tratează problema în cazul acelorași acțiuni în revendicare ce se referă însă la uimiri proprietate privată, trecute în proprietatea S. ui prin expropriere în funcție de existența sau nu a unui titlu valabil. (Pavel Perju - Jurisprudență civilă, filele 72,73,74,75), în acele cazuri s-a pornit de la nerespectarea însăși a condițiilor de preluare la Stat prevăzute de Decretul nr.111/1950, respectiv Decretul nr.224/1950.
  Până în momentul în care s-a pus în discuție și rezolvat însăși constituționalitatea acestor acte normative, Decretele menționate au fost considerabile ca valabile și producătoare de efecte juridice.Deci până în momentul anulării Decretului nr.273/1949, acesta este în vigoare și apt de a produce efecte juridice.
  In concluzie, față de argumentele mai sus menționate,se solicită în principal admiterea apelului vizând cererea de recuzare, cu consecința trimiterii cauzei la un alt Tribunal în care să existe condiții pentru soluționarea obiectivă a
  cauzei.Se solicită, totodată, admiterea apelului vizând excepțiile dirimante invocate, asupra cărora instanța nu s-a pronunțat, cu consecința trimiterii cauzei către o altă instanță în care să se poată soluționa obiectiv cauza.
  Admiterea apelului și ca o consecință a faptului că instanța nu a soluționat litigiul cercetând fondul cauzei, instanța nu a studiat actele și înscrisurile dosarului, ci doar a preluat susținerile reclamantei, trimiterea cauzei spre rejudecare, prin desființarea sentinței contestate.
  D. IntervenientaF. BRO F. -1946, S. -S. a solicitat, în principal, să se admită apelurile declarate, și casându-se sentința să se trimită cauza la instanța de fond, pentru ca aceasta să se pronunțe asupra tuturor excepțiilor invocate,iar în subsidiar, admiterea apelurilor su retinerea cauzei spre rejudecare,in sensul respingerii actiunii, ca nefondata, pentru urmatoarele motive:
  În mod nelegal s-a respins cererea de recuzare a judecătorului cauzei.
  Prin încheierea din_ instanța a revenit în mod nelegal, la presiunea pârtii potrivnice, asupra dispozitiei prin care a incuviintat anterior proba cu expertiza topografică .
  Instanta nu s-a pronuntat pe excepția dirimantă a lipsei calității procesuale pasive parțiale a Direcției Silvice S. .
  Instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive parțiale a Direcției Silvice S. în nici un mod, deși excepția a fost amplu argumentată.
  Instanța nu s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate invocată.
  Față de ampla argumentație făcută de D. SS în paginile 5-18 din apel, își însușeste întru totul aceste considerente.
  În același context, pentru că toate modificările Statutului Fundației umanitare au fost efectuate invocându-se OG nr.26/2010, se invocă pe cale incidentala nulitatea absolută a acestora întrucât au fost realizate cu încălcarea disparițiilor art. 85 din O.G. nr. 26/2010, care prevede în mod expres că persoanele juridice de utilitate publică -"fundații înființate prin legi_ sau prin orice alte acte de drept public nu intră sub incidența prevederilor prezentei ordonanțe ci rămân supuse reglementărilor speciale care au stat la baza înființării și funcționării lor".
  Or, F. B. O. Român din Bucovina a fost înființat prin lege și toate modificările și completările aduse statutului și actelor constitutive s-a făcut numai prin legi speciale.
  În aceste condiții F. "F. B. O. Român al B. " care este o persoană juridică de drept privat înființată în baza unei legi generale nu este și nu poate fi continuatoarea vechiului Fond.
  În mod nelegal s-a admis acțiunea, pe temeiul de drept - Decretul Lege 115/1938, cu toate că nici o intabulare în Cartea Funciară a F. ui B. nu s- a făcut în temeiul acestui act normativ.Toate intabulările sunt făcute în perioada în care în Bucovina funcționa Codul civil bucovinean (austriac), fiind de reținut realitatea că în curs de 11 ani din 1938, până la desființarea F. ui, nu s-a mai făcut nici o întabulare a acestuia în Cărțile Funciare.
  Această problemă trebuie privită în lumina prevederilor Codului civil austriac aplicat cu derogări minore atât în Ardeal cat și în Bucovina.
  Rezultă faptul că vechile Cărți Funciare nu servesc decât ca bază pentru publicitatea imobiliară, situație identică cu cea din Codul civil român, conform căruia înscrierea nu are caracter constitutiv, ci doar de evidență.
  Amenajamentele invocate ca dovadă a proprietății F. ui, nu pot fi primite de piano, pentru identitate de argument juridic pentru care instanțele nu fac nicio dovada exclusivă cu amenajamentele silvice prezentate de R. N. a P.
  - R. - D. SS .Și aceste noi amenajamente menționează DS
  S. ca și titular, însa aceasta nu înseamnă că pârâta este proprietara pădurii și nici chiar a faptului că aceste amenajamente sunt indiscutabile, soluția fiind nelegală și sub acest aspect.
  Soluția este nelegală și privitor la imobilele construcții revendicate, în acest caz nu s-a adus de către reclamantă și nu s-a justificat de către instanță nici un argument în favoarea admiterii cererii.
  În conformitate cu toate legile de restituire, inclusiv Legea nr.247/2005, cel care a realizat lucrări de îmbunătățire, care au adus un spor de valoare imobilului, au dreptul să primească contravaloarea acestora.
  În mod nelegal instanța a admis acțiunea reclamantei, care întemeindu-și cererea pe dispozițiile art. 480 Cod Civil era obligată să timbreze la valoarea revendicată ( a se vedea încheierea de la fila 66).
  Soluția instanței de fond este nelegală și datorită faptului că aceasta nu era competentă material să se pronunțe competenta ca instanță de fond, Judecătoriei și nu Tribunalului.
  De asemenea, soluția este nelegală și datorită faptului că instanța de fond mi s-a pronunțat cu privire la toate excepțiile invocate.Astfel, s-a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, legat de faptul că pe rolul Judecătoriei S., aceeași reclamantă are o altă cauză în care recunoscând că nu posedă acte de proprietate, solicită conform Legii nr. 18/1991 modificată, reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceleași suprafețe de teren, ceea ce duce la concluzia exprimată în excepția invocată, dar nesoluționată de instanță.
  În mod nelegal s-a respins cererea de suspendare a cauzei, deși există temeiurile de drept pentru suspendare pe motiv prejudicial, dat fiind existența a trei cauze la Judecătoria Suceava, dovedite cu actele depuse, prin care s-a pus în discuție calitatea reclamantei de continuator al vechiului Fond.
  E.Prin apelul propriu, intervenientului P. J. S. a solicitat casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare la o altă instanta de fond,
  apreciind că sentința a fost dată atât cu încălcarea cadrul său teologic și calitativ cât și prin neadministrarea probelor, prin nemotivarea soluției și prin nepronunțarea instanței pe excepțiile invocate de către Ministerul Finanțelor Publice, respectiv,
  1. SS, astfel:
    Prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la excepția lipsei calități procesuale pasive parțiale a Direcției Silvice S. . O parte din terenul revendicat se află astăzi în proprietatea privată a unor persoane fizice, ca efect al aplicări Legilor fondului funciar, cu privire la acest teren lipsind pârâtei calitatea procesuală pasivă.
    Mai mult decât atât, reclamanta înseși a formulat o acțiune civilă în
    instanță prin care a solicitat anularea hotărârii nr. 2034/2006 a Comisie Județene pentru Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S.
    , și drept consecință, reconstituirea dreptului de proprietate în limitele unei suprafețe de 50,8656 hectare teren înscris în CF nr. 1321 - comuna Cadastrală Putna. Prin Hotărârea evocată, Comisia Județeană S. a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate cu motivarea că ea nu face obiectul Legii
    nr. 247/2005, iar pe de altă parte, solicitantul, F.
    B.
    O.
    Român al B.
    , nu este continuator în drepturi al Fundației F.
    B.
    O.
    Român al B.
    , înființat în anul 1925.
    Acest imobil face și obiectul prezentei acțiuni în revendicare imobiliară or, prima instanță nu a cercetat acest aspect.
    Prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la excepția inadmisibilități acțiunii, invocată de Ministerul Finanțelor Publice prin D. SS . Conform reglementărilor în vigoare la data introducerii acțiunii, reclamanta putea să beneficieze de o reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenuri cu vegetație forestieră numai în condițiile legilor speciale reparatorii, respectiv Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 și Legea nr. 1/2000, acte normative care reglementează toate situațiile de restituire a terenurilor cu destinație forestieră, preluate de stat cu sau fără titlu valabil, în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
    Întrucât măsurile reparatorii reglementate prin legile speciale sunt acțiuni în revendicare specială, supuse unui regim juridic distinct, o acțiune în revendicare de drept comun, de natura celei promovate de reclamantă este inadmisibilă după intrarea în vigoare a acestor legi.
    De altfel, reclamanta a uzat de prevederile legilor speciale, prin cererea înregistrată cu nr. 14524/_, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate în limitele unei suprafețe de 192.468,91 hectare teren cu vegetație forestieră, cu toate construcțiile și investițiile existente pe acest teren. Cererea a fost respinsă, iar reclamanta a atacat hotărârea de respingere cu plângere la instanțele de judecată din S. și Rădăuți.
    Prima instanță, fie nu a analizat, fie a supus unei analize superficiale situația de fapt și înscrisurile probatorii administrate în prezenta cauză.
    O analiză a probelor relevă cu certitudine următoarele împrejurări:
    1. Referitor la calitatea procesuală activă a reclamantei, se poate reține că vechea persoană juridică de drept public, F. F. B. O. Român al B. continuă să existe și în prezent, întrucât decretul nr. 273/1949 nu a produs efecte juridice, nefiind publicat în Buletinul Oficial. De aici rezultă că înființarea unei noi persoane juridice cu aceeași denumire este inadmisibilă. Faptul că F.
  F. B. O. Român al B. și-a încetat doar existența fără să fi fost desființată în mod legal, este recunoscut de însăși reclamantă, în cadrul prezentei acțiuni în revendicare, precum și prin înscrisurile depuse la Comisia județeană S.
  .
  În concluzie, F. F. B. O. Român ca re a funcționat în perioada interbelică a fost o persoană juridică de drept public, ea nu și-a încetat nicicând activitatea, nefiind necesară reactivarea acesteia și nici aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare, ci doar reactualizarea celui din anul 1936.
  De altfel, această situație a fost reținută în cuprinsul sentinței nr. 3131/2006 a Judecătoriei Rădăuți, în care se constată lipsa continuității între F. care a funcționat în perioada interbelică și actuala fundație umanitară, persoană juridică de drept privat, înființată în anul 2000 de către 27 de persoane fizice.
  Referitor la dovada dreptului de proprietate al reclamantei și la faptul preluării terenului revendicat, se arată că o analiză a informaților istorice și a situației juridice a terenurilor care au aparținut F. ui B. O. Român al
  B. înainte de preluare, este corect a se face în raport cu prevederile Codului civil Austriac, care s-a aplicat în Bucovina până în anul 1938.
  Dovada proprietății invocată de reclamantă este înscrierea în cartea funciară însă multe din colile funciare sunt distruse sau nu mai există, astfel că dovada nu mai poate fi făcută pentru întregul teren revendicat, în sensul celor afirmate de reclamantă.
  Prin urmare, F. Umanitară înființată în anul 2000 este o persoană de drept privat, ce nu se poate constitui în succesoarea unei persoane juridice de drept public, iar vechiul fond nu a deținut niciodată teren în proprietate, ci doar în administrare după cum rezultă din documentele vremii.
  Este criticată hotărârea primei instanțe și sub aspectul rezolvării date cereri de intervenție accesorie formulată de P. J. S. . Apelantul susține că și-a dovedit interesul în promovarea unei astfel de cereri, având în vedere prevederile art. 24 alin. 1 lit. a din Legea nr. 340/2004, conform cărora P.
  , în calitate de reprezentant al Guvernului, este cel care asigură la nivelul
  județului aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, precum și a ordinii publice.
  Hotărârea este criticată, prin aceea că instanța a înlăturat apărările pârâților în cauză și ale intervenienților, nemotivat, a ignorat Hotărârea nr. 2034/_ a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, nu a cercetat actele administrative care au stat la baza înscrierilor în CF - cu referire specială la terenul din CF 1321 Putna, nu a analizat starea de fapt și înscrisurile în cauză - neevaluând calitatea persoanei care a investit instanța, care nu este proprietarul imobilului, fiind desființată F.
  F. B. O. al B., prin Decretul nr. 273/1949, astfel că a atribuit consecințe juridice eronate acestui act normativ de natură a antrena aplicarea Legii nr. 213/1998, neincidentă în realitate, în prezenta cauză.
  Se subliniază că preluarea denumirii nu echivalează cu identitatea de persoane juridice, nefiind o continuitate între reclamantă în raport cu F. F.
  B., una fiind de tip privat, cealaltă de drept public.
  Apoi, se susține că nu s-a făcut o analiză a situației juridice a terenurilor în litigiu și, pe cale de consecință, a dreptului de proprietate, reclamat în cauză, sinteza instanței având la bază interpretarea prevederilor Codului civil general austriac, care s-a aplicat în Bucovina până în anul 1938, în condițiile în care acțiunea reclamantei s-a întemeiat pe prevederile Decretului - Lege nr. 115/1938, care nu a reprezentat temeiul de drept al întabulării, constituit de Codul civil austriac. Apoi, se susține că multe cărți funciare au fost distruse, astfel că raționamentul instanței nu are bază în privința constatării dreptului de proprietate al reclamantei, aceasta având, exclusiv, posesia bunurilor, care obliga la întabulare, în condițiile Codului civil austriac, astfel că F. B. a fost proprietar, însă, în înțelesul Codului civil Austriac - Bucovinean, iar nu a Codului civil român, aplicabil abia din_ .
  Se susține că, în teren, nu există o identitate reală a suprafețelor, inclusiv în privința categoriei de folosință actuală a terenului, cu precizarea că planurile de situație și de amplasament nu fac dovada întinderii dreptului de proprietate.
  Pe de altă parte, se susține că o serie de terenuri se află în localitățile care aparțin Ucrainei, iar alte parcele au fost atribuite unor persoane fizice și juridice, ca efect al legilor fondului funciar.
  În sfârșit, se susține că instanța nu a avut un rol activ, întrucât nu a expertizat imobilele în litigiu, pentru a verifica istoricul înscrisurilor în CF, durata normală de viață a unei construcții fiind de 60 de ani - critică relativă la revendicarea construcțiilor, pretins dobândite prin accesiune imobiliară artificială de către reclamantă.
2. Strămutarea judecării procesului
  . Prin Încheierea nr. 6972/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție, pronunțata în dosar nr._, a fost admisă cererea de strămutare formulată de reclamantul F. B. O. Român al B. ce aparține Arhiepiscopiei S. și Rădăuților, și pe cale de consecință s-a dispus
  strămutarea procesului civil ce formează obiectul dosarului nr._ al Curții de Apel S. de la această instanță la Curtea de Apel T. .
  Au fost păstrate toate actele îndeplinite de instanță înainte de strămutare.
  2.3. Prin încheierea civilă din data de_, pronunțată de Curtea de Apel
  T., Secția Civilă, în dosar nr._
  , a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate formulată de intervenientul P. J. S., ca inadmisibilă, prin aceea că dispozițiile art. 15 lit. r din Legea nr. 146/1997, cu completările si modificările ulterioare, au făcut obiectul controlului de constituționalitate al Curții Constituționale (D.C.C nr. 22/_, 30/_, 148/_, 21/_
  , 417/_, 30/_, 1/_, 971/_, ș. a) pe de o parte, iar, pe de altă parte, autorul excepției nu a uzat de prevederile procedurale care reglementează modul de stabilire al taxelor judiciare, respectiv de dispozițiile art.
  18 (2) din Legea nr. 146/1997, care reglementează domeniul cererii de reexaminare, prezenta cale procedurală fiind aleasă pentru tergiversarea judecății, cu rea - credință, aspect ce rezidă și din aceea că autorul excepției este o autoritate publică - care nu se poate prevala de necunoașterea legii, punctul de vedere al legiuitorului constituant fiind clar exprimat în sensul că" principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite "(decizia 53/1994) el neopunându-se stabilirii unor reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații deosebite, deoarece acest principiu nu înseamnă uniformitate (decizia 159/1998).
  În speța de față la identitate de rațiune se impune identitatea de soluție, având în vedere că reclamanta revendică un bun din sfera bunurilor preluate de către stat, abuziv. Relevanța excepției invocate rezultă și din perspectiva dispozițiilor art. 6 (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub dimensiunea principiului liberului acces la justiție.
  Totodată, s-a respins cererea de suspendare a judecății, în temeiul art. 244
  (1) pct. 1 Cod procedură civilă și a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, ca neîntemeiate.
  Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:
  Intervenienta accesorie, F. ,, PRO F. 1946 S. " S. a introdus în luna iulie 2009, două acțiuni în constatarea nulității absolute a actului constitutiv și al statutului F. ui B. O. Român, respectiv a actelor modificatoare adoptate prin hotărârile adunării generale din 20 august 2001, 1 august 2005 - obiect al dosarului nr._, respectiv nr._ - pe rolul Judecătoriei S. .
  De observat că prezenta cauză a fost suspendată până la soluționarea procesului - obiect al dosarului nr._, având ca obiect acțiunea aceleași interveniente, înregistrată pe rolul Judecătoriei S., prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a actului constitutiv și a statutului F. ui B.
  O. Român, precum și a tuturor modificărilor ulterioare, proces finalizat cu decizia civilă nr. 19/2009, pronunțată de Tribunalul Brașov, prin care s-a respins acțiunea în constatarea nulității absolute, menționată, în mod irevocabil ( decizia civilă nr. 830/2009 a Curții de Apel Brașov).
  Prin urmare, aspectele legate de calitatea procesuală, capacitatea de folosință și de exercițiu au făcut obiectul analizei, astfel că o nouă cerere de suspendare formulată pentru motivele nou invocate, care urmăresc însă același scop, în raport cu cerința inițială de suspendare reprezintă o atitudine procesuală destinată a tergiversa judecata, motiv pentru care Curtea o va respinge, nefiind
  incidență ipoteza normei dispozițiilor art.244 pct.1 Cod procedură civilă, sub aspectul legăturii indisolubile dintre litigii, pe de o parte, iar, pe de altă parte, conduita procesuală dezvoltată în această cauză de către apărătorul intervenienților, reclamanți în cele două dosare aflate pe rolul Judecătoriei S. sugerează, în mod clar, dorința de tergiversare nejustificată a judecății prezentei cauze.
  Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, ridicată de pârâții apelanți Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. S. și R. N. a P. R. - D. SS, Curtea, soluționând excepția, reține următoarele:
  Pârâtele apelante au invocat inadmisibilitatea acțiunii în revendicare de drept comun, întemeiată pe dispozițiile art. 480 și urm. Cod procedură civilă, în raport cu împrejurarea că acțiunea s-a înregistrat la_, respectiv după Intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1967, cu ignorarea caracterului special al acestor legi.Pe de altă parte se arată că, după apariția Legii nr. 247/2005, reclamanta s-a adresat Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului de pe lângă Prefectura Suceava - respectiv la data de_, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiași bun - în baza art. 29 (3)2 din Legea nr.1/2000 și art. 27 ( 2)1 din Legea nr. 18/1991, republicată, în prezent având mai multe litigii pe rolul instanțelor, în baza legii fondului funciar.
  Este invocat principiul " specialia derogant generalibus" și se susține că după Intrarea în Vigoare a legii nr. 247/2005, acțiunea în revendicare de drept comun nu mai este admisibilă pe calea dreptului comun, sens în care este invocată și jurisprudența C.E.D.O precum și dispozițiile art. 6 din Legea nr. 213/1998.
  Reclamanta invocă admisibilitatea acțiunii din perspectiva jurisprudenței C.E.D.O, a jurisprudenței constituționale, a deciziei nr. V din_ pronunțată de halta Curte de C. și Justiție B., dar și sub aspectul consolidării calității sale procesuale active, prin decizia nr. 4491/_ și nr. 7962/_ ale haltei Curte de C. și Justiție B. .
  Curtea respinge excepția invocată, având în vedere că litigiul a debutat anterior, intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, Legea nr. 10/2001 și sub imperiul deciziei V/2000 a înaltei Curți de C. și Justiție - Secțiile Unite.
  Pe de altă parte, prin Hotărârea Comisiei Județene nr.. 2034 /2006 a fost respinsă contestația formulată de reclamanta la Legea nr. 247/2005, cu motivarea că cererea nu face obiectul unei legi speciale de reparație, întrucât petenta nu se încadrează în formele asociative de proprietate, prevăzute de art. 28 din Legea nr. 1/2000, modificată prin Legea nr. 247/2005.
  Împrejurarea că reclamanta a declanșat mai multe procese pe rolul instanțelor judecătorești nu este de natură a face inadmisibil prezentul demers procesual, care, ca dată, este primul înregistrat pe rolul unei instanțe de judecată.
  2.4. Prin decizia civilă nr. 311/_, pronunțată de Curtea de Apel T. în dosar nr._
  , s-au respins apelurile declarate de reclamanta F. B.
  O. Român al B., pârâții R. N. a P. R. prin D. SS
  , S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice - D. G. a F. P. S.
  , P. J. S., intervenienta Pro F. 1946 SS împotriva sentinței civile nr.538/_ pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr._, ca nefondate.
  Motivând decizia pronunțată, instanța a reținut următoarele:
  Relativ la apelul reclamantei, Curtea a constatat netemeinicia acestuia, în raport cu dispozițiile art. 493, 494 Cod civil, care nu își au aplicabilitate în cauză, precum nici ipoteza confirmată de doctrină și jurisprudență, neprevăzută de Codul civil, constând în realizarea unor lucrări asupra imobilului altuia, folosind materialele unui terț, căci asemenea raporturi, reclamate în cauză, atrag observarea dispozițiilor art. 1909 și 1910 Cod civil și a regulilor răspunderii civile delictuale, potrivit cu care repararea în natură a prejudiciului prin restituirea acelorași lucruri, fiind posibilă numai în măsura în care bunurile sunt individualizatei, pe de o parte, iar, pe de altă parte, la momentul edificării lucrărilor și discuției, a exista buna-credință a constructorului, aceasta rezultând din convingerea eronată a autorului lucrării că a devenit titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, credință derivată din înscrisurile de carte funciară, conținutul noțiunii de bună - credință fiind circumscris înțelesului rezultat din observarea dispozițiilor art. 485, 486 Cod civil, adică în funcție de titlul care
  întemeiază convingerea eronată a autorului lucrării că a devenit titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, noțiunea de titlu, în înțelesul art. 494 Cod civil, trebuind a fi interpretată într-un sens mult mai larg, decât în ipoteza reglementată art. 485 și 486 Cod civil.
  Jurisprudență în materie a stabilit că autorul lucrării este de bună - credință dacă se întemeiază fie pe cuprinsul cărții funciare, fie pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în CF, dacă, în ambele cazuri, nu rezultă din CF și nu a cunoscut pe nici o altă cale viciul titlului său.
  Or, în apelul reclamantului, sunt invocate aspecte de rea-credință a autorului lucrării, pornind de la considerente de tip subiectiv legate de absența unei conștiințe clare că pământul, pe care zidește construcțiile, îi aparține în proprietate, natura titlului înscris în CF, valoarea acestui titlu, considerente imposibil de probat, în raport cu înscrierile din CF și puterea statului, așa cum ea a fost exercitată la momentul edificării construcțiilor în discuție, putere consolidată inclusiv de durata regimului totalitar.
  Apoi, aspectele relative la modificarea hotărârii, prin individualizarea imobilelor, în conformitate cu Amenajamentul Ocolului Silvic, depus la dosarul cauzei, nu pot fi valorificate de instanța de apel, în condițiile în care reclamanta nu a insistat în efectuarea unei expertize în prezenta cauză pentru identificarea situației reale a imobilelor în teren, asumându-și riscul unor suprafețe mai mici sau chiar inexistente în teren, in țară, aspect declarat formal în fața instanței de apel, cu prilejul opoziției exercitate la cererea pârâților și intervenientului în cauză, afirmând că asemenea aspecte vor fi clarificate cu ocazia punerii în executare a hotărârii judecătorești.
  Relativ la dreptul de proprietate al reclamantei, instanța de fond a valorificat temeinic probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile, furnizând un istoric al mențiunilor de carte funciară și al actelor normative care privesc patrimoniul reclamantei, în raport cu care a dat eficiență dispozițiilor art. 480 - 481 Cod civil, aplicabile litigiului.
  Astfel, criticile apelanților pârâți și intervenientului nu pot fi primite, dat fiind că, atât în sistemul Decretului - Lege nr. 115/1938, cât și în sistemul Codului civil austriac (art. 1126) dreptul de proprietate asupra unui bun imobil dobândește prin înscrierea în cartea funciară, o asemenea înscriere având efect constitutiv de proprietate.
  Susținerea împrejurării că Decretul nr. 273/1949 a avut doar valoarea desființării fondului, actul nefiind unul de trecere a proprietății reclamantei în patrimoniul statului, nu poate fi primită, căci termenii acestui act normativ,
  exprimați literar, demonstrează contrariul, iar o interpretare dincolo de litera legii este pertinentă, numai în măsura în care litera legii nu este clară sau neîndestulătoare ori echivocă, ceea ce nu este cazul în speța de față.
  De asemenea, critica relativă la absența unei continuități între F. B. și reclamantă, nu poate fi primită în raport cu sentința civilă nr. 209/2000 a Tribunalului S., rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 7962/_ a înaltei Curți de C. și Justiție, hotărâre intrată în puterea de lucru judecat, hotărârea statuând că F. este aceeași persoană juridică cu cea care și - a încetat activitatea prin Decretul nr. 143/1979.
  Nici critica referitoare la modul în care instanța de fond a valorificat dispozițiile art. 1204 Cod civil, nu poate fi primită, având în vedere raporturile existente între S. Român și R. N. a P. R., care a administrat bunul litigios în numele statului.
  Critica legată de natura bunurilor revendicate, prin invocarea regimului juridic al bunurilor proprietate publică, de asemenea, nu poate fi primită, având în vedere confuzia care se face în legătură cu bunurile din domeniul public și privat al statului și dreptul de proprietate publică și privată, pe altă parte. De altfel, susținerea criticii nu este coerentă, dacă avem în vedere că aceeași apelanți invocă faptul că o serie de parcele de teren au fost atribuite unor persoane fizice și persoane juridice, în baza legilor fondului funciar, în sprijinul respingerii acțiunii reclamantului, evident, însă, într-un alt context.
  De asemenea, instanța de fond a răspuns și la critica vizând atribuirea unor parcele unor terți, afirmând forța dispozițiilor art. 37 din Decretul - lege nr. 115/1938, potrivit cu care acțiunile în rectificare întemeiate pe dispozițiile art. 34 își produc efecte, inclusiv, față de terții de bună - credință.
  Inadvertențele de amplasament sau suprafețele bunurilor revendicate, invocate de apelanți au fost nesocotite de instanță, dat fiind că acestea pot opera, eventual, în defavoarea reclamantei, care și-a asumat riscul suportării diminuării suprafețelor de teren în procedura de executare a hotărârii judecătorești, astfel cum s-a precizat expres în această cauză.
  Aceleași argumente susțin neordonarea unei expertize tehnice în cauză, la care se adaugă și împrejurarea că, în fața instanței de fond, pârâta nu a depus obiective cu privire la întinderea suprafețelor reclamate, deși instanța i-a acordat trei termene de judecată în acest sens, aspect de natură a conduce instanța la revenirea cu privire la proba ordonată la data de_, astfel că orice critici, relative la exercitarea rolului activ de către instanța de fond, nu pot fi primite în apel.
  Părțile au declarat că își vor regla cheltuielile de judecată în mod separat.
Judecata în recurs (dosar nr._ Înalta Curte de Casație și Justiție și Justiție)
1. Declaraațiile de recurs
  . Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul F. B. O. Român al B., pârâții R. N. a P. - R.
  - D. SS, S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de
  D. G. a F. P. S. a județului S. și intervenienții F. Pro F. - 1946 S. și P. județului S.
  .
  Pârâții și intervenienții au atacat cu recurs și încheierea ale dezbaterii din 7 decembrie 2009, iar P. județului S. a declarat recurs și împotriva încheierii din aceeași dată
  , prin care a fost respinsă cererea de recuzare.
  Reclamantul F. B. O. Român și-a încadrat recursul
  în prevederile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă și a susținut că accesiunea imobiliară se produce, conform art. 492 din Codul civil, în folosul proprietarului
  terenului, fiind irelevantă buna sau reaua credință a constructorului, că introducerea unei acțiuni în revendicare a terenului are semnificația exercitării dreptului de accesiune, dacă nu se solicită în mod expres ridicarea construcțiilor de către autorul de rea credință, că admiterea acțiunii îh revendicare a terenurilor impunerea și admiterea capătului de cerere privind accesiunea imobiliară și că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 1909 și 1910 din Codul civil, invocate de instanța de apel.
  Prin recursul său, încadrat în prevederile art. 304 pct. 5, 7 și 9 din Codul de procedură civilă, pârâta R. N. a P. - R. - D. SS
  a susținut, în esență, că au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă; că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină; că a fost dată cu aplicarea greșită a legii; că au fost încălcate normele imperative referitoare la calitatea părților și la condițiile de fond pentru exercitarea acțiunii îh justiție, precum și prevederile legale care guvernează regimul juridic al proprietății publice asupra pădurilor, că instanța a aplicat greșit prevederile art. 3 din Legea nr. 10/2001, prin raportare la Legea nr. 21/1924 și O.U.G: nr. 26/2000 întrucât F. B. O. Român al B. nu a fost asociație de drept privat, ci organism de drept public; că, de asemenea au fost încălcate prevederile art. 39 din Legea pentru Organizarea Bisericii O. e, prevederile dreptului canonic, ale art. 38, 44, 45, 48, 56 din Constituția din 1948, O.U.G. nr. 100/2004, Legii nr. 37/2007, deciziei nr. 255/2005 pronunțată de Curtea Constituțională; că au fost nesocotite prevederile art. 84 din Codul de procedură civilă, întrucât nu a fost calificată juridic starea de fapt, instanța de apel rezumându-se la temeiul de drept indicat de reclamant; că în cauză sunt aplicabile prevederile legilor speciale privitoare la fondul funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 10/2001, cu modificările aduse prin Legea nr. 247/2005); că a fost greșit interpretată natura juridică a F. ui B. O. Român al B., precum și regimul juridic aplicabil bunurilor revendicate.
  Pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de D.
  G. a F. P. a J. S. a invocat prin recursul său
  , prevederile art. 304 pct. 5, 7 și 9 din Codul de procedură civilă și a susținut, în esență, că prin încheierea din 7 decembrie 2009 a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale, cu încălcarea prevederilor art. 29 alin. 6 din Legea nr. 47/1992, deoarece nu a fost pronunțată o încheiere motivată separată, care să poată fi atacată cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare; că a fost greșit respinsă, ca inadmisibilă această cerere, vizând neconstituționalitatea art. 15 lit. r din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru; că se impunea admiterea cererii de suspendare a judecății în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă; că reclamantul nu este continuatorul primului Fond
  B. O. al României, aceștia fiind persoane juridice distincte; că a fost greșit respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, prin încheierea din 7 decembrie 2009, deoarece acțiunea în revendicare formulată pe calea dreptului comun nu mai era admisibilă după apariția Legilor nr. 18/_ și 1/2000, prin care au fost reglementate toate situațiile privind restituirea în natură a terenurilor forestiere; că fără nicio justificare a fost respinsă cererea de administrare a probei cu expertiză tehnică, fiind astfel încălcat dreptul la un proces echitabil, garanție reglementată prin art. 21 din Constituția României și prin art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului; că decizia curții de apel nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței; că instanța de apel a omis a se pronunța asupra excepției lipsei calității procesuale
  pasive a pârâților S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, și R. N. a
  P. R. prin D. SS că o parte din suprafața de teren revendicată se află pe raza unor localității din Ucraina, fie în proprietatea privată a unor persoane fizice și juridice, ca efect al aplicării legilor fondului funciar, că imobilele revendicate compuse din suprafața de 166.813,50 ha teren cu vegetație forestiera și construcții silvice, aparțin domeniului public al statului; că F. B.
  O. al B., creat în anul 1781 reprezenta o entitate a statului și a fost desființat prin Decretul nr. 273/1949; că au fost interpretate în mod trunchiat prevederile art. 1126 ale Codului civil ale Codului civil austriac; că reclamantul nu și-a dovedit dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile revendicate și că instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la critica vizând greșita aplicare de către instanța de fond a prevederilor Legii nr. 187/1945 privind reforma agrară, care a privit doar terenurile agricole, iar nu și pe cele cu destinație forestieră.
  In concluzie, a fost solicitată casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare unei alte instanțe de același grad, iar în subsidiar, schimbarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii.
  Prin recursul intervenientei F. Pro F. S.
  au fost atacate atât încheierea din 7 decembrie 2009, cât și decizia curții de apel, susținându-se în esență că se impunea admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului care nu este continuatorul vechii fundații; că în mod nelegal au fost respinse excepția de neconstituționalitate a art. 15 lit. r din Legea nr. 146/1997, precum și cererea de suspendare a judecății, în temeiul art. 244 alin.
  1 pct. 1 din Codul de procedură civilă; că este întemeiată și excepția admisibilității acțiunii; că pentru soluționarea cauzei era absolut necesară efectuarea unei expertize tehnice, cu atât mai mult cu cât o parte din terenurile revendicate se află pe raza altor județe sau pe teritoriul Ucrainei, iar altele sunt străbătute de drumuri naționale, județene și locale; că instanța nu s-a pronunțat cu privire la toate motivele de apel care le-a formulat, respectiv cel referitor la recuzarea judecătorului primei instanțe, la încheierea din 6 martie 2007 a tribunalului, la excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Silvice S., la inaplicabilitatea Legii nr. 115/1938, ci a Codului civil austriac și că nu a fost legal citată pentru termenul din 7 decembrie 2009.
  Invocând prevederile art. 304 pct. 5, 8 și 9 din Codul de procedură civilă, intervenientul P. județului S. a atacat cu recurs încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare, încheierea din 7 decembrie 2009, precum și decizia curții de apel
  .
  Motivându-și recursul, acest intervenient a susținut că a fost nevoit să formuleze oral cererea de recuzare a președintelui completului de judecată, fără a-i fi dată posibilitatea motivării îh scris pentru ce considerente a fost formulată cererea; că nelegal au fost respinse cererile de sesizare a Curții Constituționale, de suspendare a judecății și excepția admisibilității acțiunii; că până la soluționarea irevocabilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale, instanța nu putea intra în dezbaterea fondului cauzei; că potrivit Codului civil austriac, înscrierea în cartea funciară se făcea nu numai pentru proprietar, ci și pentru posesor; că acțiunea este inadmisibilă raportat la Legile fondului funciar; că instanța de apel a omis a se pronunța cu privire la motivele de apel privitoare la recuzarea judecătorului fondului cauzei, a calității procesuale pasive a Direcției Silvice S. ; că o parte din terenurile revendicate sunt proprietatea privată a unor persoane fizice ca efect al aplicării Legilor fondului funciar; că reclamantul nu este continuatorul vechii entități juridice, astfel că este fondată excepția lipsei calității procesuale active a acestuia; că în mod nelegal a fost respinsă cererea de
  efectuare a unei expertize tehnice și că instanța de apel nu se putea pronunța pe fondul apelurilor până când au soluționat toate excepțiile invocate de pârâți și de intervenienți.
2. Cererile de intervenție
  .

La termenul din_ au formulat cereri de intervenție accesorie în interesul pârâților

, S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și P. J. S., persoanele fizice: Pauliuc Paraschiva, Berdar Frusina, Gheteș G., Bercea Adam, Tega T., Marocico M., Tiron Eugen, Tora Toader, Ș. M., Chiraș E.

, T. E., F. E., B. N., H. E., Ș. I. L., Ș. M. și Ș.

N. . Intervenienții solicită respingerea acțiunii civile în revendicare exercitată de reclamant, arătând că sunt titularii unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, pentru suprafețe distincte de teren cu vegetație forestieră, teren cu privire la care și reclamantul pretinde un drept de proprietate. Aceste cereri nu au fost soluționate irevocabil până în prezent, invocându-se existența prezentului proces pe rol (pag. 610 - 626, 642 - 645).

3.3. În ședința publică din_ , în fața instanței de recurs, pârâta recurentă R. N. a P. R. - D. SS, prin avocatul ales, a invocat excepția nulității absolute a actelor de autorizare/funcționare a Fundației. Astfel, se afirmă că sunt lovite de nulitate absolută: sentința civilă nr. 109/_ pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 3127/2000, prin care s-a acordat personalitate juridică Fundației Umanitare F. Bisercesc O. Român al B. ; încheierea din_ pronunțată de Judecătoria Suceava, în dosarul nr. 6053/2001, prin care a fost autorizată modificarea actului constitutiv în sensul declarării Fundației drept "aceeași persoană juridică cu cea care și-a încetat activitatea în mod abuziv prin Decretul nr. 243/1949";.

Totodată, se invocă nulitatea încheierii din_, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr. 8383/2003, precum și a încheierii din_ a Judecătoriei S., prin care a fost încuviințată modificarea art. 1 pct. 1 din Statut, în sensul că F. este una de sine stătătoare, aparținând Arhiepiscopiei

S. și Rădăuților.

În motivare se arată că în procedura grațioasă de acordare a personalității juridice instanțele de judecată nu verifică și calitatea persoanei juridice de a fi continuatoarea unei persoane juridice desființate și nici nu se pronunță asupra întinderii și componenței drepturilor din patrimoniul persoanei juridice a cărei înființare se cere.

3.4. Prin Decizia nr. 2368/_, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

s-au admis recursurile declarate de reclamantul F. B. O. Român al B. - A. S. și B., pârâții S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, R. N. a P. "R. "- DS " S. și intervenienții F. Pro F. -1946 S., P. județului S. împotriva încheierii de dezbateri din 07 decembrie 2009 a Curții de Apel T. și deciziei nr. 311 din 14 decembrie 2009 a aceleiași instanțe, care au fost casată și cauza a fost trimisă spre rejudecarea apelurilor, Curții de Apel C. .

S-a respins recursul declarat de P. județului S. împotriva încheierii din 07 decembrie 2009, pronunțată de aceeași instanță, privitoare la cererea de recuzare.

Recursurile au fost admise, pentru considerentele următoare:

Curtea de apel avea deci obligația să se pronunțe asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale printr-o încheiere motivată separată, susceptibilă de a fi atacată cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare, iar nu prin încheierea de dezbateri, care, făcând parte integrantă din decizia prin care au fost

soluționate apelurile, nu mai putea fi atacată decât în termenul de drept comun, de 15 zile de la data comunicării hotărârii.

Critica referitoare la greșita soluționare a excepției inadmisibilității acțiunii, ce se regăsește atât în motivele de recurs formulate de F. Pro F. 1946 S.

, cât și în motivele de recurs ale pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și în cele invocate de P. J. S. nu poate fi primită.In ceea ce privește admisibilitatea acțiunii, dezlegarea dată prin decizia înaltei Curți de C. și Justiție nr. 7962/2005 se impune cu autoritate de lucru judecat, astfel încât soluția dată de instanța de apel asupra excepției menționate, prin încheierea de la_ (fila 431 dosar apel) este legală sub acest aspect.

Apelanții pârâți și intervenienți au invocat, printre alte motive de apel, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, iar instanța a constatat că acesta are atare calitate, deoarece s-a stabilit prin hotărâre judecătorească faptul că reclamantul este continuatorul primei entități juridice, respectiv F. B. și că a fost făcută dovada dreptului de proprietate al acestuia din urmă asupra imobilelor ce formează obiectul litigiului.

In prezenta cauză, calitatea procesuală activă conține două componente, și anume, calitatea reclamantului de continuator al vechii persoane juridice, respectiv F. B. O. al B., desființat prin Decretul nr. 273/1949 și dovedirea dreptului de proprietate al acestuia din urmă asupra imobilelor revendicate.

În ceea ce privește calitatea reclamantului de continuator al vechii persoane juridice, curtea de apel a reținut corect că acest aspect a fost soluționat irevocabil prin hotărâre judecătorească.

Prin decizia nr. 4401 din 31 octombrie 2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție - secția civilă, s-a statuat, în contradictoriu cu pârâții S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și D. SS că reclamantul F.

B. O. al B. este continuatorul proprietarului tabular - cu motivarea că această excepție a fost respinsă, ca nefondată de Tribunalul Suceava - secția civilă, prin încheierea din 17 septembrie 2001, pronunțată în dosarul nr. 3631/2001, încheiere ce nu a fost atacată cu apel de către niciuna dintre părțile în litigiu, astfel încât această problemă a fost soluționată irevocabil, la instanța de fond.

În același sens, a fost pronunțată și decizia nr. 7962 din 13 octombrie 2005, a înaltei Curți de C. și Justiție părți fiind același reclamant și aceiași pârâți.

Recurenta F. Pro F. 1946 S. a susținut că aceste hotărâri judecătorești nu îi sunt opozabile, deoarece nu a fost parte în acele procese.

Această apărare a fost înlăturată deoarece procesele soluționate prin hotărârile judecătorești menționate au fost purtate între reclamantul și pârâții din această cauză, iar F. Pro F. 1946 S. are în prezenta cauză doar calitatea de intervenient în interesul pârâților.

Curtea a reținut, totodată, ca prin decizia nr. 830/R/_ a Curții de Apel Brașov s-a soluționat irevocabil acțiunea formulată de F. Fond ProBis - S. având ca obiect anularea actelor constitutive ale F. ui B. O. al B. prin considerentele hotărârii menționate reținându-se autoritatea de lucru judecat a deciziilor Înaltei Curți de C. și Justiție nr. 4401/_ și nr. 7962/_ .

Această ultimă, decizie a Curții de Apel Brașov este opozabilă tuturor părților, inclusiv recurentei pârâte R. N. a P. R. - D. SS

, care a intervenit în cauză în faza apelului, când dosarul se afla pe rolul Tribunalului Brașov.

În ceea ce privește cea de-a doua componentă a calității procesuale active, și anume dovedirea dreptului de proprietate al vechii persoane juridice asupra imobilelor revendicate, soluția instanței de apel nu este motivată.

Sub acest aspect, instanța de apel s-a limitat la a aprecia că tribunalul a

"valorificat temeinic" probele administrate în cauză și că, atât în sistemul Decretului-lege nr. 115/1938, cât și al Codului civil austriac, dreptul de proprietate asupra unui imobil se dobândește prin înscrierea în cartea funciară, fără/a analiza, în concret, criticile formulate de apelanții pârâți și intervenienți cu privire la dreptul de proprietate, aceștia susținând că vechea fundație nu a avut decât un drept de administrare, ceea ce echivalează cu nemotivarea soluției.

Pe de altă parte, instanța de apel a omis a se pronunța cu privire la mai multe motive de apel invocate de către pârâți și intervenienți, și anume: excepția de neconstituționalitate invocată la instanța de fond, greșita reținere ca temei juridic a prevederilor Legii nr. 115/1938, lipsa calității procesuale pasive a Direcției Silvice S., a pârâților R. N. a P. R. - și a S. ui Român prin Ministerul Finanțelor Publice; necompetența materială a tribunalului în primă instanță, nesoluționarea de către instanța de fond a tuturor excepțiilor invocate, greșita respingere a cererii de recuzare formulată la prima instanță, excepția nulității absolute a modificării statutului reclamantului și critica vizând neanularea Decretului nr. 273/1949.

Așa fiind, se constată că în cauză sunt incidente prevederile art. 304 pct. 7 Codul de procedură civilă, hotărârea atacată necuprinzând în totalitate motivele pe care se sprijină.

Tot prin încheierea din 7 decembrie 2009 a Curții de Apel a fost respinsă cererea formulată de pârâta R. N. a P. R., prin D. SS de încuviințare a probei cu expertiză tehnică, pentru identificarea terenului, ca întindere și vecinătăți.

Motivarea respingerii administrării acestei probe, îh sensul că sunt suficiente înscrisurile de carte funciară este greșită, deoarece este necesară stabilirea și a situației de pe teren, care poate să facă imposibilă restituirea imobilelor, în măsura în care dreptul de proprietate asupra fiecărei parcele de teren ar fi constatat.

Pârâții și recurenții au susținut "că unele dintre terenuri sunt situate în Ucraina, altele pe raza altor județe, că ele sunt străbătute de drumuri naționale, județene sau locale și că o parte din terenuri se află în proprietatea unor persoane fizice, urmare aplicării legilor fondului funciar.

În atare situație se impunea administrarea probei cu expertiză tehnică pentru a fi individualizat obiectul litigiului dedus judecății, locul situării acestuia, vecinătățile și afectațiunea imobilelor.

Sub acest aspect, este de menționat și faptul că, în faza recursului au

formulat cereri de intervenție mai multe persoane fizice care au susținut că le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra mai multor terenuri ce formează obiectul litigiului, prin aplicarea legilor fondului funciar, cereri de intervenție, care fiind formulate în interes propriu în faza de recurs, au fost respinse, ca inadmisibile, în temeiul art. 51 din Codul de procedură civilă.

Pentru aceste considerente, se impune, conform art. 313 din Codul de procedură civilă, casarea încheierii de dezbateri din 7 decembrie 2009 și a deciziei nr. 311 din 14 decembrie 2009, pronunțate de Curtea de Apel T. - secția civilă.

La cererea recurenților pârâții S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și R. N. a P. - R., tot în temeiul art. 313 din Codul de procedură civilă, cauza a fost trimisă spre rejudecare unei alte curți de apel, și anume, Curții de Apel C. .

La termenul din 1 martie 2011, recurenta pârâtă R. N. a P. R. a invocat excepția nulității a actelor de autorizare/funcționare a Fundației F.

B. O. Român al B., reprezentate de hotărârile pronunțate în procedura necontencioasă a acordării personalității juridice, respectiv a modificării actelor constitutive ale fundației.

Întrucât această excepție a fost invocată pentru prima dată în recurs, urmează a fi analizată cu ocazia rejudecării, pentru a le fi asigurată părților posibilitatea exercitării unei căi de atac și deci a unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 21 (3) din Constituția României și art. 6 din Curtea europeană a drepturilor omului.

Prin trimiterea cauzei spre rejudecare altei curți de apel, rămâne fără obiect recursul declarat de P. județului S. împotriva încheierii din 7 decembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel T. - secția civilă, privitoare la cererea de recuzare, motiv pentru care acest recurs va fi respins.

Raportat la motivele ce au atras casarea încheierii și a deciziei instanței de apel, ce au fost invocate de recurenții pârâți și intervenienți, respectiv nemotivarea și omisiunea de pronunțare asupra tuturor criticilor formulate de aceștia, au fost admise nu numai recursurile acestora, ci și cel declarat de reclamant, pentru a fi soluționate, apelurile părților unitar, cu ocazia rejudecării.

IV. Al patrulea ciclu procesual

1. Judecata în apel ( dosar nr._, Curtea de Apel C. )

1.1 Prin înscrisul denumit "Precizări și completări";, intervenienta F. ProF. 1946 SS

a solicitat introducerea în calitate de intervenient forțat în nume propriu a Arhiepiscopiei S. și Rădăuților, precum și a Mitropoliei Moldovei și

B., în baza dispozițiilor art. 57 alin. 1, 2, 3, 4 și art. 58 C.pr.civ., pornind de la afirmațiile reclamantei prin care își proclamă explicit apartenența la A.

S. și Rădăuților. De altfel, vechiul Fond al cărei continuatoare se proclamă reclamanta nu este A. S. și Rădăuților, ci Mitropolia Moldovei și B.

Intervenienta susține că din înscrisurilor depuse la dosarul cauzei rezultă cu certitudine faptul că vechiul fond nu era o fundație, ci o întreprindere de stat care administra averea statului și aparținea de Mitropolia Moldovei și B. . Așa fiind, se solicită instanței să constate nulitatea "textelor"; prin care reclamanta se autoproclamă continuatoare a vechii entități.

Totodată, solicită suspendarea judecății în baza art. 244 pct. 1 C.pr.civ., până la soluționarea plângerii penale formulată împotriva reclamantei, plângere prin care se contestă însăși calitatea reclamantei, aceea de continuatoare a vechiul fond (pag. 6 vol. I dosar C. Ap. C. ).

Ulterior, prin precizările depuse în data de_ (pag. 74 vol. I dosar C.

Ap. C. ), respectiv în data de_ (pag. 79 vol. I dosar C.Ap. C. ), aceeași

intervenienta solicită instanței de apel să repună în discuție excepția lipsei calități procesuale active a reclamantei legată de lipsa de continuată cu vechea entitate

juridică, evidențiată, în opinia intervenientei, prin înscrisurile depuse la dosar. Totodată, sunt invocate excepția lipsei obiectului cauzei, precum și excepția inadmisibilității acțiunii, respectiv a prematurității acesteia.

1.2. Prin încheierea ședinței publice din data de 04 noiembrie 2011

(pag. 159

161 vol. I dosar C. Ap. C. ), Curtea de Apel C. a respins ca neîntemeiată

cererea de suspendare a judecății, formulată de intervenienta F. Profond Bis 1946 SS, constatând că nu s-a făcut dovada începerii urmăririi penale pentru infracțiunea cu privire la care a fost sesizată D.N.A. S., nefiind îndeplinite astfel condițiile impuse de legiuitor prin art. 244 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ. Totodată, instanța de apel a respins cererea de chemare în judecată a altor persoane, formulată de aceeași intervenientă, constatând tardivitatea unei astfel de cereri, în raport cu dispozițiile art. 57 C.pr.civ., cerere intervenientei în interesul pârâtului fiind formulată în fața instanței de apel, iar nu înaintea primei

instanțe, cum imperativ se pretinde prin lege.

Se constată că P. județului S., prin reprezentantul legal în instanță, declară în ședința publică din_ că înțelege să renunțe la susținerea excepției de neconstituționale a dispozițiilor art. 15 lit. r din Legea nr. 146/1997, cu privire la care părțile și-au exprimat anterior poziția procesuală în dosarul Curții de Apel T. înregistrat cu nr._ . Curtea de Apel C. a luat act de această renunțare, în considerarea dreptului de dispoziție procesuală a părților.

Prin aceeași încheiere, Curtea de Apel C. a respins excepția netimbrării cererii de apel, inclusiv a cererii de chemare în judecată, excepție invocată și susținută de S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, precum și de intervenienta F. Pro F. 1946 SS . Se constată că în cauză reclamanta a formulat o acțiune în revendicare imobiliară de drept comun, invocând, în esență, o preluare abuzivă, fără titlu, a imobilului care fac obiectul dreptului litigios. Prin urmare, operează scutirea de taxa judiciară de timbru, în raport cu dispozițiilor art. 15 lit. r din Legea nr. 146/1997, care reprezintă dreptul comun în materie.

În baza dispozițiilor art. 137 alin. 2 C.pr.civ., instanța de apel a unit cu fondul toate celelalte excepții invocate de părți în proces, inclusiv cele susținute prin declarațiile de apel.

1.3 Prin încheierea din 16 noiembrie 2011

, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._, s-a respins cererea formulată de pârâta apelantă R. N. a P. R., având ca obiect reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru prin încheierea civilă din data de_, pronunțată în dosar nr._ al Curții de Apel C. .

Prin înscrisul depus în data de_, intervenienta F. Pro F. 1946 SS a invocat excepția lipsei calității de apărător al Fundației F. B.
O. al B. a domnului Avocat Ionașcu D. D.
, care potrivit modificărilor Statutului acestei fundații a dobândit și calitatea de membru cu puteri și drepturi depline al Fundației, aflându-se astfel într-o situație de incompatibilitate (pag. 175 vol. I dosar C.Ap. C. ).
Prin înscrisul depus pentru termenul din_, R. N. a P. R. a invocat excepția lipsei calității procesuale active a F. ui B. Român al B.
, motivată prin aceea că acțiunea în revendicare imobiliară a fost promovată de către F. F. B. Român al B., iar apelul a fost declarat de către F.
B. Român al B., decizia nr. 538/2007 vizând acțiunea reclamantei F.
F. B. Român al B. . Prin urmare, F. B. Român al B. nu a fost parte în dosarul nr._ și pe cale de consecință, nu are calitatea de a promova apel în această cauză (pag. 189- 190 vol. I dosar).
Aceeași excepție, cu o motivare similară, este susținută de P. județului
S.
, prin înscrisul depus în data de_ (pag. 306 vol. IV dosar C. Ap. C. ).
În data de_, este formulată o cerere de intervenție în interesul pârâților S. Român și R. N. a P. R., de către persoana fizică Ș.
M.
, aceasta solicitând respingerea acțiunii în revendicare.
În motivele cererii, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 49 și art. 51 C.pr.civ., Ș. M. arată că este beneficiara reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 7,70 ha teren cu vegetație forestieră, situat pe raza comunei B., în locul denumit regional "Zhar";, teren cu privire la care reclamanta pretinde recunoașterea dreptului de proprietate și predarea posesiei. Sunt depuse în probațiune înscrisuri doveditoare ale dreptului de proprietate evocat (pag. 329 - 338 vol. IV dosar C. Ap. C. ).
Ulterior, aceeași persoană fizică Ș. M., domiciliată în comuna B., sat
B. de Jos nr. 705, județul S., împreună cu H. E., T. E., F. E. ,
1. N., Ș. I. L., Ș. M., domiciliată în comuna Cârlibaba, județul S. și Ș. N.,
  formulează o cerere accesorie în interesul pârâților S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și R. N. a P. R. - D. SS
  , solicitând respingerea acțiunii în revendicare. Se arată în motivele cererii de intervenție că sunt beneficiari ai reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenuri cu vegetație forestieră care fac obiectul prezentei revendicări imobiliare, iar în probațiune sunt depuse titlurile de proprietate eliberate în acest sens (pag. 341 - 354 vol. IV dosar C. Ap. C. ).
Prin încheierea ședinței publice din data de_
Curtea de Apel C. a admis în principiu cererile de intervenție accesorie formulate în cauză (pag. 257 vol. XII dosar C. Ap. C. ).
Prin înscrisul înregistrat în data de_ (pag. 189 vol. IX dosar C. Ap.
1. ) P. județului S. a invocat excepția lipsei de interes a Fundației Umanitare F. B. O. Român al B.
  , persoană juridică de drept privat, și este motivată această excepție prin raportare la atributele interesului ca și condiție de promovare a unei acțiuni civile în justiție, acestea trebuind să fie legitim, recunoscut și ocrotit prin lege, născut și actual, personal și direct. În esență, este subliniată distincția existentă între F. F. B. O. Român al B., cea care este titulara prezentei acțiuni în revendicare imobiliară și F.
F. B. O. Român al B., persoană juridică de drept public înființată prin Legea pentru organizarea Bisericii O. e Române din anul 1925, cu menținerea elementului de constanță specific acestei categorii de persoane juridice.
Prin înscrisul depus pentru termenul din_, R. N. a P. R.
- D. SS a invocat excepția de nulitate a actului de autorizare / funcționare a Fundației F. B. O. Român al B.,
reprezentat de Hotărârea Judecătoriei S. din data de_, pronunțată în dosar nr._ în procedura necontencioasă a modificării actelor constitutive ale Fundației, precum și a actelor care au stat la baza emiterii acestei încheieri, respectiv, Hotărârea Fundației nr. 132/_ și Actul Adițional, autentificate sub nr. 2100 și respectiv, nr. 2121 din_ de Biroul Notarilor P. i Asociați Sehlanec - Mandici din Rădăuți, județul S. (pag. 39- 46 dosar vol. XII dosar C. Ap. C. ).
În data de 31 mai 2012, intervenienta apelantă F. " Pro F. - 1946 S. "; S. a înregistrat prin serviciul de registratură al instanței o cerere prin care învederează faptul că a formulat o cerere de intervenție în interesul pârâtului
S. Român (reprezentant de Ministerul Finanțelor Publice ) prin care solicită admiterea în principiu a acestei cereri, iar pe fond, respingerea acțiunii formulată de reclamanta F. B. O. Român al B.,
anexând acestei cereri copia sentinței civile nr. 588/6 februarie 2012, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, copia încheierii de ședință din 6 septembrie 2011, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, copia deciziei civile nr. 269/A/4 martie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Galați, copia sentinței
civile nr. 109 din 11 aprilie 2000, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 3127/2000, copia actului constitutiv încheiat la data de_ în Adunarea generală de constituire a Fundației F. B. O. Român al B., copia Statutului Fundației F. ui B. O. al B. autentificat prin încheierea de autentificare nr. 788 din 16 martie 2000 și copia Regulamentului pentru organizarea și funcționarea F. ui B. O. Român al B., copia
încheierii ședinței camerei de consiliu din 22 august 2001 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. 6053/2001, copia actului adițional pentru completarea statutului Fundației F. ui B. O. Român al B., copia
încheierii ședinței camerei de consiliu din 23 decembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr.8383/2003, copia certificatului de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr.16/2000/F din 6 ianuarie 2004 a Judecătoriei S., copia actului adițional la Statutul Fundației F. ui B. O. Român al B. autentificat prin încheierea de autentificare nr. 1796 din 25 septembrie 2003, copia certificatului eliberat de Judecătoria Suceava - Biroul Persoane Juridice, dosar nr. 58/PJ/8 septembrie 2005, copia certificatului de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr.16/2000/F, din_ a Judecătoriei S., copia extras a Hotărârii adunării generale a Fundației F. B.
O. Român al B. din_, copia actului adițional la completarea statutului Fundației F. B. O. Român al B. copia încheierii pronunțată de Judecătoria Suceava la data de 20 martie 2006 privind modificarea statutului Fundației, copia certificatului de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 16/2000/F din 27 martie 2006, copia procesului verbal încheiat la data de 15 martie 2006 în Adunarea Eparhială a F. ui B. O. Român la B., copia încheierii ședinței camerei de consiliu din 6 septembrie 2011, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. _
, copia Decretului-lege pentru organizarea F. ui B. O. Român din 26 noiembrie 1937, copia Regulamentului pentru organizarea și funcționarea F. ui
B. O. Român - iulie 1936 (pag. 265 și urm. vol. XV dosar C. Ap. C. ).
Prin încheierea ședinței publice din data de_
(pag. 138 vol. XVI dosar C. Ap. C. ), instanța de apel a dispus administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară, în conformitate cu cele stabilite prin decizia de casare, a numit comisia de experți și a fixat obiectivele expertizei. Cu referire la componența comisiei de experți, precum și a obiectivelor raportului de expertiză, acestea au suferit modificări prin dispozițiile încheierii de ședință din_ (pag. 273 vol. XVI dosar C. Ap. C. ).

În data de 12 iulie 2012, conform dispozițiilor încheierii de ședință pronunțată în data de 30 mai 2012 de către Judecătoria Vatra Dornei, prin care s-a admis excepția de litispendență invocată de pârâtul S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, fiind trimis pentru a fi atașat la prezenta cauză dosarul nr._, având ca obiect "rectificare carte funciară"; privind pe reclamantul F. B. O. Român al B. .
Prin declarația înregistrată la dosarul cauzei pentru termenul din_ (pag. 26 vol. XVII dosar C. Ap. C. ), F. B. O. Român al B., în exercitarea dreptului său de dispoziție procesuală, arată că înțelege să renunțe la

judecată, în dosarele reunite, identificate cu nr._ al Judecătorie Gura Humorului și respectiv, nr._, în care s-a admis excepția de litispendență.

Instanța de apel a luat act de această renunțare prin încheierea ședinței publice din data de_
(pag. 32 vol. XVII dosar C. Ap. C. ).
Prin încheierea ședinței publice din data de_, instanța de apel a dispus suspendarea judecății în apel, în temeiul prevederilor art. 1551 C.pr.civ, până la îndeplinirea obligației de plată stabilită în sarcina reclamantei apelante F.
B. O. Român al B., și anume: a avansului în valoare de 150.000 lei reprezentând cheltuieli de deplasare pentru efectuarea expertizei precum și a sumei de 1.050.000 lei reprezentând avans onorariu expertiză din avansul onorariu provizoriu stabilit pentru efectuarea expertizei. Pentru a dispune astfel, instanța a constatat faptul că administrarea probei cu expertiza nu a fost
încuviințată la cererea uneia dintre părți, fiind vorba despre obligativitatea acestei probe, stabilită prin decizia de casare nr. 2368 din 15 martie 2011 a Înaltei Curți de C. și Justiție. Prin urmare, nu se verifică ipoteza art.171 C.proc.civ., nefiind operantă sancțiunea decăderii. Este o situație similară celei în care proba a fost dispusă din oficiu, în sensul art. 1711 C.proc.civ., instanța stabilind prin încheierea din 11 septembrie 2012 cheltuielile de administrare a probei cu expertiza, precum și părțile care trebuie să le plătească. Reținând faptul că judecata în această cauză a fost în mod repetat amânată, oferindu-se reclamantei timpul fizic necesar îndeplinirii obligației de plată a cheltuielilor necesare îndeplinirii probei cu expertiza, iar cu toate acestea reclamanta nu a făcut dovada plății avansului stabilit de instanță, împiedicând astfel desfășurarea normală a procesului, instanța a apreciat că se impune suspendarea judecății în temeiul prevederilor art. 1551 C.pr.civ.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs F. B. O. Român al B. - A. S. și B. , susținând în esență că nu sunt aplicabile în cauză prevederile art. 1711 C.pr.civ., proba nefiind dispusă din oficiu.
Prin decizia civilă nr. 2165/_, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția I Civilă în dosar nr._ /a1
, a fost admis recursul reclamantului, fiind casată încheierea din_, cu trimiterea cauzei în vederea continuării judecății la aceeași instanță, constatându-se că în mod greșit instanța de apel a procedat la suspendarea judecății. Chiar și în ipoteza în care proba a fost dispusă din oficiu, apreciază instanța supremă, este posibilă aplicarea sancțiunii decăderii pentru partea care nu și-a îndeplinit în termenul legal obligația stabilită de către instanță în sarcina sa, deși această parte a propus proba în discuție.

1.18. Consecutiv pronunțării acestei decizii, cauza a fost repusă pe rolul Curții de Apel C., iar prin încheierea pronunțtă în ședința publică din data de _

, instanța a luat act de împrejurarea că, deși de la data stabilirii în sarcina apelantei reclamante F. B. O. Român al B. a obligației acesteia de a suporta jumătate din costul expertizei, de asemenea de la data la care s-a stabilit suma de 1.200.000 lei (din care 150.000 lei cheltuielile necesare pentru deplasarea experților la fața locului și 1.050.000 lei avans onorariu experți) a trecut mai mult de un an, cu mult peste termenul de 5 zile la care se referă art. 170 alin. 3 C.pr.civ.

De asemenea, ținând seama și de eventuale alte dispoziții legale ce interesează în legătură cu administrarea probei cu expertiza (precum cele evocate de Înalta Curte de Casație și Justiție în considerentele deciziei sale din 5 aprilie 2013; precum și cele ale art. 17 alin 2 din O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activităților de expertiză tehnică), instanța, ținând seama inclusiv de susținerile

ferme făcute de reprezentantul reclamantei apelante în sensul că apelanta nu dorește și nu poate face plata sumei stabilite în sarcina sa cu privire la costul expertizei, a pronunțat decăderea reclamantei apelante din dreptul de a se administra proba cu expertiza.

În final, ținând seama de toate circumstanțele prezentei cauze, respectiv de vechimea ei, numărul de mare de volume acumulate, de complexitatea materialului probator, de volumul și uneori de complexitatea juridică a susținerilor făcute de părți, ținând seama în egală măsură de importanța patrimonială pentru părți a prezentei cauze, dată fiind suprafața mare de terenuri în litigiu, văzând totodată faptul că la acest termen de judecată s-a stabilit că nu este posibilă administrarea probei cu expertiza și, de asemenea, că nu este cazul a se administra și alte probe în cauză, instanța a declarat închisă cercetarea judecătorească, stabilind un nou termen pentru depunerea de concluzii orale (pag. 89-91 vol. XXI dosar C. Ap. C. ).

1.20. Părțile au pus concluzii orale în ședința publică din_ (pag. 205

211 vol. XXII dosar C. Ap. C. ), precedate și urmate de concluzii scrise, respectiv suplimente la aceste concluzii scrise, așa cum există ele în volumele XXI
XXIII, dosar C. Ap. C. .

1.21. Verificând hotărârea primei instanțe, în limitele apelurilor declarate de părțile în proces, Curtea apreciază că este nefondat apelul reclamantului și sunt în parte întemeiate apelurile pârâților, în considerarea celor ce succed:

A.Exceptiile procesuale

Pe parcursul procesului, inclusiv prin declarațiile de apel, părțile în proces au uzat de excepțiile procesuale, fie pentru a se apăra, fie în scopul consolidării pretențiilor afirmate ori al perfectării formelor procedurale în cadrul cărora înțeleg să își realizeze aceste pretenții.

Invocate fiind, concomitent, atât excepții de procedură, cât și excepții de fond, Curtea a înțeles să procedeze la soluționarea acestora respectând criteriul impus prin art. 137 alin. 1 C.p.c., iar pe de altă parte, criteriile propuse de doctrină, în sensul că s-a pronunțat cu prioritate asupra excepțiilor de procedură, precum excepția de necompetență, excepția privitoare la plata taxei de timbru, excepția privitoare la compunerea completului de judecată, iar apoi asupra excepțiilor de fond, precum excepția lipsei de calitate procesuală a reclamantului, excepția lipsei de calitate procesuală a pârâtei, excepția inadmisibilității, excepția nulității actelor constitutive ale reclamantei.

Cu privire la excepția de necompetență după materie a tribunalului, invocată de apelanta intervenientă F. Pro F. 1946 SS

, cu motivarea că soluția instanței de fond este nelegală intrucat aceasta nu era competentă material să se pronunțe, competența în primă instanță aparținând judecătoriei, iar nu tribunalului.

Curtea constată că reclamanta a învestit prima instanță cu soluționarea unei acțiuni civile de drept comun în revendicare imobiliară, o acțiune reală petitorie si patrimonială (având un conținut economic), prin exercitarea acesteia tinzându-se la valorificarea dreptului de proprietate asupra unor imobile.

Așa fiind, competența de soluționare a unei astfel de acțiuni se determină potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. b C.pr.civ., în raport cu valoarea bunurilor care formează obiectul dreptului de proprietate invocat, în reglementarea legii de procedură în vigoare la data cererii de chemare în judecată, respectiv 12 aprilie 2001, care stabilea o limită valorică de 2 miliarde lei, peste care competența de primă instanță aparținea tribunalelor. Or, reținând faptul că ceea ce se revendică în cadrul prezentului proces,prin cererea de chemare in judecata adresata

tribunalului in anul 2001, este suprafața de 192.158 ha teren cu vegetație forestieră, precum și construcțiile necesare adminsitrării acestor păduri, rezultă cu evidență că limita valorifică impusă prin legea de procedură atrage competența de primă instanță a tribunalului. De altfel, în acest sens există si evaluarea reclamantului, formulată prin cererea introductivă de instanță, în anul 2001.

Este adevărat că reclamanta solicită și rectificarea înscrierilor de carte funciară, însă această solicitare are caracterul unei acțiuni accesorii, grefată pe acțiunea principală în revendicare,care însoțește dreptul subiectiv lezat prin înscrierile nevalabile. În consecință, acțiunea în rectificare nu este de natură să modifice competența de primă instanță a tribunalului, accesoriul urmând soarta principalului, inclusiv sub aspectul competenței materiale, în raport cu dispozițiile art. 17 C.pr.civ.

În consecință, Curtea respinge ca neîntemeiată excepția necompetenței materiale, constatând că judecata în primă instanță s-a făcut cu respectarea normelor imperative de competență.

Cu privire la excepția netimbrării cererii de apel

, inclusiv a cererii de chemare în judecată, excepție invocată și susținută de S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice - D. G. a F. P. S., precum și de

intervenienta F. Pro F. 1946 SS, autorii excepției afirmand că acțiunea este una de drept comun și se impune a fi supusă exigențelor Legii nr. 146/1997, respectiv plata taxei judiciare de timbru în funcție de valoarea bunului revendicat.

Prin încheierea ședinței publice din_, Curtea a respins această excepție, constatând că, în prezenta cauză, reclamanta a formulat o acțiune în revendicare imobiliară de drept comun, invocând, în esență, o preluare abuzivă, fără titlu, a imobilului care face obiectul dreptului litigios. Prin urmare, operează scutirea de taxa judiciară de timbru, în raport cu dispozițiile art. 15 lit. r din Legea nr. 146/1997, care reprezintă dreptul comun în materie.

În același sens, s-au pronunțat anterior Tribunalul Suceava, prin încheierea din_ și Curtea de Apel T., prin încheierea din_ .

S-a cerut, de altfel, reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, iar prin încheierea din_, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._, a fost respinsa cererea de reexaminare. Rezolvarea dată acestui incident procedural a dobandit, astfel, caracter irevocabil.

Cu privire la excepția nelegalei constituiri a completului de judecată în primă instanță

, urmare a unei greșite respingeri a cererilor de recuzare, exceptie invocată de apelanta R. N. a P. R. - D. SS, precum și de apelanta F. Pro F. 1946 SS, cu motivarea că încheierea asupra recuzării a fost pronunțată fără sa fi fost ascultat judecătorul recuzat, nu a fost citită în ședință publică și a fost pe nedrept respinsă.

În raport cu dispozițiile art. 31 și art. 32 C.pr.civ., instanța decide asupra recuzării în Camera de consiliu, fără prezența părților și ascultând pe judecătorul recuzat. Încheierea asupra recuzării se citește în ședința publică.

Prin textele normative invocate se instituie o procedură simplă și operativă de soluționare a cererii de recuzare, judecarea unei astfel de cereri excluzând în mod absolut fondul cauzei și, mai mult decât atât, ea nu presupune, în mod necesar, dezbateri contradictorii, fără ca prin aceasta să se aducă o încălcare a dreptului la apărare al părților. Aceasta tocmai pentru că nu este vizat fondul cauzei, instanța pronunțându-se exclusiv asupra motivelor recuzării, în scopul asigurării unei desfășurări normale a judecății.

Soluționarea cererii de recuzare fără să fi fost ascultat judecătorul recuzat este susceptibilă de a conduce, în anumite circumstanțe, la producerea unei vătămări însă interesul în invocarea unei astfel de prejudiciul îl are exclusiv judecătorul recuzat, iar nu părțile procesului,dispozitia fiind instituita in favoarea acestuia, in conditiile in care, pentru ipoteza existentei unui motiv de recuzare, judecatorul avea obligatia prealabilă de abtinere. Prin urmare, susținerile apelanților sub acest aspect se impun a fi respinse ca lipsite de interes.

Cererea de recuzare a completului de judecată format din judecătorul Teodorescu M., formulată de pârâta R. N. a P. R. în data de 12 martie 2007, a fost respinsă ca tardivă prin încheierea nr. 100 din 12 martie 2007 a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr._, iar cererea de recuzare formulată de pârâta F. Pro F. 1946 SS a fost respinsă ca nefondată prin încheierea nr. 88/_ a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr._ (dosare acvirate la dosar nr. 2705/c/2006, vol. II, Tribunalul Suceava).

Verificând legalitatea celor două încheiri de respingere a cererilor de recuzare, formulate de părți în fața primei instanțe, în raport cu textul normativ mai sus evocat, Curtea constată că acestea respectă exigențele legii de procedură, iar mențiunea referitoare la pronunțarea hotărârilor judecătorești în ședință publică, existenta în dispozitivul ambelor încheieri, face dovada deplină a realizării efective a actului de procedură, până la înscrierea în fals.

Totodată, Curtea constată că în mod corect prima instanță a respins cererea de recuzare din data de 12 martie 2007, ca tardivă, ea fiind formulată după închiderea dezbaterilor judiciare orale asupra fondului, cu nesocotirea dispozițiilor art. 29 alin. 1 C.pr.civ.

Pe cale de consecință, excepția nelegalei constituiri a completului de judecată urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a apelantei "F. B.

O. Român al B. care aparține Arhiepiscopiei S. și Rădăuților";,

excepție invocată de pârâta R. N. a P. R. - D. SS (pag. 113 dosar nr._ al Curții de Apel S. ), cu motivarea că o astfel de entitate juridică nu apare înregistrată în vreun registru ținut de Ministerul Justiției ori de Judecătoria Suceava.

Corespunde realității faptul că titular al cererii de apel, precum și al întâmpinării formulate în apel, în fața Curții de Apel S., este "F. B. O. Român al B. ce aparține Arhiepiscopiei S. și Rădăuților";.

Verificând denumirea reclamantei, astfel cum apare aceasta în statutul inițial și in actele de modificare, inclusiv în cuprinsul hotărârilor judecătorești prin care a luat ființă, Curtea constată că denumirea fundației nu a fost modificată, din momentul înființării și până în prezent, aceasta fiind "F. F.

B. O. Român la B. ";; cu această denumire a fost formulată și cererea de chemare în judecată.

Într-adevăr, prin cererea de chemare în judecată se menționează că F. este reprezentată prin Înalt Preasființia Sa Pimen - Arhiepiscop al S. și Rădăuților, iar prin declarația de apel se menționează că această Fundație aparține Arhiepiscopiei S. și Rădăuților. Această mențiune nu se adaugă însă la denumirea inițială a Fundației și este excesiv a considera că ea tinde să identifice o altă persoană juridică decât aceea care este titulara cererii de chemare în judecată și a declarației de apel. Mențiunea vizează apartenența Fundației la A. S. și Rădăuților, fără a face parte din denumirea înregistrată acesteia.

În consecință, se va respinge excepția ca nefondată, atât cererea de chemare în judecată, cât și cererea de apel fiind formulate de reclamantă, iar nu de o altă persoană juridică, care nu ar avea calitate de parte în prezentul proces.

De altfel, în același sens s-a statuat anterior prin decizia civilă nr. 584/R/_ a Curții de Apel C. pronunțată în dosar nr._, hotărâre judecătorească irevocabilă și opozabilă atât Regiei Naționale a P. R., cât și Fundației Pro F. 1946 SS, ale căror recursuri au fost respinse prin această hotărâre judecătorească, în contradictoriu cu F. F. B. O. Român al B. (pag. 167 dosar nr._ Curtea de Apel T. ).

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a F. ui B. Român al B.

, excepție de fond absolută și peremptorie, invocată de pârâta R. N. a P. R., în fața Curții de Apel C. (pag. 189-190 vol. I), precum și de intervenientul P. județului S., (pag. 306 vol. IV), cu motivarea că acțiunea

introductivă a fost promovată de către F. F. B. O. Român al B. , persoană juridică de drept privat, iar apelul a fost declarat de o altă persoană

juridică denumită F. B. O. Român al B. ce aparține Arhiepiscopiei

S. și Rădăuților

, persoană care nu a fost parte în proces în prima instanță și, pe cale de consecință, nu avea și nu are calitatea de a promova apel în prezenta cauză.

Curtea constată că cererea de chemare în judecată a fost formulată de reclamanta F. F. B. O. Român al B., reprezentată prin Înalt Preasființia Sa Pimen - Arhiepiscop al S. și Rădăuților, iar declarația de apel împotriva hotărârii de primă instanță a fost formulată de F. B. O. Român al B., reprezentat prin Înalt Preasființia Sa Pimen - Arhiepiscop al S. și Rădăuților, denumire păstrată ulterior, în toate ciclurile procesuale care au urmat.

În principiu, poate avea calitatea de apelant numai acela care, fie personal, fie prin reprezentantul legal, a fost parte în proces, în calitate de reclamant, pârât, intervenient.

În acest proces, s-a procedat la verificarea identității între reclamanta din cererea de chemare în judecată și apelantul declarației de apel, verificare pe care a efectuat-o Curtea de Apel S. în dosar nr._, constatându-se că este vorba despre una și aceeași persoană juridică, fiind omisă din denumirea acesteia numele de Fundație.

Astfel, prin adresele emise de Arhiepisciopiile S. și Rădăuților S. și de Patriarhia Română (pag. 133, 163 și 165 dosar nr._ al Curții de Apel S.

) se comunică instanței de judecată, textual: "F. B. O. Român al B. sau F. F. B. O. Român al B. este una și aceeași persoană juridică, o fundație specială, care aparține Arhiepiscopiei S. și Rădăuților(…), Arhiepiscopie care are responsabilitatea recuperării și adminsitrării averii F. ui

B. O. Român al B. ";.

În consecință, omisiunea vădită din cuprinsul denumirii persoanei juridice care a exercitat calea de atac a apelului a substantivului";Fundație";, nu este de natură să afecteze legitimarea procesuală activă a acesteia, în calea de atac, fiind dovedită cu certitudine împrejurarea că este vobrba despre una și aceeași persoană juridică.

Curtea respinge excepția ca nefondată.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active parțiale a Direcției Silvice S.,

invocată de această apelantă, de apelanta intervenientă F. Pro F. 1946 SS, precum și de apelantul P. județului S., cu motivarea că o parte din terenul care face obiectul revendicării se află în posesia unor persoane

fizice, prin efectul aplicării legilor fondului funciar. Este vorba de o suprafață de aproximativ 5000 ha teren cu vegetație forestieră, la care se pot adăuga suprafețe suplimentare, întrucât operațiunile de reconstituire și de constituire a dreptului de proprietate, reglementate prin Legea nr. 247/2005, sunt în curs de desfășurare.

Asupra aceste excepții, pe care o considera neintemeiata, Curtea va statua în motivele ce succed, cele care vizează fondul dreptului litigios, fiind necesară o abrodare a uneia dintre tezele probatorii specifice acțiunii în revendicare imobiliară și anume obligația reclamantului de a dovedi că bunul este stăpânit fără drept de către pârâtul chemat în judecată, prin aceasta justificând calitatea procesuală pasivă a persoanei chemată în judecată.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei

, excepție invocată în mod constant pe parcursul procesului, inclusiv prin declarațiile de apel, precum și în fața Curții de Apel C., prin concluziile scrise depuse, de către

S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, D. G. a F. P. S.

, de către F. Pro F. 1946 SS, de către P. județului S. și de către R. N. a P. R. prin D. SS, cu o motivare care susține, în esență, două argumente fundamentale, și anume: reclamanta nu este continuatoarea vechiului Fond B. O. Român al B., existând diferențe semnificative și evidente de statut juridic, de scop și de obiect de activitate, iar pe de altă parte, reclamanta nu a dovedit că vechiul Fond B. O. Român al B. a avut în proprietate bunurile imobile revendicate, pârâții susținând că posesia asupra acestora a fost exercitata în calitate de administrator, iar nu de proprietar deplin.

Curtea reține că prin decizia de casare nr. 2368/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție se statuează în sensul că, în prezenta cauză, calitatea procesuală activă conține două componente, și anume: calitatea reclamantului de continuator al vechii persoane juridice, F. B. O. Român al B., desființat prin Decretul nr. 273/1949, și dobândirea dreptului de proprietate al acestuia din urmă asupra imobilelor revendicate.

În ceea ce privește calitatea reclamantului de continuator al vechii persoane juridice, acest aspect a fost irevocabil soluționat printr-o hotărâre judecătorească. Astfel, prin decizia nr. 4401/_, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție in dosar nr.184/2003, s-a stautat, în contradictoriu cu toți acești pârâți, că F. B. O. Român al B. este continuatorul proprietarului tabular. Soluția a dobandit autoritate de lucru judecat, întrucât excepția fost respinsă ca nefondată de Tribunalul Suceava, prin încheierea din_, pronunțată în dosar nr. 3631/2001, încheierea care nu a fost niciodată atacată cu apel de părțile în proces.

În același sens a fost pronuntata și decizia nr. 7962/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție.

Mai mult decât atât, prin aceeași decizie de casare mai sus evocată, se arată că hotărârile judecătorești sunt opozabile inclvusiv intervenientei F. Pro

1946 SS, întrucât are calitate de intervenient în interesul pârâților, iar procesul a fost purtat între reclamant și pârâții din această cauză.
În consecință, este exclusă orice altă statuare cu privire la cea dintâi componentă a calității procesual active, aceea de continuator al vechii persoane juridice, rămânând a se judeca chestiunea legată de proba dreptului de proprietate al autorului reclamantei asupra imobilelor revendicate în prezent. Sub acest aspect, cauza a fost trimisă spre rejudecare în apel.
Față de cele ce preced, excepția lispei de calitate procesuală activă a reclamantei pentru motivul că aceasta nu este continuator al vechii fundații, fiind o persoană juridică distinctă și cu un statut juridic diferit, se va respinge, pentru autoritate de lucru judecat, iar în privința celei de-a doua componente a incidentului evocat mai sus, instanța urmează a statua în considerentele referitoare la fondul dreptului litigios.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare de drept comun,
invocată prin declarația de apel de către Ministerul Finanțelor Publice prin D.
a F. P. S., de către intervenienta F. Pro F. 1946 SS și de către P. județului S., precum și de R. N. a P. R. - D.

SS, cu motivarea că se revendică bunuri aparținând domeniului public de interes național, respectiv terenuri cu vegetație forestieră or, astfel de bunuri sunt inaliebanile, imprescriptibile și insesizabile, excepțiile de la acest regim juridic fiind doar cele reglementate prin legile speciale reparatorii, în virtutea cărora este posibilă restituirea lor si aceasta pentru că au intrat în mod abuziv, fără titlu legal constituit, în patrimoniul statului. Totodată, ca argument suplimentar al inadmisibilității acțiunii se invocă faptul că aceasta a fost promovată după intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991 și a Legii nr. 169/1997, ignorându-se caracterul special al acestor legi. De altfel, reclamanta înseși a solicitat restituirea proprietății, după apariția Legii nr. 247/2005, ceea ce face inadmisibilă o acțiunea în revendicare intemeiata pe dispozitiile art.480 din Codul civil.

Observă Curtea că această excepție a fost soluționată cu prilejul judecării apelului in cel de-al treilea ciclu procesual, în fața Curții de Apel T. (dosar nr._ . Prin încheierea din_, această instanță a respins excepția, constatând că ligigiul a debutat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 și a Legii nr. 10/2001, ceea ce face admisibilă acțiunea în revendicare întemeiată pe dispozițiile Codului civil. De altfel, prin Hotărârea Comisiei Județene S., nr. 2034/2006, s-a respins contestatia formulată de reclamantă în procedura reglementaăt de Legea nr. 247/2005, cu motivarea că cererea nu face obiectul unei legi speciale de reparație, întrucât reclamanta nu se încadrează în niciuna dintre formele asociative de proprietate.

Cu prilejul judecății în recurs, prin Decizia nr. 2368/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție(dosar_ ), s-a statuat în sensul că această soluție dată de instanța de apel este legală, întrucât o excepție similară a fost invocată în primul ciclu procesual, acțiunea fiind considerată admisibilă, cu puterea lucrului judecat, prin Decizia Înaltei Curți de C. și Justiție nr. 7962/2005.

Chestiunea admisibilității acțiunii în revendicare de drept comun, exercitată de reclamanta F. F. B. O. Român al B., a fost, așadar, irevocabil tranșată prin decizia de casare, o reabordare a acesteia în rejudecarea apelurilor fiind cu neputință. În raport cu dispozițiile art. 315 alin. 1 C.pr.civ., hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

Cu referire specială la cel dintâi argument care susține excepția inadmisibilității, și care nu a fost analizat prin hotărârile judecătorești mai sus evocate, consideram că pretinsa apartenență a bunurilor revendicate la domeniul public de interes național, justificată de titularii excepție prin textele normative menționate, nu face inadmisibilă prezenta acțiune în revendicare de drept comun. Aceasta intrucât ceea ce susține reclamanta este tocmai o preluare abuzivă, fără titlu legal a bunurilor de către S. Român, solicitare care obligă la cercetarea legalități titlului de proprietate, implicit a apartenenței acestor bunuri

la domeniul public național, din perspectiva dispozițiilor art. 6 al Legii nr. 213/1998, privind proprietatea publica și regimul juridic al acesteia( M.Of. privind proprietatea publica și regimul juridic al acesteia).

În raport cu textul normativ mai sus evocat, "(1) Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale și bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat. (2) Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului, pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie. (3) Instanțele judecătorești sunt competente sa stabilească valabilitatea titlului";. Prin urmare,un bun imobil poate fi considerat ca aparținând domeniului public numai dacă titlul statului este neviciat; în caz contrar, afectațiunea sa (prin acesta

inalienabilitatea) nu poate exclude bunul de la retrocedare.Excepția de la acest principiu a fost introdusă prin art.10 alin.2 din Legea nr.10/2001, pentru anumite categorii de bunuri, expres și limitativ prevăzute, afectațiunea actuală salvându-le de la revendicare, chiar și în ipoteza în care titlul statului este viciat( În cazul în care pe terenurile imobilelor preluate în mod abuziv s-au ridicat construcții, persoana indreptatita poate obține restituirea în natura a partii de teren rămase libera, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, aceea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent).

Prin urmare, acțiunea este, în principiu admisibilă, în raport cu cele ce preced și urmează a fi respinsă excepția inadmisibilității.

Cu privire la excepția nulității actelor de autorizare/funcționare a Fundației Fond B. O. Român al B.

, invocată și susținută de apelanta R. N. a P. R. - D. SS, atât prin declarația de apel, apoi în fața instanței de recurs, cât și prin înscrisurile depuse în fața Curții de Apel C. (pag. 39-46,vol.XII). Această excepție a fost invocata și de către intervenienta F. Pro F. 1946 SS .

Se afirmă, în esență, că este nulă hotărârea pronunțată la_ de Judecătoria Suceava în dosar nr._, în procedura necontencioasă a modificării actelor constitutive ale Fundației, precum și actele care au stat la baza emiterii acestei încheieri, Hotărârea Fundației nr. 132/_ și actele adiționale autentificate sub nr. 2100 și respectiv 2121 din_ de B.N.P. Asociați Sehlanec-Mandici din Rădăuți, județul S. .

În concret, se invocă:

- nulitatea sentinței civile nr. 109 din data de 11 aprilie 2000, pronunțată de Tribunalul Suceava, în dosarul nr. 3127/2000, prin care s-a acordat personalitate juridică Fundației Umanitare "F. ui B. O. Român al B. ";

-nulitatea încheierii din 22 august 2001, pronunțată de Judecătoria Suceava, în dosarul nr. 6053/2001, prin care a fost autorizată modificarea actului constitutiv în sensul declarării Fundației drept "aceeași persoană juridică cu cea care și-a încetat activitatea în mod abuziv prin decretul nr. 273 din 24 iunie 1949";

-nulitatea încheierii din data de 23 decembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. 8383/2003, prin care se completează cap. 4 alin 1 din Statutul Fundației în sensul că obiectul principal de activitate este

"activitatea filantropică diaconal creștină", iar scopul declarat al acesteia

este:"revendicarea prin acțiuni de justiție ori la fondurile competente, retrocedarea și redobândirea întregii proprietăți (mobiliare și imobiliare) care a aparținut F. ui B. O. Român al B. (păduri, terenuri de fâneață, domenii, mine, fabrici de cherestea, imobile clădiri cu diferite destinații, spitale, uzine, etc), în baza legilor care au fost, sunt sau vor fi adoptate în acest sens de statul român precum și în baza legii supreme și a tratatelor naționale și internaționale la care România este parte, proprietăți care ne-au ost confiscate abuziv și ilegal și care se află în prezent la S. Român, la diferite persoane fizice sau juridice din țară sau din străinătat ";

nulitatea încheierii din data de 8 septembrie 2005, pronunțată de Judecătoria Suceava, în dosarul nr. 58PJ/2005 prin care a fost încuviințată modificarea articolului 1.1 din statut în sensul că "F. F. B. O. Român al B. este o fundație specială de sine stătătoare a Arhiepiscopiei S. și Rădăuților";
nulitatea încheierii pronunțată la data de 6 septembrie 2011 de Judecătoria Suceava, în dosar nr._, prin care a fost admisă cererea formulată de reclamanta apelantă intimată F. "F. B. O. Roman al

B. " și instanța a luat act de modificarea intervenita în art. 1 alin 4 din Statut, în sensul cooptării de noi membrii și de modificarea intervenită în art. 4 din Statut și a dispus înscrierea modificărilor în registrul Asociațiilor și Fundațiilor.

Titularii excepției susțin că prin acceptarea/încuviințarea de către instanță a modificării S. ui Fundației, art. 4 lit. a, în sensul solicitat se acceptă realizarea dreptului de proprietate printr-un act unilateral și prin eludarea ordinii publice privind dreptul de proprietate; se acceptă excluderea oricărei intervenții a justiției în raporturile de drept civil privind proprietatea, se acceptă modificarea regimului juridic al nulității ca instituție de drept, se acceptă încălcarea

statutului și a înregistrărilor dispuse deja prin care s-a statuat o altă aparență juridică, se încalcă prevederile de ordine publică prin care se reglementează regimul juridic al înscrierilor în cartea funciară, astfel cum sunt acestea prevăzute în Legea nr. 7/1996. Incheierea din data de 6 septembrie 2008 este un act de autorizare a funcționării FBORB care nu poate naște/modifica/stinge drepturi reale cum este cel de proprietate ci doar naște/modifica/stinge dreptul de funcționare a persoanei juridice in noile condiții.

Totodată, se afirmă că o instanță de judecată nu poate lua act de convenția membrilor fondatori ai unei asociații non-profit cu privire la un drept real, câtă vreme nu a existat și un există o tranzacție în sensul art. 1704-1717 din Codul Civil, de care o instanță ar putea lua act numai în anumite condiții (prin hotărâre de expedient conform art. 246 din Codul de Procedură civilă) și câtă vreme cei 16 membri au "hotărât" asupra unui drept de proprietate, privind 192.468,41 ha, contestat într-o procedură contencioasă, fără identificarea părții potrivnice deținătoare juridică în fapt și în drept a respectivei proprietăți.Constatarea existenței sau absenței dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane nu se înscrie între cererile pe care le poate dezlega și nici intre masurile măsurile pe care le poate lua/autoriza judecătorul pe calea procedurii necontencioase.

În consecință, se afirmă că încheierea de autorizare a modificărilor este nulă, fiind pronunțată cu încălcarea prevederilor legale care guvernează controlul de legalitate pe care jucătorul cererii de înscriere a modificării ar fi trebuit să îl efectueze asupra cererii și asupra actelor care au stat la baza acesteia potrivit OG 26/ 2000 (art. 8 alin 2, art. 33, 34, din OG 26/2000, art. 7 alin. 2 lit. c,) și prevederilor Legii nr. 7/1996.

In considerarea faptului că bunurile menționate în art. 4 alin litera a alin

(1) nu au fost aportate în natură/donate de către Fondatori cu ocazia stabilirii patrimoniului inițial în anul 2000, instanța nu ar fi putut "majora" acest patrimoniu, în urma declarației membrilor că imobilele în suprafață de peste

192.000. hectare "începând cu data de_ sunt în întregime în posesia și proprietatea deplină a Fundației", în lipsa actelor translative de proprietate prin care aportatorii/donatorii/membrii fondatori demonstrează dreptul de proprietate asupra bunurilor aportate și modalitatea de transfer.O astfel de "majorare" nu ar fi putut fi operată decât dacă s-ar fi depus dovada necontestată a actelor care să ateste aportul membrilor fundației sau a altui mod de dobândire a proprietății asupra acestora. Or, pe de o parte instanța ar fi trebuit să observe că o astfel de declarație este contrară principiului de drept nemo dat quot non habet, nici unul dintre membrii fundației nefiind proprietar asupra acestora, astfel că aceste bunuri nu ar fi putut fi aportate/ donate/ transferate în alt mod de aceștia, iar pe de altă parte că atâta vreme cât asupra obiectului dreptului de proprietate respectiv există un litigiu, nici nu s-ar putea face o astfel de dovadă înaintea finalizării acestui litigiu, cu atât mai puțin ar putea fi luată drept dovadă un act unilateral,o simplă declarație/hotărâre a membrilor în cadrul procedurii necontencioase.

În egală măsură, se arată, nu se poate statornici pe calea unei încheieri pronunțate în cadrul procedurii necontencioase un nou mod de dobândire/transmitere a proprietății: "declarația membrilor fondatori ai persoanei juridice fără scop patrimonial". Până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în revendicare este nulă absolut modificarea Statutului Fundației în sensul menționării existenței în patrimoniul Fundației nou înființate a unui drept de

"proprietate" "deplin, exclusiv și absolut" asupra terenurilor ce fac obiectul preyentului litigiu.

Curtea constată că prin încheierea autentificată sub nr. 1789/_ s-a decis înființarea Fundației F. B. O. Român al B., care urma să

funcționeze conform Statutului acesteia, legalizat sub nr. 788/_ și actului constitutiv autentificat de Biropul Notarului P., cu nr. 789/_ .

Prin sentința nr. 109/_ pronunțată în dosar nr. 3127/2000 al Tribunalului S., s-a acordat persoanlitate juridică Fundației umanitare F. B.

O. Român al B. având obiectul de activitate stabilit prin Statutul nr. 788/_ (pag. 19 dosar nr. 3631/2001).

Prin Încheierea Judecătoriei S. pronunțată în data de_ în dosar nr. 6053/2001, s-a dispus înscrierea în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor a modificărilro aduse Statutului, conform actului adițional din_, autnetificat sub nr. 4840/_, în sensul că F. este una și aceeași persoană juridică cu cea care și-a încetat activitatea în mod abuziv prin Decretul nr. 273/1948 (pag. 235 dosar nr. 3631/2001).

Ulterior, prin încheierea Judecătoriei S. pronunțată în data de_ în dosar nr. 8383/2003 s-a luat act de modificările interveniente în Statutul Fundației, conform actului adionțal autentificat sub nr. 1798/_, în sensul că F. are ca obiect principal de activitate activitatea filantropică, diaconal creștină, pentru susținerea căreia are nevoie de restituirea și retrocedarea întregului patrimoniu deținut inițial (pag. 22 dosar nr. 2105/2003 al Curții de Apel Galați).

Cert este că F. a fost înscrisă, conform certificatul de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial sub nr. 16/2000/F/_ .

Pe parcurs, F. a înregistrat mai multe modificări de Statut și act constitutiv, și anume: prin actul adițional autentificat cu nr. 4801/_ de

B.N.P. Ovidiu Busuioc, prin care s-a laut act de încetarea calității de membru a domnului Flutur G., prin actul adițional din_ autentificat cu nr. 4840/_ de BNP Petru Atănăsoaie; prin actul adițional din_, autentificat cu nr. 1796/_ de BNP N. Vasiluț; prin actul adițional din_, autentificat cu nr. 2235/_ de BNP D. Nechita; și prin actul adițional autentificat cu nr. 1243/_ de BNP Ovidiu Busuioc (pag. 151 dosar nr._ al Curții de Apel S. ).

Prin încheierea Judecătoriei S. pronunțată în data de_ în dosar nr._ ,irevocabilă,s-a respins ca nefondată cererea reclamantei F. Pro F. 1946 SS împotriva pârâtei F. F. B. O. Român al B. având ca obiect radierea mențiunii făcute în registrul asociațiilor și fundațiilor la nr. 16/2000, cu privire la modificările Statutului, în sensul că este una și aceeași persoană cu cea care și-a încetat activitatea în mod abuziv prin Decretul nr. 273/1948. Reclamanta a solicitat, totodată, radierea tuturor mențiunilor din actul constitutiv și din actele adiționale contrare scopului prevăzut de Legea nr. 21/1924, a mențiunilor referitoare la denumirea de Fundație, a celor referitoare la

A. S. și Rădăuților, precum și a celor făcute după data de_ la poziția 16/2000. În fine, s-a solicitat constatarea nulității mențiunilor făcute în Registrul asociațiilor și fundațiilor, ca fiind efectuate de către o autoritate necomeptentă, respectiv de Tribunalul Suceava, iar nu de Judecătoria Suceava.

Respingând aceste cereri de radiere, instața a reținut, în esență, că mențiunile ce se înscriu în Registrul asociaților și fundaților reprezintă, în fapt, însăși textelor actelor adiționale prin care se modifică actele constitutive ori statutele acestora, prin urmare, o radierea nu poate fi operată atâta timp cât actul adițional de modificare a statutului este în vigoare.

Prin sentința civilă nr. 1656/_ a Judecătoriei S. , pronunțată în dosar nr._, a fost admisă în parte acțiunea reclamantei F. Pro F. 1946 SS împotriva pârâtei F. F. B. O. Român al B., fiind anulat actul constitutiv și statutul pârâtei, inclusiv modificările aduse acestora până la data de_ .

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat constatarea nulității absolute a actului constitutiv și a Statutulu Fundației pârâtei, precum și a tuturor modificărilor ulterioare întrucât pârâta și-a declarat un scop de natură patrimonială, nu a identificat fondatorul și nici patrimoniul inițial. Reclamanta a mai precizat că în mod nelegal s-a menționat în actul constitutiv că ar fi continuatoarea vechii Fundații, desființată abuziv prin Decretul nr. 273/1949.

Nulitatea actelor constitutive a fost invocată și sub aspectul încălcării disp. art. 17 alin. 2 lit. d din OG nr. 26/2000 și ale art. 73 din Legea nr. 21/1924.

Analiza legalității actului constitutiv și a statututul Fundației pârâte s-a făcut în raport cu prevederile Legi nr. 21/1924, în vigoare la data încheierii acestora, 15 martie 2000, iar legalitatea modificările ulterioare s-a verificat în raport cu dispozițiile O.G. nr. 26/200.

Instanța a concluzionat în sensul că actul constitutiv încheiat în data de_ nu constituie patrimoniul Fundației deși această condiție este prevăzută sub sancțiunea nulității absolute. Modificarea ulterioară a actului constitutiv, prin actul adițional din_, nu poate acoperi nulitatea actului de fondare, fiind vorba de o nulitate absolută. În concluzie, nici actul constitutiv și nici

Statutul Fundației nu constituie patrimoniu, împrejurare ce atrage nultiatea absolută.

Cu privire la obiectul și scopul Fundației pârâte, s-a constatat că acesta nu este unul de interes obștesc, conform art. 66 din Legea nr. 21/1924, fiind unul patrimonial, motiv pentru care este lovit de nultiate absolută.

S-a respins motivul de nulitate referitoar la cea de-a treia condiție esențială pentru valabilitatea actului de fondare, și anume, existența unui fondator, instanța constatând că acest motiv nu este întemeiat.

Prin decizia civilă nr. 19/_ a Tribunalului Brașov pronunțată în dosar nr._,

s-au respins excepțiile nulității sentinței civile nr. 1656/2007 a Judecătoriei S., a lipsei calității procesuale a apelantei și a inadmisibilității apelului, fiind respins apelul reclamantei F. Pro F. 1946 SS . Totodată, s-a admis apelul pârâtei F. F. B. O. Român al B., respingându-se cererea de chemare în judecată, având ca obiect nulitatea actelor constitutive și a modificărilor aduse acestora. Această decizie a rămas irevocabilă (pag. 173 dosar nr._ al Curții de Apel T. ).

Prin sentința civilă nr. 1650 din_ a Judecătoriei S. pronunțată în dosar nr._

s-a respins cererea reclamantei F. Pro F. 1946 "S. ";

S. de dizolvarea pârâtei F. F. ui B. O. Român al B. .

Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că pârâta este o fundație specială, de sine stătătoare a Arhiepiscopiei S. și Rădăuților, având obiect de activitate filantropică, diaconal, creștină, pentru susținerea căreia are nevoie de restituirea și retrocedarea întregului patrimoniu avut inițial.

S-a reținut că statutul pârâtei întrunește condițiile prevăzute de art.15 alin.3 din O.G. nr.26/2006 și include elementele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute explicitarea scopului fundației, atribuțiile organelor de conducere, procedura de modificare a componenței organelor de conducere, pe parcursul existenței fundației, destinația bunurilor, în cazul dizolvării fundației.

Instanța a concluzionat că pârâta, prin activitatea sa, a respectat ordinea publică și nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se dizolva F., potrivit art. 56 O.G. 26/2000.

Prin decizia civilă nr. 32/_ pronunțată de Tribunalul Suceava,

s-au respins apelurile declarate de reclamanta F. Pro F. 1946 "S. "; S. și de pârâta F. F. ui B. O. Român al B. - A. S. și Rădăuților împotriva sentinței civile mai sus arătate. Au fost respinse cererile de intervenție formulate de intervenienții P. județului S. și R. N. a P.

R. - D. SS .

Hotărârea instanței de apel a rămas irevocabilă urmare a respingerii recursului, prin decizia civilă nr.584/R din 11 martie 2009 a Curții de Apel C., pronunțată în dosar nr._

Instanta de recurs retine, in considerentele hotararii pronuntate, ca motivul invocat de reclamantă prin acțiune, acela că nu există identitate și continuitate între pârâtă și vechea Fundație a F. ui B. O. Român al B., nu se încadrează în niciunul din cazurile legale care atrag dizolvarea pe cale

judecătorească prev. de art.56 din O.G. 26/2000. În finalul precizării de acțiune, reclamanta arată că ilicitatea scopului funcționării pârâtei derivă din împrejurarea că aceasta se consideră în mod nelegal continuatoarea vechii

fundații doar pentru a-și însuși patrimoniul acesteia.

Această nelegalitate nu subzistă în condițiile în care, F. F. B. O. Român al B., s-a înființat și și-a modificat succesiv statutul, inclusiv sub

aspectul completării acestuia cu mențiunea că este aceeași persoană juridică cu cea care și-a încetat activitatea în mod abuziv prin Decretul nr.274/_ . Toate aceste modificări de statut s-au făcut în baza unor hotărâri judecătorești intrate în putere de lucru judecat: încheierea nr. 109/_ a Judecătoriei S.

, prin care s-a admis cererea de înscriere în registrul persoanelor juridice și încheierea din_ a Judecătoriei S. pronunțată în dosar nr.6053/2001 prin care s-a modificat statutul fundației, conform actului adițional adoptat de Adunarea generală a membrilor fondului, autentificat sub nr. 4840/_ la Biroul Notarului P. Petru Atănăsoaie.

Conform art. 4 din statut, scopul înființării fundației a fost acela de retrocedare a fondului forestier preluat abuziv de stat de la F. B. O. Român al B. în anul 1949.

Împrejurarea relevată de reclamantă și anume aceea că scopul acțiunilor pârâtei este unul ilicit, derivând din aceea că aceasta în mod nelegal se consideră continuatoarea F. ui bisericesc desființat de regimul totalitar comunist nu poate fi încadrată în contextul art.56 lit. a din O.G. 26/2000 (și cu atât mai puțin în cele ale lit. b - e), întrucât atare împrejurare nu se circumscrie noțiunii de "scop";. Scopul constă doar în demersurile întreprinse de pârâtă pentru redobândirea terenurilor forestiere confiscate.

De altfel, modificarea statutului, în anul 2001, în sensul includerii aserțiunii că " fundația este aceeași persoană juridică cu cea care și-a încetat activitatea în mod abuziv prin Decretul nr.273/1948";, este înserată în Cap.

"Dispoziții generale"; din Statut (art.1 alin. 1) și nu la art.4 privind scopul asociației .

Reiese din cele arătate că motivul de dizolvare invocat de reclamantă și însușit de intervenienți nu se poate încadra în niciunul din articolele de lege ce reglementează situațiile de dizolvare, în mod corect instanțele de fond respingând acțiunea.

Prin încheierea pronunțată la data de 6 septembrie 2011 de Judecătoria Suceava, în dosar nr._

, a fost admisă cererea formulată de reclamanta apelantă intimată F. "F. B. O. Roman al B. " și instanța a luat act de modificarea intervenita în art. 1 alin 4 din Statut, în sensul cooptării de noi membrii,precum și de modificarea intervenită în art. 4 din Statutul și a dispus înscrierea modificărilor în registrul Asociațiilor și Fundațiilor.

S-a luat act de modificarea intervenită în statutul Fundației,art.4 lita, în sensul că: «Proprietățile constând din imobile în suprafață de 102.468.41 ha. conform tabelului Comisiei de lichidare a F. ui B. O. Român al B. întocmit la fața locului de către Comisia de lichidare, alcătuită conform deciziei ministrului de finanțe nr. 68081 din_ și tabelul inventar, ambele întocmite conform dispozițiilor decretului 273/_, începând cu data de_ sunt în întregime în posesia și proprietatea deplină a Fundației F. B. O.

Român al B. care se bucură, conform legilor în vigoare de această proprietate în mod exclusiv";; " Așa cum s-a statuat în mod irevocabil, F. F. B. O. Român al B. este una și aceeași persoană juridică, una în identitate, în drepturi și proprietăți cu cea desființată și lichidată prin Decretul nr. 273/_ . Orice altă susținere, opinie, decizie sau hotărâre contrară este nulă de drept", se acceptă realizarea dreptului de proprietate printr-un act unilateral și prin eludarea ordinii publice privind dreptul de proprietate; se acceptă excluderea oricărei intervenții a justiției în raporturile de drept civil privind proprietatea, se acceptă modificarea regimului juridic al nulității ca instituție de drept, se acceptă încălcarea statutului și a înregistrărilor dispuse deja prin care s-a statuat o altă

aparență juridică; "Se va proceda la identificarea acestei suprafețe de teren și se va intabula în Cartea Funciară.";

Curtea reține că ceea ce se invocă pe cale incidentală în prezentul proces este nulitatea unor hotărâri judecătorești, sentințe și încheieri, pronunțate în procedura specifică infiintarii unei fundații și a modificarilor ulterioare ale actelor de infiintare, pentru motive ce tind la exercitarea unui control jurisdicțional al acestor hotărâri judecătorești.

Sentința de înființare a reclamantei ca persoana juridică și apoi încheierile de modificare a statutului care i-au urmat au fost pronunțate de o instanță de judecată într-o procedură necontencioasă, reglementată prin dispozițiile generale cuprinse în Cartea a III-a a Codului de procedură civilă( art. 331 și urm.).

Astfel, în raport cu art. 331 C.pr.civ., cererile pentru dezlegarea cărora este nevoie de mijlocirea instanței fără însă să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, precum sunt cele privitoare la darea autorizațiilor judecătorești sau de luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire sau asigurare sunt supuse dispozițiilor acestei proceduri.

Conform art. 336 CPC, încheierea prin care se încuviințează cererea este executorie, ea este supusă recursului, respectiv apelului, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2005 (art. I pct. 59). Termenul pentru exercitarea căii de atac curge de la pronunțare pentru cei care au fost de față și de la comunicare pentru cei care au lipsit, iar calea de atac poate fi exercitată de "orice persoană interesată chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea cererii";.

Sub aspectul căilor de atac, posibilitatea exercitării recursului( apelul,conform NCPC), exclude admisibilitatea actiunii in nulitate și aceasta intrucât este de principiu ca hotarârile judecătoresti, fără a distige in funcție de procedura in care au fost emise, pot fi desfiintate sau modificate numai in căile de atac prevăzute de lege si exercitate in condițiile legii, aceasta fiind procedura obisnuită de atac in materie judiciara.

În acest context, Curtea reține că pârâta apelantă avea dreptul de a exercita calea legală de atac împotriva tuturor acestor hotărâri a căror nulitate o invocă în prezent și nu a uzat de recurs, cu toate că în cursul actualului proces, început în anul 2001, a avut cunoștință de hotărârile pronunțate în procedura necontencioasa, acestea fiind depuse de reclamantă la dosar. Partea nu a dovedit că s-a aflat în imposibilitatea să exercite calea de atac a recursului care se afla la dispoziția sa.

Mai mult, Curtea observă că ceea ce s-a invocat pe cale incidentală este excepția nulității hotărârilor de înființare și modificare a Statutului Fundației, iar nu inopozabilitatea acestor hotărâri, o sancțiune distinctă ce poate fi invocată în apărare de terții lezați prin hotărârea pronunțată într-un proces in care nu au avut calitatea de părți.

Acceptându-se premisa că încheierile in materie necontencioasă nu au autoritatea lucrului judecat, instanța putând reveni asupra măsurilor dispuse, nu s-ar putea concluziona, in mod corect, că se poate reveni asupra acestor incheieri nelimitat, fiind in mod absolut lipsite de stabilitate, sub aspect juridic. Aceste incheieri pot fi retractate de către instanță, in anumite limite și numai dacă circumstantele care au stat la baza emiterii lor s-au schimbat.Retractarea unor astfel de incheieri este posibilă sub condiția ca prin acesta să nu fie lezate ori periclitate drepturile subiective dobândite ulterior in considerarea lor. Așadar, titularul unei cereri respinse intr-o procedură necontencioasă o poate reitera, in

aceeasi procedură, numai dacă se prevalează de temeiuri de drept ori de fapt noi sau chiar de argumente noi.

Din acestă perspectivă, se reține că în ceea ce privește nulitatea actelor adiționale și a hotărârilor Fundației aceasta a fost invocată și în procesele anterioare, relevantă fiind împrejurarea că sentința civilă nr. 1650 din_ a Judecătoriei S. , rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. decizia civilă nr.584/R din 11 martie 2009 a Curții de Apel C. este opozabilă inclusiv pârâtei

R. N. a P. R. SA, care a avut calitatea de intervenientă în acest proces, statuările instanței de recurs cu privire la legalitatea modificărilor aduse actelor constitutive ale Fundației impunându-se cu autoritate de lucru judecat. Ceea ce s-a susținut in mod constant, ca motiv de nulitate și chiar de dizolvare a Fundației este lipsa identității și a continuității între reclamantă și vechea Fundație a F. ui B. O. Român al B., de natură să confere un caracter ilicit scopului funcționării acesteia, axat pe insusirea fara drept a unui patrimoniu. Aceasta lipsa de identitate si de continuitate intre cele doua persoane juridice a fost in mod repetitiv afirmată de pârâții în proces și reprezintă esență cauzelor de nulitate susținute in raport cu actul de infiintare al Fundatiei si cu actele succcesive de modificare, toate menite sa creeze aparenta unei false identități.

Intr-adevăr, una dintre condițiile esențiale de legitimare procesuală activă a reclamantei in procesul de revendicare imobiliară a bunurilor preluate abuziv de stat este reprezentată de constatarea, prin hotărâre judecătoreasca, a faptului că este una și aceeași persoana juridica cu cea desființată. Este vorba despre o hotărâre care, în urma administrării de probe, la capătul unei verificări jurisdicționale de fond, stabilește că, într-adevăr, identitatea cerută de lege se verifică.

Atunci când hotărârea judecătorească nu întrunește aceste cerințe, mărginindu-se la a constata că prin actul ei de înființare sau statut persoana

juridică se autodeclară succesoare ori continuatoare a vechii persoane juridice și, implicit, proprietarul bunurilor care au aparținut acesteia, fără însă ca instanța să facă verificări de fond privitoare la existența identității juridice între cele două entități, trebuie considerat ca cerință nu este îndeplinită.

În procesul de față, este adevărat că prin încheierile evocate de autorii exceptiei s-au facut astfel de constatări,acordându-se personalitate juridică Fundației și incuviințăndu-se modicări ale statutului, conform actelor adiționale succesive, fără a se verifica, in concret, calitatea reclamantei de succesoare a entității arătate în dispozitiv, făcând referire exclusiv la mențiunea statutară prin care reclamanta se autodeclară succesoare.

Nu poate fi omisă, insă, imprejurarea că, prin decizia de casare nr.2368/15 martie 2011 a Inaltei Curti de C. si Justitie a fost invocată, sub acest aspect, o hotărâre judecătorească irevocabilă, pronunțată in procedura necontencioasă, specifică prezentei actiuni in revendicare, si anume incheierea din 17 septembrie 2001 a Tribunalului S., pronunțată în dosarul civil nr.3631/2001, in primul ciclu procesual. Prin urmare, Curtea este obligată să rețină existenta unei hotărâri judecătorești care a stabilit, în cadrul unei verificări jurisdicționale, existența identității între fosta și actuala entitate juridică, iar nu doar existența unei hotărâri care nu se fundamentează pe o verificare jurisdicțională, ci pe constatarea conținutului unei clauze statutare prin care persoana juridică își afirmă ea însăși, în mod unilateral, o anumită calitate.

Mai mult decât atât, un control judiciar al hotărârii de inființare și a celor prin care s-a luat act de modificările aduse statutului fundației a avut loc in cele trei procese declansate de F. Pro F. 1946 "S. "; S., având ca obiect dizolvarea Fundației, nulitatea acelor constitutive si atuturor celor de modificare a statutului si respectiv dizolvare., procese finalizate prin pronunțarea unor hotarâri judecătoresti irevocabile si investite cu puterea lucrului judecat.

Pentru toate cele ce preced, excepția nulității se va respinge ca neîntemeiată.

Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 lit. r din Legea nr. 146/1997

, invocată și susținută pe parcursul procesului de P.

județului S., Curtea reamintește că în ședința publică din_ această parte a declarat că înțelege să renunțe la susținerea excepției, astfel încât, constatând că actul de dispoziție al părții a fost facut cu respectarea condițiile procedurale în vigoare, s-a luat act de această renunțare prin încheierea din _

B.F. dreptului dedus judecății

În fața Curții de Apel C., la termenul de judecată din data de 04 noiembrie 2011, avocatul ales al reclamantei apelante depune la dosar o precizare a cererii introductive de instanță, arătând că înțelege să susțină ca temei juridic al cererii și dispozițiile art. 563 din Noul Cod civil, intrate în vigoare în cursul procesului.

Sub aspectul legii civile substanțiale incidente, Curtea înțelege să invoce dispozițiile art. 6 alin. 1 NCC, conform cărora legea civilă este aplicabilă cât timp ea este în vigoare, ea nu are putere retroactivă.

Actele și faptele juridice, încheiate sau, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii lor sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.

Textul normativ evocat consacră principiul constituțional al neretroactivități legii civile noi, în sensul că legea civilă nu se aplică situațiilor juridice trecute, ci numai celor ivite după intrarea sa în vigoare.

Întrucât legea civilă nouă nu admite excepții de la acest principiu, pentru domeniul apărării dreptului de proprietate privată, legalitatea pretențiilor reclamantei urmează a se aprecia în raport cu dispozițiile Codului civil din 1864, în reglementarea pe care acesta a dat-o acțiunii în revendicare (art. 480, 481 C.civ.), precum și în raport cu ceea ce doctrina și jurisprudența au aceptat cu caracter unitar în materie.

Reclamanta a învestit instanța de judecată cu soluționarea unei acțiuni de drept comun în revendicare imobiliară, pretinzând, în esență, că are un drept de proprietate asupra bunurilor imobile revendicate (166.813,50 hectare teren cu vegetație forestieră, precum și construcțiile necesare administrării pădurilor ocoale silvice și cantoane), fiind continuatorea în drepturi a F. ui B. O. Român, iar aceste bunuri se află, astăzi, în stăpânirea materiala a pârâtei R. N. a P. R. - D. SS .

Acțiunea în revendicare este mijlocul specific de apărare a dreptului de proprietate privată, prin care cel care se pretinde titular al unui astfel de drept, fără a avea stăpânirea materială a bunului, cheamă în judecată pe cel care are stăpânirea bunului, cerând instanței să îi recunoască dreptul de proprietate și, urmare acestei recunoașteri, să îi restituie stăpânirea materială a bunului revendicat.

Fiind o acțiune în realizarea dreptului, revendicarea presupune în mod necesar dovada existenței dreptului de proprietate sau a oricărui alt drept real în

litigiu, în patromoniul reclamantului. Calitatea de proprietar al bunului urmează, așadar, a se stabili în urma judecății, o astfel de statuare având importanță în momentul soluționării acțiunii în revendicare.

Totodată, sub aspect probatoriu, trebuie să se dovedească că bunul a ieșit din posesia reclamantului și că el este stăpânit fără drept de pârâtul chemat în judecată.

Obligația de a face dovada dreptului de proprietate pretins precum și a faptului posesiei exercitată fără drept de pârât aparține întotdeauna reclamantului, în virtutea principiului actori incubit probatio, expresie a regulii consacrată juridic în cuprinsul art. 1169 C.civ.: "Cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească";. Având elementul corpus, al stăpanirii materiale a bunului, pârâtul beneficiază de prezumția de proprietate, a exercitării posesiei sub nume de proprietar, astfel că, în faza inițială a procesului, pârâtul nu are nicio sarcină probatorie. Chiar și în ipoteza în care pârâtul ar contesta că deține bunul, reclamantul este cel care trebuie să dovedească faptul material al posesiei exercitate de pârât.

Sub aspectul mijloacelor de probă, trebuie subliniat că ele diferă, după cum bunul imobil revendicat este sau nu înscris în cartea funciară.

În teritoriile supuse regimului de publicitate imobiliară prin cărți funciare, regim guvernat, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, de regula dobândirii dreptului de proprietate numai prin înscriere în cartea funciară (art. 17 alin.1, Decretul-lege nr. 115/1938), dovada dreptului de propreitate se face cu extrasul de carte funciară. Actul sau faptul juridic care a servit la dobândirea dreptului de proprietate nu face dovada acestuia, ci doar justifică înscrierea în cartea funciară. Dreptul real se prezumă că exista în folosul persoanei înscrise în cartea funciară și o astfel de prezumție înlătură prezumția de proprietar care operează în favoarea posesorului, pentru imobilele înscrise în cartea funciară. Este adevărat că proba contrară poate fi făcută de pârâtul în proces invocând dobândirea dreptului de proprietate prin mijloace originare, cele care exclud o transmisiune anterioară a dreptului, mijloace care nu necesită înscrierea în cartea funciară pentru dobândirea deplină a dreptului (moștenire, accesiune, vânzare silită, expropriere, art.26, Decretul-lege nr.115/1938).

Pentru imobilele neînscrise în cartea funciară, dovada se face cu titlurile de proprietate, adică toate acele acte translative de proprietate și translative de drepturi, inclusiv hotărâri judecătorești susceptibile de a produce un astfel de efect.

Din această perspectivă, proba dreptului de proprietate poate fi dificilă, pentru că în cazul modurilor derivate de dobândire a proprietății, reclamantul acțiunii în revendicare este obligat să probeze nu doar titlu său, respectiv actul juridic prin care i s-a transmis dreptul de proprietate pretins, ci și titlurile autorilor anteriori, până la autorul care poate justifica dobândirea dreptului de proprietate printr-un mod originar. Numai dacă se poate face dovada acestui lanț de transmisiuni succesive se înlătură incertitudinile cu privire la existența dreptului de proprietate asupra imobilului în patrimoniul reclamantului.

Curtea evocă, totodată, ipoteza în care titlurile de dobândire ale părților provin de la autori diferiți și se pune problema de a stabili care dintre aceștia este adevăratul proprietar sau care beneficiază de aparențe mai puternice că este proprietar. Stabilirea autorului ce are calitatea de proprietar sau prezintă cele mai puternice aparențe în acest sens este o operație juridică absolută necesară, intrucat nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât el însuși are.

În sfarsit, in situația în care acțiunea în revendicare imobiliară vizează un bun care intră în sfera de aplicare a unei legi speciale reparatorii, doctrina și mai apoi jurisprudența au acceptat, cu caracter majoritar, că ea este admisibilă în principiu, atunci când a fost promovată înainte de intrarea în vigoare a procedurii sperciale, dar poate fi admisă numai în măsura în care este vorba despre un imobil preluat de stat fără titlu valabil. Atâta timp cât nu există o lege specială de restituire, evident dreptul comun este aplicabil, în raport cu dispozițiile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 213/1998. Pe fond, însă, o astfel de acțiune ar putea fi admisă numai dacă se dovedește că este vorba despre un imobil preluat fără titlu valabil, pentru că numai într-o astfel de ipoteză se poate considera că nu a avut loc o transmisiune valabilă a dreptului de proprietate, că acesta a rămas în patrimoniul reclamantului și poate fi, în consecință, protejat prin acțiunea în revendicare de drept comun.

Aplicând această construcție juridică pur teoretică, specifică acțiunii în revendicare imobiliară, la elementele concrete ale speței date, instanța reține că reclamanta în proces a promovat prezenta acțiune de drept comun în anul 2001, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 și a Legii nr. 247/2005. Reclamanta pretinde că are un drept de proprietate asupra bunurilor imobile deținute de pârâtă în calitate de administrator al statului, bunuri care au fost preluate de stat "fără titlu valabil";, în anul 1949, prin efectul Decretului nr. 273/_ și a Legii nr. 119/1948, acte normative contrare normelor constituționale atunci în vigoare și care nu au fost publicate în Monitorul Oficial(cu referire la Decretul nr. 273/1949), fiind astfel lipsite de orice efecte juridice.

În raport cu cele mai sus evocate, sub aspect probator, reclamantei îi revine obligația în proces de a dovedi identitatea dintre cele două persoane juridice implicate, respectiv reclamanta și F. B. O. Român al B., cu alte cuvinte, continuitatea în drepturi, iar pe de altă parte, titlul autorului anterior asupra bunurilor revendicate.

Sub aspectul continuității în drepturi, prin Decizia de casare nr. 2368 din_, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr._, se statuează cu putere de lucru judecat, textual: "În ceea ce privește calitatea reclamantului de continuator al vechii persoane juridice, curtea de apel a reținut corect că acest aspect a fost soluționat irevocabil prin hotărâre judecătorească. Prin decizia nr. 4401/_, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție - Secția Civilă s-a statuat, în contradictoriu cu pârâții S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și D. SS că reclamantul F. B. O. Român al B. este continuatorul proprietarului tabular cu motivarea că această excepție a fost respinsă, ca nefondată de Tribunalul Suceava - Secția Civilă, prin încheierea din_, pronunțată în dosarul nr. 3631/2001, încheiere ce nu a fost atacată cu apel de către niciuna din părțile în litigiu astfel încât această problemă a fost soluționată irevocabil la instanța de fond";.

Cât privește titlul de proprietate al autorului anterior al reclamantei, fiind vorba despre bunuri imobile supuse regimului de evidență prin cărți funciare, reclamanta se prevalează de prezumția de proprietar, afirmând că dreptul real există înscris în cărțile funciare cu privire la bunurile revendicate, în folosul autorului său.

În acest context, Curtea observă, în principal, faptul că numai pentru o parte din bunurile imobile revendicate s-au depus coli funciare la dosar, că numai pentru o parte din bunurile revendicate apare înscris în foaia de proprietate F. B. O. Român al B., fără a se menționa în mod

expres că are calitatea de proprietar deplin și, de regulă, fără nicio mențiune la titlul de întabulare.Celelalte imobile au menționat în foaia de proprietate S. Român, cu titlul de lege, și pentru aceste înscrieri s-a cerut rectificarea cărții funciare, ca acțiune accesorie grefată pe revendicarea imobiliară.

Mai mult decât atât, observă Curtea că toate înscrierile în cartea funciară au operat în favoarea F. ui B. O. Român al B. anterior aplicării în Bucovina a Decretului-lege nr. 115/1938, privind unificarea dispozițiilor privind cărțile funciare, acesta fiind pus în aplicare în această provincie prin Decretul- lege nr. 511/_, iar în Transilvania prin Legea nr. 241/1947.

Acest act normativ constituie temeiul cărților funciare și instituie sistemul foilor reale, caracterizat prin aceea ca fiecare imobil are o carte funciară distinctă, în care se menționează toate actele juridice privin imobilul. Se pot schimba proprietarii sau titularii altor drepturi reale, orice modificare introducându-se în această carte funciară unică, care privește exclusiv înregistrările care privesc un singur imobil și exclude posibilitatea înscrierii drepturilor pe care proprietarul tabular le are asupra altor imobile.Cartea funciară constă din trei file: A, B, C, în care foaia A conține descrierea imobilului, foaia B conține înscrierile privitoare la dreptul de proprietate, iar foaia C cuprinde sarcinile ce grevează imobilul. La rândul ei, foaia B de proprietate se compune din trei rubrici: în prima se trece numărul de ordine, în a doua numărul încheierii de carte funciară prin care s-a ordonat înscrierea, numele proprietarului, înscrierea pentru transcrierea dreptului, notarea proceselor privind drepturile de proprietate, iar în rubrica a treia se trec observațiile și numărul cărții funciare noi, în caz de transcriere a imobilului într-o altă carte funciară.

Întrucât Decretul-lege nr. 115/1938 a fost pus în aplicare în Bucovina începân cu data de_, este util a se reține că până la această dată, în Bucovina, s-a aplicat legislatia austriacă, respectiv Codul Civil Austriac, prin Legea nr. 478/1938 extinzându-se în tot cuprinsul B. aplicarea legilor civle, comerciale și penale din Vechiul Regat al României.

Or, Codul Civil austriac definește noțiunea de proprietate în cuprinsul Capitolului II, care reglementează și regimul juridic al acțiunilor referitoare la dreptul de proprietate. În raport cu dispozițiile art. 353 din Codul Civil austriac, proprietatea, în înțelesul obiectiv, reprezintă tot ceea ce aparține cuiva, toate lucrurile sale corporale și incorporale, iar în raport cu art. 354 din același Cod, proprietatea în înțelesul subiectiv este facultatea de a dispune după libera voință de substanța și folosurile unui lucru și de a exclude de la aceasta orice altă persoană. Art. 357 precizează că dreptul de proprietate poate fi desăvârșit atunci când una și aceeași persoană are atât un drept asupra substanței lucrurilor, cât și un drept asupra folosurilor și poate fi nedesăvârșit când cele două atribute ale proprietății nu se regăsesc în una și aceeași persoană, cel dintâi numindu-se proprietar direct, iar cel de-al doilea proprietar util. Această separare a dreptului asupra substanței de dreptul asupra folosurilor este posibilă fie prin voința proprietarului, fie prin dispozițiile legii (art. 359).

Esențiale sunt și dispozițiile art. 1126 din Codul civil austriac, conform cărora proprietatea împărțită a unui bun imobiliar nu se pot dobândi decât prin întabulare în cărțile funciare sau în registrele publice întocmai ca și deplina proprietate. Un titlu valabil dă numai un drept personal contra persoanei obligate, iar nu un drept real contra celui de al treilea. În consecință, rezultă, din

interpretarea textului de lege că atât dreptul de proprietate directă, purtând asupra substanței lucrului, cât și dreptul de proprietate utilă, asupra folosinței lucrului, se dobândește prin întabularea în cărțile funciare.

Așa fiind, înscrierea unei persoane în foaia A, de proprietate a cărtii funciare, fără nicio altă mențiune referitoare la titlul inscrierii, în contextul aplicării Codului Civil austriac, nu poate conduce la concluzia fermă a deținerii unei depline proprietăți asupra bunului, fiind posibil ca această înscriere să releve o proprietate împărțită, un proprietar util, care are doar folosința bunului înscris.

În continuare, art. 1127-1130 C.civ. austriac reglementează drepturile și obligațiile proprietarului direct și cele ale proprietarului util, acesta din urmă având inclusiv dreptul de dispoziție cu privire la partea cuvenită lui, respectiv dreptul de a înstrăina proprietatea utilă, fără a avea consimțământul proprietarului direct.

În concluzie, menționarea F. ui B. O. Român al B. în foaia de proprietate a unora dintre colile funciare depuse de reclamantă nu creează prezumția de proprietate deplina, nici chiar de proprietate directa, în înțelesul Codul civil austriac, ale cărei norme erau incidente la momentul înscrierii, fiind posibil, așa după cum s-a arătat, ca F. să fi fost doar un proprietar util, care avea exclusiv folosinta bunului inscris. În absența titlurilor de întabulare, care nu sunt menționate în colile funciare și nici nu au fost depuse distinct de reclamantă, fiind vorba despre documente extrem de vechi, așa după cum relevă mențiunile referitoare la data întabulării, apare absolut necesară o analiză a contextului istoric în care au operat aceste înscrieri în cartea funciară în favoarea

F. ui B. O. Român al B. . O astfel de analiză va permite și un răspuns la chestiunea fundamentală în litigiu, aceea legată de momentul preluarii și de titlul preluării bunurilor in litigiu de către S. Român.

În urma analizei și sintezei documentelor și studiilor istorice depuse de părți în dosar (dosar nr. 3631/2001 - pag. 13; dosar nr. 5962/2001 - pag. 22; dosar nr. 2105/2003 - pag. 7, pag. 33, pag. 44, pag. 54; dosar nr. 2705/c/2006

- pag. 35, pag. 213-220, pag. 283; dosar nr._ - pag. 8, pag. 35; dosar nr._ - pag. 114; dosarul Curții de Apel C. ), precum și a celor identificate de instanță ( Ion N. ,Istoria fondului bisericesc din Bucovina,Cernăuți,1921 ;Keith Hitchins, România 1866-1947, Editura Humanitas B., 1998; Mihai Iacobescu, Din Istoria B. , Editura Academiei Române, B., 1993; Sorin

Teodor Clipa, F. B. al B. și lichidarea lui: 1948- 1949, Editura Universității Ș. cel M., S., 2006; Harm Keneting, The Catholic Enlightenment in Austria end the Hasburgic Lands, Editura Brill, 2010), se rețin următoarele:

În urma Convenției din mai 1775 și a Tratatului din 25 februarie 1777, încheiat între Poarta Otomană și Austria, partea de nord a Moldovei a fost alipită la țările Imperiului Habsburgic.

Cu prilejul recensământului realizat în anul 1776, s-a stabilit că pe teritoriul anexat la Austria, numit Bucovina (Bukowina sau Buchenland), existau 34 de mănăstiri și schituri care aveau în posesie 267 de moșii cu 20 de munți ce reprezentau aproximativ 63% din întreaga suprafață a B., la care se adăuga un număr mare de moșii aflate dincolo de Cordon în Moldova, în Raiaua Hotinului și Basarabia (Sorin Toader Clipa, op.cit., pag. 15).

După urcarea pe tron a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), a fost pus în aplicare planul său de reforme anticlericale și antimonastice, cunoscute sub numele de "reformele iozefine sau iozefinism";. S-a dispus ca mănăstirile să fie desființate, iar averile acestora să treacă în administrarea statului, alcătuind un fond religios pentru întreținerea clerului, a școlilor și spre binele omenirii. Iosefinismul judeca valoarea mănăstirilor nu după viața contemplativă de

rugăciune, ci după rentabilitatea economică, poruncind simplitate și economie chiar în privința săvârșirii cultului divin.

Potrivit documentelor istorice, prin Decretul din 12 ianuarie 1782, s-a hotărât desființarea mănăstirilor de pe întreg teritoriul monarhiei austriece și secularizarea acestora. În mai 1783, se trece în cea de a doua etapă a secularizării, fiind desființate între 700 și 800 de mănăstiri, până în anul 1787. Cu acest prilej, a fost creat la nivel central un organism denumit "Geistliche Hofkommission";, care a preluat proprietățile secularizate, având un departament special denumit "Commission for Abolition";. Bunurile mănăstirilor au fost comasate în așa numitele "Religious fonds"; ale "Geistliche Hofkommission";, din acestea plătindu-se alocațiile călugărilor și măicuțelor (Harm Klueting, op.cit.,pag. 149-150).

"În aceste condiții, nu au putut rămâne neobservate nici întinsele moșii mănăstirești din Bucovina, care însumau 2/3 din întreaga suprafață a țării"; (Sorin Toader Clipa, op.cit., pag. 26).

Noua provincie deținea o mare bogăție publică sub formă de păduri, fânețe și pajiști, moșii și sate aflate în proprietatea Arhiepiscopiei de Rădăuți, a mănăstirilor și a schiturilor, toată această avere provenind din daniile făcute așezămintelor religioase de către Domnii Moldovei, clerul și boierii români începând cu secolul al V-lea.

În ianuarie 1782, guvernatorul militar al noii provincii, baronul Erzenberg, l-a instalat pe episcopul Dosoftei la Cernăuți, iar începând cu anul 1782 a înființat o comisie de hotărnicie având drept scop stabilirea cu exactitate a moșiilor mănăstirești și delimitarea lor pentru concentrarea moșiilor într-un fond religios specific aceste provincii. În același sens, Ion N. reține în operele sale sale că noua administrație văzând Bucovina slab populară (7 locuitori/mp) și cu atâtea bogății nefolosite, face împăratului Iosif al II-lea propunerea de restrângere a numărului de mănăstiri și schituri și secularizarea tuturor averilor mănăstirești. Pentru a nu crea revolta supușilor, aproape în totalitate de religie ortodoxă, s-a încercat convingerea episcopului Dosoftei să cedeze de bună voie statului averea Episcopiei de Rădăuți, iar pe de altă parte să fie de acord cu reducerea numărului de mănăstiri la 3, acestea putând să primească un număr de maxim 25 de călugări fiecare.

În acest context, prin Hotărârea din_ , Împăratul Iosif al II-lea a hotărât "înkammerarea moșiilor și reducerea mănăstirilor";, dar numai astfel ca

"veniturile să se folosească pentru binele coreligionarilor din provincia în care s- au înkammerat moșiile";. Inventarierea bunurilor religioase a început imediat, în anul 1782 de către comisia de stat menționată mai sus, denumită "Commission

for Abolition";.

Încamerarea reprezintă un act de trecere în proprietatea statului a averilor, prin aceasta realizându-se extinderea și în Bucovina a concepției austriece cu privire la natura proprietății în ceea ce privește averile bisericilor și cultelor religioase. Împăratul Iosif al II-lea explica această concepție în cuprinsul rezoluției nr. 2982 din 24 martie 1783: "În Ungaria, ca și în celelalte provincii, averile sunt proprietatea deosebită a colectivității, numai uzufructul lor este al episcopilor, prelaților, mănăstirilor sau beneficiarilor în scopul ca aceștia să își poată îndeplini cu ajutorul lor datoria pe care o are fiecare. În consecință, acești uzufructuari să nu aibă alte drepturi de proprietate nici să pomenească de vreun drept de moștenire sau de vreo altă prerogativă sau privilegiu ....";

De altfel, în același sens, în Codul civil austriac, art. 287, se stipula că aparține statului tot ce e menit să procure veniturile necesare pentru

îndestularea nevoile acestora, precum sunt: dreptul de a bate monedă, veniturile poștelor, alte drepturi regaliene, bunurile kammerale, minele, salinele, contribuțiile și vămile, toate constituie averea statului.

Codul civil general austriac a fost pus în vigoare în toate țările de limbă germană aparținătoare Austriei, inclusiv în Bucovina, prin patenta imperială nr. 496 din 1 iunie 1811, cu aplicare de la 1 ianuarie 1812. În Transilvania, Codul civil austriac a fost introdus cu Patenta imperială din_, nr. 99 și cu dată de aplicare 1 septembrie 1853. Prin urmare, Codul civil austriac s-a aplicat pe întreg teritoriul B. și în întreg teritoriul Ardealului, aici cu legile referitoare elaborate de S. ungar și exceptând comunele care s-au încorporat Ardealului în baza Legilor XXIII; 1776 și I; 1877, unde a rămas în vigoare dreptul privat ungar (comune situate în circumscripția Curții de Apel C. și în circumscripția Curții de Apel T. ).

F. religios a fost constituit oficial în Bucovina prin Hotărârea imperială din 19 iunie 1783 cu numele exact de Fond religionar greco-oriental al B. (Der griechisch-orietalische Religionsfond der Bukowina), Iosif al II-lea decretând:

"fără amânare să se reducă numărul mănăstirilor, iar pământurile și fondurile să treacă sub povățuirea stăpânirii împărătești și crăiești. Averea preoților care nu trăiesc în Bucovina să întrețină clerul ortodox și să se creeze cel puțin o școală, fie la Cernăuți, fie la S., iar restul să se întrebuințeze pentru scopuri folositoare";.

In ciuda protestelor egumenilor, numărul de așezăminte bisericești s-a redus de la 25 la 3 (rămân mănăstirile Putna, Sucevița, Dragomirna), iar averea acestora, inclusiv cea din Moldova, a trecut sub administrația statului austriac. Pe baza unei înțelegeri cu episcopul Dosoftei, au trecut (în 1789) în proprietatea Curții imperiale din Viena și moșiile episcopiei din Rădăuți. F. B. nou- creat prin hotărârea imperială din 19 iunie 1783 cuprindea in sine toate averile mobile și imobile ale episcopiei de Rădăuți și ale tuturor mănăstirilor și schiturilor bucovinene.

Atât lucrările de specialitate întocmite sub patronajul Mitropoliei B. și a Administrației F. ui B., cât și în special lucrarea "Istoria B. "; a istoricului academician Ion N. menționează cereri exprese ale egumenilor mănăstirilor Putna, Humor, Sucevița, Voroneț, Dragomirna, Solea de a li se permite a părăsi țara "cu toți călugării din toate mănăstirile". Acest fapt, deși neacceptă oficial, s-a produs, "unii dintre egumeni, ca M. de la Voroneț, Benedict de la Moldovița, Meletie de la Sf I., Teofilact de la Horecea ridicară ce putură din averile mișcătoare ale mănăstirilor și fugiră peste graniță în Moldova. Antonie de la Humor și Inochentie de la Voroneț, urmașul lui M., cu Antioh de la Sucevița și Artemon de la Solea fură expulzați în Moldova, iar toți ceilalți ale căror mănăstiri și schituri fură desființate trecură și ei cu întreg soborul postrigului lor în Moldova, oploșindu-se la mănăstirile de acolo ".

Rezultă că după emiterea sus mentionatei hotărâri imperiale, ca act normativ al Curții militare de la Viena, toate mănăstirile care funcționaseră, în afară de Putna, Sucevița și Dragormira au fost desființate, iar averile lor confiscate.

Ulterior, și episcopul Dosoftei consimte să cedeze întinsa avere episcopală ce se întindea de la Vicov până la Straja către Stat, sub condiția ca acesta să asigure salariile și celelalte drepturi preoților și călugărilor din Episcopie. Este de subliniat că din acel moment membrii clerului din Bucovina, primii dintr-o regiune ortodoxă, au beneficiat de venituri certe si sigure asigurate de către Stat( Ion N. ).

Printr-o Ordonanță din anul 1785

, Iosif al II-lea stabilea ca episcopul ortodox să fie avizat nu numai asupra bilanțurilor anuale ale F. ui, ci să fie totdeauna invitat și consultat și asupra chestiunilor mai importante ce intră în componența organelor administrative ale F. ui. Această dispoziție nu a fost însă întotdeauna respectată, mai ales pe timpul cât Bucovina a făcut parte integrantă din Galiția (1786-1849).

Hotărârea asupra tuturor chestiunilor privitoare la administrația, conservarea și folosirea mijloacelor F. ui bisericesc era rezervată exclusiv Coroanei. Nici parlamentul din Viena, nici Dieta provincială din Cernăuți și nici Congresul bisericesc, care fusese convocat în mai multe rânduri, nu aveau niciun drept de control sau legislație asupra F. ui. Bugetul anual se comunica Consistoriului episcopal, care era invitat să se pronunțe și asupra fiecărei cereri care angaja mijloacele F. ui cu o sumă extrabugetară ce depășea 200 de coroane. Guvernul nu era obligat însă să tină seama de părerea consistoriului.

F. a fost reglementat definitiv prin Regulamentul duhovnicesc din 29 aprilie 1786 (Geistliche Regierungsplan), care viza chestiunile ortodoxe din Bucovina, inclusiv toate stăpânirile și fondurile de pe intreg teritoriul imperiului. austriacă.

Regulamentul definea F. bisericesc astfel: "sub numirea de Fond religios se înțelege întreaga avere destinată pentru întreținerea religiunii. Aceste averi ale fondului constau în bani gata sau în natura, adică averi mănăstirești mișcătoare sau nemișcătoare. Veniturile rezultate din acestea intră cu destinație precisă în casa religioasă și se valorifică absolut prin plata cheltuielilor de întreținere necesară pentru personalul bisericesc și pentru coli și numai pentru binele clerului, al religiei și al omenirii. Voievodul landului (domnul țării) care are obligația de a se îngriji în general de prosperitatea acestuia, este domnul protector al F. ui religios, administrarea, supravegherea și întreținerea fondului destinat în mod special celor duhovnicești și școlilor, atârnă numai de dispoziția lui. Chestiunile acestui Fond religios sunt permanent afaceri oficiale, iar apărarea drepturilor și intereselor F. ui religios cade în seama funcționarilor statului. Așadar, toate documentele obligațiunile, scrisorile și oricare alte scrieri care pot servi ca documente sau care ating chestiunile fondului religios au caracterul de acte publice, stau sub supravegherea organelor oficiale și se vor păstra în visteria

F. ui"; (Sorin Toader Clipa și I.N., op.cit.).

F. era, așadar, întreaga avere destinată pentru întreținerea religiunii, constituit în vederea misiunii încredințate, afirmată explicit de Iosif al II- lea:";Averea preoților care nu trăiesc în Bucovina să întrețină clerul ortodox și să se creeze cel puțin o școală, fie la Cernăuți, fie la S., iar restul să se

întrebuințeze pentru binele clerului, al religiunii si al omenirii."( I.N. )

În anul 1786, patrimoniul F. ui era constituit din 109 moșii și sate și 28 de munți, pe care trăiau 36580 suflete, ceea ce reprezenta, după I. N., o proporție de peste 50% din populația B., existentă la încorporarea ei de către Austria. Majoritatea covârșitoare a acestei populații era românească, cu excepția unui număr redus de ruteni (ucraineni) pe domeniul Cizmei și de huțani pe braniștile mănăstirii Putna, imigrați din Galiția vecină. După instaurarea administrației austriece și constituirea F. ui, averile bisericilor și mănăstirilor din Bucovina au fost inventariate și trecute în administrarea F. ui, statul austriac urmărind să mențină aceste proprietăți pentru a obține cât mai mult profit și în scopuri politice (Mihai Iacobescu, op.cit., pag. 195-196).

Patrimoniul F. ui a variat în decursul timpului datorită vânzării unor proprietăți, lichidării servitutilor și reformelor agrare, dar și prin achiziții de terenuri noi.

Averea imobiliară a F. ui consta din păduri, domenii, mine, stabilimente balneare, crescătorii de pești ș.a.

În același sens, documentele istorice rețin: "F. bisericesc din Bucovina s-a format din donațiunile domnești ale așezămintelor bisericești și din sumele realizate pe urma, lichidării proprietăților din Moldova în forma aceasta fondul ființează din toamna anului 1783. Dară organizația definitivă o primi fondul numai la 29 aprilie 1786 prin dispozițiile așa numitului Regulament duhovnicesc. Ctitorii fondului sunt vechii Domni, mitropoliți, episcopi și ieri români din Moldova, organizatorul fondului este împăratul Iosif al II-lea". (I. N., pag. 29).

Prin decizia imperială din_

, Bucovina a fost alipită la Galiția Polono- ruteană fiind al 19-lea cerc administrativ al acesteia, iar administrația militară a fost înlocuită cu una civilă galițiană, până la 1861, când Bucovina și-a recăpătat autonomia, ca land de coroană cu titlul de ducat. F. bisericesc din Bucovina a trecut și el în subordinea locotenților imperiali de la Lemberg, Consistoriul catolic galițian administrându-l prin D. de finanțe. În această perioadă, moșiile mănăstirești au fost înstrăinate, fie prin vânzări la prețuri derizorii, fie prin colonizări masive cu ruteni din Galiția, nemți, unguri, poloni, lipoveni, slovaci. Întocmit fiind un plan de colonizare masivă a B., care avea drept scop germanizarea acestei provincii, o mare parte din moșiile folosite de F. bisericesc a fost parcelată și pusă la dispoziția coloniștilor aduși aici de Guvernul Austriac.Spre exemplu, între anii 1775 și 1779 numărul familiilor de ruteni veniți din Galiția a crescut de 11.421 la 29.968, la sosirea lor în Bucovina primind până la 20 ha pământ, lemn pentru construcția de locuințe și alte scutiri și înlesniri (Sorin Toader Clipa, pag. 37).

Același autor reține că în perioada crizei financiare a Imperiului Habsburgic de la începutul secolului XIX, Guvernul galițian a dat o hotărâre, la_, în baza căreia a fost vânduta o bună parte din moșiile mănăstirești, averile fundațiunilor și ale mănăstirilor, banii proveniți din vânzări fiind folosiți pentru redresarea economică a statului.

Așadar, după constituirea F. ui, definitivată în anul 1776, o scurtă perioadă s-a aflat în administrare militară, iar apoi a trecut în administrarea Consistoriului catolic din Lemberg, primind, în anul 1870, o administrație proprie. Proprietățile fondului au fost administrate și exploatate prin directori civili sau militari, la conducere fiind instalați funcționari străini, aristocrați loiali administrației austriece, care închiriau moșiile F. ui la prețuri derizorii. Administrația austriacă a favorizat așezarea de coloniști pe domeniile F. ui, acesta transformându-se într-un instrument de colonizare eficient.La_, a fost adoptată o lege prin care moșiile aparținând F. bisericesc puteau fi vândute, în urma acestei măsuri accelerându-se ritmul cu care pământurile au fost înstrăinate strinilor de provincie.În total, au trecut în administrarea F. ui sate cu moșii și circa 20 de munți, păduri, poieni, helștee (Mihai Iacobescu, pag. 195-196 .)

După alegerea Dietei B., în perioada când Bucovina a exista ca ducat autonom (1861 - 1918), F. bisericesc a trecut în administrarea guvernatorului țării de la Cernăuți, prin Rezoluția din_ S. austriac precizând că lucrurile cu privire la administrarea F. ui rămân să funcționeze pe mai departe conform Regulamentului de la 1776, prin care se prevedea că "dreptul de administrare, păstrare și utilizare a F. ui religios, potrivit menirii sale, era rezervat

voievodului landului";, iar episcopului i se recunoștea doar dreptul de a administra modul de supraveghere a F. ui.

Împăratul Francisc Iosif I intervine prin Rezoluția din_, reatribuindu- și dreptul de protector al fondului, moștenit de la Iosif al II-lea, cu mențiunea expresă că orice schimbare în acest sens ar aduce atingere drepturilor coroanei.

La 18 martie 1870, se realizează o reformă în ceea ce privește administrarea moșiilor F. ui prin crearea unei instituții subordonată M. ui Agriculturi din Viena, atribuțiile M. ui Cultelor fiind reduse la chestiuni de cult și instruire. Președintele acestei direcții era guvernatorul țării, iar directorul acesteia era numit de împărat, la recomandarea M. ui Agriculturii.

Un nou regulament pentru administrarea fondului B. a fost aprobat prin Decizia imperială din_ ("K. K. Direktion der Guter des Bukoviner grieschisch-orientalischen Religionsfondes in Czernovritz"), precizându-se:

"conducerea și supraveghea supremă a administrației bunurilor F. ui religios greco-oriental din Bucovina se va exercita după principiile stabilite de M.S. Împăratul, prin M. de Agricultură în limitele competenței generale ale ministerelor. Administrația F. ui bisericesc va fi condusă și supravegheată de

M. Agriculturii (art. 1); împăratul Austriei își rezervă dreptul da a aproba bugeturile și bilanțurile anuale pentru toate ramurile administrației acestor bunuri (art. 2); președinte al "Direcției bunurilor F. ui bisericesc ortodox oriental din Bucovina" va fi președintele țării Bucovina, în calitate de șef politic al provinciei (art. 5), iar conducătorul "Direcției bunurilor", directorul bunurilor, numit de către M. Agriculturii (art. 6).

Autoritățile și oficiile ce administrează bunurile F. ui bisericesc sunt considerate autorități și oficii publice de stat, iar personalului său i se aplică fără rezervă legile valabile în general pentru funcționarii statului (art. 22). Ingerințele mitropolitului B. și ale consistoriului său rămân cele precizate în decizia imperială din 2 februarie 1869.

În concluzie, F. bisericesc din Bucovina s-a administrat, pe timpul Austriei, după normele stabilite pentru domeniile Coroanei, cu deosebirea că mijloacele sale se întrebuințau, cel puțin în parte, pentru biserica și școala din Bucovina (I. N., op.cit.).

Regulamentul evocat mai sus a suportat modificări ulterioare, nesemnificative în esența lor, prin Decretul imperial din_ , astfel că acest Regulament rămâne legea-cadru de organizare a F. ui bisericesc, pe tot parcursul stăpânirii imperiale și chiar după al doilea război mondial, până în anul 1925.

Se reține că între anii 1853 - 1907, din bunurile F. ui bisericesc statul a realizat împroprietărirea țăranilor, preluându-se o suprafață de 80.500 hectare teren agricol, pentru care în patrimoniul F. ui a fost depusă suma de 460.000 coroane.

În aceeași perioadă, veniturile F. ui fiind în creștere, administrația F. ui a dispus cumpărarea unor terenuri kammerale ale statului, foste domenii voivodale. Totodată, au fost alocate sume însemnate pentru construirea de biserici și case parohiale. Cu toate aceste transformări pe care proprietățile imobiliare le-au suferit de-a lungul timpului, prin vânzări, colonizări, schimburi, exproprieri și cumpărări, în anul 1918 în patrimoniul F. ui era evidențiată suprafața de 266.352 ha teren ceea ce reprezenta 25,71% din întreaga suprafață a B. (Sorin Toader Clipa, op.cit., pag. 49-60).

Începând cu anul 1910, averea imobiliară a fost împărțită în trei categorii, și anume: păduri, domenii și mine, pădurile F. ui ocupând o suprafață de

250.159 ha, in vreme ce întreaga suprafață împădurită a B. era de 447.888 ha.

Încheind perioada austriacă a existenței F. ui bisericesc, se poate afirma că bunurile acestuia au fost administrate corect și cu pricepere, ceea ce a făcut ca această instituție să ajungă la o stare economică înfloritoare în preajma primului război mondial. F. bisericesc dispunea de mijloace suficiente ca să poată întreține clerul cel mai instruit și mai bine asigurat material din întreaga lume ortodoxă (I. N., op.cit.).

Prin Decretul-lege nr. 3475/_ (M.Of. din_ ), s-a consfințit unirea

B. cu România, consecutiv abdicării Împăratului Carol I, la 11 noiembrie 1918.

Pe toată durata provizoratului, legislația austriacă a rămas în vigoare, astfel că și F. bisericesc din Bucovina a funcționat pe mai departe după vechiul Regulament duhovnicesc de la 29 aprilie 1796, cu modificările aduse acestuia în anii_ ,_ și 1909.

După epuizarea perioadei de provizorat și de relativă autonomie a B. ,

F. bisericesc a trecut prin numeroase schimbări, care pot fi încadrate, după istoricii vremii, în două tendințe opuse: una pentru administrarea patrimoniului

F. ui direct de către biserica ortodoxă bucovineană; a doua pentru trecerea averii F. ui în administrarea statului. Au fost emise mai multe hotărâri cu privire la modul de administrare al F. ui bisericesc. Astfel, prin jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 906 din_, F. B. a trecut din nou sub conducerea Mitropoliei B. și a Consiliului Eparhial statul rezervându-și dreptul de control.

Prin Decretul regal nr. 838 /_, averile F. ui erau trecute iarăși din administrarea bisericii în aceea a M. ui de Cultură, urmând să funcționeze pe mai departe după vechiul Regulament austriac, modificat prin Deciziunea imperială de la 1900 și respectiv 1909.

Documentele istorice rețin faptul că spre deosebire de administrația austriacă, caracterizată prin seriozitate, ordine și disciplină germană, când F. a funcționat și a fost condus conform Regulamentului duhovnicesc din 1786, administrația românească din perioada interbelică s-a dovedit a fi ";haotică și neserioasă";, încredințând administrația fondului de câte două ori, când

Mitropoliei B., când M. ui Agriculturii, suprimând administrarea autonomă a acestei averi bisericești, până la Legea și Statutul F. ui din 1925 (Sorin Toader Clipa, op.cit., pag. 65).

În baza Legii pentru reforma agrară nr. 92, aplicată în Bucovina în anul 1921, o foarte mare parte din terenurile F. ui au fost preluate în vedere împroprietăririi țăranilor, un act normativ cu influențe similare asupra patrimoniului F. ui fiind Legea nr. 639 din_ .

Administrarea F. ui bisericesc a devenit una autonomă și independentă odată cu promulgarea Legii și a S. ui pentru organizarea Bisericii O. e Române din 06 mai 1925 (M.OF. nr. 97/6 mai 1925), care stabilea, în cuprinsul art. 39-43, următoarele: "F. religionar greco-oriental din Bucovina este și rămâne o fundațiunea specială de sine stătătoare care va purta de acum înainte denumirea de F. B. ortodox român al B. . F. bisericesc este o persoană juridică și este administrat de către Consiliul eparhial, sub președinția episcopului și mitropolitului B., care îl va reprezenta în justiție și în toate actele sale. Administrarea averilor F. ui (care constă din domeniul păduros și agricol) se va face urmărind bunul mers potrivit normelor prevăzute pentru exploatarea și administrarea averilor statului";.

Bugetul anual al F. ui "va fi alcătuit astfel ca să își acopere cheltuielile de personal și material necesare administrării și exploatării lui, plata personalului bisericesc, nevoile cultului și anumite trebuințe culturale și de binefacere ale eparhiei. Excedentele ce vor rămâne în buget, după acoperirea nevoilor de mai sus, se vor vărsa în F. general bisericesc.

S. își exercită dreptul de control și de supraveghere prin M. de Agricultură și Domenii și prin M. de Culte; primul aprobă bugetul anual și confirmă numirea personalului tehnic recomandat de administrația lui, iar cela de-al doilea aprobă repartizarea sumelor regăsite în buget pentru plata personalului bisericesc pentru nevoile cultului și pentru susținerea operelor culturale și de binefacere ale eparhiei";.

Prin Regulamentul pentru organizarea și funcționarea "F. ui bisericesc ortodox român al B. ", aprobat prin înaltul Decret Regal nr. 1836, publicat în

M.O. nr. 1174 din 29 iulie 1936

, se accentuează autoritatea și voința Mitropolitului B. în administrarea F. ui, acesta fiind ajutat de un Comitet de Direcție, de administrator și de către inspectorii F. ui.

F. bisericesc este identificat ca fiind o "fundațiune de sine stătătoare și o persoană juridică de drept public"; art. 1. Organizarea serviciilor pentru administrarea și exploatarea bunurilor fondului se va face pe baza unui regulament interior, aprobat de Adunarea Eparhială. Aceste servicii vor funcționa sub directa conducere a consiliului eparhial care va face și numirea funcționarilor, cu excepția personalului tehnic special, ce va fi confirmat de Ministerul Public și Domeniilor (art. 4). Funcționarii fondului sunt funcționari publici și se bucură ca atare de toate drepturile înscrise pe seama lor în Legea și statutul funcționarilor publici, având firește și îndatoririle impuse de acest Statut. În ceea ce privește pensiile, F. își are casa lui specială (art. 5). Consiliul eparhial conduce, supraveghează și controlează prin organele sale întreaga administrație a F. ui, prezintă un raport anual adunări eparhiale (art. 7), intocmește proiectului anual de venituri și cheltuieli ale F. ui (art. 8).

Acest Regulament, devenit Decret - Lege la 4 noiembrie 1937, a suferit usoare modificări la 16 martie 1938, fiind publicat în M. O. 77 din 2 aprilie 1938. Legea nr. 360/1940 apare ca ultimă prevedere normativă în ceea ce privește organizarea F. ui B. O. Român din Bucovina, înainte de 6 martie 1945. În art. 6, se prevede că administrarea și conducerea F. ui sunt încredințate unei Eforii (Consiliu de Administrație) compusă din 4 persoane numite prin Inalt Decret Regal:rezidentul regal al Ținutului S. (funcție introdusă în anul 1938 și care echivala cu P. ) care este și președintele consiliului;un reprezentant al M. ui Cultelor și Artelor;un reprezentant al M.

ui Agriculturii;un reprezentant al Mitropoliei B.

Potrivit art. 20 din lege: "Veniturile și cheltuielile F. ui se vor fixa într-un buget propriu, care va forma o anexă a bugetului general al M. ui Cultelor si artelor și va fi supus aprobării Parlamentului.

Bugetul se va întocmi și executa de Eforie sub supravegherea și controlul

M. ui Agriculturii și Domeniilor în ceea ce privește administrarea, exploatarea și punerea în valoare a bunurilor și M. Cultelor și Artelor, în ceea ce privește întrebuințarea pentru scopurile religioase și culturale a sumelor în buget", sau art. 33 care prevede că "șefii serviciilor F. ui se numesc de M. Agriculturii și Domeniilor, în înțelegere cu M. Cultelor și Artelor". Art. 5:."Funcționarii administrativi și tehnici ai F. ui sunt funcționari publici, bucurându-se de toate drepturile și având toate îndatoririle prevăzute în legi speciale, referitoare la funcționarii S. ui și pe acelea prescrise în legea de

față.Condițiunile de recrutare, înaintare, salarizare, îndatoriri, disciplină ale personalului tehnic și administrativ aparținând F. ui, sunt identice cu acelea de la instituțiile și serviciile similare ale S. ui, cu respectarea legii de organizare a Corpului Silvic și a statutului funcționarilor publici".

Conform modificărilor art.39 alin.2: F. "este persoană juridică de drept public". Conform modificărilor art.40 alin.2: în ceea ce privește administrarea și exploatarea bunurilor F. ui B. O. Român din Bucovina, se va "hotărî prin asemănare cu normele aplicabile la administrarea și exploatarea bunurilor similare ale S. ui, regii publice comerciale";art.40 alin.4: toate creanțele certe, lichide și exigibile ale F. ui B. O. Român din Bucovina se vor urmări și încasa de organele fiscului după Codul de procedură fiscală, la fel ca și veniturile

S. ui;art.42 alin. l: "Funcționarii F. ui B. O. Român din Bucovina sunt funcționari publici". Totodată organele de conducere și administrare a F. ui B. O. Român din Bucovina - astfel cum simt ele definite în art.41, sunt mult diferite, în ceea ce privește componența consiliului de administrație și comisia de cenzori față de organele similare prevăzute în statutul Fundației actuale .

În această ultimă lege se prevedea expres că: scopul F. ui B. O. Român din Bucovina este "păstrarea, îmbunătățirea, sporirea și valorificarea bunurilor bisericești ce-i sunt încredințate pentru administrație si exploatare"

fart.39 alin.2 lit. a). Aceste prevederi sunt întărite și în art.40 alin 1 și 2.

O modificare ulterioară a fost cea impusă prin Decretul -lege 148/1940 (M. of. 12136/_ ), prin care se consfințea caracterul de fundațiune autonomă a F. ui bisericesc pusă sub înaltul patronaj al regelui. Conducerea F. ui și administrarea acestuia treceau de la Consiliul Eparhial la o Eforie compusă din patru persoane: rezidentul regal al ținutului S., ca președinte al Eforiei și 3 membri, ca reprezentanți ai Mitropoliei B. .Această formă de organizare se aseamănă cu cea din perioada austriacă, cu deosebirea că participarea bisericii bucovinene la administrarea F. ui este efectivă.

Prin Decretul - Lege nr. 3434 din 10 octombrie 1940

, publicat în M. O. nr.

240 din 14 octombrie 1940, intervine nouă modificare, care reduce numărul eforilor de la 4 la 3 mitropolitul B. ca președinte și doi membri, unul delegat al M. A. D. și altul al M. ui Cultelor și Artelor.

Regulamentul a suferit modificări și abrogări ale unor articole inclusiv prin Legea nr. 134/_ , instituindu-se pe lângă Eforie un comisar al Guvernului numit de către Ministrul Economiei Naționale. Totodată, au fost aduse modificări regulamentului și prin Legea nr. 969/1941, respectiv., Hotărârea din_ .

Potrivit legilor de organizare ale F. ui din anii 1940 - 1941 și 1942, veniturile acestuia erau "fixate într-un buget propriu care după verificarea făcută de M. Agriculturii și Domeniilor și de către ministrul cultelor era aprobat prin lege";. Bugetul era executat de Eforie, sub supravegherea și controlul celor două ministere tutelare menționate mai sus.

Patrimoniul F. ui a fost afectat în perioada celui de-al doilea război mondial, iar administrarea acestuia a întâmpinat serioase dificultăți în perioada postbelică, dominată de haos, criză economică, inflație monetară și nesiguranță politică.

După 6 martie 1945 și instaurarea regimului comunist condus de Dr. Petru Groza, a fost adoptată Lege nr. 295/1946 (M. Of. nr. 92/_ ), pentru repunerea în vigoare și modificarea art. 39, 40, 41, 42 și 43 din Legea de organizare a Bisericii ortodoxe române din anul 1925 și a Statutului de organizare și funcționare a F. ui. Consecința acestor modificări a fost înlocuirea

Eforiei F. ui, la_, cu un Consiliu de Administrație având drept membrii: trei muncitori, un cleric, un inginer silvic și un asistent universitar, iar ca președinte, locțiitorul de mitropolit, arhiereu E. n Antal. Atribuțiile Adunării eparhiale au fost exercitate în perioada de provizorat de președintele Consiliul de miniștri, pentru ca prin Legea nr. 343/_ ele să fie încredințate M. ui Industriei. Potrivit art.40 alin. ultim teza I din Legea nr.295/1946, banii, valorile și materialele administrate de F. B. O. Român din Bucovina și Mitropolia

B. constituie avere publică.

În ceea ce privește administrarea și exploatarea bunurilor F. ui B. O. Român din Bucovina se va "hotărî prin asemănare cu normele aplicabile la administrarea și exploatarea bunurilor similare ale S. ui, regii publice comerciale;toate creanțele certe, lichide și exigibile ale F. ui B. O. Român din Bucovina se vor urmări și încasa de organele fiscului după Codul de procedură fiscală, la fel ca și veniturile S. ui;funcționarii F. ui B. O. Român din Bucovina sunt funcționari publici; scopul F. ui B. O. Român din Bucovina este "păstrarea, îmbunătățirea, sporirea și valorificarea bunurilor bisericești ce-i sunt încredințate pentru administrație si exploatare"

(art.39 alin.2 lit. a).

Decretul - Lege nr. 295/1946 prevedea, prin art. 4, înființarea regiei mixte

F. bisericesc - CFR

, în care F. bisericesc a adus ca parte patrimoniul său, iar CFR fondurile necesare exploatării, industrializării și valorificării bunurilor. R. mixtă s-a transformat în societatea "Domeniile Bucovina" prin Legea nr. 267 din 16 noiembrie 1946, publicată M. Of. nr. 82 din 5 aprilie 1947. Ea a funcționat până la 11 iunie 1948, când a fost naționalizată. Ocoalele silvice Straja, Falcău și

B. nu au fost incluse în "Domeniile Bucovina", ci în "Sovromlemn". Totodată, statul a anulat toate contractele vechi ale F. ui, încheiate autonom, impunând un contract de 20 de ani cu societatea forestieră sovieto-română Sovromlemn În tot timpul acesta, administrația F. ui bisericesc a continuat să existe, cu un personal redus la minim.

F. bisericesc, ca persoană juridică de drept public, nu a fost vizat direct prin legea de naționalizare, însă societatea "Domeniile Bucovina SA"; a fost naționalizată fiind transformată în Întreprinderea pentru exploatarea și industrializarea lemnului Câmpulung, o întreprindere de stat, astfel că după naționalizare sursele, devenite ale F. ui, au rămas cele provenite din contractul cu Sovrolemn și chiriile de la imobilele din Rădăuți (Sorin Teodor Clapa, pag. 101). Dovada existenței și continuării F. ui ulterior naționalizării o reprezintă actele juridice de vânzare-cumpărare încheiate în perioada 1947-1948.

În acest context, poate fi subliniat că invocarea în cartea funciară a Legii de naționalizare, la momentul înscrierii S. ui Român ca proprietar, în unele coli funciare depuse de reclamant, nu a vizat trecerea în patrimoniul statului a bunurilor F. bisericesc propriu-zis, fiind vorba de bunurile aflate în patrimoniul societăți Domeniile SA Bucovina. Întrepreinderile acesteia au fost naționalizate prin Legea nr., 119/1948, iar legătura F. ui cu respectiva societate anonimă a fost explicată mai sus.

În baza Hotărârii ministeriale nr. 622/_ , a fost emis Decretul prezidențial nr. 273 (nepublicat) pentru desființarea F. ui B. și constituirea unei comisii de lichidare.

Prin Decretul nr.273/_ s-a dispus că Legea nr.295/_ pentru repunerea în vigoare și modificarea art.39, 40,41,42,43 din Legea pentru organizarea Bisericii O. e Române se abrogă.

Astfel, în data de_ se constituie comisia de lichidare a bunurilor F. ui, care a întocmit și un proiect de buget pentru perioada 1 iulie - 29 decembrie

1949. În urma inventarierii patrimoniului F. ui s-a constatat că în circumscripția ocoalelor silvice existau 187.056,07 ha teren forestier și 5.412,32 ha teren arabil, un total de 192.468,41 ha, la care se adaugă 16 ha și 24 ari teren agricol înregistrat la Școala de brigadieri silvici Rădăuți (Sorin Teodor Clipa,op.cit., pag. 110).

În concluzie

, în urma anexării B. la Austro-Ungaria, în anul 1775, întreaga avere a Episcopiei de Rădăuți, a mănăstirilor și schiturilor, provenită din daniile făcute acestor așezăminte religioase de către domnii Moldovei, clerul și boierii români, a fost preluată de S. Austro-Ungar, prin efectul ordonanțelor imperiale din 1771 și respectiv 1783, de desființare și secularizare a averilor mănăstirești. Moșiile au fost încamerate, în accepțiunea pe care Codul civil austriac o dă în mod explicit acestei noțiuni, bunurile kammerale constituind

"averea statului";. Nu a fost identificat niciun act normativ care să excludă Bucovina, ca provincie, de la secularizare și nici reclamanta nu a susținut o astfel de excepție, în prezentul proces.

F. religionar ortodox român din Bucovina a fost înființat la 19 iunie 1783, prin Dispoziția Împăratului Iosif al II-lea ";pentru salarizarea, întreținerea și pregătirea clerului ortodox ca și pentru înființarea și finanțarea școlilor din Bucovina";. El s-a constituit din veniturile averii mobile și imobile ale preoțimii și ale mănăstirilor secularizate, pe lângă scopurile economico-financiare, caracteristice politicii dusă de imperiul austriac, crearea F. ui având și un scop politic, ce a constat în spargerea blocului etnic românesc și lichidarea influențelor mănăstirilor asupra populației (Mihai Iacobescu, pag.196).

F. bisericesc din Bucovina nu a existat ca entitate juridică de sine stătătoare, anterior acestui moment, înființarea lui fiind determinată de secularizarea averilor mănăstirești în Imperiul Habsburgic, secularizare care a vizat toate provinciile acestuia, inclusiv Bucovina. Au fost înființate astfel de fonduri atât la nivel central, cât și în provincii, în scopul administrării bunurilor deținute anterior în proprietate de biserică,ca instituție, bunuri lăsate în administrare pentru ca din veniturile obținute să se realizeze, practic, o autofinanțare. Este distincția pe care Codul civil austriac o face între dreptul de proprietate asupra substanței lucrului, care aparține proprietarului direct, și dreptul asupra folosinței lucrului, care aparține proprietarului util (art. 357 și urm.).

Trecerea tuturor acestor averi în proprietatea directă a S. ui austro- ungar, prin secularizare, rezultă cu puterea evidenței din actele normative emise în perioada respectivă și care au fost evocate în prezentele considerente, începând cu Regulamentul duhovnicesc din anul 1786 și toate cele care i-au urmat, textele normative evocând controlul pe care împăratul îl exercita asupra averii F. ui, precum și caracterul public al întregii administrații a acestuia.

După constituire,definitivată în anul 1786, o scurtă perioadă F. s-a aflat în administrare militară, iar apoi a trecut în administrarea Consistoriului catolic din Lemberg, primind, în anul 1870, o administrație proprie. Proprietățile fondului au fost administrate și exploatate prin directori civili sau militari, la conducere fiind instalați funcționari străini, aristocrați loiali administrației austriece, care închiriau moșiile F. ui la prețuri derizorii. Administrația austriacă a favorizat așezarea de coloniști pe domeniile F. ui, acesta transformându-se într-un instrument de colonizare eficient.

Începând cu anul 1918, așa cum s-a arătat, tot ceea ce a aparținut S. ui austro-ungar a fost transmis S. ui Român, prin urmare, cu referire la F. bisericesc, inclusiv dreptul de proprietate asupra bunurilor aflate în

administrarea acestuia, existând o perioadă de provizorat, până la adoptarea Legii pentru organizarea Bisericii O. e Române din anul 1925, în care au rămas active normele Regulamentului duhovnicesc din anul 1786.

Prin Legea pentru organizarea Bisericii O. e Române din anul 1925 și apoi prin Decretul-lege nr. 295/1946, cu referire la statutul juridic al F. ui,

s-a arătat explicit că acesta este o persoană juridică de drept public. Nu poate fi omisă împrejurarea că această statuare cu privire la caracterul juridic al F. ui s-a făcut în condițiile în care era activă Legea nr. 21/0_ pentru persoanele juridice, care în cuprinsul art. 1 precizează că personale juridice de drept public se creează numai prin lege, fiind considerate persoane juridice de drept privat asociațiile și fundațiile fără scop lucrativ sau patrimonial, create și organizate de particulari și care nu pot dobândi personalitate juridică decât în condițiile Legii nr. 21/1924.

Referitor la statutul persoanele juridice de drept public in perioada interbelica, relevante sunt considerentele Deciziei nr.51 din 4 iulie 1933 a Tribunalului C., Secția II, pronuntată în chestiunea S. ui romano-catolic ardelean și a Acordului de la Roma, vizând o situație similara, respectiv cea a imobilelor din C. revendicate de F. de studii a Statusului romano-catolic (pag.247,dosar nr.2705/c/2006,vol.II, al Tribunalului S. ). Se arată textual:

"Considerând că problema persoanelor juridice și-a obținut cristalizarea sa definitivă abia în ultimele decenii, conform doctrinei juridice actuale, persoanele juridice de drept public sunt exclusiv acelea care emană de la puterea S. ui și funcționează ca organe ale acestuia, sau în virtutea unei delegațiuni a lui _.Că deci pentru ca o persoană juridică să fie de drept public, trebuie să întrupeze neapărat un mod de acțiune al autorităților publice, orice altă persoană juridică neputând fi decât de drept privat";.

Fără a contesta această evoluție istorică a vechiului Fond bisericesc, reclamanta invocă drept argument decisiv în favoarea existenței unui drept de proprietate deplină al F. ui asupra tuturor bunurilor deținute, din chiar momentul ființării sale, existența actelor juridice translative de proprietate (vânzări, cumpărări, exproprieri) care au fost săvârșite în întreaga perioadă de existență. Or, incontestabil, F. avea un patrimoniu propriu și distinct, o administrație proprie și un scop definit explicit prin legea de înființare, fiind o persoană juridică de drept public,creată de puterea supremă în stat,iar în virtutea prerogativelor pe care legea civilă austriacă le conferea proprietarului util acesta avea și un drept de dispoziție asupra bunurilor pe care le folosea, exercitat sub controlul și autoritatea împăratului (art. 363, art. 364 Codul civil austriac).

Bunurile Bisericii ortodoxe române, revendicate în prezent de reclamanta, au fost preluate de statul austro-ungar, prin secularizare, în anul 1786, în perioada în care Bucovina exista ca provincie a Imperiului Habsburgic și transmise statului român la momentul unirii B. cu România, în anul 1918.

F. a fost o creație a statului austro-ungar, impusă de necesități economico-financiare și politice, care vizau o administrare eficientă a averilor bisericești secularizate, în provincia Bucovina, prin asigurarea surselor proprii de autofinanțare și,totodată, de finanțare a statului. F. a avut în permanență caracter public, de interes general, explicit afirmat prin actele normative de înființare și de organizare,emise de statul austro-ungar și, ulterior, de statul român, veniturile lui fiind afectate "pentru salarizarea, întreținerea și pregătirea clerului ortodox ca și pentru înființarea și finanțarea școlilor din Bucovina";.

Relevante sub acest aspect sunt si prevederile art.1 si 2 din Legea nr.360/1940 pentru Organizarea F. ui B. O. Roman din Bucovina:"F.

ui B. O. Roman din Bucovina, rezultat din ctitorii voievodale, este si rămâne o fundatiune de sine stătătoare pusa sub înaltul patronat al Maiestății sale Regelui";.

Art.44 din Legea privind organizarea Bisericii O. e Romane, publicata in Monitorul Oficial din 06 mai 1925 dispune ca Mitropoliilor S. ui le da, spre folosința, iar nu in proprietate, cate 500 hectare fiecărei mitropolii, si cate 300 hectare fiecărei Episcopii pădure,care va fi supusa serviciului silvic, precum si domeniile, fabricile de cherestea.

În mod similar, s-a statuat cu putere de lucru judecat prin hotărâri judecătorești irevocabile, cu privire la statutul juridic al așa numitelor "fonduri de studii";, declarate ca aparținând Bisericii Romano-catolice, ca persoane juridice a bisericii formate din grupuri de bunuri, de o autoritate clericală. Or, s-a dovedit că aceste fonduri au fost o creație de stat, cu caracter public de interes general, veniturile acestora fiind afectate școlilor și culturii, iar prin adoptarea Decretului nr. 176/_, s-a produs o dizolvare de plin drept a fondurilor de studii, bunurile fiind preluate de S. Român (decizia civilă nr._ 06 Curtea de Apel C. ).

Prin Decretul nr.273/1949 s-a decis doar dizolvarea de plin drept a F. ui și lichidarea patrimoniului acestuia, încetarea existenței persoanei juridice de drept public, intr-o procedura similara celei de infiintare, respectiv printr-un act de autoritate emis de stat.

Decretul nr.273/1949 a avut ca obiect desființarea,lichidarea F. ui B.

O. al B. ,administrator al bunurilor statului, iar nu transmiterea pretinsei proprietății de la fundație la stat,printr-o preluare abuzivă, in sensul celor afirmate de reclamantă. Asa fiind, pretinsa neconstitutionalitate a evocatului act normativ, prin nepublicarea lui in Monitorul Oficial al Romaniei, este de natura sa afecteze exclusiv actul de desfiintare a F. ui, iar nu transmiterea proprietatii in favoarea statului, aceasta transmisiune realizandu-se cu mult timp inainte, initial in favoarea statului austro-ungar, iar apoi a statului roman, or, caracterul abuziv al acestor acte juridice nu a fost sustinut de reclamanta, cererea sa expresă vizand nelegalitatea Decretului nr.273/1949.

Față de toate cele ce preced, nu s-ar putea considera că bunurile revendicate în prezent de reclamantă au fost preluate abuziv de S. Român, prin efectul Decretului nr.273,emis în anul 1949. În realitate, așa după cum rezultă, în anul 1949, la momentul emiterii acestui act normativ, F. nu avea în patrimoniul său un drept de proprietate deplină asupra bunurilor pe care le deținea, ci un drept de administrare,corespunzător proprietății publice, care includea atributele posesiei, folosinței și dispoziției, exercitate în limitele legale.

Mai mult decat atat, acceptandu-se ipoteza sustinuta de reclamanta, aceea a existentei in patrimoniul F. ui a unui drept de proprietate deplină asupra bunurilor evidentiate in patrimoniul său, din momentul infiintarii(1783) si pana in acela al desfiintării,al lichidarii patrimoniului(1949), prezenta actiune in revendicare imobiliara nu poate fi admisă pe fond intrucât, până la momentul solutionării ei, reclamanta nu a facut dovada indubitabila a existentei dreptului de proprietate si a intinderii acestuia, cu privire la fiecare bun imobil revendicat, si nu dovedit că toate aceste bunuri se află, in prezent, in posesia pârâtilor chemati in judecată.

Astfel, sub aspectul întinderii dreptului de proprietate pretins, Curtea reține faptul că reclamanta a menționat, inițial, că suprafața revendicată este

192.000 ha teren cu vegetație forestieră, pentru ca ulterior, pe parcursul procesului, în cel de-al treilea ciclu procesual, să revină cu precizarea că

suprafața revendicată este de 166.813,5 ha teren cu vegetație forestieră, fără a justifica aceasta diferentă prin inscrisuri concludente.

Reclamanta a înțeles să facă dovada existentei si întinderii dreptului de proprietate cu planurile de situație întocmite prin suprapunerea hărților amenajistice cu hărtile cadastrale vechi de peste 100 de ani, precum și cu anexele 40 la Legea fondului funciar,intocmite de comisiile locale de fond funciar in procedura de aplicare a Legii nr.247/2005, invocând faptul că aceste planuri de situație sunt opozabile Direcției Silvice S. întrucât poartă semnătura șefilor ocoalelor silvice și mai mult decât atât, ele sunt avute în vedere în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate în condițiile și pe temeiul legilor fondului funciar. Totodată, reclamanta a depus extrase de carte funciară, insa, asa cum s-a aratat in cuprinsul prezentelor considerente, nu pentru toate imobilele in litigiu, iar titlurile de proprietate pentru imobilele neînscrise în cartea funciară nu au fost depuse la dosar.

Or, referitor la planurile de situatie, ca mijloace de proba, această suprapunere a hărților amenajistice cu hărțile cadastrale nu poate conduce la informații exacte sub aspectul întinderii proprietății revendicate, cele două tipuri de hărți fiind întocmite la scară diferită, iar hărțile cadastrale din Bucovina sunt foarte vechi ceea ce presupune existenta unor diferențe foarte mari ale suprafețelor.

Mai mult decât atât, parcelele funciare, astfel cum au fost ele identificate începând cu anul 1873, nu mai corespund situației actuale, iar înscrierea în cartea funciară nu garantează întinderea dreptului de proprietate, mai cu seama în această situație în care înscrierea este mai veche de 100 de ani.

Indiscutabil, starea tabulară a imobilelor nu mai corespunde situației juridice actuale, în condițiile în care, din momentul înscrierii și până în prezent, au operat exproprieri pentru cauză de utilitate publică și împroprietăriri (v. legile pentru reforma agrară din Bucovina), iar dupa anul 1991 au fost emise titluri de proprietate prin care s-a dispus reconstituirea proprietății în favoarea unor terțe persoane în procedura reglementată prin Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005. De altfel, o parte din aceste persoane fizice au intervenit și în prezentul proces, invocând reconstituirea proprietății în favoarea lor, cu suprafețe distincte din suprafața totală revendicată de reclamantă. De altfel, A. S. și Rădăuților, prin circularele nr. 79 din_, nr. 549 din_ și nr. 202 din_ (pag. 50-53 dosar nr. 5962/2001 Curtea de Apel S. ) a dispus tuturor unităților de cult din subordine ca în baza Legii nr. 18/1991, a Legii nr. 169/1997 și a Legii nr. 1/2000 (art. 29) să refendice câte 30 hectare pădure, din suprafața deținută anterior de fostul Fond B. O. Român al B. . Au fost, așadar, formulate astfel de cereri de către unitățile de cult, iar prin hotărâri ale Comisiei Județene S., de pe lângă Prefectura J. S., ele au fost validate; din hotărârile depuse la dosarul cauzei rezultă o surpafață restituită de 1836,94 hectare (pag. 56 - 89 dosar nr. 5962/2001). Este adevărat că nu s-a făcut dovada emiterii unor titluri de proprietate pentru aceste suprafețe de teren care au fost restituite unităților de cult în baza unei legi speciale reparatorii, din suprafața care a fost deținută în trecut de F. B. O. Român al B., însă reconstituirile care au operat sunt de natură să reflecte, în mod clar, o modificare a situației juridice a terenurilor, de la momentul înscrierii acestora în cărțile funciare, situație care se impunea fi clarificată.

În privința imobilelor construcții, reclamanta nu a dovedit, prin identificarea exactă a acestora, că ele mai există în materialitatea lor așa cum apar menționate în colile funciare, fiind vorba de imobile vechi de peste 100 de

ani. Au fost, totodată, edificate construcții noi pe aceleași aplasamente ori cele vechi au fost refăcute, aspecte care nu au fost deplin lămurite în proces, prin înscrisurile depuse de reclamantă.

In acest context, I. Curte de C. si Justitie, sublinia, prin decizia de casare nr. 2368/_, că se impune în cauză administrarea probei cu expertiza tehnică judiciara, pentru a fi individualizat obeictul litigiului dedus judecății, locul situații acestuia, vecinătăților și afectațiunea imobilelor, existând indicii că unele dintre terenurile revendicate sunt situate în Ucraina, altele pe raza altor județe, că ele sunt străbătute de drurmuri naționale, județene, sau naționale și că o parte din terenuri se află în proprietatea persoanelor fizice, urmare a aplicării legilor fondului funciar. Aplicarea dispozițiilor legilor fondului funciar cu privire la bunuri ce fac obiectul prezentul drept litigios produce consecințe directe sub aspectul verificării situației juridice a acestor bunuri a existenței și întinderii dreptului de proprietate or, prin planurile, hărțile și colile funciare depuse, reclamanta nu a lămurit cu certitudine aceste împrejurări.

În raport cu obligativitatea dispozițiilor instanței de recurs referitoare la administrarea probei cu expertiza, potrivit art.315 alin.1 C.proc.civ.,Curtea de Apel C. a dispus administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară prin încheierea ședinței publice din data de_ (pag. 138 vol. XVI dosar C. Ap. C.

Reprezentantul reclamantei apelante s-a opus în mod constant efectuării unui raport de expertiză, susținând că dispozițiile art. 315 al.1 sunt aplicabile în cauză numai în măsura în care se referă la o dezlegare de drept dată de instanța de recurs, iar nu și la necesitatea administrării unor probe; se apreciază că această probă nu are relevanță în cauză.

Instanța de apel a numit comisia de experți și a fixat obiectivele expertizei, luînd în considerare și propunerile pârților sub acest aspect. Cu referire la componența comisiei de experți, precum și a obiectivelor raportului de expertiză, acestea au suferit modificări prin dispozițiile încheierii de ședință din_ (pag. 273 vol. XVI dosar C. Ap. C. ).

Avansul provizoriu privind cheltuielile de deplasare a experților, precum și avansul onorariu provizoriu pentru fiecare expert au fost stabilite de către instanța de apel prin dispozitivul încheierii ședinței publice din data de_, în raport cu estimările făcute de cei trei experți privind costurile administrării probei cu expertiza, hotărând ca aceste cheltuieli să nu fie suportate exclusiv de reclamant în proces, ci părți egale, atât de reclamanta apelantă F. B. O. Român al B. cât și de pârâta apelantă R. N. a P. R. - DS

S. . Instanța. S-a stabilit, în sarcina fiecărei părți, obligația de a face dovada achitării avansului în valoare de câte 150.000 lei reprezentând cheltuielile de deplasare pentru efectuarea expertizei,precum și a achitării sumei de câte

1.050.000 lei reprezentând avans onorariu expertiză (pag. 30-32 vol. XVII dosar

C. Ap. C. ).

Având în vedere cuantumul ridicat al acestor cheltuieli, instanța a stabilit în favoarea părților un termen rezonabil pentru plata acestui avans, de două luni, până în data de 6 noiembrie 2012.

Prin încheierea ședinței publice din data de 6 noiembrie 2012, instanța a dispus suspendarea judecății, în temeiul art. 1551 C.pr.civ.., constată că pârâta apelantă nu și-a îndeplinit obligația de a plăti suma stabilit cu titlul de avans din cheltuielile necesare administrării probei cu expertiza, împiedicând astfel desfășurarea normală a procesului.Această încheiere de suspendare a judecății a fost casată, prin decizia civilă nr. 2165/_, pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție, Secția I Civilă în dosar nr._ /a1, cu trimiterea cauzei în vederea continuării judecății la aceeași instanță.

Consecutiv pronunțării acestei decizii, cauza a fost repusă pe rolul Curții de Apel C., iar prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de_, instanța a luat act de împrejurarea că de la data stabilirii în sarcina apelantei reclamante F. B. O. Român al B. a obligației acesteia de a suporta

jumătate din costul expertizei, de asemenea de la data la care s-a stabilit suma de 1.200.000 lei (din care 150.000 lei cheltuielile necesare pentru deplasarea experților la fața locului și 1.050.000 lei avans onorariu experți) a trecut mai mult de un an, cu mult peste termenul de 5 zile la care se referă art. 170 alin. 3 C.pr.civ.

Totodată, reținând dispozițiile legale în legătură cu administrarea probei cu expertiza (precum cele evocate de Înalta Curte de Casație și Justiție în considerentele deciziei sale din 5 aprilie 2013; precum și cele ale art. 17 alin 2 din O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activităților de expertiză tehnică), precum și susținerile ferme făcute de reprezentantul reclamantei apelante în sensul că apelanta nu dorește și nu poate face plata sumei stabilite în sarcina sa cu privire la costul expertizei, instanța a pronunțat sancțiunea decăderii reclamantei apelante din dreptul de a se administra proba cu expertiza (pag. 89- 91 vol. XXI dosar C. Ap. C. ).

Față de toate cele ce preced, Curtea reține că, până la momentul soluționării acțiunii în revendicare, calitatea reclamantei de proprietar asupra bunurilor revendicate nu a fost dovedită, autorul acesteia F. B. O. Român al B. nefiind proprietarul bunurilor, ci administratorul lor. Mai mult, reclamanta nu a probat nici faptul posesiei exercitată de pârâții în proces cu privire la întreaga suprafață de teren revendicată și la toate construcțiile pretins a fi restituite, o astfel de dovadă fiind cu neputință în absența probei cu expertiza tehnica judiciară, pe care reclamanta a refuzat-o in mod consecvent pe parcursul procesului.

În consecinta, actiunea in revendicare se impune a fi respinsă, in tot.

Consecința pronunțării acestei soluții este admiterea cererilor de intervenție accesorie, formulate de intervenientii persoane fizice, în interesul pârâților, prin aplicarea dispozițiilor art.49 alin,3 și art.51 C.proc.civ.

Motivul principal de apel susținut de reclamanta vizeaza recunoașterea dreptului de proprietate dobândit prin accesiune cu privire la construcțiile edificate ulterior preluării terenului de către stat, in aceste limite actiunea reclamantei fiind respinsa, in prima instanta.

Prin respingerea actiunii in intregime, preconizata in prezent, o analiza a acestui mod de dobandire a proprietatii, cu privire la o parte din constructiile revendicate este inutila intrucat aceasta instanta considera ca reclamanta nu a dovedit ca este proprietarul terenului pe care s-a construit,or, prezumtia de proprietate cu privire la consructiile edificate pe teren opereaza in favoarea proprietarului.

Referitor la soluția pe care prima instanță a dat-o cererilor de intervenție formulate de P. județului S., de Chercheriță A. și de F. Pro F. 1946 SS (pag. 84-85, 196, 203 dosar nr. 2705/c/2006 al Tribunalului S.

), Curtea apreciază că în mod corect aceste cereri au fost admise atât în principiu, cât și în fond.

Se reține că atât P. J. S., cât și celelalte două persoane menționate au formulat cerere de interevenție în interesul pârâților, iar nu

intervenții principale, în interes propriu, sub această calificare fiind, de altfel, admise de către Tribunalul Suceava (pag. 85 dosar nr. 2705/c/2006).

În raport cu dispozițiile art. 49 alin. 1 și alin. 3 C.pr.civ., oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane. Intervenția este în interesul uneia din părți când sprijină numai apărarea acesteia.

Prin dispozițiile textului normativ evocat, legiuitorul conferă terțelor persoane dreptul de a interveni într-un proces civil în curs de judecată, ori de câte ori acestea pot jusitifica interesul de a participa la acel proces declanșat între alte persoane. Interesul de a interveni al terțului trebuie să fie unul legitim, născut și actual, respectiv personal, atât în ipoteza intervenție princiopale, cât și în cazul unei itnervenții accesorii.

Așadar, ceea ce distinge este două forme de intervenție voluntară, intervenția principală și intervenția accesorie, nu este interesul de a interveni, această condiție caracterizând ambele forme de intervenție, ci dreptul invocat care în cazul intervenției principale aparține terțului, iar în cazul intervenției accesorii aparține părții în favoarea căreia s-a intervenit.

Ceea ce contestă reclamanta apelantă este interesul de a interveni al intervenienților în prezentul proces.

Or, Curtea constată că cei trei intervenienți au justificat interesul lor de a interveni în prezentul proces.

P. județului S. a justificat acest interes în temeiul art. 24 alin. 1 lit. a din Legea nr. 340/2004, privind P. și Instituția P. ui, text normativ prin care se conferă acestei persoane calitatea de reprezentant al Guvernului la nivel teritorial și de garant al asigurării respectării legilor și a celorlalte acte normative, la nivelul județului, în speță, această competență concretizându-se în aplicarea dispozițiilor Legilor fondului funciar, o parte din terenurile care fac obiectul revendicării fiind incluse și în procedura reconstituirii dreptului de proprietate, la nivel local.

Intervenienta Chercheriță A. își justifică interesul de a interveni în proces în susținerea apărării pârâtelor prin aceea că a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafață determinată de teren cu vegetație forestieră, iar procedura specifică legilor speciale de restituire a fost suspendată până la soluționarea prezentului proces, rezolvarea dată prezentei acțiuni în revendicare fiind de natură a influența în mod direct și soluționarea propriei cereri de reconstituire a proprietății.

Cu referire la interveniența F. Pro F. 1946 SS, ea a dobândit personalitate juridică prin încheierea nr. 1/_ a Judecătoriei S., având obiectul de activitate, stabilit prin Statutul autentificat cu nr. 1720/2006 de BNP Ion Lostun, S., desfășurarea tuturor demersurilor legale menite să reactiveze vechiul Fond B. O. Român al B., dezactivitat prin înființarea Societății anonime Domeniile Bucovina SA (pag. 204, 205 dosar nr. 2705/c/2006 al Tribunalului S. ).

Reclamanta promovează prezenta acțiune în revendicare în calitate de continuator al F. ui B. O. Român al B. și revendică bunurile cu privire la care pretinde că ar fi aparținut acesteia, prin urmare interesul F. Pro F. de a interveni în prezentul proces rezultă cu evidență raportat la obiectul de activitate determinat și unic, evidențiat prin actul de înființare.

Criticile pe care reclamanta le aduce hotărârii de primă instanță sub acest aspect se dovedesc a fi neîntemeiate.

Asa fiind, in temeiul art.296 C.Proc.civ., Curtea va admite în parte apelurile pârâților și ale intervenienților,va schimba în parte hotărârea atacată, sentința

civilă nr.538 din 13 martie 2007 a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr.2705/c/2006 și, într-o nouă judecată a pricinii in fond, va respinge in tot acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.Consecința pronunțării acestei soluții este admiterea cererilor de intervenție acceosorie, formulate în apel de intervenientii persoane fizice, în interesul pârâților.

Totodată, se va respinge ca nefondat apelul reclamantei.

Cu referire la cheltuielile de judecată în proces

, în raport cu dispozițiile art.

274 alin. 1 C.pr.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată. Judecătorii au dreptul să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în Tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valorea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

Așadar, cheltuielile de judecaăt nu pot fi acordate din oficiu, ci doar la cererea părților în proces și, mai mult decât atât, ele trebuie dovedite de partea care le solicită. În privința onorariului de avocat, numai chitanța eliberată de avocat care atestă plata și încasarea onorariului constituie actul justificativ care stă la baza stabilirii și acordării cheltuielilor de judecată.

În cauză, Curtea reține că reclamanta este partea căzută în pretenții în sensul normei de procedură, prin urmare obligată la suportarea cheltuielilor de judecată proprii, precum și ale celorlalte părți în proces.

Pârâții au solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, însă exclusiv pârâta R. N. a P. R. este cea care a făcut dovada cheltuielilor pretinse,reprezentând valoarea contractelor de asistență juridică și alte cheltuieli determinate de executarea acestui contract, prin înscrisurile depuse la pagina 184-197 din dosarul Curții de Apel C., vol.XXI, un total de 747,955.68 Ron., din care 715.907Ron reprezintă exclusiv asistența juridică, care include un onorariu de succes în valoare de 50.000 EURO(255.235,40Ron).

În virtutea prerogativei pe care legea de procedură i-a conferit-o, instanța va proceda la o cenzurare a cuantumului onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amploarea și complexitatea activității depuse, reținând faptul aceste cheltuieli pot fi recuperate numai în măsura în care se va constata realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.

Realitatea și necesitatea cheltuielilor de judecată sunt atribute care presupun justificarea faptului că aceste cheltuieli au fost avansate într-o legătură strictă și indisolubilă cu procesul, au precedat sau au fost contemporane acestuia și au avut un caracter indispensabil, din perspectiva părții care le-a făcut.

Caracterul rezonabil al cheltuielilor semnifică faptul că în raport cu natura activități efectiv prestate, timpul și volumul de muncă solicitate pentru executarea mandatului primit; natura, noutatea și dificultatea cazului;importanța intereselor în cauză;notorietatea, experiența, reputația și specializarea avocatului;conlucrarea cu experți sau alți specialiști, impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului;avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse ;situația financiară a clientului și constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante ele să nu fie exagerate.

Pârâta apelantă a inclus în totalul cheltuielilor și un onorariu avocațial de succes, în valoare de 50 mii Euro, în echivalent lei.

Potrivit art.129 din Hotărârea nr. 64 din 3 decembrie 2011 privind adoptarea Statutului profesiei de avocet( M.Of. nr.nr. 898 din 19 decembrie 2011): ";Onorariile pot fi stabilite astfel:a)onorarii orare;b)onorarii fixe

(forfetare);c)onorarii de succes;d)onorarii formate din combinarea criteriilor prevăzute la lit. a)-c).(4)Onorariul orar și fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obținut prin prestarea serviciilor profesionale.(5)Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă forfetară.(6)Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite și să obțină și un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.(7)În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei";.

În raport cu acest text normativ, indiscutabil, în negocierea contractului de asistență juridică avocatul are dreptul să solicite și să obțină și un onorariu de succes, care poate fi convenit cu titlul complementar, împreună cu onoroariul orar sau fix, iar plata unui astfel de onorariu este în sarcina celeilalte părți a raportului juridic specific contractului de asistență juridică.Aceasta nu înseamnă că în eventualitatea realizării condiției de plată a onorariului de succes, acesta va putea fi recuperat de la partea căzută în pretenții, pe temeiul dispozițiilor art. 274 alin. 1 C.pr.civ., întrucât legea de procedură civilă nu reglementează posibilitiatea acoperirii unor astfel de cheltuieli.Jurisprudența a statuat în mod constant în sensul că onorariul de succes nu poate fi stabilit ca obligație de plată părții care a pierdut procesul, deoarece această cheltuială nu este imputabilă părții căzute în prezenții, ci constituie o recompensă suplimentară a muncii efectiv prestate de avocat, cu "vădit caracter voluntar a părții promitente";. Prin urmare, numai onorariile orare și fixe(forfetare) reprezintă contravaloarea serviciului de asistență juridică, întrucât numai la plata acestora este obligat debitorul contractului de asistență juridică, indiferent de rezultatul obținut la finalizarea procesului

pentru care avocatul a fost angajat.

Onorariul de succes nu se înscrie în categoria cheltuielilor necesare, ci constituie o cheltuială suplimentară, asumată în mod voluntar de partea în proces, o plată suplimentară făcută avocatului, în considerarea soluției favorabile dorite și obținute la finalizarea procesului.

În acest sens există și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care învestită fiind cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat ca acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care cheltuieile sunt dovedite și constituie cheltuieli necesare, care au fost în mod real făcute în limita unui cuantum rezonabil (cauza Croitoru contra României, Hotărârea din_, cauza Iacob contra României, Hotărârea din_ și cauza Costin contra României, Hotărârea din_ ).

Luând în considerare criteriile mai sus evocate, realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al cheltuielilor de judecată în prezentul proces, instanța consideră dovedită și rezonabilă suma de 300.000Ron, la care va fi obligata reclamanta cu titlul de cheltuieli de judecată în apel.

Întrucât ceilalți pârâți nu au justificat cheltuielile pretinse nu li se poate aloca nicio sumă cu acest titlu și cererile lor urmează a fi respinse.

Prin urmare, Curtea va admite doar această cerere de obligare la plata cheltuielilor de judecată, stabilind în sarcina reclamantei apelante obligația de a plăti 300.000 Ron, cheltuieli de judecată parțiale în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat apelul reclamantului F. B. O. ROMÂN AL

B. - A. S. ȘI B. formulat împotriva sentinței civile nr. 538 din

13 martie 2007 a Tribunalului S., pronunțată în dos. nr._ (2705/C/2006).

Admite în parte apelurile declarate de pârâții R. N. A P. - R.

- D. SS, S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D.

G. A F. P. S. și de intervenienții P. J. S., F. PRO

F. - 1946 SS, formulate împotriva aceleiași sentințe civile nr. 538 din 13 martie 2007 a Tribunalului S., pe care o schimbă.

Judecând, respinge în întregime, ca neîntemeiată, acțiunea civilă exercitată

de reclamanta F. B.		O.	ROMÂN AL B.	- A.		S.	ȘI B.
împotriva pârâților R.	N.		A P. - R.	- D.	S.	S.	și S.

ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. G. A F. P.

S., având ca obiect revendicare imobiliară și rectificare de carte funciară.

Admite cererile de intervenție accesorie formulate în interesul pârâților de intervenienții: CHERCHERIȚĂ A., H. I., H. E., F. E., Ș. M., B. N., Ș. N., T. E., Ș. M. și Ș. I. L. .

Obligă reclamantul să plătească pârâtei R. N. A P. - R. - D.

SS suma de 300,000 Ron (trei sute mii Ron), cheltuieli parțiale de judecată în apel.

Respinge toate celelalte cereri de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 13 noiembrie 2013.

PREȘEDINTE		JUDECĂTOR		GREFIER
V. M. D.	-L.	B. S. -D.	G.

Red.DB/dact.MS 21 martie 2014

← Decizia civilă nr. 150/2013. Revendicare imobiliară		Decizia civilă nr. 401/2013. Revendicare imobiliară →

Decizia civilă nr. 147/2013. Revendicare imobiliară

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 147/2013. Revendicare imobiliară

ha;_ ha; _	ha; _	ha; 4951 -24.891 ha; 4952 - 7.603 ha;
4953 - 0.282 ha; _	ha; _	ha;_ ha;_ ha;_ ha;

166/1 -7.06ha; _	ha; _	ha; _	ha; _
185-0.115 Iha; _	ha; _	ha; _	ha; _

ha; 583/_	ha; 19/_	ha; 41/_	ha; 41/_	ha;
ha; 37/_	ha; 24/_	ha; 19/_	ha; _	ha;

/7, _	/4,_ /1, _		/9, _	/3, 1714/_ /5,_ /8,
1597/3, _	/3, 4/2, 814/1,	_	/4, _	/34,_ /4, 635/23,

nr. 247/2005, iar pe de altă parte, solicitantul, F.	B.	O.	Român al B.
, nu este continuator în drepturi al Fundației F.	B.	O.	Român al B.
, înființat în anul 1925.