Decizia civilă nr. 149/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 149/R
Ședința publică din 13 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. G. P.
J. ECĂTOR: M. B. P.
J. ECĂTOR: D. W.
GREFIER: C. M.
Pe rol fiind pronunțarea soluției asupra recursului civil declarat de către reclamanta C. M., domiciliată în loc. S., str. 1 Mai, nr. 14 jud. M. împotriva sentinței civile nr. 8026 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile asupra cererii și susținerile orale ale părților au avut loc la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în aceeași compunere, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi, când a decis următoarele:
T.
Asupra recursului de față,
Prin Sentința civilă nr. 8026/_, Judecătoria Baia Mare a luat act de renunțarea la judecata cererii reclamantei C. M. având ca obiect fond funciar, împotriva pârâtelor C. LS de aplicare a L. F. F. și C.
J. M. de aplicare a L. F. F. .
A admis în parte cererea formulată și precizată de reclamanta C. M., domiciliată în loc. S., str. 1 Mai, nr. 14, jud. M., având domiciliul procesual ales în N. Oaș, str. Trandafirilor nr. 12/1, jud. Satu M., la sediul Cab. Av. Belbe A. C., împotriva pârâților:
- P. | județului M. , | ||
- U. | administrativ T. | S., prin P. | , |
și în consecință:
A dispus modificarea Ordinului P. ui J. M. nr. 1113/_ în sensul că privitor la numele beneficiarului, terenul indicat în art. 1 al ordinului trece în proprietatea numitei C. M., în loc de C. P. .
A respins restul pretențiilor reclamantei.
Prima instanță a reținut că acțiunea reclamantei este doar parțial întemeiată, în sensul că reclamanta a dovedit că ea este beneficiara Ordinului
P. ui 1113/_ dar nu a dovedit că suprafața cuvenită la construire ar fi mai mare decât cea acordată prin actul sus menționat.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, solicitând modificarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza în fond, admiterea acțiunii reclamantei astfel cum a fost formulată și precizată în sensul obligării pârâtelor la modificarea Ordinului P. ui M. nr. 1113/_ în sensul atribuirii în proprietatea reclamantei a suprafeței totale de 1.439 mp teren, înscris din punct de vedere cadastral în CF nr. 50841 S. (provenită din cartea funciară de pe hârtie nr. 2176 S. ), nr. cad. 50841, obligării pârâtei la punerea efectivă în posesie a reclamantei, prin proces-verbal de punere în posesie precum și obligarea pârâtei la eliberarea ordinului prefectului în favoarea reclamantei, conform celor de mai sus.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că la data perfectării vânzării-cumpărării imobilului din litigiu dintre Mereuț Ș. - vânzător - și antecesorul reclamantei, numitul C. P. - cumpărător - nu s-au perfectat înscrisuri, motiv pentru care sunt în imposibilitate de a le folosi ca probe, însă apreciază că întinderea suprafeței vândută către cumpărător a fost de aproximativ 14 ari, aspect dovedit prin proba testimoniale administrată; de altfel și instanța din oficiu a solicitat Primăriei S. înscrisuri de unde să rezulte ce suprafață de teren a vândut Mereut Ș. antecesorului reclamantei, adresă la care s-a răspuns că nu dețin înscrisuri care să reflecte acest aspect.
De asemenea martorii, au declarat că toți vecinii terenului din litigiu dețin o suprafață de aproximativ 14 ari, aceasta deoarece la momentul când Statul Român a atribuit aceste terenuri în vederea edificării de construcții, a atribuit suprafața menționată formându-se loturi cu această suprafață. De altfel, și numitul Mereuț Ș. figurează în Registrul Agricol din 1959-1962, pe strada P. de Băsești (actualul 1 Mai) cu terenul în discuție cu care s-a înscris în CAP (fila 86), aspect ce rezultă din adresa nr. 5991/_ emisă de Primăria orașului S. .
Nu sunt de ignorat nici prevederile art. 23 din Legea nr. 18/1991 potrivit cu care alin. 1 "sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau moștenitorilor acestora, ...., terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-Lege nr. 42/1990, alin. 2 suprafețele de terenuri aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora sunt acelea evidențiate ca atare, în acele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în CAP "alin. 2(1) "în cazul înstrăinării construcțiilor, suprafețele de teren aferente prevăzute la alin. 2 sunt cele convenite de părți la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă";; cu privire la acest articol și instanța de fond face referire - în cuprinsul pag. 5 a hotărârii - motivând că
aceste prevederi nu sunt incidente speței, fără a motiva de ce apreciază în acest sens.
De asemenea, instanța de fond a apreciat la fel de nerelevant și faptul că reclamanta a declarat pe rolul organului fiscal prin Declarația de impunere suprafața de 14 ari teren, ori nu cred că reclamanta sau orice altă persoană este dispusă să plătească impozitul fiscal pentru o suprafață la care n-ar fi îndreptățită.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor invocate de recurentă și în considerarea disp. art. 3041Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Reclamanta C. M., în termen legal, a contestat Ordinul P. ui județului M., solicitând instanței pe lângă modificarea numelui beneficiarei dispozițiilor actului administrativ, în favoarea reclamantei și a tatălui său decedat C. P., și majorarea suprafeței de teren constituite cu titlu de drept de proprietate, până la suprafața totală de 1.439 mp.
Conform operațiunilor evidențiate în C.F. nr. 50841 S., nr. cad. 50841, provenită din C.F. 2176 S., sub B1, a fost înscris la data de_, cu titlu de expropriere și împroprietărire, dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 1.439 mp., în favoarea Statului Român.
Pe acest teren, a fost notată la data de_, construcția casă de locuit edificată în anul 1987, dreptul de proprietate asupra construcției cu titlu de construire, fiind înscris în favoarea numitului C. P., tatăl reclamantei, decedat la_ .
Reclamanta a solicitat prin cererea înregistrată sub nr. 10149/_, atribuirea în proprietate a terenului în suprafața de 1.439 mp, identificat topografic conform celor de mai sus, în calitate de unică moștenitoare a defuncților C. P. și C. Ana.
P. ul Orașului S., a formulat în lipsa dovezii calității de moștenitor, a petentei, propunere de atribuire, pentru suprafața de 559 mp, în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991, aceasta fiind delimitată expres prin Planul de amplasament și delimitare, întocmit de topograf, Pomian Mircea vizat de OCPI sub nr. 32289/_, și reprezintă terenul aferent curții și construcției, diferența având regimul de teren arabil.
Conform prev. art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit legii, în folosință veșnică sau în folosință pe durata existenței construcției, în vederea construirii de locuințe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuințe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporțional cu cota deținută din construcție.
Este adevărat că numitul Mereuț Ș. figurează în Registrul agricol anterior cooperativizării, cu o casă și terenul în litigiu - locul numit Berenaș, în
suprafață de aproximativ 17 ari), însă acest lucru în lipsa unor alte probe, nu determină automat concluzia dreptului de proprietate cu privire la terenul înstrăinat antecesorului reclamantei, terenul figurând în Cartea F. ă în proprietatea Statului Român. De fapt, acesta este și motivul pentru care nu a putut fi validată convenția. Separat de aceasta, nici în Cartea F. ă nu s-a notat existența vreunui drept de folosință cu privire niciunul dintre deținători.
În cauză, nu s-a putut dovedit nici suprafața atribuită în folosință veșnică sau pe durata existenței construcției antecesorului reclamantei, care deține o Autorizație de construire emisă în anul 1983 care însă nu conține date privind terenul.
De asemenea, nu există probe nici cu referire la modul de transmitere a terenului de la o persoană la alta, în final la numitul Mereuț Ș., în raport de împrejurarea că terenul aferent nr. topo 2664/12 din CF 2176 S., a fost atribuit la Reforma Agrară văduvei de război Goie Lica, însă nici cu privire la aceasta nu s-au efectuat operațiuni în CF.
Martorii audiați, nu au putut să precizeze informații cu privire la titlul/modul de obținere a terenului de către numitul Mereuț Ș. .
Așadar, raportat la temeiul juridic al cererii - art. 36 din Legea nr. 18/1991, invocat de reclamantă, în lipsa unor înscrisuri, nu se poate dovedi transmiterea dreptului de folosință, și de asemenea în lipsa unui înscris - contract/antecontract de vânzare cumpărare, încheiat între antecesorul reclamantei și numitul Mereuț Ș., nu se poate analiza voința internă a părților și reprezentarea acestora cu privire la terenul pe care vânzătorul proprietar/utilizator al terenului înțelege să îl transmită odată cu casa, deși terenul nu era anterior anului 1983 (data eliberării autorizației de construire, în condițiile în care nu se cunoaște cu exactitate, data achiziției), proprietatea tabulară a reclamantului.
T. reține că, raportat la probele existente în dosar și la disp. art. 36 alin. 2 din Legea 18/1991, prima instanță a soluționat corect cauza respingând în acest context, cererea reclamantei de majorare a suprafeței din ordinul prefectului.
Dispozițiile art. 23 din Legea 18/1991 invocate de recurentă pentru prima dată în recurs nu au constituit temei al acțiunii în fața primei instanțe, excedând contextului juridic al cauzei.
În consecință, recursul va fi respins conform dispozitivului, rămânând recurentei posibilitatea reglementării situației juridice a diferenței de suprafață pretinsă în alt cadrul procesual, în condițiile legii și a dovedirii îndreptățirii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta C. M. domiciliată în S. str. 1 mai nr. 14 jud. M., împotriva Sentinței civile nr. 8026/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
P. G. G. P. M. | B. | , W. D. | M. | C. |
Red.: W.D./_
T.red.: M.C./_ /2 ex.
J. ecător la fond: I. B.
| ← Decizia civilă nr. 92/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 56/2013. Fond funciar → |
|---|
