Decizia civilă nr. 376/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ **
DECIZIA CIVILĂ Nr. 376/R/2013
Ședința publică din data de 3 octombrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. C., judecător JUDECĂTOR: S. I. JUDECĂTOR: N. C.
GREFIER: C. S.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâtele C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. și C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ș. -M. împotriva sentinței civile nr. 3445/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ **, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, pentru pârâta recurentă C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -
N. se prezintă consilier juridic M. I., iar pentru reclamanta intimată J. F. se prezintă avocat Costache E. Nuța, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța reține că ambele recursuri sunt declarate și motivate în termen legal, sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, comunicate reclamantelor intimate, potrivit dovezilor de la filele 18-20.
Reprezentantul pârâtei recurente, consilier juridic M. I., depune la dosar delegație de reprezentare în instanță și susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris.
Reprezentantul reclamantei intimate, avocat Costache E. Nuța, depune la dosar împuternicire avocațială și două chitanțe privind onorariul avocațial. În contra mențiunilor din dovada de îndeplinire a procedurii de citare, învederează instanței faptul că reclamantei intimate J. F. nu i s-a comunicat recursul declarat de pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ș. -M., însă nu solicită acordarea unui termen de judecată pentru studiul acestuia întrucât l-a lecturat de la dosar. În ceea ce privește scriptul depus la dosar pentru prima dată în recurs, respectiv procesul verbal încheiat între reprezentantul comisiei locale, primarul Mititean Sorin Aurel și clienta sa, apreciază că Jurcan F. nu a fost de acord cu acest proces verbal întrucât mandatarul, personal, a mers la comisia locală cu clienta sa de trei ori. Se opune admiterii recursurilor.
Reprezentanții părților nu formulează cereri prealabile apreciind cauza în stare de judecată.
Nefiind cereri prealabile, tribunalul declară închisă faza de cercetare judecătorească și dispune dezbaterea recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente, consilier juridic M. I., în temeiul art. 304 pct. 6 și 9 și art. 3041din codul de procedură civilă solicită admiterea recursului declarat de comisia județeană așa cum a fost formulat, exonerarea comisiei județene de la plata cheltuielilor de judecată, pentru motivele arătate în scris, pe care le reiterează. De asemenea, solicită admiterea recursului declarat de comisia locală pârâtă, fiind de acord cu acesta. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamantei intimate, avocat Costache E. Nuța, solicită respingerea ambelor recursuri, menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală; cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, conform chitanțelor depuse la dosar.
T R I B U N A L U L,
deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr. 3445/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ * a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții C. V., J. F. și
R. I., în contradictoriu cu pârâtele C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ș. M. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N., și, pe cale de consecință:
S-a dispus modificarea Titlului de proprietate nr. 32609/_ emis de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -
, prin radierea terenului arabil extravilan în suprafață de 9.500 mp, situat în ridul Roaba, identificat prin parcela 31/1, tarlaua 51/3.
S-a dispus întocmirea documentației aferente înscrierii în Titlului de proprietate nr. 32609/_ a terenului în suprafață de 4.200 mp din ridul Labu Nou, identificat prin expertiza topografică efectuată în cauză, având ca vecinătăți la N- Voievod Susana, E - M. Ludovica, S-drum județean, V-B. I. .
S-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al reclamanților prin acordarea de despăgubiri pentru terenurile în suprafață de:
600 mp din ridul Labu Nou, situat pe raza localității A., reprezentând diferența dintre suprafața de 4.800 mp, deținută în locul respectiv de antecesorul reclamanților și suprafața disponibilă pentru reconstituirea în natură;
5800 mp din ridul Barc la Moara, situat pe raza localității A. ;
300 mp din ridul Valea lui Gubeș.
Pârâtele au fost obligate la plata în favoarea reclamantei J. F. a sumei de 5050 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial și onorariu expert.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanților C. V., J. F. și R. I. li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 7,17 ha, situată pe raza localității A., com. Ș. M.
, în calitate de moștenitori după defunctul R. D., în urma înscrierii lor în Anexa 3, cuprinzând moștenitorii cooperatorilor decedați, care solicită în scris stabilirea dreptului de proprietate, fiind emis în acest sens Titlul de proprietate nr. 32609/_ (f. 7), eliberat în baza documentației care include Procesul verbal de punere în posesie nr. 1369/_ (f. 27).
Conform prevederilor art. 9 alin. (1) din HG nr. 1172/2001, lucrările privind stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii membri ai cooperativelor agricole de producție și pentru celelalte persoane prevăzute de lege se elaborează de comisiile comunale, orășenești sau municipale, după caz, luându-se în considerare suprafața terenurilor aduse în cooperative, preluate de acestea în baza unor legi speciale, fără titlu sau prin orice alt mod. Suprafața adusă în cooperativă este cea care rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații ale martorilor.
Astfel, în înregistrările efectuate în Registrul agricol din perioada 1956-1958 (f. 59-60) figurează ca deținând un număr de 18 parcele de teren, printre care și suprafețele de 58 ari în ridul Bărc la moară, 49 ari în ridul Labul Nou și 30 ari în ridul În Vale-Gubeș - toate pe raza localității A., antecesorul reclamanților, Rotar D. . Deși, așa cum rezultă din Procesul verbal de punere în posesie nr. 527/_
(f. 9-10), inițial C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului Ș. M. a intenționat să atribuie reclamanților suprafața de 4.000 mp (poziția 16) în ridul Bărc Moară, 4.200 mp (poziția 12) în ridul Labul Nou și
2.000 mp în ridul Valea Gubeș, ulterior a fost întocmit un alt proces verbal de punere în posesie, care a stat la baza eliberării Titlului de proprietate nr. 32609/_ . În noul procesul verbal de punere în posesie cu nr. 1369/_ nu figurează nicio suprafață în ridurile Bărc Moară și Labul Nou, iar în ridul Valea Gubeș apare suprafața de 1037 mp. Mai mult, în locul acestor terenuri a fost inclusă suprafața de 9500 mp în ridul Roabă, deși, defunctul R. D. nu a deținut teren în locul respectiv.
Conform prevederilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile.
Potrivit art. 33 alin. (3) din HG nr. 1172/2001, act normativ în vigoare la data întocmirii acestui proces verbal, "punerea în posesie se face prin întocmirea procesului-verbal, conform machetelor prevăzute în anexa nr. 52, și prin semnarea acestuia. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează proprietarului împreună cu schița terenului";. Alin. (4) al aceluiași articol, stipulează că, "în acest scop autoritățile comunale și orășenești ale administrației publice locale vor încunoștința în scris, cu confirmare de primire, persoanele care au domiciliul în alte localități și cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate, asupra datei la care va avea loc punerea în posesie";.
În speță, pârâta C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului Ș. M. nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de înștiințare a reclamantei J. F. în legătură cu momentul punerii în posesie, procesul verbal nr. 1369/_, întocmit cu această ocazie, fiind semnat doar de unul din moștenitori, reclamantul R. I. . Mai mult, în urma măsurătorilor efectuate, expertul P. Viorel a arătat în cuprinsul raportului de expertiză tehnică topografică întocmit în cauză (f. 176-201) că parcela nr. 31/1, tarlaua 51/1, situată în ridul Roabă, are suprafața reală de 3719 mp și nu suprafața înscrisă în Titlul de proprietate nr. 32609/_, respectiv 9500 mp.
Întrucât terenul menționat anterior nu a aparținut niciodată antecesorului reclamanților, iar Procesul verbal de punere în posesie nr. 527/_ nu a inclus această parcelă, reclamantele C. V. și J. F. nu au avut cunoștință de emiterea unui nou proces verbal de punere în posesie, în care terenurile din ridurile Bărc Moară și Labul Nou au fost înlocuite cu un teren cu o valoare semnificativ mai mică, situat în ridul Roabă, precum și faptul că acest teren are o suprafață mult inferioară celei înscrise în titlul de proprietate, s-a dispus modificarea Titlului de proprietate nr. 32609/_ emis de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N., prin radierea terenului arabil extravilan în suprafață de 9.500 mp, situat în ridul Roaba, identificat prin parcela 31/1, tarlaua 51/3.
Prin înscrisul depus la termenul din data de_ (f. 224), pârâta C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului Ș. M. a arătat că terenurile identificate de către expertul P. Viorel prin raportul de expertiză, între care se numără și suprafața de 4200 mp din ridul Labul Nou, sunt libere, iar la termenul din data de_ (f. 274), aceeași pârâtă și-a comunicat acordul cu privire la înscrierea în Titlului de proprietate nr. 32609/_ a terenului în suprafață de 4200 mp în ridul Labul Nou.
Conform prevederilor art. 14 alin (2) din Legea 18/1991, atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente. Ținând seama de faptul că antecesorul reclamanților, defunctul R. D., a deținut teren în ridul Labul Nou, precum și de poziția pârâtelor, s-a dispus întocmirea documentației aferente înscrierii în Titlului de proprietate nr. 32609/_ a terenului în suprafață de 4.200 mp din ridul Labu Nou, identificat prin expertiza topografică efectuată în cauză, având ca vecinătăți la N- Voievod Susana, E - M. Ludovica, S-drum județean, V-B. I. .
În ceea ce privește diferența de teren pe care tatăl reclamanților l-a deținut în ridul Labu Nou, precum și suprafața de 5800 mp din ridul Bărc la moară și 300 mp în ridul Valea Gubeș, din constatările expertului P. Viorel, instanța reține că proprietatea asupra acestor terenuri a fost reconstituită în favoarea altor persoane. De asemenea, prin completarea la raportul de expertiză depusă la fila 401, același expert arată că terenurile aflate la dispoziția Comisiei comunale, inclusiv cele preluate de la Agenția domeniilor statului, sunt inferioare calitativ celor ce au aparținut defunctului
R. D. .
Așa fiind și văzând că în rejudecarea cauzei, părțile și-au păstrat poziția procesuală avută în primul ciclu de judecată, raportat la aspectele prezentate anterior, ținând seama de prevederile art. 40 din Legea nr. 1/2000, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al reclamanților prin acordarea de despăgubiri pentru terenurile în suprafață de: 600 mp din ridul Labu Nou, situat pe raza localității A., reprezentând diferența dintre suprafața de 4.800 mp, deținută în locul respectiv de antecesorul reclamanților și suprafața disponibilă pentru reconstituirea în natură; 5800 mp din ridul Bărc la Moara, situat pe raza localității A. ; 300 mp din ridul Valea Gubeș.
În temeiul prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, pârâtele au fost obligate la plata în favoarea reclamantei J. F. a sumei de 5.050 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial și onorariu expert.
Împotriva sentinței expuse a declarat recurs, în termen legal, pârâta C. locală Ș. M., prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea în parte a hotărârii în sensul de a se respecta suprafața reconstituită inițial, de 7,17 ha, din titlul de proprietate nr. 32609/2003, urmare a validării prin HCJ nr. 57/_ ; respingerii dispoziției privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată; și al respingerii dispoziției privind acordarea de despăgubiri în favoarea reclamanților, pentru motivele ce urmează.
Reclamanții C. V., J. F. și R. I. au solicitat modificarea TP nr. 32609/2003 în sensul radierii terenului în suprafață de 9500 mp din ridul Roaba, iar în contrapartidă să fie trecute într-un titlu de proprietate nou în suprafață totală de 9500 mp (4300 mp la Moara în Barc, 4900 mp Labul nou și 300 mp la Valea lui Gubaș).
Prin sentința civilă nr. 3445/2013 s-a dispus și asupra a ceea ce nu s-a cerut, adică în loc de 9500 mp care se radiază din ridul Roaba se dispune reconstituirea în natură a 4200 mp în ridul Labul Nou, iar prin despăgubiri pentru suprafața de 6700 mp în locațiile (600 mp în Labul Nou, 5800 mp în Barc la Moara și 300 mp în Valea lui Gubăș), înregistrându-se un total de 10.900 mp acordați.
Astfel, deși în cererea de chemare în judecată nu s-a cerut majorarea suprafețelor totale înscrise în TP 32609/2003 ci doar convertirea unor terenuri de valoare mai mică și care nu erau pe vechiul amplasament în terenuri de valoare mai mare și despăgubiri, instanța a dispus să se reconstituie în natură printr-un nou titlu de proprietate 6,64 ha, iar prin despăgubiri pentru suprafața de 1,09 ha ceea ce înseamnă un total de 7,73 și excede HCJ 57/1991 și TP nr. 32609/2003, unde era reconstituit 7,17 ha.
În data de_ împreună cu reclamantul a încheiat un proces verbal de audiență, prin care de comun acord s-a stabilit că în titlul de proprietate ce se va întocmi să fie trecute suprafața de 4200 mp în Labul Nou, să rămână înscrisă și în noul titlu suprafața de 1500 mp tarla 55/4, parcela 14, iar suprafața de 9500 mp din ridul Roaba să se reducă la 3800 mp și să se înscrie, de asemenea, în noul titlu de proprietate, rezultând un total de 7,17 ha și reconstituirea integral în natură.
Cu toate că acest proces verbal cu înțelegere scrisă a fost înaintat instanței spre știință, s-a dispus acordarea de despăgubiri ceea ce contravine Legii nr. 1/2000 și Legii 247/2005, dacă se coroborează aceste acte normative cu cazul de față.
Mai precizează că și din prisma motivelor de anulare a unui titlu de proprietate cererea reclamanților, dar mai ales dispozițiile instanței din sentința civilă nr. 3445/2013, nu se încadrează pe prevederile pct. 65 art. III din Legea 169/1997.
Mai solicită instanței și respingerea obligării Comisiei locale la plata cheltuielilor de judecată întrucât această comisie nu dispune de mijloace bănești pentru a putea fi obligată la plata acestora, ea fiind constituită în virtutea unor prevederi legale prin ordin al prefectului.
Sentința s-a atacat cu recurs, de asemenea în termen legal, și de către pârâta C. județeană B. -N., cerând admiterea acestuia, modificarea sentinței prin respingerea solicitării referitoare la acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 6700 mp și exonerarea recurentei de la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului s-au adus criticile ce succed.
Prezentul recurs se întemeiază pe prevederile art. 304 pct. 6 din Codul de procedură civilă, conform căruia modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.
În prezenta speță se află tocmai o astfel de situație respectiv: reclamanții prin acțiunea formulată au solicitat modificarea Titlului de proprietate nr.32609 din_ în sensul radierii terenului de 9500 mp situat în ridul Roaba și înscrierea în locul acestuia cu următoarele suprafețele de teren: 43 ari situate în ridul ,,Bârc la moară";, 49 ari în ridul "Labul Nou" și 3 ari în ridul "Vale Gubeș"; - total 9500 mp (suprafețe care se regăsesc înscrise în registrul agricol la poziția defunctului Rotar D. ) .
Prin sentința civilă nr. 3445/2013, instanța a dispus în mod nelegal modificarea titlului de proprietate nr. 32609 din_ în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru o suprafață totală de 10900 mp teren, în loc de 9500 mp, suprafață care este cu 1400 mp mai mare decât cea solicitată prin acțiunea formulată.
Din actele depuse la dosarul cauzei nu reiese că reclamanții au făcut dovada proprietății unei suprafețe de teren mai mare decât cea reconstituită prin Titlul de proprietate nr. 32609 din_, de 7,17 ha. Mai mult decât atât, în registrul agricol din anul 1956-1957, defunctul Rotar D. figurează cu o suprafață totală de 5,20 ha teren, împărțită în 18 parcele, iar în anul 1958 figurează doar cu suprafața de 3,82 ha teren arabil. Din însemnările făcute în registrul agricol reiese că din cele 18 parcele parte din ele au fost înstrăinate altor persoane.
Deci reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață mai mare de teren decât cea înscrisă în Titlul de proprietate nr. 32609/_ nu este posibilă, deoarece reclamanții nu au făcut dovada proprietății unei suprafețe mai mari .
Prin sentința atacată instanța a dispus radierea din titlul de proprietate a suprafeței de 9500 mp din ridul Roaba, înscrierea suprafeței de 4200 mp din ridul Labu Nou și acordarea de despăgubiri pentru o suprafața totală de 6700 mp astfel:
600 mp din ridul "Labu Nou"; reprezentând diferența dintre suprafața de 4800 deținută în locul respectiv de antecesorul reclamanților și suprafața disponibilă pentru reconstituirea în natură;
5800 mp din ridul "Bârc la moară";;
300 mp din ridul "Valea Gubeș";.
Referitor la ridul "Bârc la moară", în registrul agricol defunctul Rotar D. figurează într-adevăr cu suprafața de 5800 mp, dar în Titlul de proprietate nr. 32609/2003 la categoria suprafețe primite în intravilan i s-a reconstituit o suprafață de 1500 mp teren arabil în acest rid numit "Bârc la moară";. Acesta este și motivul pentru care reclamanții prin acțiunea formulată au solicitat 4300 mp, în loc de 5800 mp cât sunt înscriși în registrul agricol.
Prin acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 5800 mp din ridul "Bârc la moară";, practic se reconstituie de 2 ori suprafața de 1500 mp, odată în natură, conform titlului, și odată prin acordare de despăgubiri, conform sentinței civile nr. 3445/2013.
De asemenea referitor la suprafața de 300 mp din ridul "Valea Gubeș", în acest rid a fost reconstituită o suprafață de 1037 mp fânațe, conform poz.10 din titlul de proprietate.
Având în vedere aceste aspecte apreciază că sentința civilă nr. 3445/2013 este nelegală și solicită modificarea sau casarea acesteia în sensul modificării titlului de
proprietate doar cu privire la suprafața de 9500 mp, suprafață care a fost validata de către comisia județeană cu respectarea prevederilor legale.
În ceea ce privește acordarea de despăgubiri pentru terenurile în suprafață de 600 mp situat în ridul "Labu Nou";, 5800 mp situat în ridul "Bare la moară" și suprafața de 300 mp situată în ridul "Valea Gubeș";, hotărârea dată este lipsită de temei legal, instanța interpretând greșit textul de lege.
Atât în cuprinsul Sentinței civile nr. 3445/2013, cât și din actele depuse la dosar, rezultă că reclamanții C. V., J. F. și R. I. au formulat cereri în baza Legii nr.18/1991, respectiv, cererea nr.665/1991, depusă de numita C. V., cererea nr. 1827/1991 depusă de numita J. F., precum și cererea nr. 1826/1991 depusă de numitul Rotar I., Actele normative care reglementează posibilitatea acordării de despăgubiri sunt Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005, nicidecum Legea nr.18/1991, iar dreptul de proprietate al reclamanților a luat naștere în baza Legii nr.18/1991. Reclamanții nu au urmat niciun fel de demers juridic în vederea dobândirii dreptului de proprietate în baza Legii nr. 1/2000 sau în baza Legii nr.247/2005. În consecință, aceste prevederi legale nu le sunt aplicabile, titlul de proprietate fiind emis de altfel în anul 2003.
În conformitate cu art. 41 alin. 2 din Hotărârea Guvernului României nr. 890/2005 "Persoanelor fizice cărora li s-a validat dreptul de proprietate conform prevederilor alin. (1), pentru care nu există suprafețe de teren agricol, reconstituirea li se face în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, iar în situația în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, se vor acorda despăgubiri și se vor înscrie în anexa nr. 23, conform art. 3 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare";. Textul de lege prevede în mod explicit că despăgubirile se acordă în situația în care nu mai există suprafețe de teren agricol, ori în situația dată prin Titlul de proprietate nr. 32609/_, reclamanților li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață validata, suprafața atribuita în natură.
Reclamanții C. V., J. F. și R. I. au formulat acțiune de modificare a titlului de proprietate, motivat de faptul că nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, ori textul de lege stabilește că despăgubirile se acordă în situația în care nu mai este teren disponibil în localitate.
Astfel instanța de fond în mod nelegal a dispus reconstituirea dreptului de proprietate prin acordarea de despăgubiri pentru cele trei suprafețe de teren, interpretând în mod greșit textul de lege.
Acordarea despăgubirilor implică o procedură specială, respectiv propunerea primăriei de înscrierea în anexa nr.23, validarea acestei anexe prin hotărâre a Comisiei Județene. Astfel, în conformitate cu Adresa nr. 399/_ înaintată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, dosarul întocmit în vederea acordării de despăgubiri va conține în mod obligatoriu următoarele documente: document cu fiecare borderou în parte din dosar, Hotărârea Comisiei Județene prin care a fost validată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, întreaga documentație care a stat la baza validării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
Instituția abilitată în acordarea despăgubirilor este "Fondul P. a";, în urma verificărilor documentațiilor înaintate de comisiile județene Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Prin Adresa nr. 399/_ se precizează că din actele existente la dosar trebuie să reiasă că suprafața validată pentru despăgubiri este dată de diferența rezultată dintre întreaga suprafață pentru care s~a reconstituit dreptul de proprietate și suprafața validată prin restituirea în natură,
Astfel din prisma atribuțiilor date în sarcina Comisiei Județene B. -N., Titlul de proprietate nr. 32609/_ este legal emis, respectă suprafața validată, sunt înscrise persoanele îndreptățite, dar în ceea ce privește stabilirea amplasamentului, acesta este atributul Comisiei locale. În consecință, modificarea amplasamentului suprafeței de 9500 mp din ridul Roaba în alte amplasamente este atribuția comisiei locale și este de acord cu modificarea titlului de proprietate în acest sens.
Dar în ce privește acordarea de despăgubiri, scopul legilor fondului funciar este restituirea în natură a terenurilor și nu acordarea de despăgubiri. în susținerea acestei afirmații sunt și prevederile Legii nr. 165/_ privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, unde la art. 1 alin. 2 se prevede că "în situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte";.
În concluzie, se cere să se admită recursul în temeiul art. 304 pct. 6 și 9 din codul de procedură civilă, să se respingă solicitarea privind acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 6700 mp și să se dispună modificarea titlului de proprietate doar cu privire amplasamentul terenului în suprafață de 9500 mp.
2. Referitor la cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocațial și expert, menționează:
Instanța de fond își întemeiază obligația privind plata cheltuielilor de judecată pe art. 274 din Codul de procedură civilă. Aceste prevederi legale nu pot fi incidente în speța întrucât C. J. prin întâmpinarea formulată a arătat că nu se opune admiterii acțiunii formulate de reclamații C. V., J. F. și Rotam I. . Dispozițiile articolului invocat stipulează că doar partea care cade în pretențiuni poate fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată. Faptul admiterii unei cereri de chemare în judecată nu dovedește în mod absolut că intimata C. județeană B.
-N. a căzut în pretenții. Sintagma "cade în pretențiuni"; se impune a fi verificată în cadrul fiecărui litigiu în parte, în raport de specificul acestuia. Se impun a fi făcute cercetări sub aspectul obiectului litigiului, a soluției adoptată în final de instanță, dar mai ales să fie analizată culpa părților la declanșarea litigiului.
Așadar, obligarea Comisiei județene B. -N. la plata cheltuielilor de judecată nu are nici un temei legal, cu atât mai mult cu cât prin întâmpinarea formulată această comisie a arătat că nu se opune admiterii acțiunii în ceea ce privește solicitarea de modificare a titlului de proprietate, a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant doar în ceea ce privește anularea titlului de proprietate. Instanța de fond prin Sentința civilă nr. 3445/2013 pronunțată în dosarul civil nr._ ** a dispus modificarea Titlului de proprietate nr. 32609/_ . Astfel, culpa procesuală a Comisiei județene B. -N. nu este dovedită, întrucât această comisie nu s-a opus admiterii acțiunii.
Obiectul dedus judecății a fost modificarea unui amplasament înscris în Titlului de proprietate nr. 32609/2003 emis pe numele C. V., J. F., R.
I. în calitate de moștenitori după R. D. . Ori în conformitate cu art. 4 lit. c și h din Hotărârea Guvernului României nr. 131/1991, în vigoare la data depunerii cererii, prevedere legală menținută prin art. 5 din Hotărârea Guvernului României nr. 890/2005, comisiile locale, orășenești sau municipale sunt abilitate să stabilească mărimea și amplasamentul suprafețelor de teren. C. J. în această situație neavând niciun temei legal să intervină.
Atribuțiile acestei comisii sunt reglementate de art. 5 din Hotărârea Guvernului României nr. 131/1991, în vigoare la data depunerii cererii, prevedere legală menținută prin art. 6 din Hotărârea Guvernului României nr. 890/2005.
Este adevărat. C. J. B. -N. a emis Titlul de proprietate nr. 32609/_, dar acest fapt juridic are la baza documentația înaintată de comisia locală, care cuprinde anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, astfel cum prevede art. 37 din Hotărârea Guvernului României nr. 131/1991, în vigoare la data depunerii cererii, prevedere legală menținută prin art. 36 alin. 1 din Hotărârea Guvernului României nr.890/2006. Documentația înaintată include și procesul verbal de punere în posesie, act întocmit de comisia locală, în baza căruia, în conformitate cu art. 36 din Hotărârea Guvernului României nr. 131/1991, în vigoare la data depunerii cererii, prevedere legală menținută prin art. 34 alin. 4 din Hotărârea Guvernului României nr. 890/2006, se face punerea în posesie, iar punerea în posesie presupune stabilirea mărimii și amplasamentului suprafeței de teren.
în consecință instanța nu poate reține o culpă procesuală a Comisiei Județene
B. -N., întrucât o astfel de culpă nu există, în situația în care obiectul dedus judecații nu îl constituie faptul juridic care ține de competența acestei comisii. C.
J. B. -N., în calitate de emitentă a titlului de proprietate, în conformitate cu art. 7, lit. c din Hotărârea Guvernului României nr. 131/1991, în vigoare la data depunerii cererii, prevedere legală menținută prin art.6 lit. c din Hotărârea Guvernului României nr. 890/2006, verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestora, dar în ceea ce privește amplasamentul nu are nici un fel de atribut.
Pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 52 alin. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată. C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. este autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicțională, astfel încât ea nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în litigiile în care art. 52 alin. 2 din actul normativ amintit îi conferă legitimitate procesuală, cu atât mai mult cu cât aceasta nu dispune de un patrimoniu propriu, neputând fi titulară de drepturi sau obligații patrimoniale.
C. județeană, în conformitate cu art. 4 din H.G.R. nr. 890/2005, este numită prin ordin al prefectului ca organ colegial, care are în componență, pe lângă prefect, care are calitatea de președinte al comisiei, subprefecții județului, directorul direcției de contencios administrativ și controlul legalității din cadrul instituției prefectului, directorul oficiului județean de cadastru și publicitate imobiliară, directorul executiv al direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană sau a municipiului București reprezentantul teritorial al Agenției Domeniilor Statului, directorul sucursalei teritoriale a Administrației Naționale "îmbunătățiri Funciare" - R.A., un reprezentant desemnat de consiliul județean, respectiv al Municipiului București,
inspectorul-șef al inspectoratului silvic teritorial sau împuternicitul acestuia, directorul direcției silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor -Romsilva sau împuternicitul acestuia, un reprezentant al Asociației Proprietarilor de Păduri din România, un reprezentant al Asociației Administratorilor de Păduri, un reprezentant al asociațiilor proprietarilor de terenuri agricole legal constituite.
Membrii comisiei județene nu sunt remunerați pentru activitatea desfășurată în cadrul comisiei, motivat de faptul că aceasta nu are buget propriu. De asemenea, cheltuielile efectuate cu ocazia tipăririi și eliberării titlurilor de proprietate sunt suportate de către Ministerul Afacerilor Interne, iar cheltuielile efectuate cu ocazia comunicării titlurilor de proprietate sunt suportate de persoanele care le primesc, conform art. 34 alin. 7 și art. 36 din H.G.R. nr.890/2005.
În consecință, consideră că Sentința civilă nr. 3445/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul civil nr._ ** în ceea ce privește cheltuielile de judecate pronunțate în sarcina Comisiei Județene B. -N. este neîntemeiată, având în vedere că prin întâmpinarea depusă nu s-au opus admiterii acțiunii, iar obiectul dedus judecății nu este atributul Comisiei Județene B. -N. .
Referitor la reconstituirea dreptului de proprietate prin acordarea de despăgubiri, consideră că în situația dată nu sunt incidente prevederile Legii nr.1/2000 și a Legii nr. 247/2005, sentința fiind nelegală, și că prin modificarea amplasamentului s-a răspuns la solicitarea reclamanților.
Recursurile sunt fondate.
Reclamanții, prin acțiunea precizată la filele 316-317, au pretins ca în cazul în care nu există teren disponibil pentru a le fi retrocedat, potrivit dreptului lor dovedit, să li se acorde despăgubiri pentru suprafețele de 600 mp, 5800 mp și 300 mp, în total 6.700 mp. Prin sentință se admite cererea, neobservându-se, cum bine sesizează recurentele, că, în final, reclamanților li s-a dat satisfacție la reconstituire pentru o suprafață mai mare decât cea înscrisă în titlul de proprietate atacat, în condițiile în care nu s-a cerut de către beneficiarii reconstituirii și suplimentarea întinderii terenului înscris în titlu, de 7,17 ha.
Schimbarea amplasamentului pentru 4200 mp din ridul "Roaba"; (de 9500 mp) în cel denumit "Labul Nou"; nu atrăgea nicidecum o suplimentare de suprafață, în primul rămânând 5300 mp (și nu 6700 mp), pentru care s-ar fi putut stabili despăgubiri, dacă acest mod de reparație era legal.
Modificarea titlului de proprietate în sensul schimbării amplasamentului ce celor 9500 mp nu putea fi admisă în întregime. La baza titlului a stat procesul verbal de punere în posesie nr. 1369/_ (f. 27). Reclamanții nu au cerut anterior sau cel puțin în cuprinsul acțiunii de față și anularea lui. Procedura reconstituirii este structurată în mai multe etape a căror ordine este expres și strict reglementată legal, respectiv: depunerea cererii de reconstituire, validarea propunerii comisiei locale prin hotărâre a comisiei județene, determinarea în fapt a situării terenului restituit, urmată de întocmirea procesului verbal de punere în posesie și a schiței aferente. În ultimă instanță se eliberează titlul, act ce se impune a fi în concordanță deplină cu toate documentele enumerate (referitoare la îndreptățire, suprafață și amplasament).
În ipoteza în care procesul verbal amintit nu era conform cu vechile amplasamente ale autorului reclamanților, intimatele C. V. și J. F. trebuiau cu obligativitate, să facă mai întâi demersuri pentru anularea lui (vizând interesul lor de a li se retroceda pe cât se poate exact terenurile de care a fost
deposedat R. D. ) și abia apoi să solicite modificarea titlului, respectând astfel ordinea imperativă a fazelor reconstituirii și punerea în acord a tuturor actelor întocmite în decursul acestora.
Doar cele două intimate puteau solicita desființarea procesului verbal întrucât nu și-au însușit propunerile comisiei locale prin semnarea lui. Nu același lucru este valabil și pentru R. I. pentru că acesta, fără știrea și în detrimentul celor dintâi, a acceptat terenurile oferite de comisia locală, fiind singurul semnatar al înscrisului de la fila 27.
Cu toate acestea, sentința se va menține în privința amplasării a 4200 mp, din cei 9500 mp din ridul "Roaba";, în ridul "Labul Nou";, în temeiul acordului comisiei locale exprimat prin scriptul de la fila 274. Acceptul recurentei valorează cu o recunoaștere a uneia dintre pretențiile reclamanților, aspecte asupra cărora poate să dispună, instanței revenindu-i obligația să o respecte din moment ce nu încalcă regulile de drept în materie.
Tot în același context devine important în cauză procesul verbal întocmit la data de_, în cursul derulării judecății în fața primei instanțe, depus pentru prima oară în recurs, la fila 4, urmare a înțelegerii intervenite între recurenta comisia locală, prin reprezentant primar, și intimata J. F., prin care s-a convenit asupra celor 4200 mp în direcția precizată anterior, la care se adaugă încă două sublinieri, de asemenea, esențiale în litigiu. Prima constă în aceea că "se diminuează suprafața de 9500 mp, Tarla 51/3, Parcela 31/1, rid "Roaba"; la 3800 mp înscrisă în T.P. nr. 32609/_ ";, aceasta însemnând că s-a admis de către toți participanții la înțelegere ca cei 3800 mp să rămână în proprietatea reclamanților în ridul deja evidențiat în titlu ("Roaba";).
Este de remarcat că actul s-a instrumentat după ce expertul P. Viorel, prin lucrarea de la fila 173 și următoarele, a învederat că în ridul "Roaba"; în fapt se regăsesc doar 3719 mp (aproximați prin procesul verbal analizat la 3800 mp) și nu 9500 mp, cât s-a înscris în titlu.
A doua mențiune a aceluiași script este aceea că în cele din urmă "suprafața totală înscrisă în T.P. nr. 32609/_, nu se diminuează, rămânând aceeași";, stipulație prin care intimata admite implicit că alte drepturi nu i se mai cuvin.
Actul nou depus în recurs nu s-a contestat în fața instanței de control de nici unul dintre reclamanți, așa încât i se va da eficiența corespunzătoare, deoarece provenind de la o parte în proces, necontrazisă de celelalte, valorează recunoaștere, cu efectele reglementate de art. 1204 și 1206 din Codul civil. Aprecierile mandatarului avocat al reclamantei J. F. vis-a-vis de procesul verbal examinat nu pot primi relevanță în proces. Simpla afirmație că avocatul cunoaște că cel pe care-l reprezintă nu a fost de acord cu acest proces-verbal nu este suficientă din moment ce nu a invocat niciun viciu care să atragă nulitatea înscrisului.
Restul criticilor raportate la forma reparației nu se mai impun a fi verificate față de dezlegările de până acum.
Obligarea comisiilor la plata cheltuielilor de judecată este o măsură care va fi înlăturată. Într-adevăr, comisia județeană, prin întâmpinarea de la fila 19, nu s-a opus admiterii capătului de cerere formulat în principal, de modificare a titlului prin schimbarea amplasamentului, devenind aplicabile dispozițiile art. 275 din Codul de procedură civilă.
Nici comisia locală nu poate fi obligată la aceeași plată, dar nu pentru argumentele recursului, deoarece art. 52 din Legea 18/1991 îi acordă calitatea de parte în procesele cu acest caracter și în alineatul 3 se dispune că prevederile art. 274 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile, aceasta interpretându-se că și în sarcina comisiilor de fond funciar se poate stabili obligația de a suporta cheltuielile de judecată avansate de adversari, ci pentru temeiul acceptării unor pretenții ale reclamanților în acest cadru procesual, deși cei din urmă trebuiau să recurgă la un alt fel de acțiune prin care să învestească prima instanță în scopul preconizat la începutul prezentelor considerente. Așadar, nu se poate statua în sensul existenței vreunei culpe procesuale a comisiei locale.
În consecință, recursurile urmează a fi admise în limitele expuse, dispunându- se totodată ca suprafața reală de 3719 mp, identificată de expertul P. Viorel prin expertiza de la filele 173 și următoarele, să rămână înscrisă în tarlaua și parcela din ridul "Roaba";.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâtele C. locală Ș. -M. , cu sediul în Ș. -M., jud. B. -N., și C. județeană B. -N. , cu sediul în B., P.
P. R., nr. 1, jud. B. -N., împotriva sentinței civile nr. 3445/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ **, pe care o modifică în parte în sensul că înlătură dispozițiile de reconstituire a dreptului de proprietate al reclamanților prin acordarea de despăgubiri pentru terenurile: de 600 mp din ridul Labu Nou, de 5800 mp din ridul Bârc la moară și de 300 mp din ridul Valea lui Gubeș, și de obligare a pârâtelor recurente la plata cheltuielilor de judecată de 5050 lei în favoarea reclamanților.
Menține dispozițiile de modificare a titlului nr. 32609/2003 prin radierea terenului de 4200 mp, situat în ridul Roabă, parcela 31/1, tarlaua 51/3, și de întocmire a documentației de punere în posesie și de eliberare a unui nou titlu de proprietate pentru această suprafață în ridul Labu Nou, restul suprafeței de 3719 mp urmând să rămână înscrisă în aceeași tarla și parcelă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
I. C. S. | I. | - N. | C. C. | S. |
Red. I.C. - _
Dact. C.S. - 2 ex. /_ Jud. fond V. V.
| ← Decizia civilă nr. 1209/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 220/2013. Fond funciar → |
|---|
