Decizia civilă nr. 166/2013. Hotărâre care să țină loc de act autentic
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 166/R
Ședința publică din data de 20 martie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: P. G.
J. ecător: P. M. B.
J. ecător: C. M.
G. ier: Bud M.
Pe rol este pronunțarea asupra recursurilor civile declarate de reclamanta C.
M. M., cu domiciliul în S. M., str. Piața 1 D. 1918, bloc 25, ap. 33, județul M. și pârâtul G. P., cu domiciliul în S. M., str. F., nr. 155, județul M., împotriva sentinței civile nr. 927 din_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, având ca obiect hotărâre care ține loc de act autentic.
Dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data din data de _
, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu prevederile art. 260 și art. 146 Cod procedură civilă, coroborate cu art. 316, 298 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de_ .
Instanța, în urma deliberărilor a pronunțat decizia civilă de față.
T.
Asupra recursului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 927 din_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației s-a respins acțiunea formulată de reclamanta C. M. M., în contradictoriu cu pârâtul G. V., decedat pe parcursul procesului, acțiunea fiind continuată față de pârâtul G. P., ca nefondată. În temeiul art. 246 Cod procedură civilă, s-a luat act de renunțarea la judecată cu privire la capătul de cerere din cererea reconvențională vizând constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de_ . S-a respins cererea reconvențională ca nefondată.
În considerentele sentinței se reține că, prin înscrisul intitulat antecontract de vânzare cumpărare, încheiat sub semnătură privată la data de_, pârâtul a
înstrăinat reclamantei terenul în suprafață de 10.000 mp, de natură livadă, situat în localitatea S. M., str. F., stipulându-se prețul de 13.000 lei și modalitatea de plată a acestuia, respectiv faptul că ultima rată de 3.000 lei este exigibilă la data de_, cu prilejul autentificării actelor la notar.
Prealabil analizării modalității de respectare a clauzelor contractuale, s-a impus a se stabili dacă conținutul înscrisului a fost însușit sub semnătură de către pârât și a luat astfel naștere un raport juridic între părți.
Deși în cadrul interogatoriului luat în ședința publică din 24 iulie 2008, pârâtul a negat încheierea și semnarea antecontractului din 09 august 2006, instanța a reținut că în cuprinsul înscrisului din_, s-a recunoscut înstrăinarea terenului situat la locul numit "F. "; în schimbul prețului de 10.000 lei, făcându-se cunoscută intenția pârâtului de restituire a sumei primite.
A fost oportun a se preciza că prin Ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației la data de 07 septembrie 2009, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals, uz de fals și înșelăciune, prevăzute de art. 290, art.291 și art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal.
Soluția a avut drept fundament concluziile raportului de constatare tehnico- științifică nr. 113.106 din_, în conformitate cu care nu s-a putut stabili dacă semnăturile ce figurează în cuprinsul antecontractului și a chitanțelor atașate au fost realizate de pârâtul din prezenta cauză, date fiind variabilitatea naturală mare și gradul redus de complexitate al semnăturilor.
Plecând de la prezumția de validitate a unui înscris (nerăsturnată prin probele administrate) și de la conținutul ordonanței din 07 septembrie 2009 mai sus menționată, instanța a înlăturat susținerile pârâtului privind neînsușirea antecontractului din_ sub aspect de conținut și semnătură.
Analiza modului de redactare al antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de_ a evidențiat însă pertinența aserțiunii pârâtului conform căreia nu se poate stabili cu certitudine identitatea între terenul înscris în cartea funciară 21609 și imobilul, obiect al convenției încheiate sub semnătură privată, inserarea denumirii străzii (fără indicarea numărului) și a suprafeței aproximative a terenului fiind insuficiente în vederea individualizării imobilului înstrăinat.
Privind antecontractul de vânzare cumpărare, instanța a constatat că sunt incidente prevederile art. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005, potrivit cărora, terenurile cu sau fără construcții, situate în intravilan și extravilan, indiferent de destinația sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute.
În baza principiului conversiunii actelor juridice, consacrat de art. 978 Cod Civil, actele nule ca și vânzare cumpărare pot fi valorificate totuși ca și antecontracte de vânzare cumpărare dar numai în condițiile prevăzute de lege.
Potrivit prevederilor art.5 alin. 2 din Titlul X din Legea nr. 247 din 2005, în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
S-a impus a fi redate câteva din dispozițiile legislației relevante în materie.
Potrivit prevederilor art. 48 din Legea nr. 7/1996, registratorul de carte funciara dispune intabularea dacă înscrisul este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege, indică numele părților, individualizează imobilul printr-un identificator unic, este însoțit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română, este însoțit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului. Încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului cadastral al imobilului și al cărții funciare, precum și a părții cărții funciare în care urmează a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica pozițiile ce au fost radiate și numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au făcut înscrierile, indiferent de felul lor. În cazul în care identificarea cadastrală a imobilului nu este posibilă, pe baza datelor existente, vor fi folosite documentații cadastrale întocmite și recepționate conform prevederilor acestei legi.
Potrivit prevederilor art. 63 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 633/2006, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil din punct de vedere al formei cerute pentru validitatea actului, potrivit art. 20 și 48 din Legea nr. 7/1996. Registratorul va respinge cererea de înscriere a actului juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiții speciale prevăzute de lege.
În speță, reclamanta a fost beneficiara unei promisiuni de vânzare a unui teren. A fost de menționat că prin sentința civilă nr. 650 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației la data de 11 aprilie 2007 (în dosarul nr. 1459/2006), instanța fiind învestită cu ieșirea din indiviziune asupra imobilelor indicate în cuprinsul Titlului de proprietate nr. 43613/62/_, eliberat pe numele părților din proces, a luat act de tranzacția părților și pe cale de consecință s-a atribuit în lotul pârâtului din prezenta cauză (G. V. ), terenul în suprafață de 8.141 mp cu număr cadastral
8052.
Nu lipsită de relevanță este data rămânerii definitive a sentinței civile mai sus menționate (respectiv anul 2007), aceasta fiind ulterioară încheierii contractului de vânzare cumpărare din_ .
Această ultimă constatare vine să evidențieze că la data încheierii contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată, G. V. nu deținea un drept de proprietate exclusiv asupra imobilului înstrăinat, nefiind respectate regula unanimității aplicabilă actelor de dispoziție și principiul nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet (nimeni nu poate transfera mai multe drepturi decât el însuși are).
Pe de altă parte, tranzacția încheiată și consemnată în dispozitivul sentinței civile nu a produs efecte retroactive.
Mai mult, s-a impus a se menționa faptul că reclamanta nu a înțeles să-și precizeze acțiunea în raport de decesul pârâtului G. V. în sensul constatării calității de moștenitor al numitului G. P. și transferul obligației de a face în patrimoniul acestuia, astfel încât calitatea de vânzător să revină moștenitorului
(nefiind de conceput validarea unei convenții în care să figureze în calitate de vânzător o persoană decedată, fără capacitate de folosință).
Instanța nu se poate pronunța însă asupra a ceea ce nu s-a solicitat (plus petita), necesitându-se respectarea principiului disponibilității părților.
Incontestabil, prin pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic s- ar eluda prevederile legale incidente în materie, motiv pentru care instanța va promova o soluție de respingere a acțiunii principale.
Cât privește cererea reconvențională formulată de pârât, instanța a luat act de renunțarea la judecata capătului de cerere vizând constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de_, renunțare formulată în cadrul ședinței publice din 26 noiembrie 2009 și confirmată de pârâtul G. P., confirmare despre care s-a făcut vorbire în cuprinsul încheierii aferente ședinței publice din 5 aprilie 2012.
Referitor la petitul privind rezoluțiunea contractului încheiat sub semnătură privată la data de 9 septembrie 2006, analizând susținerile pârâtului-reclamant reconvențional, s-a constatat că acesta nu a contestst achitarea în integralitate a prețului convenit ci s-a prevalat de neachitarea la data scadenței a ultimei rate (exigibilitatea fiind_ conform clauzelor contractuale) în contextul consemnării sumei de bani la data de 4 decembrie 2007 (fila 33).
Legat de acest ultim aspect, relevante s-au dovedit a fi prevederile art. 1114 alin. 1 Cod civil, în conformitate cu care, atunci când creditorul unei sume de bani refuză de a primi plata, debitorul poate să-i facă oferte reale și în ipoteza refuzului creditorului de a primi, se consemnează suma.
Din interpretarea acestor dispoziții legale, a reieșit că, dacă oferta de plată este urmată de consemnațiune, debitorul este liberat iar suma depusă și consemnată ține loc de plată și trece în rizico-pericolul creditorului (fiind fără relevanță dacă creditorul a înțeles sau nu să fac uz de suma consemnată).
Potrivit art. 1021 Cod civil, rezoluțiunea nu operează de drept, iar pentru admiterea acțiunii având ca obiect rezoluțiunea unui contract se cer a fi îndeplinite anumite condiții, respectiv, una din părți să nu-și fi executat obligațiile, neexecutarea să fie imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația, debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere în condițiile prevăzute de lege.
Potrivit dispozițiilor art. 977 Cod civil, interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante în timp ce art. 983 cod civil stipulează că în situația în care există îndoială, convenția se interpretează în favoarea celui ce se obligă.
Plecând de la cele două criterii de interpretare enunțate de textele legale, instanța a apreciat că în speță nu sunt elemente contractuale sau probatorii care să legitimeze teza stabilirii de către părți a unei condiții rezolutorii în situația întârzierii în efectuarea plății.
Nu au fost date care să conducă la ideea că rațiunea determinantă și esențială a încheierii contractului a fost reprezentată de necesitatea respectării cu strictețe a scadenței ratelor, excluzându-se eventuale întârzieri. Dacă părțile s-ar fi înțeles în acest sens, nimic nu le-ar fi împiedicat să insereze clauze care să reflecte această manifestare de voință.
Mai mult, conform înscrisului sub semnătură privată din_, vânzătorul a recunoscut primirea integrală a prețului convenit.
Raportat la toate aceste precizări, instanța a apreciat că în speță nu sunt îndeplinite condițiile ce reclamă admisibilitatea unei acțiuni în rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare, motiv pentru care a respins ca nefondată cererea reconvențională.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C. M. M. solicitând, în principal casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece prima instanță nu a soluționat procesul pe fond, nu a manifestat rol activ în soluționarea procesului, a încălcat principiul contradictorialității. În subsidiar, modificarea hotărârii și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului se arată că, acțiunea a fost respinsă, în principal, pe excepție, motivat de faptul că, întrucât pe parcursului procesului a decedat pârâtul
G. V., chemându-l în judecată în calitate de succesor pe fratele acestuia numitul
G. P., recurenta nu a solicitat constatarea calității de moștenitor al defunctului
"nefiind de conceput validarea unui contract în care figurează în calitate de vânzător o persoană decedată, fără capacitate de folosință";. În realitate, la data decesului și azi defunctul G. V. avea doi copii în viață, pe numiții G. Costel născut la data de_ și G. Iulian născut la_ . Ca urmare, acceptându-se introducerea în cauză în calitate de pârât a lui G. P., fără atestarea calității de moștenitor a acestuia după defunctul G. V., sentința a fost pronunțată față de o persoană care nu avea această calitate, fiind nulă.
Recurs a declarat și G. P. care a solicitat anularea sentinței pentru că i s-a respins cererea reconvențională pentru rezilierea contractului. Soluția este nelegală deoarece a dovedit cu acte că numita C. M. M. nu a achitat la timp ultima rată de 3000 lei.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, în baza dispozițiilor art. 312 și 304 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Reclamanta C. M. M. a chemat în judecată în calitate de pârât pe numitul G. V. solicitând validarea contractului de vânzare - cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 9 august 2006 cu privire la terenul situat în Localitatea S. M. la locul numit "F. "; în suprafață de 10.000 mp, în natură livadă, înscris în CF 21609 nr. topo 8052.
În cursul procesului pârâtul G. V. a decedat fiind introdus în judecată, în calitate de moștenitor, numitul G. P., fratele defunctului (fila 186 dosarul de fond).
Așa cum reiese din actele de stare civilă de la filele 57, 58, G. V. are doi copii: pe G. Marius Costel născut la data de_ și pe G. Iulian născut la _
.
Față de această împrejurare, numitul G. P. în contradictoriu cu care s-a pronunțat sentința judecătoriei, nu are nici măcar calitatea de succesibil, nu are vocație generală după defunctul G. V. .
Pe cale de consecință, apreciindu-se că sentința recurată a fost pronunțată față de o persoană care nu are calitate de moștenitor după defunctul G. V. în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2, 3, 5 raportat la art. 304 pct. 5 Cod procedură
civilă se vor admite ambele recursuri, se va casa sentința judecătoriei și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare urmează a fi introduși în cauză moștenitorii defunctului pârât decedat pe parcursul procesului care au vocație succesorală.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursurile declarate de C. M. M. și G. P., contra sentinței civile nr. 927 din_ a Judecătoriei S. M., județul M., pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi_ .
Președinte | J. ecători | G. | ier | |||||||
P. | G. , | P. | M. | B. | , | C. M. | , | Bud M. |
Red. P.G./_
Dact. B.M./_ Ex. 2
J. ecător fond: Pterariu M. R.
| ← Decizia civilă nr. 485/2013. Hotărâre care să țină loc de... | Decizia civilă nr. 28/2013. Hotărâre care să țină loc de... → |
|---|
