Decizia civilă nr. 190/2013. Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILA Nr. 190/2013
Ședința publică de la 20 Februarie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE O. R. G.
Judecător O. -C. T. Judecător A. -F. D. Grefier A. P.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurent P. V. cu dom.proces.ales împotriva Sentinței civile nr. 15316/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat A. C. V., intimat C.
R. I., intimat B. E. J. M. B., având ca obiect contestație la executare.
Instanta constată că la data de_ intimații au depus la dosar concluzii
scrise. scrise.
La data de_ recurentul a depus la dosar completare la concluziile Instanța constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost
consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la data de_, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 15316 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, s-a respins ca neîntemeiată contestația la executare obiect al dosarului civil nr._ formulată de contestatorul P. V. cu domiciliul procesual ales la sediul S. R. și Asociații situat în mun. C. -N., str. P. R. nr.1, ap.7, jud. C. împotriva intimaților A. C. V. domiciliat în mun. C. -N.
, str. Donath nr.198, ap.14, jud. C. și C. R. I. domiciliat în com. C. nr.165, jud. C. .
A fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare obiect al dosarului civil nr._ formulată de contestatorul P. V. împotriva intimaților A. C.
V. și C. R. I. .
A fost obligat contestatorul la plata diferenței onorariilor pentru experții Cheța V. suma de 1.653 lei, Bojan V. suma de 1.050 lei și Crăciunaș Sorin Constantin suma de 1.050 lei.
A fost obligat contestatorul la plata către intimați a sumei de 1.800 lei cu titlu de avans onorariu experți Cheța V., Bojan V. și Crăciunaș Sorin Constantin.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La termenul de judecată din data de_, instanța a soluționat excepția de conexitate dispunând conexarea dosarului civil nr._ la dosarul civil nr._
. ( fila 130 ).
La termenul de judecată din data de_, intimații prin reprezentant legal au învederat instanței că înțeleg să nu mai susțină excepția de tardivitate a introducerii contestației la executare invocată în dosar civil nr._ . ( fila 134 ).
Din actele și lucrările existente la dosar, instanța a reținut următoarele:
La data de_, intimații A. C. V. și C. R. I. au depus la B.
E. J. B. M. o cerere de executare silită împotriva contestatorului P.
V. A. urmărind recuperarea sumei de 500.000 Euro prin executarea silită imobiliară a terenului înscris în CF 7995 Florești, fiind format dosarul de executare nr.494/2008. Cu referire la debit, intimații au arătat că acesta s-a născut din contractul de împrumut autentificat sub nr.790/_ de către BNP A. Marga.
În ce privește obiectul prezentei contestații la executare prin care contestatorul P. V. a înțeles să conteste publicația de vânzare cu privire la imobilul teren cu destinație forestieră în suprafață de 271.039 mp înscris în CF 7995 Florești, nr. cad. 2944 și raportul de evaluare, precum și toate actele și formele de executare, instanța reține următoarele:
În primul rând trebuie subliniat faptul că în dosarul de executare, evaluarea terenului cu destinație forestieră în suprafață de 271.039 mp înscris în CF 7995 Florești, nr. cad. 2944 s-a făcut printr-o expertiză de evaluare întocmită de expert Șomlea M. R. care a folosit metoda comparației directe raportat la cele trei proprietăți similare identificate de expert și care sunt situate în Marghita - jud. Bihor, alta în Sard - jud. C. și cea de a treia în G. ni - jud. C. .
Astfel, pe baza competențelor, expertul a stabilit că valoarea unui mp din imobilul în litigiu este de 1,88 Euro/mp, rezultând valoarea terenului de 509.553,32 Euro, respectiv 1.994.952,2 lei. (filele 57-66 )
Sub aspectul temeiului juridic, relevante în cauză sunt prevederile art.399 C.proc.civ. care statuează că "Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare…. (2) Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal"; și art.45 alin. 5 din Codul silvic care prevede că "Statul are drept de preemțiune la cumpărarea de păduri care constituie enclave în fondul forestier proprietate publică a statului sau sunt limitrofe acestuia, la preț și în condiții egale";.
În ce privește art.399 C.proc.civ., instanța a reținut că legea dă posibilitatea de a se formula contestație la executare atât de cei interesați cât și de cei vătămați. Astfel, în acest sens, chiar dacă contestatorul nu face precizarea expresă în ce constă vătămarea sa, instanța apreciază că acesta are interes în a contesta raportul de evaluare având în vedere că prin obținerea unei valori mai ridicate, după îndestularea creditorilor este posibili să îi revină o parte din banii rămași.
Referitor la modalitatea de evaluare a unui imobil în cadrul executării silite, se reține că sunt incidente prevederile art.500 alin.2 C.proc.civ. prevede că "(2) executorul va stabili de îndată prețul imobilului, iar în cazul în care consideră necesar va cere părerea unui expert. Dispozițiile art. 411 alin. 3 sunt aplicabile";.
Or, art. 411 alin.3 C.proc.civ. prevede în mod expres că " (3) Executorul judecătoresc este obligat să identifice și să evalueze cu acordul părților bunurile sechestrate, iar în caz contrar va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulație. O copie de pe raportul de expertiză se comunică și debitorului";, ori în opinia instanței aceste prevederi legale au fost respectate în cauză.
Faptul că contestatorul este nemulțumit de valoarea stabilită de către expert nu este de natură a atrage anularea/nulitatea raportului de evaluare.
Cu referire la prevederile art.45 alin.5 C.silvic, se reține că acest text de lege prevede dreptul de preemțiune la cumpărarea de către stat de păduri care constituie enclave în fondul forestier proprietate publică a statului sau sunt limitrofe acestuia, la preț și în condiții egale.
Deci, dreptul de preemțiune a statului operează doar în anumite condiții - doar la cumpărare, doar pentru păduri care constituie enclave în fondul forestier proprietate publică a statului sau sunt limitrofe acestuia și doar la preț și în condiții egale.
Se reține că în cauză pe de o parte, contestatorul, deși a invocat art.45 alin.5 din Codul silvic, nu a făcut dovada faptului că imobilul proprietatea sa și care a fost
scos la vânzare la licitație constituie enclavă a fondului forestier proprietate publică a statului sau că este limitrof acestuia.
Pe de altă parte, în opinia instanței de fond, textul legal este extrem de explicit prevăzând dreptul de preemțiune la cumpărare și la preț și în condiții egale, ceea ce presupune existența unei oferte de vânzare/cumpărare, vânzătorul având obligația de a încunoștința administratorul pădurilor proprietate publică.
Or, în cauză s-a apreciat că nu suntem în prezența unei vânzări voluntare ci a unui act de executare silită - vânzare la licitație publică, dreptul de preemțiune nefiind aplicabil în cazul acestor vânzări. Pe de altă parte, nimic nu l-a împiedicat pe contestator să informeze administratorul pădurilor proprietate publică că imobilul său cu vegetație forestieră este scos la licitație în dosar execuțional nr.494/2008 al BEJ M. B. .
Totodată, s-a mai reținut în speță că imobilul în litigiu - teren cu vegetație forestieră, având o suprafață de 271.039 mp, se află pe raza localității Florești în extravilanul localității, iar potrivit susținerilor contestatorului utilitățile sunt la circa 1,5 km, având drum de acces pe partea dreaptă a șoselei de acces către blocurile ANL și pentru acest teren, a fost aprobată documentația pentru Planul urbanistic Zonal și Planul Urbanistic de Detaliu "Intrare teren în intravilan pentru realizarea cartier de locuințe și dotări din zona Cetatea Fetei, localitatea Florești";, deci s-a aprobat practic schimbarea destinației din teren cu vegetație forestieră în teren cu destinația de construcții, pentru care nu se mai poate pune în discuție dreptul de preemțiune al statului.
Cu privire la valoarea imobilului, s-a reținut că în cauză au fost efectuate mai multe expertize de evaluare.
În ce privește raportul de expertiză al expertului P. ța I., cu o valoare exagerată a imobilului aceasta a fost înlăturată întrucât acest expert a avut în vedere mai mult vegetația forestieră prezentă pe teren și evoluția acesteia în timp, deși pentru teren s-a aprobat documentația pentru Planul urbanistic Zonal și Planul Urbanistic de Detaliu "Intrare teren în intravilan pentru realizarea cartier de locuințe și dotări din zona Cetatea Fetei, localitatea Florești";, urmărindu-se executarea de construcții pe acesta.
Celelalte raporturi de evaluare a terenului au indicat o valoare a terenului apropiată față de cea stabilită în cadrul dosarului de executare de către expert Șomlea M. R., după cum urmează - expert Mărie S. a stabilit o valoare de 552.920 Euro ( la data de_ ), comisia formată din experții Cheța V., Bojan
V. și Crăciunaș Sorin Constantin a stabilit o valoare de 580.023,46 Euro ( la data de_ ), iar comisia formată din experții V. D., Tătar E. ia M. și Toda M. a stabilit o valoare de 555.630 Euro ( în martie 2012 ), diferențele dintre expertize datorându-se aprecierilor subiective ale experților.
De asemenea s-a reținut și faptul că în cauză, contestatorul a depus un raport de expertiză extrajudiciar efectuat de expert Martin D., care fiind contestat de către intimați a fost înlăturat.
Față de cele mai sus reținute, apreciind că pe de o parte textele legale invocate de contestator nu au fost încălcate în cauză, iar pe de altă parte, imobilul nu a fost subevaluat, instanța de fond a apreciat că atât contestația la executare obiect al dosarului civil nr._, cât și contestația la executare obiect al dosarului civil nr._, sunt neîntemeiate, urmând ca în baza art.399 și urm. C.proc.civ. să le respingă.
Fiind în culpă procesuală, contestatorul este ținut să suporte cheltuielile de judecată efectuate în cauză de intimați. Astfel, în temeiul art.274-276 C.proc.civ., instanța a obligat contestatorul la plata diferenței onorariilor pentru experții Cheța
V. suma de 1.653 lei, Bojan V. suma de 1.050 lei și Crăciunaș Sorin Constantin suma de 1.050 lei, pusă în sarcina intimaților în cursul jduecății și a obligat contestatorul la plata către intimați a sumei de 1.800 lei cu titlu de avans onorariu experți Cheța V., Bojan V. și Crăciunaș Sorin Constantin.
Împotriva sentinței examinate a promovat recurs contestatorul P. V. (f.2) solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii contestațiilor la executare.
În motivarea cererii învederează instanței faptul că motivele principale pentru care a promovat contestațiile la executare sunt încălcarea dreptului de preemțiune al statului la cumpărarea terenurilor cu vegetație forestieră, încălcare sancționată cu nulitatea absolută a vânzării și stabilirea nelegală a prețului de vânzare la licitație, la o valoare cu mult sub valoarea reală a imobilului adjudecat și folosind metode de evaluare cu nerespectarea normelor în materie.
În ceea ce privește primul motiv recurentul se prevalează de art. 371 indice 3 alin. 2 C.pr.civ., conform căruia bunurile supuse în regim de circulație pot fi urmărite numai cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și art. 45 alin. 5 din Codul Silvic al României, conform căruia Statul are drept de preemțiune la cumpărarea de păduri, la preț și în condiții egale.
Contestatorul apreciază că acest drept operează atât în cazul vânzărilor voluntare cât și în cazul vânzărilor silite, aspect confirmat atât de practica judiciară cât și de prevederile legale în materie respectiv Codul Silvic care nu face nici o distincție și HG nr. 229/2009 care precizează exact că exercitarea acestui drept se realizează în cazul tuturor vânzărilor, de bună voie sau silite.
În mod greșit judecătoria a reținut că recurentul nu ar fi făcut dovada faptului că imobilul constituie enclavă a fondului forestier proprietate publică a statului sau că este limitrof acestuia, în condițiile în care acest aspect nu a fost contestat de nici una din părți, iar prin adresa nr. 21948 din_ emisă de către Direcția Silvică C. -N. s-a precizat în mod expres că trebuie respectat dreptul de preemțiune în acest caz.
Tot în mod eronat s-a reținut că s-a aprobat schimbarea destinației din teren cu vegetație forestieră în teren cu destinație de construcții.
Concluzionează recurentul în privința acestei critici prin aceea că încălcarea acestui drept atrage nulitatea absolută a actului de vânzare, interesul său în invocarea acestei sancțiuni fiind evident, dincolo de interesul general, justifică un interes în privința propriei persoane raportat la faptul că dacă ar fi fost respectat, statul putea oferi prețul de pornire de 100 %.
Referitor la cel de-al doilea motiv, cel al subevaluării, arată că această chestiune poate constitui un motiv de nelegalitate care să conducă la anularea actului de executare, cu atât mai mult cu cât expertul desemnat să realizeze această evaluare a imobilului nu s-a raportat nici măcar la o tranzacție, în condițiile în care valoarea reală a unui metru pătrat de teren în această zonă este de cel puțin 40 Euro/mp, așa cum reiese din antecontractele de vânzare-cumpărare atașate la dosarul cauzei.
În argumentarea acestui motiv, recurentul face referire la raporturile de expertiză realizate în cauză precizând în ceea ce privește primul raport că față de prețul stabilit la momentul vânzării la licitație este o diferență de aproximativ 3,5 milioane Euro, probă înlăturată în mod greșit pe considerentul că vizează mai mult vegetația forestieră.
Referitor la celelalte rapoarte de expertiză, judecătoria a reținut fără nici un temei că acestea au stabilit o valoare a terenului apropiată față de cea stabilită în cadrul dosarului de executare, deși diferențele sunt cuprinse între 70.000 Euro și
142.000 Euro, adică până la aproximativ o treime din creanța urmărită.
Cel de-al doilea raport de expertiză a stabilit o valoare fără a exista tranzacții, iar cel din urmă se impune a fi coroborat cu adresa nr. 10721/_ emisă de Direcția silvică în sensul că diferența dintre prețul stabilit în cadrul executării silite și cel din acest raport coroborat cu adresa menționată, este de aproximativ 142.000 Euro.
În drept, se invocă prevederile art. 299 și urm., 304 pt. 7, 8, 9, 304 indice 1 și 274 C.pr.civ., art. 371 indice 3 C.pr.civ. și Codul Silvic.
Prin întâmpinarea formulată (f.12) intimații solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea poziției procesuale intimații au arătat că exercitarea dreptului de preemțiune al statului nu este necesară deoarece doar vânzătorul are obligația de a înștiința în scris administratorul pădurilor, conform art. 45 alin. 6 din Codul Silvic, despre intenția sa de vânzare ori debitorul nu poate și nici nu a
dorit a înstrăina, iar stabilirea prețului de strigare de către un expert autorizat în cadrul execuției silite nu poate conduce la anularea formelor de executare, chiar dacă această valoare este considerată sensibil mai mică decât prețul urmărit speculativ de către debitor, conform art. 399 alin. 2 C.pr.civ..
Intimații înțeleg să redea succint mersul dosarelor în fața judecătoriei și să expliciteze prevederile legale pe care înțeleg să le folosească în susținerea întâmpinării.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 312 alin.3 C.pr.civ. coroborat cu art. 3041C.pr.civ., îl va admite în parte pentru următoarele considerente:
Contestațiile la executare conexate au fost promovate vizând două neregularități ale procedurii de executare, respectiv nerespectarea dreptului de preemțiune conferit statului, în conformitate cu art. 45 alin. 5 din Codul silvic al României și art. 2 pct. 6 din HG nr. 229/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA și subevaluarea terenului obiect al executării.
În ceea ce privește prima chestiune, T. ul apreciază că într-adevăr, potrivit dispozițiilor legale menționate, incidente la momentul realizării executării silite, sancțiunea nerespectării acestora era nulitatea absolută atât pentru vânzările benevole cât și pentru cele silite dacă au ca obiect terenuri forestiere enclave sau limitrofe ale fondului forestier public.
Însă, cu toate acestea, T. ul apreciază că recurentul își invocă propria culpă, nefiind exonerat de obligația de a asigura exercitarea dreptului de preemțiune, această obligație nerevenind în mod exclusiv executorului judecătoresc conform art.371 ind.3 alin.2 C.pr.civ., atâta timp cât atipic vorbind, contestatorul este un vânzător.
Cu alte cuvinte, recurentul este în prezent preocupat ca vânzarea silită să se fi desfășurat în bune condiții, în conformitate cu dispozițiile imperative, dar în același timp, la momentul realizării executării a rămas în pasivitate, acționând doar ulterior, după ajudecarea imobilului.
Chiar dacă s-ar face abstracție de aceste aspecte, este de remarcat faptul că, în urma demersurilor efectuate de către instanță din oficiu, Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA prin Direcția silvică C. -N. - Ocolul Silvic C. (f.96) a arătat că în perioada de referință nu s-a solicitat exercitarea dreptului de preemțiune privind terenul litigios dar, deși nu s-a solicitat exercitarea acestui drept, cred că nu s-ar fi achiziționat acest teren de către RNP ROMSILVA la prețul de 500.000 Euro.
Cât privește ce-a de a doua critică și anume cea privind subevaluarea imobilului litigios, T. ul constată că în cauză au fost administrate patru expertize judiciare (f.160, f.240-244, f.277 vol.I și f.77 vol.II).
În plus, s-au prezentat două expertize extrajudiciare de către intimați (f.172 vol.I) și de către contestator (f.181 vol.I).
Toate expertizele administrate în mod judiciar sau extrajudiciar au pornit de la aceeași premisă a valorii de circulație la momentul realizării acestora, chiar dacă actul contestat din perspectiva evaluării datează de la momentul sfârșitului de an 2009, nici una dintre părți neformulând obiecțiuni sub aspectul obiectivului stabilit de instanță din această perspectivă.
Doar la finalul procesului, contestatorul a invocat după ultima contraexpertiză această chestiune, care în mod temeinic și legal a fost respinsă de către instanță, fiind evident că toate părțile au obligația de a urmări derularea procesului și de a-și exercita drepturile procedurale cu bună credință și de a-și proba pretențiile și apărările, în conformitate cu art. 129 alin. 1 coroborat cu art. 723 alin. 1 C.pr.civ..
De asemenea, s-au formulat critici în ceea ce privește modalitatea de evaluare a vegetației forestiere, obiecțiuni de asemenea respinse ca întemeiate de către instanța de judecată.
Cercetând opiniile tuturor experților din domeniul silviculturii numiți în cauză, T. ul constată că aceștia au avut concluzii sensibil apropiate în privința stării vegetației forestiere.
Astfel, expertul P. ța I. a precizat că arboretul cât și formele de relief existente în perimetrul parcelei în cauză, corespund funcțiunii de pădure de agrement, acordată de către personalul tehnic care a redactat amenajamentul și constituie un arboret provenit din lăstari, sortimentele valorificabile fiind: lemn mijlociu și subțire de carpen precum și lemn de foc (f.160 vol.I)
Expertul Cheța V. (f.22-229 vol.I), făcând referire la același arboret, l-a încadrat în clasa de producție III și respectiv IV pentru o înălțime medie de 20 m și un volum la ha de 125 mc.
În ultima expertiză, experta Tătar E. ia M. (f.76 vol.II), arătând că este un arboret provenit din lăstari și specii provizorii și alte specii diseminate, volumul de masă lemnoasă posibil de extras este mic și de slabă valoare economică, cca. 19 % reprezintă lemn de lucru mijlociu iar restul de 79 % doar lemn de foc, stabilind un volum unitar pentru un ha de pădure de 101 mc iar creșterea pe hectar de 19,6 mc, ceea ce se apropie de volumul menționat anterior. Aceasta a concluzionat că datorită valorii scăzute a calității materialului lemnos cât și a speciilor componente fără valoare economică, indiferent de calculele făcute în expertizele anterioare, materialul lemnos aferent acestei parcele nu se va putea vinde la un preț mai mare de cel stabilit.
Față de cele ce preced, T. ul apreciază că deși recurentul nu a făcut dovada valorii de circulație a terenului la momentul realizării licitației, ceea ce era de referință din perspectiva anulării acestui act de executare și a celor premergătoare, se impune a se avea în vedere ultima evaluare realizată de către comisia de experți de 2.420.158 lei din care 2.368.456 lei reprezintă valoarea de piață a terenului și 51.702 lei reprezintă valoarea vegetației forestiere (f.77 dosar fond vol.II), celelalte fiind contestate.
La baza acestui raționament a stat faptul că pe piața imobiliară este de notorietate tendința de scădere a prețurilor, cu atât mai mult cu cât procesul s-a derulat pe o perioadă îndelungată de timp, de aproximativ 3 ani de zile, fiind evident că dacă în prezent terenul valorează 2.420.158 lei la momentul licitației ar fi valorat mai mult și nicidecum 1.994.952 lei, așa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză avut în vedere de către executorul judecătoresc, diferența de valoare fiind de 425.206 lei, chiar dacă exprimă valori de circulație la epoci diferite, tendința fiind așa cum s-a menționat de descreștere.
Drept urmare, T. ul în baza art. 399 alin.1 și 2 C.pr.civ. va anula astfel actele de executare privind valorificarea bunului supus urmăririi silite, restabilind situatia anterioara acestor acte.
În baza art. 274 C.pr.civ. reținând culpa procesuală a intimaților A. C. V. și C. R. I., îi va obliga să plătească recurentului suma de câte 750 lei fiecare, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert (f.10-12 vol.II fond), alte cheltuieli nefiind solicitate.
Cererea intimaților privind cheltuielile de judecată nu va fi admisă raportat la soluția de admitere în parte nefiind justificate conform art. 274 C.pr.civ.
În conformitate cu art. 23 alin.1 lit. e din Legea 146/1997 va dispune restituirea in favoarea recurentului a sumei de 291 lei taxa judiciara de timbru aferenta fondului si recursului contestația sa fiind admisă conform celor precizate anterior.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite in parte recursul declarat de contestatorul P. V. impotriva Sentintei civile nr. 15316/_ pronuntata in dosar nr._ al J. i C. -N.
, pe care o modifica in parte in sensul admiterii in parte a contestatiilor la executare formulate impotriva intimatilor A. C. V. si C. R. I. si in consecinta:
Anuleaza publicatia de vanzare la licitatie a bunului imobil - teren cu destinatie forestiera, in suprafata de 271.039 mp inscris in CF 50888 (provenita din conversia pe hartie a CF 7995)/UAT Floresti nr. cad. 2944 si a raportului de evaluare a acestui imobil, din dosarul executional nr. 494/2008 al execut. jud. M.
B., a procesului verbal de licitatie imobiliara din data de_ si a actelor subsecvente restabilind situatia anterioara acestor acte.
Stabileste valoarea de circulatie a imobilului mentionat la suma de 2.420.158 lei, conform raportului de expertiza intocmit de comisia de experti formulata din d- na V. D., Tatar E. ia M. si Toda M. (f. 68-77 dosar).
Respinge contestatia la executare formulata in ceea ce priveste dreptul la preemptiune.
Dispune restituirea in favoarea recurentului a sumei de 291 lei taxa judiciara de timbru aferenta fondului si recursului.
Obliga pe intimatii A. C. V. si C. R. I. sa achite contestatorului cate 750 lei fiecare cheltuieli de judecata in fond.
Respinge cererea intimatilor privind cheltuielile de judecata. Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Februarie 2013.
Președinte, O. R. G. | Judecător, O. -C. T. | Judecător, A. -F. D. |
Grefier, A. P. |
A.P. 21 Februarie 2013
OT/G.P. 14 februarie, 22 Februarie/ 2 ex.
Judecător fond R. E. G. -Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Decizia civilă nr. 750/2013. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 1032/2013. Contestaţie la executare → |
|---|
