Decizia civilă nr. 208/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr. _
TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA I CIVILĂ
*
4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 208/R
Ședința publică din data de 10 aprilie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: P. G.
J. ecător: P. M. B.
J. ecător: C. V. - Președinte Secția I civilă
G. ier: Bud M.
Pe rol este soluționarea recursului civil declarat de petentul A. V., domiciliat în V. de S., str. P. nr. 4/a, județul M., împotriva sentinței civile nr. 1342 din_, pronunțată de J. ecătoria V. de S. în dosarul nr._ *, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul A. V., personal, lipsă fiind intimatele C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor - Instituția Prefectului județului M. și C. L. de aplicare a L. fondului funciar V. de S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că la data de_, prin serviciul registratură, recurentul A. V. a depus răspuns la întâmpinarea intimatei C. L. de aplicare a L. fondului funciar V. de S., și un set de înscrisuri, răspunsul la întâmpinare a fost comunicat cu intimata - dovada la fila 222.
Recurentul A. V. învederează că a depus înscrisurile la dosar deoarece intimata C. L. V. de S., a făcut referire la acte care nu au fost depuse la dosar. Arată că nu are alte cereri de formulat sau acte de depus.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau acte de depus, în baza art. 150 Cod procedură civilă instanța constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul A. V. solicită admiterea recursului și în principal casarea sentinței atacate și trimiterea spre rejudecare a cauzei. În subsidiar, solicită modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii. În susținerea recursului arată că, cheia proporțional valorică a Composesoratului V. de S. V. de Mijloc este
"unitatea de măsură pentru acordarea dividendelor";, care la înființarea Composesoratului era măsurată ca valoarea masei lemnoase diferite pe unitatea de suprafață și reprezintă cote părți din patrimoniul Composesoratului V. de S. și
mijloc, pentru acordarea corectă a dividendelor așa cum prevede sentința 589/C1923. S. ține că nu era necesară transformarea Chei proporțional valorice a Composesoratului V. de S. în unități de măsură, conform vechiului Statut al Composesoratului V. de S. . C. L. V. de S. pentru a introduce incorect proprietarii particulari menționați cu suprafețe notate în jugari și stânjeni, în Asociația Composesoratului V. de S. a transformat incorect cheia în unități de măsură pentru măsurarea suprafețelor, nu se putea aduna unitate de măsură proporțional valorică "Cheia"; cu unități de măsurare a suprafețelor jugari și stânjeni.
Apreciază că nu s-a judecat fondul acțiunii și nu au fost motivate toate capetele acțiunii, deoarece a solicitat nulitatea absolută a metodei de transformare a cheii composesorale într-o altă unitate de măsură, arată că este imposibilă verificarea metodei constatată de prima instanță, dacă este 0,9 mp pentru o cheie transformată în unitate de măsură.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
A. recursului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1342 din_, pronunțată de J. ecătoria V. de S. s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a petentului invocată de către intimata C. locală V. de S. . S-a admis excepția tardivității formulării plângerii împotriva Hotărârii Comisiei J. ețene M. nr. 788/1/C/_ și Hotărârii nr. 789/1/C/_ și, pe cale de consecință, s-au respins capetele de cerere privind anularea acestor hotărâri, formulate de petent, în contradictoriu cu intimatele C. locală de fond funciar V. de S. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., ca tardiv formulate. S-a respins capătul de cerere privind nulitatea metodei de transformare a cheilor.
În considerentele sentinței se reține că, excepția lipsei calității procesuale active a petentului, a fost respinsă, întrucât petentul, ca și membru composesor, a fost titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății, fiind în măsură să pună în discuție modul în care s-au transformat cheile composesorale, transformare în urma căreia s-a determinat suprafața avută în proprietate de forma asociativă și s-au stabilit implicit și cotele părți ale membrilor composesori.
Excepția tardivității formulării plângerii împotriva Hotărârilor Comisiei județene 788/1/C/2006 și 789/1/C/2006 a fost întemeiată.
Aceste hotărâri au fost comunicate petentului încă din anul 2007, ori, potrivit art. 53 alin. 2 din Legea 18/1991, "Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare ";, termen ce a fost cu mult depășit în cauză.
Revenind la problema transformării cheilor composesorale, această operațiune a fost făcută la nivelul Comisiei locale, pentru a se determina suprafața de teren avută în proprietate de forma asociativă, întrucât, potrivit art. 63 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și
modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor (HG 890/2005) și art. 26 alin. 2 Legea nr. 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate pentru composesorate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, se face, pe vechile amplasamente, restituindu-se în întregime suprafața avută în proprietate, potrivit tabelului nominal cuprins în anexa nr. 39.
Astfel, la baza întocmirii anexelor privind reconstituirea dreptului de proprietate a composesoratului V. de S. -V. de Mijloc, a stat "Cartea composesoratului"; și sentința T. ui M. nr. 589/1923. În aceste documente, precum și în corespondența Composesoratului Nobil (anul 1940), a apărut
"competința totală în chei"; pentru fiecare membru composesor, iar intimata C. locală a procedat la transformarea cheii, stabilind că reprezintă 0,9 ha, calculul fiind evidențiat și în întâmpinarea depusă la instanța de recurs.
Încă din anul 2001, Ocolul silvic V. a formulat obiecțiuni la calculul suprafețelor solicitate de către Composesorat, apreciind că suprafața ce trebuie propusă spre validare este mult mai mică decât cea calculată, respectiv cheia reprezintă 0,009 ha. Inițial, s-a refuzat de către reprezentanții Ocolului silvic semnarea anexelor întocmite, însă în anul 2006, s-a procedat la semnarea anexei 39, cu obiecțiunile expuse.
În toată această perioadă, nu există dovezi în sensul că, petentul, sau chiar și alți membri composesori, ar fi contestat modul de transformare al cheilor, nici înainte de întocmirea anexei 39 și nici ulterior acestui moment, la punerea în posesie. Totodată, nici forma asociativă și nici alte persoane interesate, chiar Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, care prin unitățile sale subordonate, pune la dispoziția comisiilor locale documentele necesare reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor forestiere, precum și suprafețele de teren cu destinație forestieră asupra cărora au fost validate cererile de reconstituire, delimitează perimetrele cu terenuri ce rămân în proprietatea statului de terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privată, participă la punerea în posesie (Decizia nr. 15/2011, ÎCCJ recurs în interesul legii) nu au recurs la procedura prevăzută de art. 53 din Legea nr. 18/1991, la care face trimitere și art. 80 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Considerentele expuse au fost de natură a susține ideea că securitatea și stabilitatea raporturilor juridice stabilite, nu permit acceptarea unei plângeri formulată în afara cadrului legal de către un singur membru composesor, care dorește refacerea calculului suprafețelor de teren ce i se cuvin, respectiv a cotei sale, după ani de zile de când s-a procedat la acest lucru.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A. V. care a solicitat admiterea recursului, casarea în întregime a hotărârii atacate și pe cale de consecință să se trimită dosarul spre rejudecare conform art. 304 alin. 4, 5, 7, 8, 9Cod procedură civilă.
În motivarea recursului se arată că instanța nu s-a pronunțat pentru toate documentele depuse, a depășit atribuțiile puterii judecătorești, s-a luat decizia fără a
fi motivată acțiunea cu documente, s-a pronunțat pentru documente inexistente ca probe.
În subsidiar, s-a solicitat admiterea recursului potrivit 3041Cod procedură civilă pentru constatarea nulității absolute a metodei de transformare cauzală la sentința 589/C/1923, incorectă, ilegală, netemeinică a "cheii proporțional valorice";a Composesoratului V. de S. și de mijloc de către C. L. de aplicare a legilor fondului funciar în urma segregării Composesoratului conform sentinței
589/C/1923 cu normele de aplicare.
Nulitatea aboslută din Legea nr. 169/1997 art. III poate fi invocată de Primar, prefect, precum și alte persoane care justifică un interes legitim.
Cheia proporțional valorică a Composesoratului V. de S., V. de mijloc este unitate de măsură pentru acordarea dividendelor a Composesoratului V. l de S., care la înființarea composesoratului era măsurată ca "valoarea masei lemnoase diferite (rășinoase și foioase) pe unitatea de suprafață și reprezintă "cote părți din patrimoniul composesoratului pentru acordarea corectă și echitabilă a dividendelor";.
Segregare = despărțire pe anumite criterii, nu de adunare?
A solicitat instanței să dispună nulitatea absolută a "metodei de transformare"; prin care s-a dispus transformarea cheii composesorale într-o altă unitate de măsură pentru măsurarea suprafețelor, nu a documentelor. C. L. prin întâmpinarea din recurs, menționează că suprafața unei chei a fost determinată prin deducere, neavând la bază acte oficiale exacte din care să reiasă cât este o cheie.
Nu s-a judecat fondul cauzei. S-a solicitat să se dispună nulitatea absolută a
"Metodei de transformare"; prin care s-a dispus transformarea cheii composesorale într-o altă unitate de măsură pentru măsurarea suprafețelor, nu a documentului.
Ocolul Silvic V. de S. în calitate de membru în C. L. V. de S. indică o altă transformare, iar C. L. nu depune document că a răspuns contestației și a rezolvat divergența. Nu s-a atașat tabelul cu membrii composesori ci s-a atașat doar sentința 589/C/1923. Solicită retrocedarea terenurilor cu vegetație forestieră în proprietate particulară conform dosarelor de retrocedare 356, 357, documente de punere în posesie de către Composesoratul V. de S. conform sentinței 589/C/1923 de segregare a Composesoratului V. de S. și mijloc A. A. Ciocan, a parcelelor cu vegetație forestieră CF 1740 nr. Topo 4101/a și 4101/b înregistrată la comisia locală.
Intimata C. L. de fond funciar V. de S. prin întâmpinarea depusă (fila
22) a solicitat respingerea recursului cu motivarea că, petentul nu a făcut dovada că antecesorii acestuia au ieșit din composesorat. Simplul fapt că aceștia figurează în Cartea Composesorală la "Numele proprietarilor"; nu echivalează cu ieșirea din indiviziune din Composesorat, ci dimpotrivă în capitolul IV se arată foarte clar că acolo sunt cuprinși composesorii care rămân în indiviziune, deci nu ies din composesorat.
Petentul nu a formulat în termen plângere împotriva hotărârilor judecătorești.
În sentința 589/C/1923, în capitolul IV se specifică faptul că, acest capitol cuprinde composesorii care rămân în indiviziune.
Analizând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate și în considerarea dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 7896 din_ la C. L. de fond funciar
V. de S. petentul A. V. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 15 ha teren cu vegetație forestieră în temeiul Legii nr. 247/2005 moștenit după tatăl A. A. Ciocan (fila 126).
Deoarece comisia locală a făcut propunere în sensul respingerii cererii, petentul a formulat contestație (fila 140). Această contestație i-a fost respinsă prin
H.C.J. 788/1/C din_, cu motivarea că nu prezintă acte doveditoare.
Același petent, A. V. a mai formulat o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 15 ha pădure, cerere ce i-a fost înregistrată la comisia locală sub nr. 7895 din 13 septembrie 2005 (fila 141). Contestația formulată de petent a fost respinsă prin H.C.J. nr. 789/1/C din_ (fila 154). Ambele hotărâri ale comisiei județene au fost comunicate petentului în octombrie 2007 (fila 106).
Împotriva acestor hotărâri petentul a formulat plângere doar în prezentul litigiu și care a fost înregistrat în anul 2011.
Raportat la dispozițiile art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 potrivit căruia împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere în termen de 30 de zile de la comunicare, se apreciază că în mod corect instanța de fond a respins plângerea petentului ca fiind tardivă.
În ceea ce privește cererea petentului de a se constata nulitatea metodei de transformare a cheilor se apreciază că și această cerere a fost corect respinsă de către instanța de fond.
Din actele de la dosar reiese că antecesorul petentului a fost membru al composesoratului nobil din V. l de S. și mijloc unificat.
Prin sentința civilă nr. 589/C din 1923 pronunțată de Tribunalul Maramureș într-un proces în care a fost parte și Composesoratul nobil V. l de S. și mijloc unificat s-a stabilit proporționarea averii imobiliare a composesoratului în ședința publică din_ .
Cu aceea ocazie T. a constatat că suprafața imobilului din composesorat a fost stabilită în baza cheilor proporționale stabilite definitiv în sentințele 17882/1905 a T. ui, nr. 4078/1926 a Curții de Apel, nr. 22/1907 a Curiei ung. În capitolul IV din sentința pronunțată în 1923, capitol care cuprinde composesorii care rămân în indiviziune și care nu ies din composesorat, apare și numele antecesorului petentului.
La fila 40 din dosarul_ (în recurs) s-a depus sentința civilă nr. 171 din_ pronunțată de Curtea de Apel Oradea unde se reține faptul că segregarea este o procedură pur judecătorească, fiind reglementată prin Legea XXXIX din 1908 și Ordonanța 30/1909 a Ministerului Justiției și care se termină printr-o hotărâre judecătorească.
Cum în cauză se dăduse o hotărâre judecătorească definitivă în fond, se apreciază că cererea petentului de a se constata nulitatea acestei hotărâri judecătorești nu este fondată.
Așa cum confirmă și intimata C. locală denumirea de "cheie"; este specifică composesoratului, acesta fiind singur în măsură să explice modul de calcul și transformare a cheilor. Nu există, în prezent, nici o reglementare sau act oficial sau alte documente din care să reiasă modul de calcul al acestora. De altfel, nici petentul nu a precizat care ar fi fost corect modul de calcul în condițiile în care nu este de acord cu cele făcute de comisie.
Așa fiind, se apreciază că recursul petentului este nefondat, urmând a fi respins conform dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursului declarat de A. V. în contra sentinței civile nr. 1342 din_ a Judecătoriei V. de S., județul M. .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi 10 aprilie 2013.
Președinte
J. ecători
G. ier
P. G. ,
P. M.
B.
, C. V.
,
Bud M.
Red. P.G./_
Dact. B.M./_ Ex. 2
J. ecător fond: L. Ana M.
| ← Decizia civilă nr. 625/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 781/2013. Fond funciar → |
|---|
