Decizia civilă nr. 210/2013. Plângere contravențională
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ Nr . 210/2013
Ședința publică din 03 Decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: K. M., președinte Tribunal Judecător: I. D. -D.
Grefier: C. P. E.
S-a luat în examinare apelul declarat de petenta S.C. SOFT W. W. E. F.
S. B. M., cu sediul în municipiul B. M., str. Cuza V., nr. 9A/32, județul Maramureș împotriva sentinței civile nr. 2030 din_, pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._, având ca obiect plângere contravențională,.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul apelantei
S.C. SOFT W. W. E. F. S. B. M. - avocat P. Mircea, cu împuternicire avocațială depusă la dosar - fila 23, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul apelantei arată că nu are alte cereri, depune la dosar împuternicire avocațială - fila 23 și factură - fila 24.
Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra apelului declarat.
Reprezentantul apelantei solicită ca prin decizia ce se va pronunța, admiterea apelului formulat de S.C. împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond nr. 2030/_ a Judecătoriei Z., prin care a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentă, rejudecând solicită admiterea plângerii în sensul anulării procesului verbal de contravenție, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, arată că menține acele motive care au ca scop anularea procesului verbal de contravenție
Prima instanță făcând referire la art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2002 a spus că magistratul are posibilitatea să aplice, în cazul în care fapta are gradul de pericol social redus, sancțiunea avertismentului - înlocuirea amenzii contravenționale. În chiar ziua în care controlul a fost efectuat și i s-a adus la cunoștință societății că există obligativitate de a obține o astfel de autorizație de mediu - aceasta a depus o cerere la
G. N. de M. pentru obținerea acestei autorizații iar la aproximativ 2 luni după aceea, întrucât societatea îndeplinea condițiile pentru eliberarea Autorizației de M., iar această lipsă a fost acoperită. Nu putem spune că legea a fost respectată la momentul efectuării controlului, dar societatea s-a conformat și i s-a eliberat autorizația de mediu. Spune instanța de fond că fapta este de o gravitate sporită și nu pot fi aplicate dispozițiile art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001, dar tocmai obținerea cu ușurință și constatarea îndeplinirii condițiilor de către societate pentru eliberarea Autorizației de mediu putem spune că fapta are un grad de pericol redus, sancțiunea aplicată și procesul verbal de contravenției a fost întocmit de G. N. de M. la trei luni de zile după efectuarea controlului, dar nici măcar inspectori nu au considerat
fapta este de o mare gravitate deși dispozițiile legii art. 25 alin. 2 din OG nr. 2/2001 spun că aplicarea sancțiuni și emiterea procesului verbal este de maxim 30 de zile, mai era un pic și se împlinea termenul de prescripție de 6 luni, nu era justificată aplicarea acestei sancțiuni împovărătoare pentru societăți. A fost obținută autorizația, a fost depusă la organele de control și tocmai acest lucru demonstrează gradul de pericol scăzut al faptei, în concluzie se solicită admiterea apelului cu cheltuieli de judecată.
Instanța, în raport cu obiectul cauzei, a actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare asupra recursului declarat.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 2030 din_ a Judecătoriei Z. a fost respinsă ca nefondată plângerea petentei S.C. Soft W. W. E. F. S. B. M., privind anularea procesului verbal de contravenție seria AA nr. 05297/_ încheiat de G.
N. de M. - C. General - C. județean S. prin care petenta a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 30.000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzută și sancționată de art. 96 alin. 2 prf. 1 din O.U.G. nr.195/2005 privind protecția mediului, reținându-se în sarcina sa că, la data de_, în urma controlului tematic efectuat în baza circularei nr.8016/GM/_, agentul economic deține în localitatea Buciumi, în incinta fostelor CAP - uri, o instalație de debitat lemn de tip ";Panglică";, iar materia primă este asigurată de la composesorate și persoane fizice, ultima intrare de material lemnos fiind în baza avizului primar nr.0947293/_, iar ultima ieșire în baza avizului primar nr. 0947291/_ . De asemenea, s-a verificat și activitatea de exploatare forestieră a agentului în UPV Răstolt, ua 48B, partida 4. . S-a concluzionat că, pentru activitatea de exploatare forestieră (cod CAEN 0220) și tăierea și rândeluire a lemnului, agentul economic nu deține autorizație de mediu, restul constatărilor fiind menționate în Nota de Constatare din data de_ .
Petenta a fost obligată la 50 lei cheltuieli de judecată către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că lipsa autorizației de mediu pentru activitatea exploatare forestieră, de tăiere și rindeluire a lemnului constituie contravenție potrivit legislației de mediu în vigoare, respectiv art. 94 alin. 1, lit. a și art. 96 alin. 2 pct. 1 din O.U.G. nr. 195/2005 cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu prevederile Ordinului nr. 1798/2007 privind procedura de autorizare a activităților cu impact semnificativ asupra mediului.
Din punct de vedere al legalității prima instanță a constatat că nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Din punct de vedere al legalității prima instanță a constat de asemenea, în cauză nu s-au încălcat nici prevederile art. 19 din OG nr. 2/2001 deoarece în cuprinsul procesului - verbal, încheiat în lipsa petentei, s-a făcut mențiune cu privire la motivele pentru care nu a fost prezent la redactarea procesului-verbal nici un martor, respectiv, "nu a fost identificat martor";, aceste motive putând fi apreciate ca suficiente pentru legalitatea încheierii procesului verbal. Cu privire la semnătura martorului, instanța mai arată faptul că lipsa semnăturii martorului asistent în cazurile prevăzute de art. 19 din O.G. nr. 2/2001 nu este prevăzută sub sancțiunea nulității. Fiind astfel vorba despre o nulitate virtuală, anularea intervine, în condițiile art. 105 Cod procedură civilă, doar în măsura dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și
care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului. Rolul martorului asistent fiind acela de a confirma modalitatea de întocmire a procesului-verbal (deci el nu este un martor ocular al faptei), nu există vătămare atunci când nu se contestă acest aspect, cum este și cazul în speța dedusă judecății, contravenienta necontestând faptul că nu a semnat procesul-verbal, astfel că nu i-a fost cauzată petentei nici o vătămare, respectiv nu i-a adus atingere dreptului său la apărare, iar acest motiv de nulitate nu poate fi reținut.
Referitor la faptul că procesul-verbal nu a fost dresat în prezența administratorului societății petente, instanța arată faptul că prin întocmirea la sediul intimatei a procesului-verbal după o perioadă de 3 luni de la data constatării contravenției, nu se poate aprecia în speță că s-a cauza o vătămare petentei care să conducă anularea procesului verbal de contravenție. De altfel, aceasta nu a arătat în ce constă această vătămare sau faptul că s-ar fi putut formula obiecțiuni de către administrator care nefiind consemnate în procesul-verbal nu au mai putut fi aduse la cunoștința instanței încălcându-se dreptul la apărare. Totodată, în cauză a fost respectat termenul de prescripție de 6 luni care curge de la data săvârșirii faptei, respectiv de la data constatării faptei, prevăzut de art.13 din OG nr.2/2001 privind aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale, iar procesul-verbal de contravenție seria AA nr.05297 din data de_ a fost comunicat petentei în termenul de o lună de la data aplicării sancțiunii, nefiind încălcate dispozițiile art.14 din O.G. 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal seria AA nr.05297 din data de_ instanța reține, aplicând dispozițiile legale mai sus arătate la starea de fapt ce se desprinde din probatoriul administrat, faptul că în mod temeinic a fost reținută în sarcina petentei săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art.94 alin.1, lit. a și art. 96 alin.2 pct.1 din O.U.G. 195/2005 cu modificările și completările ulterioare, petenta nereușind să facă dovada unei stări de fapt contrare celei consemnate în procesul verbal.
Societatea petentă desfășura activitatea de exploatare forestieră, de tăiere și rindeluire lemn, fapt ce rezultă din Registrul unic de evidența materialelor lemnoase conform căruia ultima intrare a materialului lemnos a avut loc în data de_, conform avizului primar nr.0947293,0947294, iar ultima ieșire de material lemnos s-a făcut la data de_, cu aviz secundar nr.3228659, aspecte consemnate în Nota de constatare din_, semnată și necontestate de reprezentanții petentei. De asemenea, la fața locului a fost identificată ca fiind amenajată și în stare de funcționare o instalație de debitat lemn de tip "Panglică"; cu o capacitate de 3-4 mc/zi, deșeuri de lemn depozitate pe platforma acoperită (de aproximativ 9 mc) și s-a constatat că s-a exploatat o cantitate de 237 mc masă lemnoasă achiziționată prin contract de vânzare-cumpărare, fiind depozitați pe platforma primară aproximativ 2 mc de bușteni, s-au constatat depozitări necontrolate de deșeuri, pet-uri și resturi de exploatare în perimetrul platformei, nu există contracte încheiate pentru colectarea, eliminarea și valorificarea deșeurilor, nu este ținută evidența gestiunii deșeurilor. Prin urmare, societatea petentă desfășura activități de exploatare forestieră, tăiere și rindeluire lemn dinaintea efectuării controlului, dovadă fiind prezența utilajului, a cantității de 2 mc bușteni, precum și a cantității de 9 mc deșeuri de rumeguș și resturilor provenite din exploatarea lemnului în perimetrul platformei.
Societatea petentă este autorizată să își desfășoare activitatea 0220-exploatarea forestieră din Codul CAEN (0201) pentru care este prevăzută a fi completată o
declarație-tip de către asociatul sau administratorul societății, prin Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale si persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, în scopul simplificării procedurilor administrative, precum și de autorizare a funcționării pe baza declarațiilor-tip pe propria răspundere ale persoanelor juridice care, potrivit legii, au obligația să ceară înmatricularea în registrul comerțului.
Potrivit art. 5 al aceluiași act normativ, prin autorizarea funcționării se înțelege asumarea de către solicitant a responsabilității privitoare la legalitatea desfășurării activităților declarate, iar alin.2, prevede că "activitățile cu impact semnificativ asupra mediului vor fi autorizate din punct de vedere al protecției mediului de către autoritățile competente de protecția mediului, la sediile acestora. Procedura de autorizare și lista activităților cu impact semnificativ asupra mediului vor fi stabilite prin ordin al ministrului mediului și gospodăririi apelor";. În acest sens, Ordinul nr.1798/2007 reglementează în detaliu procedura de obținere a autorizației de mediu, activitatea de exploatare forestieră încadrându-se în categoria celor care necesită obținerea prealabila a autorizației de mediu conform procedurilor speciale prevăzute de lege, așa cum reiese din Anexa 1 ce cuprinde Lista activităților supuse procedurii de emitere a autorizației de mediu și art.19 al aceluiași act normativ.
De asemenea, potrivit art. 4 din Legea nr. 359/2004, autorizarea funcționării solicitanților se face cu îndeplinirea procedurii prevăzute de prezenta lege și de actele normative speciale, armonizate cu prevederile prezentei legi.
Așadar, procedura prevăzută de Legea nr. 359/2004 de care se prevalează petenta este o procedură cu caracter general și a fost instituită de legiuitor tocmai pentru simplificarea procedurilor de autorizare prealabile desfășurării unei activități, societatea care derulează o astfel de activitate declarând pe proprie răspundere că îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege și că își desfășoară activitatea în mod legal. Nicio dispoziție legală nu prevede ca fiind suficientă completarea unei declarații-tip pe proprie răspundere fără îndeplinirea condițiilor legale speciale de autorizare pentru activități având impact asupra mediului, cum este cea desfășurată de petentă sau că autoritățile publice în domeniul protecției mediului ar avea obligații prealabile aplicării sancțiunilor contravenționale pentru nerespectarea prevederilor legale speciale cu privire la mediu, prevederile art.5 alin.2 din Legea nr.359/2004, coroborate cu prevederile art.12 alin1,2, art.5 din Ordinul nr.1798/2007 și art. 14 pct. 2 din O.U.G. nr. 195/2005, conținând dispoziții clare în acest sens.
Astfel, potrivit alin. (1) al art. 12 din O.U.G. nr. 195/2005,"desfășurarea activităților existente precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizației/autorizației integrate de mediu";, iar alin.(2) prevede că "procedura de emitere a autorizației de mediu și lista activităților supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului";. Ordinul nr.1798/2007 prevede procedura la care face referire actul normativ anterior menționat iar activitatea desfășurată de petentă fără autorizație de mediu este încadrată la Anexa 1 din Ordin care stipulează la art. 5 alin. 1 că "solicitarea și obținerea autorizației de mediu sunt obligatorii atât pentru desfășurarea activităților existente, cât și pentru începerea activităților noi";. De asemenea, prin noțiunea "acte
de reglementare"; prevăzută în art. 96 alin. 2 pct. 1, textul sancționator al contravenției săvârșite de petentă, se înțelege, astfel cum este definită în art. 2 din O.U.G. nr. 195/2005, "aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000, autorizație de mediu, autorizație integrată de mediu";.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, respectiv amenda în cuantum 30.000 lei, minimul prevăzut de lege, cu posibilitatea achitării a jumătate în termen de 48 de ore, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 7 alin.2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: ";Avertismentul se aplica în cazul în care fapta este de gravitate redusă.";
Conform art. 5 alin.5 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: "Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite."; iar art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 stipulează: "; Sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.";
Principiul proporționalității cuprins în alin.5 și 6 din art.5 din O.G. nr. 2/2001, își are originea în dispozițiile art.53 din Constituție, care permit limitarea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale numai în măsura în care o astfel de limitare este necesară într-o societate democratică și este proporțională cu situația care a determinat-o. Orice sancțiune contravențională implică restrângerea unor drepturi sau libertăți, astfel încât stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale trebuie să se realizeze astfel încât să fie proporțională cu fapta comisă de contravenient.
În cauza dedusă judecății, având în vedere respectarea principiului proporționalității și toate criteriile cuprinse în art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că fapta săvârșită de către petentă, prezintă un grad de pericol social concret ridicat pentru a se aplica sancțiunea amenzii contravenționale și nu se impune înlocuirea acestei sancțiuni cu sancțiunea avertismentului, aceasta din urmă nefiind suficientă în cazul faptei concrete săvârșite de către petentă pentru atingerea scopurilor preventiv, educativ și represiv al sancțiunilor contravenționale. Prin fapta sa, desfășurând activități de exploatare forestieră fără a deține autorizație de mediu, petenta a încălcat prevederile imperative ale legii, astfel încât instanța nu va putea reține că, în concret, fapta este lipsita de pericolul social, limitele ridicate ale amenzilor prevăzute de lege denotă tocmai intenția legiuitorului de apreciere a unor astfel de fapte ca având un grad ridicat de pericol social.
De asemenea, în aprecierea gradului de pericol social concret al faptei săvârșite, trebuie avute în vedere valorile sociale ocrotite și importanța majoră a respectării normelor privind protecția mediului, știut fiind că dreptul la un mediu sănătos este un drept fundamental, obligativitatea deținerii unei autorizații de mediu fiind esențială pentru a se da posibilitatea verificării corectei desfășurări a acestor activități de către instituțiile abilitate.
Faptul că petenta a obținut autorizația de mediu ulterior datei controlului, nu o poate exonera de răspunderea contravențională pentru fapta săvârșită până la acea dată, iar neîndeplinirea în continuare a obligațiilor ce îi incumbă făcând-o pasibilă de aplicarea altor sancțiuni legale, nicidecum nu poate fi considerată o cauză
exoneratoare sau o circumstanță atenuantă în favoarea sa pentru înlocuirea sancțiunii amenzii, petenta beneficiind de clemența agentului constatator prin aplicarea minimului legal al amenzii contravenționale.
Instanța are în vedere în principal gravitatea sporită a faptei săvârșite, care lezează valorile sociale foarte importante ocrotite prin reglementarea contravenției în cauză, determinat de perioada lungă de timp în care a fost desfășurată activitatea fără autorizație (_ -_ ), aspect confirmat și de martorul audiat, precum și faptul că în cauză nu s-a probat existența unor împrejurări care să ducă la concluzia că fapta concretă săvârșită de către petentă prezintă un grad de pericol social mai redus decât cel avut în vedere de către legiuitor la stabilirea sancțiunii contravenționale pentru fapta săvârșită în cauză.
Împotriva acestei sentințe, petenta S.C. Soft W. W. E. F. S. B. M. a declarat apel solicitând admiterea acestuia și rejudecând a se dispune anularea procesului verbal și rejudecând a se dispune anularea procesului verbal de contravenție ca netemeinic și nelegal și în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivarea apelului se arată că în cazul de față nu se impunea aplicarea unei asemenea sancțiuni câtă vreme motivul principal pentru care s-a ajuns în această situația fost acela că în perioada în care a depus diligențele necesare în vederea obținerii autorizației de funcționare nu a fost înștiințat de autoritățile competente cum că ar avea nevoie și de o autorizație de mediu.
Necesitatea aplicării unei astfel de sancțiuni în cazul de față nu se impunea cu atât mai mult cu cât în aceeași zi în care a fost efectuat controlul tematic de către cei de la G. N. de M., C. Județean S., respectiv în ziua în care a aflat despre necesitatea obținerii unei autorizații de mediu, a început formalitățile necesare pentru a acea o astfel de autorizație astfel că, la data încheierii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, societatea funcționa în condiții legale.
În data de_, data în care a fost încheiat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției societatea avea deja autorizație de mediu necesară desfășurării activității în condițiile legale, aceasta fiind obținută încă din data de _
.
La data încheierii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției,
N. de M., C. Județean S., trebuia să aibă în vedere situația din momentul respectiv, astfel că avându-se în vedere acest aspect, nu ar fi existat motive pentru ca societatea să fie sancționată.
Petenta consideră că măsura sancționării societății după un termen de 3 luni de la momentul efectuării controlului tematic este o măsură excesivă ceea ce în cazul de față nu se justifică sub nici o formă.
anta mai arată că întradevăr activitatea desfășurată în lipsa autorizației de mediu constituie contravenție, însă în perioada în care a întreprins toate activitățile pentru începerea activității, a încercat să se informeze cu privire la toate operațiunile ce trebuie făcute pentru a activa în condițiile legale, însă nicio instituție nu le-a adus la cunoștință faptul că trebuie autorizație de mediu.
A. anta arată că nu este justificată încheierea procesului verbal de contravenție în lipsa unui martor, întrucât acesta a fost încheiat la 3 luni după momentul deplasării în teren.
În ceea ce privește pericolul social al faptei și proporționalitatea sancțiunii aplicate, cu aceasta nu se impunea aplicarea unei amenzi în cuantum atât de ridicat.
Mai mult decât atât, societatea a întreprins demersurile necesare pentru obținerea autorizației de mediu în aceeași zi în care inspectorul de la G. de M. s-a deplasat în teren, astfel că acest lucru denotă faptul că societatea nu a intenționat să se sustragă de la prevederile legii, ci pur și simplu nu avea cunoștință despre necesitate obținerii unei autorizații de mediu, relevă un pericol social scăzut al faptei și se impunea a se reține în favoarea societății a acestor circumstanțe atenuante.
Prin întâmpinarea sa, intimata G. de M. - C. General București a solicitat respingerea apelului, considerând temeinică și legală sentința instanței de fond, atât în ceea ce privește starea de fapt și de drept, cât și în privința individualizării sancțiunii contravenționale aplicate, constatându-se că gravitatea faptei constă în lezarea valorilor sociale importante ocrotite prin reglementarea contravenției în cauză, determinată și de perioada lungă de timp în care a fost desfășurată activitatea fără autorizație de mediu dar și de limitele ridicate ale amenzilor prevăzute de lege, ceea ce denotă tocmai intenția legiuitorului de apreciere a unor astfel de fapte ca având un grad ridicat de pericol social. Procesul verbal a fost întocmit cu respectarea tuturor formelor de fond și forma prevăzută de lege iar limita minimă aplicată prin procesul verbal contravențional reprezintă o corectă individualizare a sancțiunii, cu respectarea dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, motiv pentru care aplicarea sancțiunii Avertisment ar fi o sancțiune mult prea ușoară, care nu și-ar atinge scopul sau preventiv, educativ și represiv.
A. ul este nefondat pentru următoarele:
Petenta a fost sancționată prin procesul verbal seria AA nr. 05297 încheiat la data de_ reținându-se că în data de_ nu deținea autorizație de mediu pentru activitatea de exploatare forestieră și tăiere, rândeluire a lemnului pentru instalația de debitat lemn de tip ,,Panglică"; la care materia primă este asigurată de la persoanele fizice și composesorate - conform art. 94 alin. 1 lit. a și art. 96 alin. 2 pct. 1 din OUG nr. 195/2005 cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu prevederile Ordinului nr. 1798/2007.
Petenta apelantă nu contestă starea de fapt prin motivele de apel, apărându-se prin susținerea că nu se impunea aplicarea unei asemenea sancțiuni, câtă vreme motivul principal pentru care s-a ajuns în această situație este că în perioada în care a depus diligențele necesare obținerii autorizației de funcționare nu a fost înștiințată de autoritățile competente că are nevoie și de autorizație de mediu.
Incovarea necunoașterii legii și a obligațiilor impuse de aceasta nu exonerează însă de răspundere.
Este adevărat că procesul verbal a fost încheiat la 3 luni după săvârșirea faptei -_, însă la fel de adevărat este că petenta desfășoară activitatea de exploatare în baza autorizație de funcționare eliberate în_ -(f. 28), funcționând fără autorizație o perioadă îndelungată până la data controlului din_, când a început procedura de obținere a autorizației de mediu (f. 6-7), în urma constatărilor făcute de intimată.
Cu toate că în data de_ . înainte de încheierea procesului verbal de contravenție_ petenta a obținut autorizația de mediu fapta săvârșită se raportează la momentul săvârșirii acesteia și nu la data încheierii procesului verbal de contravenție.
Faptul că petenta a întreprins demersurile necesare obținerii autorizației de mediu în aceeași zi în care s-a efectuat controlul de către intimată nu denotă însă faptul, cum susține apelanta, că nu a intenționat să se sustragă de la prevederile legii, ea având obligația ca la momentul autorizării funcționării să aibă obținută autorizația de mediu necesară, așa cum prevede art. 5 din Legea nr. 359/2004 care arată că potrivit art. 5 al aceluiași act normativ, prin autorizarea funcționării se înțelege asumarea de către solicitant a responsabilității privitoare la legalitatea desfășurării activităților declarate, iar alin.2, prevede că "activitățile cu impact semnificativ asupra mediului vor fi autorizate din punct de vedere al protecției mediului de către autoritățile competente de protecția mediului, la sediile acestora.
Ori funcționarea pe o perioadă și aplicarea amenzii pentru această faptă în condițiile în care obligația încălcată de petentă are efect asupra mediului înconjurător dar și urmări asupra acestuia, prezintă un evident pericol social astfel că procedarea de reindividualizare a sancțiunii nu se poate face, cum corect a reținut și prima instanță, deoarece un avertisment nu ar realiza o justă și proporțională sancționare.
De altfel principiile care au stat la baza reglementării exploatării materialului lemnos îl constituie asigurarea integrității fondului forestier și a permanenței pădurii., precum și prevenirea degradării ireversibile a pădurilor ca urmare a acțiunilor și a factorilor de mediu destabilizatori, principii care pot fi realizate prin cunoașterea și urmărirea exploatării materialelor lemnoase de către operatori economici.
În această situație, neîndeplinirea obligațiilor de obținere a autorizației de mediu de o lungă perioadă de timp de la data funcționării are o gravitate ridicată având caracter de continuitate cum s-a întâmplat în cazul de față, ceea ce înseamnă că nu ar fi suficient aplicarea sancțiunii ,,Avertisment";.
Față de aceste considerente urmează a se respinge apelul petentei și a se menține sentința instanței de fond.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I,
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul declarat de petenta S.C. SOFT W. W. E. F.
S. B. M. împotriva sentinței civile nr. 2030 din_ a Judecătoriei Z. . Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 03 decembrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Grefier, | ||
K. M. , | I. | D. -D. | C. P. | E. |
Red.KM/_ / dact. ECP/_ /jud. fond L. M. D.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 465/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 1195/2013. Plângere contravențională → |
|---|
