Decizia civilă nr. 219/2013. Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 219/R/2013
Ședința publică de la 27 Februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE Ana-SS
Judecător D. T.
Judecător V. G. Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent S. R. PRIN
M. F. P. -D. C., împotriva Sentinței civile nr. 21973/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat S. M. V., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei a răspuns:
reprezentanta intimatei avocat Ș. R. Lipsă fiind:
recurent Reclamant - S. R. PRIN M. F. P. -D. C.
- intimat Intimat - S. M. V. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta intimatei depune la dosar întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului.
Instanța, având în vedere faptul că întâmpinarea nu a fost depusă în termenul legal, urmează a le califica ca fiind concluzii scrise.
Instanța constată faptul că recursul este formulat în termen, este motivat, a fost comunicat și este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar.
Reprezentanta intimatei arată că nu mai are alte cereri în probațiune.
Instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate, pentru motivele invocate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 21973/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., s-a admis în parte contestația la executare formulata de către contestatorul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat prin Direcția Generală a F. P. a județului C., în contradictoriu cu intimata Ș. M. V. .
A anulat parțial procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare în sensul reducerii onorariului executorului judecătoresc până la suma calculată conform art. 39 alin.1 lit. b din Legea nr. 188/2000 (pentru creanțele în valoare de peste 50000 lei, dar până la 80000 lei inclusiv,
onorariul maxim este de 5000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depășește 50000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite).
S-a respins ca neîntemeiate cererile contestatoarei de anulare a executării silite, de desființare a somației și de reducere a onorariului avocațial pentru faza de executare silita.
A obligat contestatoarea la plata către intimată a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 5248/R/_ pronunțata de Curtea de Apel C. in dosarul nr._, s-a admis respins ca nefundat recursul declarat de pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat prin Direcția Generală a F. P. a județului C. împotriva sentinței civile nr. 767/_ a T. ului C. pe care a menținut-o în totalitate. Prin Sentința Civilă nr. 767/_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, s-a admis excepția prescripției cu privire la capătul având ca obiect despăgubiri pentru prejudiciul moral și s-a respins ca prescrisă cererea de despăgubiri formulată de intimata Ș. M. V., s-a admis petitul II din acțiune și a fost obligat contestatorul să plătească intimatei suma de 78700 lei cu titlu de despăgubiri pentru bunurile confiscate și suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin cererea de executare silită din data de_, intimata Ș. M. V. a solicitat executarea silită a sumei de 79.700 lei în baza titlului executoriu constând în Decizia civilă nr. 5248/R/_ a Curții de Apel C., sens în care s-a deschis dosarul de executare nr. 36/2012 al Biroului Executorului judecătoresc L. u Razvan.
Prin procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din data de_, Biroul Executorului judecătoresc L. u Razvan a indicat cuantumul debitului constând în cheltuielile de judecată și cuantumul cheltuielilor de executare, contestatoarea fiind obligată la plata sumei de 88599, sumă compusă din 79.700 lei debit, 7.254 lei onorariu executor judecătoresc (TVA inclus), 145 lei chelt. Execut. Conf. H2/07 a UNEJ și taxe timbru și 1.500 lei onorariu avocat în procedura executării silite.
Obiectul dosarului de executare silită are în vedere, însă, recuperarea pe calea executării silite a sumei de 79.700 lei, pentru această sumă fiind demarată executarea silită, executare ce a fost încuviințată prin Încheierea civilă nr. 4384/CC/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ .
În ceea ce privește apărarea contestatoarei în sensul că in speță s-a încălcat principiul executării voluntare prevăzut de art. 371 ind.1 Cod.pr.civ., instanța reține că dimpotrivă executarea silită a fost demarată abia după aproape 6 luni de zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței civile care o îndreptățea pe intimată la plata de către contestatoare a unei sume de bani. Astfel, Sentința Civilă nr. 767/_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a devenit irevocabilă prin respingerea recursului declarat de contestatoare, la data de_, dată de la care contestarea avea obligația de a executa de îndată obligația de plată a sumei de bani. Or, creditoarea- intimată a înregistrat cererea de executare silită abia la data de_, motivată de neîndeplinirea în mod benevol a obligației ce decurgea dintr-o sentință definitivă și irevocabilă.
Apoi, contestatoarea mai susține în cererea sa de anulare a somației de plată faptul că potrivit prevederilor OG 22/2002 cu modificările ulterioare,
privind executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice, creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina lor, se achită din sumele aprobate din bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația respectivă. În situația în care executarea creanței nu începe sau nu continuă din lipsa de fonduri, instituția debitoare are obligația conform prevederilor legale arătate, ca în termen de 6 luni de la data comunicării somației de plată, să facă demersurile necesare în vederea îndeplinirii obligației de plată.
Instanța a apreciat că susținerea contestatoarei nu poate fi reținută, având în vedere faptul că aplicarea termenului de 6 luni prevăzut de OG 22/2002 indiferent de interpretarea dată naturii sale este condiționată de dovedirea împrejurării că executarea creanței stabilite prin titlu executoriu nu poate începe sau continua din cauza lipsei de fonduri, termenul fiind acordat tocmai ca instituția publică debitoare să facă demersuri pentru a-și îndeplini obligația de plată, iar în speță contestatoarea debitoare nu numai că nu face dovada lisei de fonduri dar arată că deține aceste fonduri deja.
În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc, instanța a observat ca acesta a fost stabilit la valoarea de 7.254 lei ( TVA inclus).
Potrivit art. 39 alin.1 lit. b din Legea nr. 188/2000 priv. executorii judecătorești pentru creanțele în valoare de peste 50000 lei, dar până la 80000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depășește 50000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
Din procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, reiese faptul că pentru un debit de 79.700 lei, s-a stabilit un onorariu judecătoresc în cuantum de 7.254 lei ( TVA inclus). Față de prevederile menționate, instanța a constatat că acesta depășește onorariul maximal prevăzut de actele normative precizate și care ar fi trebuit să fie în cuantum de 5891 lei, iar nu 7254lei, plus TVA.
Referitor la onorariul avocațial pentru faza de executare silita, instanța a observat ca acesta este in suma de 26990,46 lei, sumă care nu apare ca fiind exagerată sau disproporționată, ci este rezonabila având in vedere cuantumul total creanței (79700 lei, debitul de recuperat conform deciziei civile nr. nr. 5248/R/_ a Curții de Apel C. ) si munca depusa de avocat in aceasta faza procesuala. Ca atare, instanța a apreciat ca neîntemeiată cererea contestatoarei de reducere a onorariului avocat pentru faza de executare silita, raportat la serviciile de consultanță oferite, la obiectul și suma supusă executării silite în totalitate, iar nu trunchiat astfel cum a susținut contestatoarea.
Văzând dispozițiile art. 274 C.pr.civ., instanța a obligat contestatoarea la plata către intimată a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial achitat prin chitanța 237/_ .
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs S.
R., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul admiterii în totalitatea a contestației.
În motivare se arată că prin demararea executării silite s-a încălcat principiul executării voluntare prevăzut de art. 371 ind. 1 C. proc. civ., dispoziții care trebuie coroborate cu O.G. 22/2002.
Executarea silită intervine numai în cazul în care nu se realizează de bunăvoie măsurile dispuse de instanța de judecată, ei fiind puși în imposibilitatea de a se conforma.
În prezenta cauză creditorul a dat dovadă de rea credință prin aceea că în loc să depună la sediul organului fiscal o cerere în care să indice contul s- a adresat executorului judecătoresc.
Cu privire la onorariul avocațial acordat în fața executării silite cât și prin hotărârea de fond apreciază că acesta este exagerat față de conținutul concret al muncii depuse, învederând că în faza de judecată deși a fost o prestată o muncă mai complexă onorariul a fost mai mic.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului, apreciind că executarea silită a fost demarată abia după 6 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, fiind evident că executarea a fost determinată tocmai de conduita pasivă a debitorului care nu a înțeles să-și execute de bună-voie obligația.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, instanța îl va admite pentru următoarele considerente.
Recurenta este debitoarea intimatei în baza unei hotărâri irevocabile.
Este de principiul ca executarea unei hotărâri judecătorești se realizează în principiu de bună-voie în caz contrar hotărârea putând fi pusă în executare silit prin apelare la forța de constrângere a statului.
Executarea silită este parte a procesului civil, iar în situația în care hotărârea nu a fost adusă la îndeplinire benevol, creditorul poate apela la executarea silită.
Fiind parte a procesului civil, executarea silită este reglementată în Codul de proc. civ. ca lege generală, însă în cazul de față aceste norme se completează cu dispozițiile speciale cuprinse în OG 22/2002.
Potrivit art. 2 din OG 22/2002 "Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri,
instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată.
Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului
Din interpretarea acestui text legal nu rezultă obligativitatea formulării unei cereri din partea creditorului în vederea executării creanței sale, însă pentru verificarea îndeplinirii condițiilor începerii procedurii de executare silită se impune ca titularul creanței să se adreseze cu o somație, în sensul Tezei a - II a acestui articol, necesară în vederea verificării împlinirii termenului de 6 luni.
Pentru emiterea acestei somații nu este necesară demararea procedurii executării silite prev în Cartea V Cod proc civ.
Doar în condițiile în care intervalul de 6 luni după comunicarea somației debitorul nu-și îndeplinește obligația, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie, așa cum prevede art. 3 din același act normativ.
Împrejurarea că intimata a așteptat 6 luni pentru executarea benevolă a creanței nu întrunește cerințele legale sus amintite, petenta trebuind să urmeze această procedură instituită pentru executarea debitului său.
Așa fiind, pentru considerentele de mai sus, apreciind că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ, tribunalul în temeiul art. 312 alin. 1 și 3 C proc. civ, va admite recursul declarat de S.
R. prin Ministerul Finanțelor Publice, împotriva Sentinței civile nr. 21973/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o va modifică în sensul că admite în întregime contestația la executare formulată de S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice în contradictoriu cu intimata S. M. V. și în consecință anulează executarea silită primită de intimată în dosarul execuțional 36/2012 al BEJ L. u Răzvan.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, împotriva Sentinței civile nr. 21973/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o modifică în sensul că admite în
întregime contestația la executare formulată de S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice în contradictoriu cu intimata S. M. V. și în consecință anulează executarea silită primită de intimată în dosarul execuțional 36/2012 al BEJ L. u Răzvan.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Februarie 2013.
Președinte, Ana-SS | Judecător, D. T. | Judecător, V. G. |
Grefier, C. -S. Ș. |
RED./DACT./DT/CȘ_ /2ex.
Jud. fond .C. S. N. C.Ș. 05 Martie 2013
| ← Decizia civilă nr. 1185/2013. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 606/2013. Contestaţie la executare → |
|---|
