Decizia civilă nr. 224/2013. Ordonanta presedintiala
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I Civilă
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 224/R
Ședința publică din 18 aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B. P.
JUDECĂTORI: D. W.
: G. G. P.
GREFIER: C. M.
Pe rol este soluționarea recursului civil declarat de către pârâtul C. R.
, domiciliat în B. M., str. M. nr. 9/9 jud. M. împotriva sentinței civile nr. 11408 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare, în dosarul nr. _
, având ca obiect ordonanță președințială.
Dezbaterile asupra cererii și susținerile orale ale părților au avut loc la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în aceeași compunere, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi, când a decis următoarele:
T.
Deliberand asupra recursului civil de fata constata urmatoarele:
Prin Sentinta civila nr. 11408 pronuntata la data de 3 decembrie 2012 de
J. ecatoria B. M. in dosarul nr._ a fost admisa cererea formulata de reclamanta R. D. R. si in consecinta partul C. R. a fost obligat să-și dea consimțământul pentru eliberarea pașapoartelor individuale ale minorelor
R. M. C. născută la data de_, și C. Sidonia N. născută la data de_, în caz contrar prezenta hotărâre va suplini consimțământul pârâtului la întocmirea pașapoartelor minorelor.
De asemenea pârâtul C. R. a fost obligat sa-si dea acordul pentru ca minorele să părăsească țara cu destinația Spania, măsura fiind dispusă până la rămânerea irevocabilă a hotărârii pronunțată în dosar nr_, în caz contrar urmând ca prezenta hotărâre să țină loc de acord al pârâtului și în consecință s-a stabilit dreptul reclamantei R. D. R. de a părăsi țara împreună cu minorele R. M. C. și C. Sidonia N. cu destinația Spania până la rămânerea irevocabilă a hotărârii pronunțate în dosar nr _
.
Cererea formulata de reclamanta privind cheltuielile de judecata a fost respinsa.
Pentru a decide astfel, instanta de fond a retinut faptul ca prin sentința civilă nr 8757 pronunțată de Judecătoria Baia Mare la data de 25 septembrie 2012 în dosar nr_, nedefinitivă, s-a dispus ca autoritatea părintească cu privire la minorele R. M. C. născută la data de 01 aprilie 2007 și C. Sidonia N. născută la data de 05 iunie 2009 să fie exercitată exclusiv de reclamanta R. D. R. . A fost stabilit domiciliul celor două minore la domiciliul reclamantei. S-a reținut în considerentele sentinței că cele două minore au rezultat din relația de concubinaj dintre părți. S-a mai reținut în sentință că reclamanta intenționează să ducă minorele în Spania pentru a le oferi condiții de viață decente și raportat la poziția procesuală a pârâtului care nu este de acord ca minorele să părăsească țara, fără a argumenta această opoziție, instanța a apreciat că este în interesul superior al minorelor de a s dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de reclamantă (f. 23-25).
Din înscrisurile depuse la dosar de reclamantă instanta a retinut că în prezent minora M. C. R. este înscrisă ca elevă la CRA (colegiul Rural Grupat) Ribera Del Jucar din Valderve de Jucar (Cuenca), Spania (f. 6 -7), precum si faptul că reclamanta are încheiat un contract de muncă pe durată determinată cu o societate comercială din Spania, contract încheiat la data de 14 martie 2012 (f. 8- 11).
Reclamanta prin reprezentant a arătat că și minora Sidonia N. urmează cursurile unei grădinițe, însă s-a constatat că nu a fost făcută dovada în acest sens.
Pârâtul prezent în ședința de judecată a arătat că nu este de acord ca minorele să părăsească țara, fără a argumenta acest refuz.
Instanța a analizat cererea formulată din două perspective: a condițiilor de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială prevăzute de art. 581 cod procedură civilă și din perspectiva interesului superior al minorului.
Potrivit art. 581 alin 1 cod procedură civilă instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Potrivit art. 2 alin 3 din Legea 272/2004 principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Cererea formulată de reclamantă îndeplinește condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale. Minora R. C. M. este înscrisă la o instituție de învățământ din Spania și lipsa acordului pârâtului ca minora să părăsească țara împiedică minora de a frecventa cursurile acestei instituții de
învățământ. Având în vedere și scopul deplasării reclamantei împreună cu minorele în Spania - de a avea condiții de viață decente, s-a apreciat că este în interesul superior al minorelor să pleca în străinătate împreună cu reclamanta și de a locui împreună cu aceasta. Refuzul pârâtului de a-și da acordul ca minorele să plece în străinătate în condițiile în care reclamanta și mama acesteia asigură pentru minore condițiile materiale de creștere și educare (sentința civilă nr. 8757 din 25 septembrie 2012), a fost apreciată ca fiind o modalitate de exercitare a unui drept părintesc ce nesocotește interesele minorelor.
Minorii cetățeni români pot circula în străinătate pe baza pașapoartelor simple sau pașapoartelor simple electronice. În cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani pentru eliberarea pașaportului este necesar acordul ambilor părinți, sau se poate elibera la cererea părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească (art. 17 din Legea 248/2005), în cazul de față, la cererea sau cu acordul ambilor părinți.
Cetățenii români minori pot călători în străinătate numai însoțiți, cu acordul părinților ori al reprezentanților legali, în condițiile prezentei legi. În sensul legii, prin reprezentant legal se înțelege persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile părintești față de minor (art. 2 alin 2 din Legea 248/2005).
Pârâtul nu și-a dat consimțământul la întocmirea pașapoartelor minorilor și părăsirea de către aceștia a teritoriului țării împreună cu reclamanta. A exprimat refuzul și în fața instanței de judecată.
S-a mai menționat că este în interesul superior al minorelor ca acestea să părăsească țara și să locuiască în Spania. Printr-o hotărâre judecătorească, chiar nedefinitivă, s-a constatat că deplasarea minorelor în străinătate reprezintă șansa unei vieți decente. Înscrierea minorei M. C. la o instituție de învățământ din Spania și împiedicarea de către pârât a frecventării școlii de către minoră justifică urgența cererii. Împiedicarea de către pârât a frecventării școlii prejudiciază drepturile și interesele minorei. Întrucât minorele sunt în grija reclamantei, prin opoziția formulată, pârâtul împiedică și plecarea reclamantei în Spania și îndeplinirea de către aceasta a obligațiilor din contractul de muncă încheiat.
Chiar dacă obligarea pârâtului la a-și da consimțământul la eliberarea pașaportului minorelor (obligație de a face) ori suplinirea prin hotărâre judecătorească a acordului pârâtului la eliberarea pașaportului este o măsură definitivă, poate fi luată pe calea ordonanței președințiale având în vedere că pârâtul refuză în mod nejustificat, abuziv să-și dea acest acord, măsura dispusă ocrotind interesul superior al minorilor.
Pentru a fi îndeplinită și condiția de vremelnicie, măsura va fi dispusă până la rămânerea irevocabilă a hotărârii pronunțată în dosar nr._ .
În concluzie, s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 581 C.proc.civ. pentru admiterea cererii. Înscrierea minorei M. C. la o
școală din Spania în anul 2012/2013 și împiedicarea de către pârât a frecventării cursurilor școlii a fost apreciată de instanță ca suficientă pentru a justifica urgența măsurii. Este în interesul minorelor să părăsească țara împreună cu reclamanta în favoarea căreia s-a dispus exercitarea autorității părintești în mod exclusiv, chiar dacă hotărârea judecătorească nu este irevocabilă.
Chiar și în situația în care minorele nu ar fi înscrise la instituții de învățământ din Spania, urgența măsurii ar fi justificată raportat la faptul că prin refuzul de a-și da acordul se aduce atingere dreptului minorelor de a călători în străinătate, refuzul fiind neargumentat.
Întrucât în cazul dedus judecății este necesar acordul ambilor părinți la eliberarea pașaportului minorelor și pârâtul refuză să-și dea acest acord, sunt îndeplinite condițiile și pentru ca această măsură să fie dispusă pe calea ordonanței președințiale. Eliberarea pașapoartelor pentru minore este o măsură subsidiară, dar obligatorie, pentru ca minorele să poată călători în străinătate.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 581C.proc.civ., art. 2 și art. 17 din Legea 248/2005, cererea formulată de reclamantă cu privire la obligarea pârâtului de a-și da consimțământul ca minorele să părăsească țara și de a se întocmi pașapoarte pentru minore va fi admisă conform dispozitivului.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei reprezentând onorariu avocat, însă potrivit chitanței seria MM nr. 40 din_, depuse la dosar de reclamantă, nu s-a putut determina dacă suma de 500 lei a fost achitată pentru acordarea asistenței juridice în dosar nr._ . S-a arătat că este necesar pentru a fi acordate aceste cheltuieli de judecată să se poată stabili în baza documentului de plată că suma achitată cu titlu onorariu avocat a fost achitată pentru serviciile prestate de reprezentantul convențional în dosarul în care se solicită cheltuielile. Se impune ca documentul de plată (chitanța) să aibă înscris nr. dosar instanță sau nr. contract asistență juridică și nr. contractului de asistență juridică să fie înscris și în delegația de reprezentare. Întrucât din chitanța depusă la dosar (f. 18) lipsesc aceste mențiuni, cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri în terme legal a fost formulat recurs de către pârâtul C. R. ,în cuprinsul căruia a solicitat admiterea recursului modificarea în tot a sentinței atacate și respingerea cererii de ordonanță președințială.
S-a solicitat și suspendarea executării până la soluționarea recursului.
În motivarea cererii formulate s-a arătat că hotărârea atacată nu este legală și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fiind incident motivul de recurs menționat prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Instanța de fond nu administrat probe în susținerea poziției adoptate de recurent pentru respingerea ordonanței președințiale. Interesul superior al copilului obliga instanța să efectueze demersuri pentru a verifica dacă există condițiile necesare pentru deplasarea în Spania.
S-a mai arătat că în măsura în care minorele vor pleca în Spania va înceta orice legătură între copil și tatăl lor, programul de vizitare dispus de instanță fiind imposibil de respectat.
S-a mai arătat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.581C.proc.civ., sens în care s-a solicitat admiterea recursului și respingerea cererii de ordonanță președințială.
În drept au fost invocate prevederile art. 312 alin. 2 C.proc.civ, art.304 pct. 9 C.proc.civ, respectiv art. 582 C.proc.civ.
În recurs a fost administrată proba cu înscrisuri, recurentul a depus la dosarul cauzei la data de 3 aprilie 2013, în ședință publică după dezbaterea cauzei Adresa nr.682/_ a Primăriei Orașului Tăuții Măgherăuș (f.10) și Dovada (f.11).
Pârâtul C. R., deși i s-a pus în vedere faptul că trebuie să achite o cauțiune în sumă de 500 lei, sumă ce urma să fie consemnată la CEC pentru capătul de cerere având ca obiect solicitarea de a suspenda efectele hotărârii până la soluționarea irevocabilă a cererii, nu a făcut dovada consemnării la CEC a acestei sume, astfel că s-a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea acestei solicitări.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate de recurent, instanța reține următoarele:
Copiii R. M. C. născută în data de 1 aprilie 2007 și C. Sidonia
N. născută la data de 5 iunie 2009 sunt copiii reclamantei-intimate R. D.
R. și a pârâtului-recurent C. R. . Chiar dacă la dosarul cauzei nu a fost depus nici un act de stare civilă, acest fapt a fost constatat de instanța de fond și va fi avut în vedere și în recurs, constatându-se faptul că prin Sentința civilă nr. 8757 pronunțată la data de 25 septembrie 2012 de Judecătoria Baia Mare s-a dispus în privința copiilor arătați mai sus, fiecăruia dintre părinți stabilindu-li- se anumite drepturi și obligații față de minore.
Din probele administrate în prezenta cauză, se constată că la data de 13 noiembrie 2011, reclamanta-intimată a încunoștințat autoritatea tutelară din cadrul Primăriei Orașului Tăuții Măgherăuș cu privire la faptul că urmează să se deplaseze la muncă în străinătate, iar fiicele sale urmează să rămână în grija bunicii materne, indicându-se și adresa la care locuiește bunica maternă (f.11 din dosar).
Potrivit susținerilor la data de 14 martie 2012, reclamanta-intimată a semnat un contract de muncă pe durată determinată, pentru activitatea prestată (20 de ore săptămânal) urmând să primească o remunerație de 650 euro. Contractul poartă și mențiunea că urmează a fi comunicat și Serviciului Public al Locurilor de Muncă din Cuenca, în termen de 10 zile. În cuprinsul înscrisului depus în dosarul de fond la filele 10-11 nu există nici o mențiune legată de comunicarea sau înregistrarea la autoritatea arătată mai sus.
Potrivit adresei eliberate de Carlos Alarcon Diaz Secretar al Colegiului Rural, se constată că M. C. R. este înscrisă ca elevă a colegiului în anul
școlar 2012-2013. În ceea ce o privește pe C. Sidonia N., la dosarul cauzei nu a fost depusă nici un fel de adresă privind înscrierea acesteia la o unitate de învățământ.
Instanța apreciază că în mod corect instanța de fond a apreciat că în soluționarea cererii trebuie să aibă în vedere atât interesul superior al copilului cât și condițiile de admisibilitate ale cererii de ordonanță președințială. Însă pentru a se admite acțiunea cererea formulată trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 581 C.proc.civ. (urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului), iar măsura ce urmează a fi luată trebuie să fie în interesul superior al copilului. Așadar cele două planuri trebuie să fi analizate împreună, iar neîndeplinirea unora dintre condițiile ce urmează a fi analizate conduc la respingerea acțiunii.
De asemenea, deși instanța de judecată a avut în vedere Sentința civilă nr. 8757 pronunțată la data de 25 septembrie 2012 această hotărâre a fost ulterior schimbată în apel, pronunțarea deciziei din apel având loc în ședința publică din data de 17 aprilie 2013, ambii părinți având dreptul de a exercita autoritatea părintească.
Astfel, la momentul pronunțării prezentei hotărâri reclamant-intimată, mama minorelor nu exercită în mod exclusiv autoritatea părintească asupra acestora, ci această autoritate este exercitată în comun de părinți.
Între-adevăr între părinți există un diferend, pe fondul acestuia fiind format dosarul nr._, dosar în care se discută pe fond, nu suplinirea consimțământului pârâtului-recurent pentru a se întocmi pașaportul și pentru ca acesta să-și dea acordul ca fiicele sale să călătorească în afara țării, ci se analizează modul în care urmează fi exercitată autoritatea părintească asupra copiilor, stabilirea unei pensii de întreținere, stabilirea locuinței copiilor și dreptul de vizitare al recurentului.
Trecând peste aceste aspecte se constată că litigiul de fond dintre părțile din prezentul proces a început la data de_ când a fost înregistrat dosarul nr._ . Formularea unei cereri de ordonanță președințială la aproape 1 an și jumătate nu poate justifica condiția urgenței, în condițiile în care se solicită complinirea consimțământului pentru emiterea pașaportului și suplinirea consimțământului tatălui de a permite mamei să călătorească împreună cu minorele în Spania și să se stabilească acolo.
Doar în măsura în care s-ar avea în vedere faptul că minora M. C.
R. este înscrisă la o unitate de învățământ în Spania, ar putea justifica urgența în promovarea prezentei proceduri.
Se constată că minora a fost înscrisă în anul școlar 2012-2013. La momentul la care se pronunță prezenta hotărâre, data de 18 aprilie 2013, anul școlar este aproape la final, astfel că se constată că la acest moment nu se poate justifica urgența în luarea acestei măsuri. Oricum în ceea ce o privește pe minora C. Sidonia N., nu a fost probat faptul că și aceasta a fost înscrisă la o unitate de învățământ pentru a justifica urgența.
Susținerea că la acest moment bunica maternă este obligată să rămână în România pentru a avea grijă de nepoatele sale nu poate justifica caracterul urgent al cererii, deoarece această situație durează de aproximativ 1 an și jumătate, fiind chiar opțiunea reclamantei-intimate de a lăsa minorele în îngrijirea bunicii materne.
Nu poate fi justificată urgența nici prin prisma interesului superior al copilului. La dosarul cauzei nu există probe și nici nu s-a invocat faptul că în România cele două minore nu sunt îngrijite, ori nu beneficiază de condițiile decente de trai, astfel că doar dacă s-ar deplasa în Spania "ar avea o viață mai bună";. Dimpotrivă și în România,potrivit susținerilor reclamantei din cererea de chemare în judecată, bunica maternă le asigură cele necesare traiului, minorele crescând "în pace, liniște și armonie în prezența mea (a reclamantei) și a bunicii materne";.
Măsura urgenței a fost analizată prin prisma solicitării reclamantei de a se da consimțământul la întocmirea pașaportului și la acordarea permisiunii de a călătorii copii minori doar împreună cu mama, scopul acestei solicitări fiind acela ca cel puțin pentru o perioadă minorele să se stabilească în Spania împreună cu reclamanta. Din susținerile reclamantei și din probele administrate se constată că nu sunt îndeplinite condițiile legate de urgența menționată de art.
581 C.proc.civ. pentru a se dispune admiterea prezentei ordonanțe președințiale.
În privința neprejudecării fondului, având în vedere aspectele arătate mai sus, respectiv faptul că pe rolul instanțelor nu se află nici un dosar care să aibă un obiect identic cu obiectul prezentului dosar se consideră că nici această condiție nu este îndeplinită. La momentul la care a fost pronunțată hotărârea primei instanțe era în ființă Sentința civilă nr. 8757/_ a Judecătoriei B. M. prin care a fost încuviințată exercitarea autorității părintești exclusiv de către reclamantă astfel că acest aspect a putut fi interpretat ca și o condiție a neprejudecării fondului. La data pronunțării prezentei decizii, Sentința Judecătoriei B. M. a fost schimbată în parte chiar sub aspectul exercitării autorității părintești care se exercită de ambii părinți. Este adevărat că această soluție poate fi atacată cu recurs, însă dispoziția dată de instanța de fond, dispoziție avută în vedere de instanță la data de 3 decembrie 2012 nu mai este aplicabilă.
În privința condiției vremelniciei, în cazul de față s-a solicitat pronunțarea hotărârii până la rămânerea irevocabilă a hotărârii din dosarul nr._ al Judecătoriei B. M., astfel că această condiție este considerată ca fiind îndeplinită.
Reținând cele de mai sus, se constată că recursul declarat de recurentul
C. R. este întemeiat, astfel că acesta va fi admis, iar sentința modificată în sensul că cererea de ordonanță președințială va fi respinsă.
Reclamanta intimată a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în recurs. Având în vedere faptul că recursul urmează a fi admis, astfel că intimata
este partea care cade în pretenții, instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 274 C.proc.civ., astfel că cererea va fi respinsă.
Instanța, în temeiul art. 312 C.proc.civ., raportat la prevederile art. 304 C.proc.civ., urmează să admită recursul și să modifice sentința atacată în sensul că va fi respinsă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta- intimată R. D. R. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de C. R. domiciliat în B. M. str. M. nr. 9/9 jud. M., împotriva Sentinței civile nr. 11408 pronunțată la data de 3 decembrie 2012 de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ pe care o modifică în sensul că:
Respinge cererea formulată de reclamanta R. D. R. domiciliată în
B. M. str. V. nr. 146 ap. 31 jud. M., în contradictoriu cu pârâtul C.
R. domiciliat în B. M. str. M. nr. 9/9 jud. M., având ca obiect ordonanță președințială.
Respinge cererea intimatei R. D. R. privind cheltuielile de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
P. M. B. W. | D. | , P. G. G. | M. | C. |
Red./dact./M.B.P./_ 2ex.
| ← Sentința civilă nr. 3508/2013. Ordonanta presedintiala | Decizia civilă nr. 460/2013. Ordonanta presedintiala → |
|---|
