Decizia civilă nr. 285/2013. Ordonanta presedintiala
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZI A CIV IL Ă Nr. 285/R/2013 Ședința publică din data de 19 iunie 2013
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: F. G. C., președinte secție JUDECĂTOR: R. -I. B.
JUDECĂTOR: M. -L. B.
GREFIER: M. -M. E.
S-au luat în examinare recursurile civile declarate de pârâții M. A. și M. M.
I., respectiv de pârâta V. Ana, împotriva sentinței civile nr. 2498/2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Vlad Crina C. pentru pârâții-recurenți M. A. și M. M. I., avocat Lombrea D. pentru reclamnții C. F., C. Ana, T. F. și T. A. M., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că, la data de_, la dosar s-a depus, prin serviciul de registratură, un memoriu cuprinzând motivele de recurs formulate de pârâții-recurenți M. A. și M.
M., în două exemplare.
De asemenea, la data de_ la dosar s-au depus de către recurenta V. Ana, prin serviciul de registratură, schița terenului, anexa la titlul de proprietate din anul 1993, precum și motivele recursului, în cinci exemplare.
Tribunalul comunică un exemplar de pe motivele de recurs formulate de pârâții M. reprezentantului reclamanților-intimați, avocat Lombrea D. . Totodată, comunică câte un exemplar de pe motivele de recurs formulate de pârâta V. Ana reprezentantului pârâților- recurenți și cel al reclamanților-intimați.
În baza art. 582 al.1 C.pr.civ., tribunalul este competent să soluționeze prezentul recurs.
Tribunalul constată că recursul declarat de pârâții M. este în termen legal formulat, legal timbrat și motivat la data de_ .
În ce privește recursul declarat de pârâta V. Ana, tribunalul constată că este în termen formulat, legal timbrat și motivat la data de_ .
Reprezentantul reclamanților-intimați, avocat Lombrea D., depune la dosar împuternicire avocațială, solicitând acordarea unui termen de judecată în vederea studierii motivelor de recurs și pentru a formula întâmpinare.
Tribunalul, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 306 al.1 C.pr.civ., raportat la art.
303 al.2 C.pr.civ., art. 582 al.1 C.pr.civ., invocă și pune în discuție excepția nulității recursurilor pentru nemotivarea în termenul legal prevăzut de lege de 5 zile.
Reprezentantul pârâților-recurenți, avocat Vlad Crina C. solicită instanței respingerea excepției.
Reprezentantul reclamanților-intimați, avocat Lombrea D., solicită admiterea excepției, anularea celor două recursuri ca fiind nemotivate în termen, cu motivarea că pârâții M. au declarat recurs la data de_ și au formulat motive de recurs la data de_ iar pârâta V. Ana a declarat recurs la data de_ iar motivele de recurs au fost depuse la dosar la data de_ .
Tribunalul reține pricina în pronunțare cu privire la excepție.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin sentința civilă nr. 2498/2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, instanța de fond admite cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale formulată de reclamanții C. F., C. ANA, ambii domiciliați în S., str. R., nr. 6, jud. B. -Năsăud, T. F. și T. A. M., ambii domiciliați în B., Piața M., nr. 3, sc. B, ap. 21, jud. B. -Năsăud, în contradictoriu cu pârâții M. A., M. M. I., ambii domiciliați în B., str. S., nr. 1, ap. 10, jud. B. -Năsăud, V. ANA, cu domiciliul în B., cartier S., nr. 178, jud. B. -Năsăud, și P. M., citată prin afișare la ușa instanței.; obligă pârâții la refacerea șanțului de scurgere a apelor pluviale pe terenul în suprafață de 1810, situat în intravilanul localității S., identificat în CF 53024
B., nr.cad. 53024, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii ce formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei B. . Sentința a fost dată cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, completată la termenul din_, reclamanții C. F., C. ANA, T. F. și T. A. M. au solicitat, în principal, să se dispună obligarea pârâților M. A., M. M. I., V. ANA și P. M., pe cale de ordonanță președințială, la refacerea șanțului de scurgere a apelor pluviale pe cheltuiala lor, iar în subsidiar, obligarea pârâților să le permită reclamanților să execute lucrările de refacere a șanțului de scurgere a apelor pluviale pe cheltuiala lor, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii ce formează obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei B. .
În motivare se arată că reclamanții sunt proprietarii terenurilor identificate prin CF nr. 56113 nr. top 6931/1 și CF nr. 56114 nr. top 693/2, 695/1, respectiv CF nr. 55626 nr. top 695/2696/1 692, terenuri învecinate cu pârâții. Pe aceste terenuri exista, la data achiziționării acestora, un șanț (canal) de curgere a apelor naturale, care curg de la vecinii din amonte, pe terenurile reclamanților, trecând pe terenul lui Napu S. a (persoana de la care au achiziționat aceste terenuri) continuând pe terenul pârâtului, care ulterior se scurg în canalul care traversează drumul național, și ulterior până în oraș.
În perioada octombrie-noiembrie 2009, pârâtul a efectuat lucrări de umplere a terenului, ridicând nivelul acestuia, astupând totodată și șanțul. După discuții prelungite, pe care reclamanții le-au purtat cu pârâtul, acesta a înțeles rolul și importanta șanțului, motiv pentru care a introdus în fostul șanț un tub, pentru a asigura scurgerea apelor naturale. Cu toate acestea, la prima ploaie torențiala în primăvara anului 2010, debitul de apă fiind foarte mare, acest tub nu s-a dovedit a fi util (diametrul acestuia - de 40 cm - nefiind suficient de mare), inundând terenurile și subsolurile caselor reclamanților. Totuși, reclamanții au reușit să scoată apa cu ajutorul motopompelor, pe care s-au văzut nevoiți să le achiziționeze, însă subsolurile imobilelor au fost grav afectate necesitând reparații corespunzătoare.
Aceștia au încercat din nou, în repetate rânduri, sa îl convingă pe pârât că șanțul trebuie refăcut, dar neavând acces, au solicitat sprijin autorității competente, respectiv Primăriei municipiului B., în vederea obligării pârâtului, la refacerea șanțului de scurgere a apelor naturale. Prin adresa nr. 5638/_, Primăria Bistrița, prin Biroul disciplină în construcții, a comunicat reclamanților că pârâtul a fost înștiințat să se prezinte la sediul Politiei Locale pentru a lua măsuri de dezafectare a canalului. Cu toate acestea, având în vedere că pârâtul M. A. nu s-a prezentat, situația a rămas, până la această dată, neschimbată. Mai mult decât atât, în perioada 15-23 iulie 2012, pârâtul a obturat complet șanțul, prin aducerea a sute de camioane de pământ și beton, operațiune care a avut loc fără existența avizelor organelor abilitate, respectiv Primăria Bistrița, Agenția de Mediu B. -Năsăud sau SGA B. -Năsăud. În urma acestei acțiuni, cursul de scurgere a apelor naturale a fost blocat cu un baraj de cca. 2,5-3 m, ceea ce face ca la prima ploaie proprietățile celor ce locuiesc în amonte să fie puse în mare pericol de inundare.
Reclamanții menționează că, în discuțiile avute cu pârâtul anterior obturării totale a șanțului, acesta s-a angajat prin promisiuni ferme că va reface șanțul după lucrare, însă scopul promisiunii fiind doar de a nu reclama acțiunea ilegală în desfășurare.
În plus, aceștia arată că acest șanț (canal) traversează - până la barajul realizat de pârât - proprietățile a nouă familii, toți proprietarii fiind de acord să lase liberă curgerea apelor naturale prin acest șanț. Zona de captare a apelor pluviale deservite de acest canal întinzându-se pe o suprafața de cca. 70-80 hectare, fapt ce duce, în cazul unor ploi puternice, la adunarea în matca naturală a pârâului a unor cantități enorme de apă. Din păcate, această cantitate de apă de data aceasta nu mai are unde să se scurgă, urmând a inunda în totalitate proprietățile reclamanților, cu toate consecințele negative care urmează din aceasta.
Întrucât situația reclamă urgență în refacerea șanțului, ivind în vedere anotimpul în care ne aflăm, reclamanții fiind amenințați de începerea ploilor și ulterior eventual de topirea zăpezilor, aceștia au fost nevoiți să solicite din nou sprijin instituțiilor abilitate respectiv, S.G.A B. -Năsăud în luarea masurilor legale, însă până la această dată situația a rămas neschimbată.
Reclamanții apreciază că acțiunea lor este admisibilă și pe deplin justificată prin prisma dispozițiilor prevăzute de art. 26 aliniatul 1 și 2 din Legea 107/1996 care prevede printre altele: "1) Deținătorii terenurilor din aval sunt obligați să primească apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte. (2) Lucrările de barare sau de traversare a cursurilor de apă, care pot constitui obstacol în curgerea naturală a apelor, vor fi astfel concepute, realizate și exploatate încât să nu influențeze defavorabil curgerea apelor, în vederea asigurării atât a stabilității acestor lucrări, a albiilor minore și a malurilor, cât și pentru prevenirea unor efecte distructive sau păgubitoare. Lucrările construite fără a avea în vedere astfel de cerințe trebuie modificate sau demolate de proprietarii sau deținătorii lor, în condițiile și la termenele stabilite de Regia Autonomă Apele Române. În caz contrar, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, prin unitățile sale teritoriale, este abilitat să aplice sancțiuni potrivit legii, din oficiu sau la sesizarea Regiei Autonome Apele Române";.
Tot în același sens sunt și dispozițiile art. 604 alin.(l) cod civil care prevede regulile privind curgerea fireasca a apelor, respectiv "proprietarul fondului inferior nu poate împiedica în niciun fel curgerea fireasca a apelor provenite de pe fondul superior.";
Având în vedere situația de fapt, precum și dispozițiile legale enunțate, reclamanții consideră că cererea lor este întemeiată prin prisma dispozițiilor art. 581 Cod procedură civilă. Urgența rezidă în aceea că este o perioadă favorabilă precipitațiilor și există în permanență pericolul ca apa pluvială să le inunde proprietățile.
În motivarea completării de acțiune, reclamanții arată că, din actele depuse în probațiune la dosar, rezultă că terenul în litigiu aparține mai multor proprietăți, motiv pentru care se impune introducerea în cauză, în calitate de pârâte, a numitelor V. Ana și P.
M. .
În drept s-au invocat prevederile art.581 și urm. Cod procedură civilă.
În probațiune s-au anexat extrase CF nr. 56113 (f. 8), CF nr. 56114 (f. 9), CF nr. 55626 (f. 10), schițe (f. 11,12), planșe foto (f. 13,14), adresa SGA BN nr. 133/_ (f. 15), adresa Poliției locale B. nr. 49325/_ (f. 16), adresa ISU BN nr. 50097/P (f. 17), adresa Biroului disciplina în construcții din cadrul Poliției locale B. nr. 5638/_ (f. 18), sesizare către Primăria Municipiului B. (f. 19), adresa Agenției pentru protecția mediului BN nr. 6582/2012 (f. 17) .
Legal citați, pârâții M. A. și M. M. I. au formulat întâmpinare (f. 22-25) prin care au solicitat să se dispună respingerea cererii de ordonanță președințială având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile speciale pentru emiterea uneia.
În motivare se arată că situația în fapt și în drept este cu totul alta decât cea prezentată de reclamanți. Astfel, în luna septembrie 2009, pârâții au achiziționat terenul din S., conform Contractului de vânzare-cumpărare nr. 2585/_, conform CF nr. 53024. Pe terenul cu pricina nu a existat un canal colector ci un șanț de mici dimensiuni (se putea trece cu piciorul). În partea "spre B. "" în vecinătatea terenului pârâților exista un drum privat, cu o lățime de 4 m, iar în aval mai sunt încă 3 parcele de teren cu încă 3 proprietari.
La câteva zile după achiziționarea terenului, reclamantul T. u F. a executat fără acordul proprietarilor, în speță pârâții, și a celorlalți proprietari un canal de mari dimensiuni (ce nu se putea trece cu piciorul și cu adâncime mare), din curtea proprietății sale, unde are un lac de acumulare - peste terenul aparținând lui Napau Simioana, peste terenul pârâților, peste drumul privat, peste încă 3 proprietăți până la podețul de scurgere pe sub drumul județean, încălcând astfel dreptul la proprietate, așa cum reiese din schița depusă la dosar de către reclamați, dar cu mențiunea că șanțul executat de aceștia nu trecea așa cum au arătat aceștia și canalul este direct din lacul din curtea fam. T. u. Mai mult, șanțul executat de către aceștia fiind mai adânc decât nivelul podului care colectează apa din această zonă.
La data achiziționării nu a existat canalul la care fac referire reclamanții, ci a fost executat de către aceștia pe proprietatea pârâților, și nu a fost executat pe marginea terenului, așa cum ar fi fost normal ci a fost executat la o distanță de aproximativ 20 m de la marginea proprietății.
După discuții contradictorii cu reclamantul T. u cum că acest canal ar fi existat, pârâții s-au adresat Administrației Naționale a Apelor Române - Administrația Bazinală de Apă Someș - Tisa prin adresa nr. 2305/_ pentru a le comunica dacă acest canal colector (executat de către reclamanți) a existat, iar prin răspunsul primit prin adresa nr. 2317/_, pârâții sunt îndrumați să se adreseze ANIF- B. și Primăriei B. . Pârâții s-au adresat Primăriei B. prin adresa nr. 62186/_ și au fost îndrumați să se adreseze Administrației Naționale a Apelor Române - Administrația Bazinală de Apă Someș - Tisa și către Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare RA. Pârâții s-au adresat Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare RA cu aceeași solicitare, dacă pe proprietatea lor a existat acest canal colector. Prin adresa nr. 623/_ li s-a comunicat că în mod natural a existat un canal de mici dimensiuni care colecta apele din precipitații prin podețul din drumul județean în valea S. ului.
Neputând să-și exploateze terenul - neputându-se intra pe el, în primăvara anului 2010, pe canalul executat de T. u F., pârâții au instalat, provizoriu, un tub pentru scurgerea apelor pluviale cu un diametru de 40 cm, până la executarea altor lucrări, respectiv refacerea canalului colector pe marginea drumului. Pe teren au fost depozitate cantități importante de pământ, nefiind îngrădit, atât de către societăți comerciale cât și de persoane fizice. Situația degenerând, terenul se transforma în rampă de deșeuri, astfel că pârâții au curățat și ridicat nivelul terenului.
Pârâții consideră că acțiunea reclamanților nu este admisibilă și nu este justificată prin prisma dispozițiilor prevăzute de art. 26 alin. (l) și (2 din Legea nr. 107/1996, deoarece legea nu prevede locul canalului dacă este pe mijlocul terenului sau pe marginea terenului. Așa cum reiese din adresa Administrației Naționale Apele Romane - Administrația Bazinală de Apă Someș - Tisa nr. 133/HS B. /_, primită la solicitarea reclamantului C. F., pârâul la care se face referire este un curs de apă necodificat și în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, art. 3, alin. (2): "Albiile minore ale cursurilor de apa cu lungimi mai mici de 5 km și cu bazine hidrografice ce nu depășesc suprafața de 10 kmp, pe care apele nu curg permanent, aparțin deținătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor alibi trebuie sa folosească aceste ape în concordanta cu condițiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv.";, iar conform art. 26 alin. (1) deținătorii terenurilor din aval sunt obligate sa primească apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte. "
După mai multe discuții cu familia T. u, reclamantul C. F. și alți proprietari din zonă, pârâții le-au comunicat că nu sunt de acord cu acel canal pe mijlocul terenului și că doresc să se execute acest canal pe marginea drumului județean. Familia T. u are în fața proprietății sale un podeț de colectare a apelor. Pe marginea drumului exista și canal de colectare a apelor din precipitații. În urma acestor discuții, aceștia au înaintat plângeri către Politia Locala B., unde pârâții s-au prezentat de fiecare dată cu actele de proprietate și alte acte, să dovedească că acest canal nu a existat - act de control din data de_, Garda Națională de Mediu - Nota de constatare nr. 364/_ .
Pârâții învederează că au obținut certificatul de urbanism nr. 1122/_ în vederea executării sistemului de evacuare a apei rezultate din precipitații, de pe versanți și parcele învecinate, care va fi executat pe marginea drumului județean. Au înaintat adresa nr. 5049/_ către Consiliul Județean B. -Năsăud, beneficiarul lucrărilor executate pe drumul județean, DJ 151 din fața proprietăților lor, pentru a se informa ce lucrări mai sunt de efectuat în dreptul proprietății (sistemul de evacuare a apelor din precipitații), respectiv să se comunice cotele de nivel al celor 2 podețe în amonte și aval de proprietatea pârâților, în aval și în fața proprietății fam. T. u, pentru a afla adâncimea canalului care se poate executa.
Reclamanții C. F., C. Ana, T. F. și T. A. -M. nu au luat nicio măsura, decât au făcut plângeri autorităților, putând direcționa apa din canalul cu pricina în dreptul proprietății fam. T. u, aceștia având în fața proprietății podeț de scurgere și colectare a apelor și canal pe marginea drumului. În concluzie, pârâții arată că vor efectua lucrările menționate în certificatul de urbanism, dar canalul colector doresc a fi executat pe marginea drumului și nu pe mijlocul proprietății, deoarece scade valoare acestuia și nu va putea fi exploatat la maximum.
Având în vedere cele relatate mai sus, canalul din curtea fam. T. u poate fi redirecționat către podețul de scurgere din fața proprietății sale (aproximativ 20 m), iar nu peste cele 5 proprietăți și un drum până la următorul podeț (aproximativ 100 m).
În drept s-au invocat prevederile art. 581 Cod procedură civilă.
În probațiune s-au anexat contract de vânzare-cumpărare (f. 26-28), extras CF 53024 B. f. 29-30), plan de amplasament și delimitare a imobilului (f. 31), adresa SGA BN nr. 2317/_ (f. 32), adresa Primăriei Municipiului B. nr. 62186/_ (f. 33), adresa ANIF RA nr. 623/_ (f. 34), cererea pârâtei M. M. I. către Consiliul județean BN din_ (f. 35), adresa nr. 5049/_ (f. 36), act de control al Biroului disciplina în construcții din cadrul Poliției locale B. din_ (f. 37), nota de constatare a Gărzii naționale de mediu nr. 364/_ (f. 38-39), certificat de urbanism nr. 1122/_ (f. 40-43).
Deși au fost legal citate, pârâtele V. Ana și P. M. nu au formulat întâmpinare.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la termenul din_, reclamanții au solicitat instanței să dispună admiterea acțiunii lor, astfel cum a fost formulată și completată, reiterând motivele de fapt și de drept expuse în scriptele anterior depuse la dosarul cauzei; fără cheltuieli de judecată.
În plus, reclamanții arată că prin lucrările efectuate, pârâții au încălcat cu rea- credință art. 603 Cod civil care reglementează protecția bunei-vecinătăți, care trebuie respectată în exercitarea dreptului de proprietate, precum și în interpretarea prevederilor legale care limitează acest drept. Or, potrivit acestui text legal, "proprietarul fondului inferior nu poate împiedica în niciun fel, curgerea firească a apelor provenite de pe fondul superior";. Acest text de lege instituie o servitute legală de scurgere a apelor naturale, care grevează fondul aservit indiferent de persoana care îl dobândește.
Din analiza acestui text de lege rezultă că pârâții aveau obligația legală să respecte această servitute. Prin urmare, susținerile pârâților în sensul că acest șanț ar fi fost făcut de către reclamantul T. F. sunt nereale, nesusținute de un probatoriu.
Astfel, din întreg probatoriul administrat în cauză, respectiv depozițiile martorilor reclamanților cât și a martorilor pârâților, adresa Consiliului Județean B. -Năsăud, adresa Adm. Nat. a îmbunătățirilor Funciare, rezultă fără echivoc că șanțul care face obiectul prezentei cauze a existat și a asigurat scurgerea apelor pluviale până la realizarea umpluturilor de către pârâți. Prin urmare, acest șanț exista cu mult timp înaintea curățării acestuia de către reclamantul T. F., pe cheltuiala sa și cu acordul proprietarilor de la acea dată, respectiv numiții V., Hodoroga și Napau, care au fost foarte mulțumiți de această lucrare la acea dată.
De asemenea, tot contrar susținerilor pârâților, care arată că în fața proprietății reclamantului T. F. se afla un pod și un șanț de preluare a apelor naturale, reclamanții menționează că, așa cum rezulta și din adresa depusa de către Consiliul Județean B. - Năsăud, acest șanț aparține drumurilor județene și are o cotă mai înalta cu cca. 75 cm.- 90
cm. față de cota trenului reclamantului, prin urmare și față de șanțul care face obiectul cauzei, ceea ce înseamnă că aceasta este o altă sursă de colectare a apelor de pe alți versanți tot pe terenul reclamantului și nicidecum de preluare a apelor naturale.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la termenul din_, pârâții M.
A. și M. M. I. au solicitat instanței să dispună respingere acțiunii introductive pentru motivele de fapt și de drept expuse în întâmpinare. În plus, aceștia arată că nu se consideră vinovați de erori de construcție a imobilelor reclamanților, aceștia fiind situați în cea mai joasă locație a zonei. În plus, există neconcordanțe între cererea reclamanților, înscrisurile depuse la dosar, declarațiile martorilor și situația reală din teren. Ar fi inadmisibil că prin obligarea de "a face" a șanțului (canalului) să fie pârâții grevați de fondurile vecine cu o veritabilă servitute, restrângând astfel folosința, considerând că se ajunge la așa-zisa expropriere fără despăgubire.
În concluzie, pârâții consideră că dacă se admite cererea principală a reclamanților, așa cum a fost formulată, situația nu se schimbă, deoarece șanțul (canalul) nu ar avea continuitate, acesta urmând să fie executat pe încă 2 terenuri ai căror proprietari nu sunt parte în proces. Astfel, nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 581 Cod procedură civilă privind emiterea unei ordonanțe președințiale.
În cauză au fost administrate proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială, fiind audiați în calitate de martori numiții Coltoan Marinel (f. 67-68) și M.
V. (f. 88-89) pentru reclamanți și Hodoroga Marcel (f. 79) și P. Mihai (f. 80,81) pentru pârâți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele :
Conform extraselor de carte funciară depuse la dosar, reclamanții C. F. și C. ANA sunt proprietarii terenurilor identificate în CF nr. 56113 B., nr. top 693/2, 695/1 (f.
8) și CF nr. 56114 B. nr. top 693/1 (f. 9), iar reclamantul T. F. deține terenul identificat în CF nr. 55626 B., nr. top 695/2, 696/1 692 (f. 10), terenuri situate în localitatea componentă S., la intrarea dinspre B., în vecinătatea drumului județean nr. 151.
Parcelele reclamanților se învecinează cu terenul pârâților M. A., M. M. I.
, V. ANA și P. M., înscris în CF 53024 B., nr.cad. 53024 (f. 29-30), în suprafață de 1810 mp.
Așa cum rezultă din declarațiile martorilor Coltoan Marinel (f. 68) și M. V. (f. 89), din nota de constatare a Gărzii naționale de mediu, Comisariatul județean B. - Năsăud nr. 364/_ (f. 38-39) și din adresa Poliției locale B. nr. 49325/_ (f. 16), terenul pârâților a fost înălțat și amenajat în scopuri agricole, prin depozitări de pământ, inclusiv în canalul care traversa această proprietate.
Instanța reține că, în vederea efectuării operațiunior menționate anterior, pârâții au obținut certificatul de urbanism nr. 1122/_ (f. 40-43), în care este prevăzut regimul tehnic al lucrărilor, respectiv "amenajare teren, modificare cotă cu umplutură de pământ, realizare sistem de evacuare apă rezultată din precipitații de pe versanți și parcelele învecinate afectate de ridicarea cotei terenului și blocarea canalului colector";.
Prin întâmpinarea depusă în prezenta cauză, pârâții au recunoscut că au ridicat nivelul terenului, fără a amenaja sistemul de evacuare a apelor menționat în certificatul de urbanism, precizând că urmează a se conforma acestei cerințe prin executarea canalului colector pe marginea drumului.
Pe rolul Judecătoriei B. se află actualmente acțiunea înregistrată sub nr. _
, prin care reclamanții C. F., C. ANA, T. F. și T. A. M. solicită în contradictoriu cu pârâții M. A., M. M. I., V. ANA și P. M., obligarea pârâților la refacerea șanțului de scurgere a apelor pluviale pe cheltuiala lor.
În prezenta cauză, reclamanții au solicitat, pe calea ordonanței președințiale, obligarea pârâților la efectuarea acelorași lucrări, până la soluționarea dosarului nr. _
.
Articolul 581 Cod procedură civilă stipulează că "instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și
pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe asupra fondului dreptului. Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților și chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgență și cu precădere. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare. Ordonanța este vremelnică și executorie. Instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.";
Raportat la textul legal citat anterior, doctrina juridică a sintetizat trei condiții de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, respectiv vremelnicia, urgența și neprejudecarea fondului.
În ceea ce privește vremelnicia și neprejudecarea fondului, instanța constată că aceste condiții sunt îndeplinite în cauză, deoarece reclamanții au solicitat luarea măsurilor doar până la soluționarea acțiunii ce face obiectul dosarului nr._, iar pronunțarea asupra efectuării lucrărilor în vederea amenajării unui canal care să traverseze trenul pârâților, pentru o perioadă determinată, având în vedere lățimea terenului, de circa 25 m, și destinația sa agricolă, nu ar antama fondul pricinii, care se referă la realizarea aceluiași sistem de evacuare, însă cu caracter definitiv.
Procedând la analizarea cauzei din perspectiva îndeplinirii condiției urgenței, instanța reține că urgența măsurii solicitate este dovedită doar dacă se probează, potrivit art. 1169 Cod civil, necesitatea ca, printr-o atare procedură, să se conserve un drept ce s- ar putea păgubi prin întârziere, să se prevină o pagubă iminentă sau să se înlăture o piedică ivită cu prilejul unei executări.
Vor fi înlăturate susținerile pârâților cu privire la inexistența unui canal de scurgere pe proprietatea lor, având în vedere că, prin adresa Sucursalei teritoriale Tisa Someș a Administrației naționale a îmbunătățirilor funciare RA nr. 623/_ (f. 34) este confirmată prezența unui canal de mici dimensiuni care colecta și evacua apele din precipitații.
În speță, declarațiile martorilor Coltoan Marinel (f. 67-68), M. V. (f. 88-89) audiați la solicitarea reclamanților și P. Mihai (f. 80, 81), propus de pârâți, fotografiile depuse la dosar (f. 13, 14) și procesul verbal de intervenție întocmit de Serviciul voluntar pentru situații de urgență B. (f. 70-72) configurează o stare de fapt ce justifică urgența luării măsurii solicitate prin cerere.
În baza probelor menționate, instanța reține că proprietățile reclamanților și pârâților sunt situate într-o zonă joasă, astfel încât pentru evitarea inundării acestora, pe terenurile în cauză a existat încă dinaintea cooperativizării un canal colector al apelor pluviale, care, în prezent a fost acoperit în porțiunea care traversa proprietatea pârâților. Ca urmare a acestui fapt, cu ocazia căderilor de precipitații și topirii zăpezii, terenurile reclamanților, dar și ale altor familii din zonă sunt inundate.
Această stare de fapt este confirmată și de adresa Consiliului județean B. - Năsăud nr. 2911/_ (f. 86), potrivit căreia configurația terenului sugerează, fără echivoc, existența unui bazin de colectare mai mare de 50 ha, în zona drumului județean 151, km 123+900 - 124+200, care necesită un sistem de evacuare a apelor pluviale dar și faptul că acest sistem de evacuare a existat și a asigurat, până la realizarea umpluturii, scurgerea apelor pluviale din întreg bazinul de colectare. Din aceeași adresă rezultă că sistemul de drenare natural s-a format pe linia de cea mai mică rezistență de scurgere a apei și orice depunere în acest sistem creează acumulări de apă în amonte.
Așa cum s-a subliniat în doctrină, condiția urgenței urmează a fi apreciată de instanță în concret, în raport de circumstanțele obiective ale cauzei, criteriile subiective fiind irelevante.
În cauză, raportat la pericolul căderii de precipitații și topirii zăpezii, fenomene caracteristice acestei perioade a anului și reținând legătura de cauzalitate între acțiunea pârâților de amenajare a propriului teren (prin modificarea cotei cu umplutură de pământ și blocarea canalului de scurgere preexistent) și inundarea terenurilor reclamanților, situate în amonte, instanța apreciază că efectuarea lucrărilor de refacere a șanțului de scurgere ar preveni producerea unor pagube iminente proprietăților reclamanților, în sensul art. 581 alin. (1) C.pr.civ. Urmează ca apărările pârâților în legătură cu modul de îndeplinire a
cerințelor din certificatul de urbanism nr. 1122/_, și cu existența celor două podețe în amonte și în aval de proprietatea lor, să facă obiectul pronunțării instanței învestite cu soluționarea fondului cauzei.
Raportat la aspectele expuse, instanța reține că reclamanții au probat existența unei situații care reclamă luarea de urgență a măsurilor solicitate prin cererea introductivă, în prezent fiind periclitată siguranța proprietăților lor, ca urmare a acțiunii pârâților de ridicare a nivelului terenului lor, fără menținerea canalului colector preexistent, de evacuare a apei rezultate din precipitații de pe versanți și parcelele învecinate.
Ținând seama de considerentele expuse anterior, văzând dispozițiile art. 581 C.pr.civ., instanța va admite cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanți și va obliga pârâții la refacerea șanțului de scurgere a apelor pluviale pe terenul în suprafață de 1810, situat în intravilanul localității S., identificat în CF 53024 B., nr.cad. 53024, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii ce formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei B. .
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Împotriva sentinței expuse, în termenul legal, de 5 zile de la pronunțare, au formulat recurs atât pârâții M. A. și M. M. I. (f.2 dosar recurs) cât și pârâta V. Ana(f.4 dosra recurs) solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei B., recursurile nefiind motivate prin cererile de recurs.
Motivele de recurs au fost depuse de recurenții M. A. și M. M. I., la data de 22 aprilie 2013(f.16 dosar recurs) iar de recurenta V. Ana la data de 14 iunie 2013(f.20 dosar recurs).
Pentru intimații C. F. și C. Ana și T. F. și T. A. M., s-a prezentat în instanță avocatul ales al acestora Lombrea D. .
În ședința publică din 19 iunie 2013, instanța a invocat excepția nulității recursurilor pentru nemotivarea acestora în termen, potrivit art.306 raportat la art.303 și art.301 și art.582 C.pr.civ.
Potrivit art.306 C.pr.civ. recursul est enul dacă nu a fost motivat în termenul de recurs cu excepția cazurilor în care sunt date motive de recurs de ordine publică, motive care pot fi invocate și de instanță din oficiu.
În speță, cele două recursuri nu au fost motivate în termenul de recurs și nici nu sunt date motive de recurs de ordine publică astfel că, tribunalul va constata că cele două recursuri sunt nule, având în vedere considerentele ce urmează:
Potrivit art.303 alin.1 C.pr.civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs iar, conform alin.2 din același articol, termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul a fost făcut mai înainte.
Drept urmare, întotdeauna, termenul pentru depunerea motivelor de recurs este egal în întindere cu termenul de recurs, fiind diferit doar momentul de la care începe să curgă acest termen în cazul în care termenul pentru declararea recursului curge de la pronunțare, caz în care termenul pentru depunerea motivelor de recurs curge de la comunicarea hotărârii.
Conform dispozițiilor art.301 C.pr.civ. termenul de recurs este de 15 zile, dacă legea nu prevede altfel(fiind prevăzute și situații de excepție, în care termenul de recurs are altă întindere).
În cazul ordonanței președințiale suntem în prezența unei excepții de la regula instituită de art.301 C.pr.civ., termenul de recurs fiind de 5 zile, potrivit art.582 C.pr.civ., acesta curgând, fie de la comunicarea sentinței, fie de la pronunțarea sentinței, astfel că și termenul de depunerea motivelor de recurs este tot de 5 zile, care curge, întotdeauna, de la comunicare sentinței, indiferent dacă ordonanța s-a soluționat cu citarea sau fără citarea părților.
Așa fiind, în cazul hotărârilor pronunțate asupra cererilor de ordonanță președințială soluționate cu citarea părților, cum este și în prezenta speță, termenul de recurs curge de la pronunțare iar, termenul pentru depunerea motivelor de recurs curge de la comunicarea sentinței motivate astfel că, în acest caz, curg două termene, unul
pentru declararea recursului, care curge de la pronunțare și, unul pentru depunerea motivelor de recurs, care curge de la comunicarea hotărârii motivate, dar ambele termene sunt de 5 zile.
În prezentul dosar, recursurile au fost declarate în termenul de 5 zile de la pronunțare, care a avut loc în data de 27 martie 2013, fiind declarate la data de 1 aprilie 2013, dată la care sentința motivată nu era comunicată recurenților, sentința fiind comunicată acestora, ulterior, la data de 4 aprilie 2013(f.106-107 și respectiv f.108, dosar fond), astfel că, în mod justificat, recursurile nu au fost motivate prin însăși cererea de recurs.
Termenul pentru depunerea motivelor de recurs a început să curgă la data de 1 aprilie 2013 și s-a împlinit la data de 10 aprilie 2013, ora 24.
Recurenții M. A. și M. M. I. au depus motivele de recurs la data de 22 aprilie 2013(f.16 dosar recurs) iar recurenta V. M. a depus motivele de recurs la data de 13 iunie 2013(f.23 dosar recurs), după împlinirea termenului pentru depunerea acestora.
Așa fiind, în temeiul art.306 C.pr.civ. tribunalul va constata nulitatea celor două recursuri declarate în cauză.
În temeiul art.274 C.pr.civ. cererea intimaților C. F. și C. Ana și T. F. și
T. A. M. de obligare a recurenților la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă întrucât intimații nu au probat cu acte justificative că au efectuat astfel de cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului declarat de pârâții M. A. și M. M. I., precum și a recursului declarat de pârâta V. Ana. împotriva sentinței civile nr.2498/2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul_ .
Respinge cererea intimaților C. F. și C. Ana și T. F. și T. A. M. de obligare a recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 iunie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
F. G. -C. B. R. -I. E. M. -M.
B. M. -L.
Redactat BRI/tehnoredactat BRI/ 21 iunie 2013 /2 ex. Judecător fond CRR
| ← Decizia civilă nr. 460/2013. Ordonanta presedintiala | Decizia civilă nr. 185/2013. Ordonanta presedintiala → |
|---|
