Decizia civilă nr. 237/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator 4204
DECIZIE CIVILĂ Nr.237/R
Ședința publică din 29 Aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. W.
J. ecător A. S. T.
J. ecător D. T.
G. ier A. S.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentele B. ANA, B.
C. și B. M., toate cu dom. în B. S., str. F. nr. 193, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 10175/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
Se constată că dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data de_, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu prevederile art. 260 și art. 146 Cod procedură civilă, coroborate cu art. 316, 298 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de_, când a pronunțat prezenta hotărâre.
T.
Prin sentința civilă nr.10175/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ s-a admis excepția lipsei de interes a reclamantelor B. ANA, B. C. și B. M., privind capetele de cerere referitoare la constarea calității de succesoare a defunctului B. V., constatarea componenței masei succesorale rămasă în urma acestui defunct și a cererii privind înscrierea în cartea funciară a imobilelor indicate, casă situate în N. nr. 170 jud. Sălaj și teren înscris în titlul de proprietate nr. 24314/82840/2002 invocată din oficiu de către instanță, și în consecință s-a respins aceste cereri formulate în contradictoriu cu pârâții C. F. și G.
V. .
S-au respins celelalte capete de cerere formulate de reclamantele B. Ana, B. C. și B. M. în contradictoriu cu pârâții C. F. și G.
V. .
S-a stabilit suma de 300 lei ca onorariu definitiv pentru prestația d-lui expert Dogaru Gabriel domiciliat în Zalău, str. Porolissum nr. 46 jud. Sălaj și dispune eliberarea sumei către expert, sumă consemnată la CEC Bank SA - Jibou conform chitanței seria TTE nr. 3329890/1846083/1 din_ și în consecință respinge cererea d-lui expert Dogaru Gabriel privind plata altor sume.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Defunctul B. V. a decedat la data de_, reclamanta B. Ana fiind soția supraviețuitoare, iar reclamantele B. C. și B. M. fiind fiicele defunctului, aspect necontestat.
Conform înscrisului sub semnătură privată încheiat la data de_ și necontestat (f.24), defunctul B. V. și soția sa, reclamanta B. Ana, au consimțit la vânzarea casei de locuit situată în loc. N. nr. 170, jud. Sălaj și teren aferent în suprafață de 0,12 ari, iar pârâtul G. V. a consimțit la cumpărarea acestora, în schimbul prețului de 10.000.000 lei ROL, achitându-se parțial de către cumpărător suma de 4500000 lei ROL, în trei tranșe, fapt consemnat în înscrisul astfel însușit prin semnătură de către defunctul B. V. și soția sa, reclamanta B. Ana, dar și de către pârâtul G. V., părțile menționând și faptul că imobilul este "…ocupabil imediat…";.
Prin titlul de proprietate nr. 24314/82840/_ emis de Comisia J. ețeană Sălaj de aplicare a Legilor fondului funciar, s-a reconstituit pe numele defunctului B. V. dreptul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafață de 500 mp situat în loc. N., între vecini: N- drum comunal, S- C.
L. ,V- C. Val., E- D. u Sofia, având categoria de folosință ";curți, construcții- grădină";.
Prin sentința civilă nr. 4023/2005 pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr. 1541/2005, rămasă irevocabilă, s-a respins acțiunea reclamantelor privind rezoluțiunea acestui contract, reținându-se că, nefiind încheiat în forma autentică cerută de lege, valorează, potrivit principiului conversiunii actului juridic, o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare a terenului. Instanța a respins acțiunea, întrucât vânzătorii nu și-au îndeplinit obligația de a face posibilă transferarea proprietății cumpărătorului a întregului teren astfel contractat de 0,12 ari, în proprietatea vânzătorilor fiind doar suprafață de 500 mp înscris în titlul de proprietate nr. 24314/82840/2002 emis de Comisia J. ețeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Sălaj pe seama defunctului B. V., astfel, excepția de neexecutare a contractului de către vânzători, invocată în acest litigiu de cumpărător, pentru justificarea neachitării diferenței de preț de 5500000 rol, a fost considerată întemeiată.
Principiul relativității efectelor hotărârii judecătorești presupune ca obligativitatea acestor efecte și autoritatea lucrului judecat să se impună numai părților iar principiul opozabilității acelorași efecte care se manifestă în relația cu terții, interzice acestora să le ignore și să le încalce, câtă vreme nu fac dovada unei alte realități juridice.
Dezlegarea constând în calificarea înscrisului ca fiind o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare în privința terenului, reprezintă o chestiune deja dezlegată intr-o procedură judiciară anterioară, care în cauza pendinte s-a impus ca o premisă demonstrată, cu puterea lucrului judecat, efectul pozitiv al puterii de lucru judecat fiind incident, respectiv soluția cuprinsă într-o hotărâre judecătorească este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie sa fie contrazisă de o altă hotărâre; pe de alta parte, nu numai dispozitivul hotărârii intră în puterea lucrului judecat, ci și acele considerente care demonstrează soluția, pe care se sprijină hotărârea, anume, așa numitele considerente decizorii.
Într-adevăr, din interpretarea coroborată a prevederilor contractuale, după regulile înscrise în art.970, 977-985 din Codul civil, s-a dedus că intenția comună a cocontractanților a fost aceea de a încheia un antecontract, o promisiune sinalagmatică de vindere-cumpărare cu privire la teren, prin care promitenții s-au obligat că va vinde terenul, iar beneficiarul s-a obligat că va cumpăra, plata parțială efectuată de pârât având natura juridică a unui avans din prețul care trebuia plătit (adică a constituit un început de executare a contractului).
Analiza intenției reale a părților contractante, prin prisma recunoașterilor acestora și din cuprinsul convenției, nu a putut conduce decât la ideea că părțile între care a intervenit raportul juridic l-au privit ca fiind provizoriu în privința transferului proprietății terenului, de vreme ce prevederile legale impun forma autentică a contractului. Astfel, așa cum s-a arătat în cuprinsul sentinței civile nr. 4023/2005 pronunțată de Judecătoria Zalău, contractul trebuie interpretat ca nefiind translativ de proprietate în privința terenului în mod imediat, ci că intenția reală a părților (cea care prevalează, conform art. 977 Cod civil) a fost de a amâna momentul transmiterii proprietății până când vânzătorii vor putea să pună la dispoziția cumpărătorului terenul și să încheie contractul în forma autentică. Prin urmare, obligația vânzătorilor, în privința terenului, nu este una de a da, ci una de a face, anume a procura terenul în schimbul prețului primit și de a încheia contractul în forma autentică cerută de lege.
În speță, obligația vânzătorilor de a procura terenul a fost doar parțială, aceștia deținând titlul de proprietate nr. 24314/82840/_, eliberat ulterior convenției, doar pentru terenul intravilan în suprafață de 500 mp identificat în titlu.
În speță, nu s-a făcut dovada unei alte realități juridice, astfel că neîncheierea convenției în formă autentică, astfel cum s-a invocat de către reclamantă, nu a putut să atragă nulitatea acestei promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumpărare, întrucât principiul aplicabil exteriorizării consimțământului este acela al consensualismului, astfel că părțile sunt libere să aleagă forma de exteriorizare a voinței, cu excepția actelor solemne, când
manifestarea de voință trebuie să îmbrace o formă specială, de regulă cea autentică.
Pe de altă parte, nulitatea convenției respective pentru neachitarea integrală a prețului, astfel cum s-a invocat de către reclamante, nu poate interveni, întrucât cauzele de nulitate se raportează la momentul încheierii actului iar nu ulterior, acest motiv vizând practic sancțiunea rezoluțiunii, ori, prin sentința civilă nr. 4023/2005 pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr. 1541/2005, rămasă irevocabilă, s-a statuat asupra acestui aspect.
În speță, convenția invocată a fost încheiată anterior datei de_ - data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, fiind, deci, supusă în ceea ce privește nulitatea sau altă cauză de ineficacitate, legii în vigoare la data încheierii ei, respectiv Codul civil din 1864.
Existenta unei cauze false, în sensul că ar exista eroare asupra motivului determinant, nu s-a dovedit în cauză.
Sunt incidente prevederile art. 1177 alin. 1 cod civil potrivit cărora
"acela căruia se opune un act sub semnătură privată este dator a-l recunoaște sau a tăgădui curat scriptura sau semnătura sa."; Așadar, partea care dorește să nu recunoască un înscris sub semnătură privată ce i se opune este obligată să tăgăduiască formal semnătura sa, însă, în cauză reclamantele au recunoscut semnarea convenției.
Mai mult, în speță nu s-a dovedit existența vreunei erori, violență sau dol în sensul art. 961 Cod civil.
În lipsa altor probe, instanța a reținut că, în speță, nu sunt întrunite nici condițiile art. 1712 Cod civil, nefiind făcută dovada unei erori asupra persoanei sau obiectului în proces.
În aceste condiții, convenția încheiată întrunește condițiile de valabilitate, susținerile contrare fiind nefondate.
În speță s-a dispus administrarea probei cu expertiză topografică prin comisie rogatorie de către Judecătoria Jibou, pentru identificarea topografică a amplasamentului imobilelor -obiect al convenției-, inclusiv a terenului intravilan în suprafață de 500 mp cuprins în titlul de proprietate nr. 24314/82840/_ emis de Comisia J. ețeană Sălaj de aplicare a Legilor fondului funciar și pentru a se indica dacă imobilul casă de la nr. administrativ vechi 183 (nr. nou 170) N. se află amplasată pe acest teren, conform susținerilor reclamantelor, expertiză neefectuată din culpa pârâtului care nu a permis expertului accesul pe teren, instanța apreciind această atitudine ca o recunoaștere.
Însă, întrucât pentru imobilul casă de locuit, legea nu impunea forma autentică, transferul proprietății asupra construcției de la vânzători la cumpărătorul - pârât, a operat la momentul convenției, în baza acordului de voință astfel exprimat, motiv pentru care, instanța a respins cererea reclamantelor privind constatarea dreptului de proprietate asupra casei, pretins dobândit prin cumpărare de la pârâta C. F. .
În condițiile în care pârâtul ocupă imobilele în baza contractului, convenție care stipulează faptul că imobilul este "…ocupabil imediat…";, evacuarea solicitată de reclamante este neîntemeiată și nelegală, întrucât altfel
s-ar încălca dispozițiile art.969 Cod civil.
Pe de altă parte, reclamantele au solicitat instanței constatarea calității de unice moștenitore a autorului lor defunct B. V. și, respectiv, constatarea componenței masei succesorale rămase în urma acestui defunct, iar obținerea acestei recunoașteri nu justifică un interes, pârâții neavând calitatea de moștenitori, ori succesori care ar putea eventual să conteste drepturile succesorale invocate. În atare situație, acțiunea reclamantelor a fost considerată lipsită de interes în condițiile în care pârâții nu au preluat bunurile prin invocarea dreptului succesoral.
Instanța a reținut faptul că, de esența procedurii contencioase este
"opunerea unui drept"; de către cel interesat față de o altă persoană care ar putea să-i constate acest drept. Ori, în cauza dedusă judecății, pârâții nu contestă calitatea de unice succesore a reclamantelor în raport cu autorul lor, deoarece, pe de o parte, aceștia nu au vocație succesorală concretă sau generală, iar, pe de altă parte, procesul civil nu poate fi promovat față de un
"pârât de formă";.
Mai mult, prin sentința civilă nr. 4023/2005 pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr. 1541/2005, rămasă irevocabilă, s-a recunoscut implicit calitatea de succesoare a reclamantelor.
Prin urmare, nimic nu împiedică reclamantele, între care nu se contestă calitatea acestora de unice moștenitoare sau componența masei succesorale, să valorifice calea legală prevăzută de dispozițiile art. 69 și următoarele din Legea nr.36/1995 a notarilor publici și a acțiunii notariale, pentru constatarea calității lor de unice moștenitoare a defunctului B. V., ori componența masei succesorale și numai dacă s-ar refuza emiterea actului final al procedurii, reclamantele s-ar putea adresa instanței de judecată, potrivit art.96-97 din Legea nr.36/1995, cu atât mai mult cu cât, potrivit dispozițiilor art.1 din Legea nr.36/1995: ,,Activitatea notarială asigură persoanelor fizice și juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum și exercițiul drepturilor și ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea.";
Scopul urmărit prin promovarea prezentei acțiuni este evident acela de a obține înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară asupra imobilelor, în baza unei hotărâri judecătorești, respectiv de a substitui certificatul de moștenitor cu o hotărâre judecătorească și procedura succesorală notarială cu o procedură judiciară.
Pentru aceste considerente, instanța a admis excepția lipsei de interes a reclamantelor B. Ana, B. C. și B. M., privind capetele de cerere referitoare la constarea calității de succesoare a defunctului B. V., constatarea componenței masei succesorale rămasă în urma acestui defunct și înscrierea în cartea funciară a imobilelor indicate, casă situate în N. nr. 170
jud. Sălaj și teren înscris în titlu de proprietate nr. 24314/82840/2002, invocată din oficiu de către instanță, și în consecință a respins aceste cereri formulate în contradictoriu cu pârâții C. F. domiciliată în N. nr. 306 jud. Sălaj și G.
V. domiciliat în N. nr. 170 jud. Sălaj, respingând, conform celor expuse mai sus, și celelalte capete de cerere formulate.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamantele solicitând în principal modificarea în sensul admiterii acțiunii și în subsidiar, casarea cu trimitere în rejudecare în rejudecare.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond în mod greșit a respins acțiunea pe excepția lipsei de interes a recurentelor, reținând în esență că aveau posibilitatea să se adreseze notarului pentru a-și dovedi calitatea de succesori după autorul lor B. V. . Ori, legea conferă două posibilități: una să se adreseze notarului și alta de a se adresa instanței. Având în vedere faptul că recurentele au formulat și petite privind evacuarea imobilului și înscrierea dreptului de proprietate în CF era evident că, calea cea mai favorabilă era aceea de a se adresa instanței de judecată.
De asemenea, în mod greșit instanța a reținut că nu au făcut dovada faptului că au un interes în promovarea acțiunii, în sensul că recurentele sunt unicele succesoare ale defunctului B. V. și că masa succesorală rămasă după acesta s-ar compune din terenul și casa situate în N. la nr. 170.
Ori pe parcursul derulării procesului la fond au făcut dovada cu titlu de proprietate cu privire la teren în suprafață de 500 mp., iar cu privire la imobilul casă au făcut dovada cu înscrisurile emanate de la Primăria Comunei
N. . De asemenea intimata C. F. în mai multe rânduri pe parcursul derulării procesului la fond fiind audiată nemijlocit în instanță, a precizat faptul că a vândut defunctului B. V. și soției acestuia, B. Ana, casa de locuit.
De asemenea, recurentele apreciază că au făcut dovada acceptării succesiunii prin acte materiale, respectiv prin plata impozitului și a folosinței acestuia, astfel că în mod greșit instanța a respins acțiunea pe excepția lipsei de interes.
Nu este culpa recurentelor în neefectuarea expertizei topografice, întrucât din dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Jibou, având ca obiect comisie rogatorie, se poate constata că în trei rânduri s-au deplasat cu domnul expert la fața locului în vederea efectuării expertizei, însă acestuia i-a fost frică de amenințările intimatului G. V. și astfel nu a mai efectuat expertiza.
În fapt, B. V., soțul respectiv tatăl a decedat la data de_, recurentele fiind singurele moștenitoare, respectiv B. Ana - soție supraviețuitoare, iar B. C. și B. M. - fiice, potrivit și anexei nr. 1 de deschidere a succesiunii.
La data decesului autorului recurentelor, ca bunuri imobile după acesta au rămas o casă de locuit situată în N. nr. 170 și teren aferent, potrivit titlului de proprietate nr. 24314/82840, emis pe seama acestuia (autorul
recurentelor), în suprafață de 500 mp, aferent curții și construcții, recurentele nedorind ieșirea din indiviziune, ci doar a se constata că acest bunuri imobile compun masa succesorală.
Casa din N. nr. 170 a fost cumpărată în urmă cu peste 30 de ani de la intimata C. F. de către B. V. și soția B. Ana aspect recunoscut de către aceasta în fața instanței. De la data cumpărării a folosit această casă, a achitat taxele și impozitele aferente, inclusiv pentru anul 2008.
La data apariției legilor fondului funciar, autorul lor a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei, întrucât autorul lor a introdus terenul în CAP. Astfel a fost emis titlul de proprietate sus menționat pe numele autorului recurentelor.
Cu privire la casa de locuit, solicită a se avea în vedere declarația intimatei C. F., care în fața instanței de judecată a precizat faptul că în 1966 a vândut casa de locuit autorului recurentelor și că de la această dată acestea folosesc imobilului.
Având în vedere aceste aspecte solicită a se constata că au dobândit un drept de proprietate asupra acestor imobile, sens în care solicită a se dispune înscrierea acestui drept în numele și pe seama recurentelor.
În data de_, autorul lor B. V. a încheiat cu intimatul G. V. un act sub semnătură privată prin care primul îi vinde intimatului casa și terenul din N. nr. 170, cu suma de 10.000.000 Rol, plata urmând să se facă în mai multe tranșe, a fost achitată doar suma de 4.500.000 lei Rol, urmând ca ulterior să achite diferența, care însă nu a mai fost achitată de intimatul promitent-cumpărător niciodată mai mult, acest înscris nu îmbracă forma prevăzută de lege.
De asemenea, neplata prețului duce la nulitatea actului, în acest sens martorul audiat în cauză a declarat că s-a achitat doar suma de 4.500.000 lei Rol iar diferența intimatul refuzând să o achite. Susținerile intimatului că ar fi cumpărat terenul de la o altă persoană nu pot fi reținute, întrucât autorul recurentelor a obținut Titlul de Proprietate pentru suprafața de 5 ari, iar casa așa cum susține intimata C. a fost cumpărată de la acesta. Suprafața de teren pe care intimatul susține că a cumpărat-o este alta decât cea care a fost vândută de autorul lor, aspect dovedit cu martorul audiat. Tot din declarația acestuia s-a putut reține că intimatul refuză în mod categoric plata diferenței de preț și să părăsească imobilul.
De altfel la termenul din_, intimatul G. V., prezent fiind în fața instanței a recunoscut că nu a achitat prețul și că locuiește în acel imobil.
Intimatul G. V. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate și în considerarea dispozițiilor art. 304]Cod procedură civilă, T. reține următoarele:
Deși starea de fapt și succesiunea actelor încheiate de părți a fost corect surprinsă de către prima instanță, admiterea excepției lipsei de interes este greșită.
Recurentele justifică interes cel puțin cu privire la terenul aferent construcției, deoarece cu privire la acest teren nu a operat transferul dreptului de proprietate prin convenția sub semnătură privată datată_ între defunctul B. V. (autorul reclamantelor) și pârâtul G. V. .
Neavând în vedere aspectul de mai sus, prima instanță în mod greșit a admis excepția lipsei de interes a reclamantelor raportat la toate capetele de cerere, pronunțând o hotărâre fără a cerceta fondul pricinii.
În consecință, raportat la dispozițiile art. 312 alin. 2 și alin. 5 Cod procedură civilă, recursul va fi admis și sentința va fi casată, cauza urmând a fi trimisă în rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentele B. ANA, B. C. și B. M.
, toate domiciliate în B. S., str. F. nr. 193, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 10.175/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 29 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
W. D. | S. T. | A. | Ț. D. | SA |
Red.WD/_
Tred. A.S./_ -2 ex
J. ecător la fond: G. C.
| ← Decizia civilă nr. 3915/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 62/2013. succesiune → |
|---|
