Decizia civilă nr. 3915/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3915/R/2013
Ședința publică din data de 8 octombrie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: A. C.
Judecători: V. M. - președintele Curții de Apel C.
D. -L. B. - vicepreședinte al Curții de Apel C.
Grefier: S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. M. T. împotriva deciziei civile nr. 108/A/2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâții B. T., Z. S., M. N., C.
ANA D., N. A. soția lui P. I., P. P. A C., B. I., D. Z. A
L. V., D. Z., V. T., T. ANA născ. M., B. F. soția lui P. P.
, B. I., B. V. soția lui F. S. născută H. A S., B. V., V. L.
S. T. NĂSC. B. M., B. I., B. V., B. V., G. M., V. A. ,
B. V. și pe intervenienta P. P., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent asistat de domnul avocat M. N.Costin cu împuternicire avocațială la dosar și reprezentanta intervenientei intimate B. P., doamna avocat Dairatani M.
cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind pârâții intimați și intervenienta intimată.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu suma de 1825 lei taxă judiciară de timbru conform chitanței nr.7204023 depusă la dosar și timbru judiciar în sumă de 5 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că reclamantul recurent a depus la dosar "răspuns la întâmpinarea formulată și depusă la dosar de către intimate P. P. "; (filele 60-63 din dosar) și poziția procesuală în raport de scriptul intitulat "concluzii scrise " depus la dosar de către pârâtele reclamante reconvenționale M. u N. și C. Ana D. .
Reprezentantul reclamantului recurent solicită ca înscrisul intitulat "poziție procesuală"; aflată la filele 64-70 din dosar să fie apreciat ca fiind concluzii scrise.
Nemaifiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate și admiterea apelului în sensul partajării, în principal potrivit variantei IV A din raportul de expertiză, sau în subsidiar potrivit variantei IV B din raportul de expertiză tehnică întocmit de domnul expert Erculescu D., fiind încălcate prevederile art. 741 C.pr.civ., cu cheltuieli de judecată .
Reprezentanta intervenientei intimate P. P. susține motivele depuse în scris prin întâmpinare, solicitând respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depusă la fila 71 din dosar.
C U R T E A
Deliberând, reține că:
Prin sentința civilă nr. 6242 din 21 martie 2012 a Judecătoriei C. -N., pronunțată în dosarul nr._
, s-a dispus după cum urmează:
S-a admis în parte acțiunea civilă înaintată de reclamantul B. -M. T.
, împotriva pârâților B. T., Z. S., M. N., C. Ana D., G. M., V.
A., B. V., B. V., văduva lui S. T., născuta B. M., B. V., identica cu B. V., B. V., V. A., D. Z. aria a lui V., Vidrean
T., T. Ana, născuta M., N. A., soția lui P. I., identica cu N. Anitie, soția lui P. I. Craciun Moroji, P. Petru a C., B. I., identic cu
B. I., soția lui F. S. născuta H. S., identica cu soția lui F. S. născuta Hirisca S., B. F. soția lui P. P., B. V., D. Z., identic cu D. Z. a lui V., identic cu D. u Z. a lui V. .
S-a admis în parte cererea reconvenționala formulata de pârâtele reclamante reconvenționale M. N. si C. Ana D. .
S-a admis în parte cererea de intervenție in interes propriu formulata de intervenientele P. M. și P. P., continuata după defuncta P. M. de intervenienta P. P. .
S-a luat act de renunțarea reclamantului la judecata in privința capetelor de cerere nr. 7-15 din cererea de chemare in judecata in forma sa inițiala.
S-a dispus radierea din CF nr. 110 Muntele Rece a construcției reprezentând "casa de lemn la nr. 62 cu o locuința"; înscrisa asupra terenului cu nr. top 556.
S-a dispus radierea din CF nr. 309 Mărișel a construcției reprezentând
"casa de lemn la nr. 157 cu o locuința"; înscrisa asupra terenului cu nr. top 137/2.
S-a constatat că pârâtul B. T. împreuna cu numita B. V., cu contribuție comuna, au edificat construcțiile înscrise in CF nr. 309 Mărișel, asupra terenului cu nr. top 137/2, in baza Încheierii CF nr. 12201/_, constând in "casa din piatra si lemn acoperita cu țigla, la parter cu 2 pivnițe, debara, baie, bucătărie, la etaj cu 3 camere, cămara, veranda închisa. Bucătărie de vara din lemn, cu 1 camera, bucătărie, cămara, cuptor pâine. Magazie de lemne, magazie de cereale, atelier mecanic, cotețe porci, magazie depozit fânețuri,
2 grajduri, sura"; si s-a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra acestora in favoarea lui B. V. si paratului B. T., ca bun comun.
S-a stabilit că masa succesorala după defunctul B. V. lui P. a Sentiului, decedat la data de_, se compune din cota de 9/144-a parte din imobilul înscris in CF nr. 927 Mărișel, nr. top 137 si calitatea de moștenitor a numitei P. Anastasia, in calitate de fiica, in cota de 1/1 din masa succesorala.
S-a constatat că numita P. Anastasia, căsătorita P., a dobândit prin uzucapiune terenul in suprafața de 15117 m.p., parte din imobilul înscris in CF nr. 927 Mărișel, nr. top 137.
S-a dispus rectificarea CF nr. 927 Mărișel, in sensul ca nr. top 137 devine nr. top 137/a.
S-a stabilit ca masa succesorala după defuncta P. Anastasia, decedata la data de_, se compune din terenul in suprafața de 16195 m.p. înscris in CF
nr. 927 Mărișel, parte din imobilul cu nr. top 137/a, si calitatea de moștenitor a numitei B. V., in calitate de fiica, in întregime.
S-a dispus întabularea in CF nr. 927 Mărișel a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafața de 16195 m.p. in favoarea lui B. V., cu titlu de drept moștenire si uzucapiune.
S-a constatat ca numita B. V. a dobândit prin uzucapiune terenul in suprafața de 14550 m.p., parte din terenul înscris in CF nr. 14 Mărișel, nr. top 75/2.
S-a dispus intabularea in CF a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafața de 14550 m.p., parte din terenul înscris in CF nr. 14 Mărișel, nr. top 75/2, in favoarea lui B. V., cu titlu de drept uzucapiune.
S-a dispus rectificarea CF nr. 123 Muntele Rece, in sensul ca nr. top 559/1 devine nr. top 559a/1.
S-a constatat că masa succesorala după defuncta B. V. se compune din cota de ½ parte din construcțiile înscrise asupra terenului cu nr. top 137/2 din CF nr. 309 Mărișel, terenul in suprafața de 16195 m.p. înscris in CF nr. 927 Mărișel, parte din imobilul cu nr. top 137/a si terenul in suprafața de 14550 m.p., parte din terenul înscris in CF nr. 14 Mărișel, nr. top 75/2, calitate de moștenitori având paratul B. T., in calitate de soț supraviețuitor, in cota de 4/16 parte, reclamantul si paratele M. N., C. Ana D. si Z. S., in calitate de descendenți direcți, in cota de cate 3/16 parte fiecare.
Au fost obligați pârâții B. T. si Z. S. să încheie cu reclamantul contracte autentice de vânzare-cumpărare pentru cotele parți ce dețin asupra imobilelor înscrise in CF nr. 309 Mărișel, nr. top 137/1, 137/2, CF nr. 927 Mărișel, nr. top 137/a/2, CF nr. 14 Mărișel, nr. top 75/2 si CF nr. 123 Muntele Rece, nr. top 559/a/1, in caz de refuz, prezenta sentința ținând loc de contract autentic de vânzare-cumpărare si consimțământ la întabulare.
S-a dispus sistarea stării de coproprietate existenta asupra imobilelor înscrise in CF nr. 309 Mărișel, nr. top 137/1, 137/2, CF nr. 927 Mărișel, nr. top 137/a, CF nr. 14 Mărișel, nr. top 75/2 si CF nr. 123 Muntele Rece, nr. top 559a/1, in natura, conform variantei a V-a din Raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de expert tehnic judiciar Erculescu D., prin formarea de loturi si atribuirea lor după cum urmează:
lotul I compus din: terenul cu nr. top nou 75/1, 75/2/1 in suprafața de 21463 m.p. se atribuie vechilor proprietari din CF nr. 927 Mărișel, mai puțin numita B. V., reclamantul si pârâții B. T., Z. S., M. N. si C. Ana D. ;
lotul II compus din terenul cu nr. top nou 137/a/1 in suprafața de 1655
m.p. se atribuie vechilor proprietari din CF nr. 927 Mărișel, mai puțin B. V.
;
- lotul III compus din terenul cu nr. top nou 559/a/1 in suprafața nedeterminata se atribuie vechilor proprietari din CF nr. 123 Muntele Rece, mai puțin reclamantul si pârâții B. T., Z. S., M. N. si C. Ana D. ;
- lotul IV compus din terenul in suprafața de 6014 m.p. cu nr. top nou 137/1, care se atribuie vechilor proprietari, mai puțin reclamantul si pârâții B.
T., Z. S., M. N. si C. Ana D. ;
- lotul V compus din terenul in suprafața de 3489 m.p. si construcțiile reprezentând "casa din piatra si lemn acoperita cu țigla, la parter cu 2 pivnițe, debara, baie, bucătărie, la etaj cu 3 camere, cămara, veranda închisa. Bucătărie de vara din lemn, cu 1 camera, bucătărie, cămara, cuptor pâine. Magazie de lemne, magazie de cereale, atelier mecanic, cotețe porci, magazie depozit faneturi, 2 grajduri, sura"; cu nr. top nou 137/a/2, 137/2, terenul in suprafața de 3918
m.p. cu nr. top nou 137/a/3, terenul in suprafața de 27460 m.p. cu nr. top nou
75/2/2, terenul in suprafața de 4642 m.p. cu nr. top nou 137/a/4, terenul in suprafața de 3632 m.p. cu nr. top nou 137/a/5, terenul in suprafața de 9015
cu nr. top nou 559/a/1/2 si terenul in suprafața de 3746 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/3 se atribuie, in prima etapa, reclamantului, in cota de 26/32-a parte din construcții si 10/16 parte din teren, si paratelor M. N. si C. Ana D., in cota de 3/32 parte din construcții si 3/16 parte din teren, fiecare, iar in etapa a doua:
lotul V.1 compus din terenul in suprafața de 1833 m.p. si construcțiile reprezentând "casa din piatra si lemn acoperita cu țigla, la parter cu 2 pivnițe, debara, baie, bucătărie, la etaj cu 3 camere, cămara, veranda închisa, cu nr. top nou 137/a/2/1, 137/2, terenul in suprafața de 2448 m.p. cu nr. top nou 137/a/3/1, terenul in suprafața de 17162 m.p. cu nr. top nou 75/2/2/1, terenul in suprafața de 2902 m.p. cu nr. top nou 137/a/4/1, terenul in suprafața de 2270 m.p. cu nr. top nou 137/a/5/1, terenul in suprafața de 5635 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/2/1 si terenul in suprafața de 2342 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/3/1 se atribuie reclamantului, in întregime;
lotul V.2 compus din terenul in suprafața de 828 m.p. si construcțiile reprezentând bucătărie de vara din lemn, cu 1 camera, bucătărie, cămara, cuptor pâine. Magazie de lemne, magazie de cereale, atelier mecanic, cotețe porci, cu nr. top nou 137/a/2/2, terenul in suprafața de 735 m.p. cu nr. top nou 137/a/3/2, terenul in suprafața de 5149 m.p. cu nr. top nou 75/2/2/2, terenul in suprafața de 870 m.p. cu nr. top nou 137/a/4/2, terenul in suprafața de 681 m.p. cu nr. top nou 137/a/5/2, terenul in suprafața de 1690 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/2/2 si terenul in suprafața de 702 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/3/2 se atribuie paratei M. N. si
lotul V.3 compus din terenul in suprafața de 828 m.p. si construcțiile reprezentând magazie depozit faneturi, 2 grajduri, sura, cu nr. top nou 137/a/2/3, terenul in suprafața de 735 m.p. cu nr. top nou 137/a/3/3, terenul in suprafața de 5149 m.p. cu nr. top nou 75/2/2/3, terenul in suprafața de 870
m.p. cu nr. top nou 137/a/4/3, terenul in suprafața de 681 m.p. cu nr. top nou 137/a/5/3, terenul in suprafața de 1690 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/2/3 si terenul in suprafața de 702 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/3/3 se atribuie paratei
C. Ana D. .
A fost obligată pârâta M. N. la plata către reclamant a sumei de 7731 lei si echivalentul in lei a 2871 euro, iar pe parata C. Ana D. la plata către reclamant a sumei de 4852 lei si echivalentul in lei a 2871 euro, cu titlu de sulta. S-a constatat ca antecesorul intervenientelor, numitul P. Dumitru, a dobândit prin uzucapiune terenul in suprafața de 1655 m.p. cu nr. top nou 137/a/1 din CF nr. 927 Mărișel si terenul in suprafața de 955 m.p. cu nr. top nou 137/1, parte din imobilul înscris in CF nr. 309 Mărișel nr. top 137/1, identificate prin Raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de expert tehnic
judiciar Erculescu D. .
S-a stabilit ca masa succesorala după defunctul P. Dumitru, decedat la data de_, se compune din terenul in suprafața de 1655 m.p. cu nr. top nou 137/a/1 din CF nr. 927 Mărișel si terenul in suprafața de 955 m.p. cu nr. top nou 137/1, parte din imobilul înscris in CF nr. 309 Mărișel, nr. top 137/1 si calitatea de moștenitori a numitei P. M., in calitate de soție supraviețuitoare, in cota de ¼ parte si a intervenientei P. P., in calitate de fiica, in cota de ¾ parte.
S-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor mai sus identificate, succesiv, după identificarea lor prin documentație cadastrala.
S-au respins ca neîntemeiate celelalte capete de cerere din acțiune, cererea reconvenționala si cererea de intervenție in interes propriu.
Au fost compensate cheltuielile de judecata.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere, în principal, următoarele:
Asupra imobilului înscris in CF nr. 309 Mărișel, A+2, nr. top 137/1, 137/2, reprezentând "rât"; in suprafața de 1 jugh. si 98 stj.p., respectiv casa de lemn la nr. 157 cu o locuința si casa din piatra si lemn, acoperita cu țigla, la parter cu 2 pivnițe, debara, baie, bucătărie, la etaj 3 camere, cămara, veranda închisa, apoi bucătărie de vara din lemn, cu o camera, bucătărie, cămara, cuptor pâine, magazine de lemne, magazine de cereale, atelier mecanic, cotețe porci, magazine depozit faneturi, 2 grajduri si sura sunt proprietari tabulari in cota de 27/144 parte paratul B. T., in cota parte de 4/16, reclamantul si paratele Z. S. ,
M. N. si C. Ana D., in cote de cate 3/16 parte fiecare, conform copiei CF din dosarul cauzei.
Conform concluziilor raportului de expertiza tehnica întocmit de expert tehnic judiciar Erculescu D., administrat in cauza, casa de lemn înscrisa in CF 309 Mărișel, pe terenul cu nr. top 137/2 si casa de lemn înscrisa in CF nr. 110 Muntele Rece nr. top 556 nu mai exista in prezent.
Din copia CF nr. 927 Mărișel - f. 144, rezulta ca asupra imobilului cu nr. top 137, "fanat la Campu Costanii Plaiul Mare";, in suprafața de 2 jugh. 1594 stj.p. sunt proprietari tabulari paratii B. F. mar. P. P., in cota de 48/144 parte, B. I. in cota de 6/144 parte, B. V. in cota de 6/144 parte, N. Anisia mar. P. I. in cota de 24/144 parte, D. u Z. aria lui V. in cota de 6/144 parte, soția lui F. S. născuta Hirisca S. in cota de 24/144 parte, B. V. lui Petru a Sentiului, in cota de 9/144 parte, B. V., in cota de 6/144 parte si G. M. in cota de 9/144 parte.
Asupra imobilului înscris in CF nr. 123 Muntele Rece, nr. top 559/1 fara suprafața determinata, asupra cotei de 70/192 din imobilul cu nr. top 559/1 sunt proprietari paratul B. T., in cota de 140/1536 parte, reclamantul si paratele Z. S., M. N. si C. Ana D., in cote de cate 105/1563 parte fiecare.
Conform copiei CF 14 Mărișel, asupra cotei de 38/144 parte din imobilul cu nr. top 75/1 in suprafață de 21.365 m.p. și imobilului cu nr. top 75/2 in suprafață de 27559 m.p. sunt proprietari tabulari paratul B. T., in cotă de 4/16 parte si reclamantul si paratele Z. S., M. N. si C. Ana D., in cote de cate 3/16 parte fiecare.
Prin Sentința civila nr. 8020/1977 pronunțata in dos. nr. 10215/1976 al Judecătoriei C. -N. au fost obligați pârâții proprietari tabulari asupra imobilului înscris in CF nr. 309 Mărișel, nr. top 137/1 si 137/2 sa recunoască reclamantului P. Dumitru dreptul de proprietate asupra terenului in suprafața de 1661 m.p., cu supraedificatele, situat in sat M. R. nr. 16, care a fost identificat cu nr. top nou 137/1, 137/2 si asupra căruia s-a dispus intabularea in CF a dreptului de proprietate al reclamantului.
Coroborând depozițiile martorilor audiați P. S., B. V. (f. 26, 27 dos._ ) P. A., E. Todor (f. 361, 373 dos.) cu considerentele Sentinței civile mai înainte amintita si concluziile raportului de expertiza in specialitatea topografie administrat in cauza rezulta ca după război, terenul stăpânit in prezent de familia reclamantului si paraților B. T., Z. S., M. N. si C. Ana D. a fost după război in posesia numitei P. Nastasia, iar după decesul acesteia, in posesia numitei B. Nastasia, iar terenul stăpânit de familia intervenientei, situat in sat M. R. nr. 16, a fost in posesia lui P. Dumitru inca din anul 1924, imobilele fiind identificate de expert ca fiind terenul in suprafața de 3489 m.p. din terenul înscris in CF nr. 309 Mărișel, nr. top 137/2, terenurile in suprafața de 3918 m.p., 4642 m.p. si 3632 m.p. din cel înscris in CF
nr. 927 Mărișel, terenul in suprafața de 27460 m.p. din cel înscris in CF nr. 14 Mărișel si terenurile in suprafața de 9015 m.p. si 3746 m.p. din cel înscris in CF nr. 123 Muntele Rece, in posesia familiei reclamantului si paraților B. T., Z.
S., M. N. si C. Ana D. si terenurile in suprafața de 1655 m.p. si 955 m.p., in posesia familiei intervenientei.
Schimbul de terenuri relevat de intervenienta nu poate fi luat in considerare întrucât transmiterea dreptului de proprietate asupra terenurilor, chiar si in anul 1981 relevat ca fiind cel in care a intervenit înțelegerea celor care exercitau posesia asupra imobilelor in cauza era condiționata de încheierea actului juridic in forma autentica, potrivit prevederilor art. 11, 12 din Decretul nr. 144/1958, condiție neîndeplinita in speța de fata. Prin urmare, la stabilirea identificării terenurilor in discuție nu pot fi avute in vedere decât limitele posesiei exercitata de parți, respectiv antecesorii lor, înainte de convenția asupra schimbului.
De asemenea, suprafețele imobilelor in cauza se impune a fi avute in vedere in raport de limitele stabilite de expert pe baza constatărilor efectuate la fata locului, in funcție de împrejmuirile existente in prezent, singurele care sunt opozabile parților in litigiu câtă vreme nu exista alte titluri de proprietate valabile care sa le ateste.
Conform certificatelor de stare civile anexate in copie la filele 13-18 din dos._, instanța a reținut ca B. V., decedat la data de_, a avut ca fiica pe B. Nastasia, cas. P., decedata la data de_, mama lui P. V. căsătorita cu paratul B. T. si care a decedat la data de_ .
Conform acelorași dovezi, reclamantul si paratele Z. S., M. N. si C. Ana D. sunt descendenții direcți ai paratului B. T. si soției B. V. .
In același timp, conform dovezilor de la filele 59-63 anexate in dosarul de recurs, intervenienta P. P. este fiica lui P. Dumitru, decedat la data de_ si intervenienta P. M., decedata in cursul Procesului.
Prin contractul de vânzare cumpărare cu clauza de întreținere sub semnătura privata încheiat la_ (f. 11 dos. 6534/2005), paratul B. T. a "vândut"; reclamantului nuda proprietate asupra cotelor parți din imobilele care au fost identificate in prezentul litigiu cu date de CF, cu prețul de 175.000.000 lei si considerarea întreținerii viagere de către reclamant, cu rezerva dreptului de uzufruct viager.
La aceeași data, tot prin contract de vânzare cumpărare sub semnătura private, parata Z. S. a înstrăinat reclamantului cotele sale ideale din dreptul de proprietate asupra imobilelor in discuție, pentru prețul de 40.000.000 lei, integral achitat la data semnării convenției.
Cat privește construcțiile existente asupra terenului cu nr. top 137/1, 137/2 din CF nr. 309 Mărișel, din ansamblu probator administrat si recunoașterile reciproce ale parților, instanța a reținut ca acestea au fost edificate de paratul B. T. in timpul căsătoriei si cu contribuția comuna a soției sale, defuncta B. V. .
Este adevărat ca pe baza răspunsurilor date de parți la interogator, coroborate cu depozițiile martorilor audiați, C. I., P. M., M. T., B.
si Has M. u se poate reține ca atât reclamantul, cat si parata C. Ana D. au contribuit cu munca, materiale si chiar financiar la edificarea construcțiilor in cauza, in timpul vieții lui B. V. si in considerarea calității lor, astfel ca pretenția reclamantului privind excluderea de la evaluarea imobilului a contribuției sale nu poate fi primita, acesta având posibilitatea de a-si valorifica dreptul de creanța in alt mod.
De asemenea, din același dovezi se desprinde concluzia ca fiecare dintre membrii familiei paratului B. T. si B. V. are cate o gospodărie proprie
si nici paratul B. T. nu mai locuiește in prezent in casa cu anexele gospodărești supuse partajului, astfel ca susținerile paratului potrivit cărora partajul in natura a imobilului ce cuprinde casa si anexele gospodărești ar conduce la anihilarea funcțiunii unitare a gospodăriei nu poate fi apreciat ca întemeiat si veritabil impediment la partajul in natura.
Prin Raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de expert tehnic judiciar Erculescu D. au fost întocmite propuneri de partaj in toate variantele propuse de parți, iar prin Raportul de evaluare întocmit de expert judiciar Ucenic
M., imobilele au fost evaluate la valoarea de circulație.
Față de starea de fapt reținuta pe baza dovezilor administrate, instanța constata ca atât acțiunea civila formulata de reclamant, cat si cererea reconvenționala si cererea de intervenție in interes propriu sunt in parte întemeiate, drept care au fost admise ca atare, pentru considerentele expuse in continuare.
Astfel, dat fiind faptul ca cele doua case înscrise in CF nr. 110 Muntele Rece, asupra terenului cu nr. top 556 si in CF nr. 309 Mărișel, asupra terenului cu nr. top 137/2, pe baza concluziilor Raportului de expertiza topografica administrat in cauza, in temeiul art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, instanța a dispus radierea lor.
Fata de renunțarea reclamantului la judecata capetelor de cerere nr. 7-15 din cererea de chemare in judecata in forma sa inițiala, in temeiul art. 246 C. proc. civ., instanța a luat act.
In consecința, capătul de cerere din acțiunea principala vizând atribuirea exclusiv in favoarea reclamantului a imobilului înscris in CF 309 Mărișel cu supraedificatele, a fost respinsa de instanța ca neîntemeiat, iar capătul de cerere privind constatarea dreptului de creanța al reclamantului in suma de 7000 lei, câtă vreme acesta nu a solicitat obligarea nici unui parat la plata lui, ca lipsit de interes.
In același timp, nici paratele, reclamante reconvenționale nu justifica vreun interes relativ la cererea de intabulare in CF a dreptului de uzufruct viager in favoarea paratului B. T., asupra imobilelor atribuite in lotul reclamantului, drept care si aceasta cererea se impune a fi respinsa ca atare.
Ca efect al admiterii excepției inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect constatarea existentei schimbului de terenuri din cererea de intervenție in interes propriu, acest petit formulat de interveniente a fost si el respins.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul B. M. T.
, respins ca nefondat și ca inadmisibil cu privire la înscrierea dreptului de uzufruct împotriva sentinței civile nr. 6242/_, în dosarul nr._ al Judecătoriei
C. -N., pe care o păstrează în întregime.
M. ivând decizia, T. ul a arătat, în principal, următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 741 alin.1 Cod civil, la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare. Prin urmare, legea instituie principiul de bază al partajului ca fiecare să primească corespunzător cotei deținute bunuri din fiecare categorie. În alin. 2 se menționează într-adevăr că se va evita fărâmițarea peste măsură a imobilelor și diviziunea exploatațiunilor. Altfel spus, partajul se face în natură fără o fărâmițare excesivă a proprietăților.
În cauză, ținând cont de cota de proprietate ce revine fiecărui coindivizar, în mod corect prima instanță a apreciat că raportat la valoarea imobilului casă cu anexe și terenul aferent, aceasta poate fi partajată în 3 imobile. Nu reiese din probațiunea administrată că atribuirea în favoarea pârâtelor M. N. și C. Ana D. a anexelor și a unei părți din terenului aferent ar duce la o scădere a
valorii imobilului. Aceasta deoarece, suprafața aferentă casei de locuit atribuită apelantului de 1833 mp permite edificarea de noi anexe.
Potrivit dispozițiilor art. 6739C.pr.civ., la formarea loturilor, instanța va ține seama după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia ori din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau late asemenea.
La atribuirea imobilului prima instanță a respectat întrutotul aceste dispoziții. Astfel, nici unul dintre coproprietari nu locuiește în imobil, fiecare având un alt imobil, a fost respectată cota de proprietate, și s-au acordat terenuri din fiecare categorie de folosință pentru fiecare. Nici unul dintre argumentele invocate de apelant nu constituie un criteriu prioritar pentru ca el să beneficieze de întregul imobil construcție și anexe cu atât mai mult cu cât nu locuiește în M.
R., ci în municipiul C. -N., ca și pârâta M. N. . Martorii audiați Miheț
T., E. Todor și P. M. au arătat că pârâta C. după căsătorie a locuit o vreme împreună cu părinți în imobilul în litigiu unde au și contribuit la edificarea fânarului. Și în prezent pârâta C. folosește fânarul pentru a depozita fân. Imobilul are trei porți de acces direct din stradă, astfel că fiecare parcelă din cele trei are propria cale de acces.
Faptul că parcele de teren au fost împărțite fiecare nu este de natură să ducă la încălcarea dispozițiilor art. 6739Cod de procedură civilă atâta timp cât acestea au suprafețe apreciabile și nu se ajunge la o fărâmițare excesivă, iar pe de altă parte unele sunt poziționate la șosea, iar altele pe valea Someșului Rece cu valoarea economică și potențial turistic mare, astfel că este corect ca fiecare coindivizar să beneficieze de lot din fiecare parcelă, acesta fiind soluția legală în lipsa unui acord al coproprietarilor.
În fine mai trebuie menționat că prin Decizia civilă nr. 363/A/2007, pronunțată de Tribunalul Cluj, în primul ciclu procesual, decizie prin care s-a admis apelul declarat de M. N. împotriva sentinței civile nr. 8052/2006, instanța a statuat că nu poate fi reținut faptul că partajarea în natură a imobilului duce la fărâmițarea excesivă, atâta timp cât loturile care s-ar crea sunt exploatabile din punct de vedere economic și expertul nu a constata o scădere a valorii prin împărțirea în trei.
Nu prezintă relevanță nici faptul că pârâtele ar dobândi loturi mai mare decât cel corespunzător cotei, atâta timp cât disproporția nu este vădită, iar pentru diferența de valoare s-a stabilit sultă.
În ceea ce privește soluția dată cererii de intervenție apelul este nefondat. Astfel, prin Sentința civilă nr. 8020/1977, pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosar civil nr. 10215/1976, s-a admis acțiunea formulată de P. Dumitru în contradictoriu cu B. V., P. Nastasia, B. F., P. Anisia,
D. cs Z. aria și Fordor S. și au fost obligați pârâții să recunoască reclamantului dreptul de proprietate asupra imobilului în suprafață de 1661 mp înscris
În CF 309 Mărișel nr. top 137/1/1, și 137/2/1, teren cu casă din lemn acoperită cu țiglă, cu fundație din piatră, cu două camere și verandă, bucătărie de vară, grajd și șură situate în M. R. nr.16. În prezenta cauză nu s-a solicitat același teren, ci o porțiune de lângă acesta, fără ca prin aceasta autoritatea de lucru judecată să fie afectată, întrucât între cele două cereri nu există identitate de obiect. Nu reiese că în anul 1977 P. Dumitru, antecesorul intervenientei a solicitat mai mult teren, însă instanța i-a recunoscut drept de proprietate doar pe suprafața de 1661 mp, ci doar că atâta a cerut.
Ca urmare, nu sunt îndeplinite condițiile triplei identități de obiect, părți și cauză, decât pentru suprafața de1661 mp, nu și pentru ceea ce apelantul a solicitat respectiv suprafața de 955 mp cu nr. top 137/1 parte din imobilul
înscris în CF 309 Mărișel. Cu privire la acest din urmă imobil (suprafața de 955 mp) nu sunt îndeplinite condițiile triplei identități, astfel că apelul este nefondat.
Sub aspectul temeiniciei îndreptățirii intervenientei P. P. la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 955 mp tribunalul apreciază că soluția primei instanțe este temeinică și legală. A reieșit din probatoriul administrat în cauză că P. P. este înscrisă în registrul agricol al comunei cu teren în suprafață de 20 ari, curți și clădiri și 0,06 ari teren arabil, conform adeverinței nr.624/2011 eliberată de Primăria comunei M. R. . Prin urmare, intervenienta plătește impozit pentru această suprafață. Dimpotrivă adeverința nr.4395 din_ eliberată de Primăria comunie M. R. menționează că în perioada anilor 1964-1970 numiții P.
M. și P. Anastasia au figurat cu suprafața de 3,80 ha din care curți și construcții doar 0,10 ha, pentru ca î perioada 1971-1975 suprafața de curți și construcții să fie de 0,08 ha .
Faptul că intervenienta a îndeplinit condițiile de uzucapare a acestui teren de 955 mp reiese din depozițiile martorilor audiați. P. A. a menționat că terenul în suprafață de 7-8 ari a fost stăpânit din anul 1960 de P. Dumitru. La rândul său martorul E. Todor a confirmat că terenul în suprafață de 7-10 ari a fost stăpânit de P. Dumitru, iar în prezent de P. P. . În interogatoriul luat pârâtele C. și M. u au recunoscut folosința terenului de către intervenientă și îndreptățirea acesteia la terenul de 995 mp,, ambele fiind de acord cu admiterea cererii de intervenție.
De altfel, din actele depuse la dosar reiese că în anul 1946 B. M., născută Vidrean vinde lui P. Dumitru a Vădanului, antecesor al intervenientei 6 bucăți de teren pentru prețul de 150.000 lei. Între aceste terenuri se află și terenul situat la "lunca între vecinătăți";. Cu privire la același teren B. M. a testat în favoarea lui B. V., P. Nastasia, G. M. și Virtan A., sens în care s-a eliberat certificatul de moștenitor nr. 535/_ .
Prin Decizia civilă nr. 1985/1957 pronunțată de tribunalul Regional C. în dosar civil nr. 2871/1957 la cererea lui P. Dumitru s-a anulat testamentul făcut de B. M. numai în ceea ce privește bunurile din contractul de vindere cumpărare încheiat între B. M. și P. Dumitru a Vădanului. De altfel, prin procesul verbal din_ P. Dumitru a Vădanului a fost pus în posesie. Prin urmare, folosința terenului în litigiu de 955 mp a început în anul 1958.
În consecință, întregul probatoriu administrat a dus la concluzia potrivit căreia intervenienta și antecesorii său au stăpânit terenul în litigiu în suprafațată de 2650 mp și a îndeplinit condițiile dobândirii lui prin uzucapiune. În fine cu privire la motivul de recurs ce vizează neînscrierea dreptului de uzufruct viager în favoarea pârâtului B. T., această cerere a format obiectul cererii
reconvenționale, fiind respins în mod corect de prima instanță pe considerentul că acestea nu justifică un interes.
În condițiile în care reclamantul, parte în contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager a investit instanța cu o cerere de intabularea dreptului de uzufruct viager, cerere cu privire la care prima instanță nu s-a pronunțat, reclamantul avea la îndemână procedura prevăzută de art.2812 Cod de procedură civilă. Din motivarea primei instanțe reiese că aceasta s-a pronunțat pe cererea pârâtelor reconvenționale și a omis să se pronunțe asupra cererii reclamantului.
Ca urmare, cu privire la acest motiv apelul este inadmisibil.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul B. M. T.
, solicitând modificarea ei în sensul admiterii în totul a apelului declarat de reclamant și schimbarea în parte a sentinței, anume sub aspectul modalității de partajare și al întabulării dreptului de uzufruct viager, în sensul: sistării stării de
indiviziune asupra imobilelor înscrise în CF nr. 309 Mărișel nr. top 137/1, 137/2, CF nr. 927 Mărișel nr. top 137/a, CF nr. 14 Mărișel nr. top 75/2 și CF nr. 123 Muntele Rece nr. top 559/a, prin atribuire în natură, în principal conform variantei IV A din completarea 2 la raportul de expertiză întocmit de expertul Erculescu D., iar în subsidiar conform variantei IV B a aceleiași completări la raportul de expertiză; întabulării dreptului de uzufruct viager în favoarea pârâtului B. T. .
În drept, recurentul a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct.
7 și 9 C.pr.civ.
În fapt, decizia a fost criticată deoarece:
Nu a fost analizat motivul de apel privitor la înlăturarea solicitării reclamantului de a se sista starea de indiviziune conform variantei IV A sau, în subsidiar, conform variantei IV B din raportul de expertiză tehnic întocmit de expertul Erculescu D., mărginindu-se la a aprecia că varianta optimă de partaj este varianta V.
Or, varianta IV A era apropiată de varianta 1, ceea ce demonstrează predilecția expertului pentru o soluție de partajare care evită fărâmițarea excesivă a terenului și asigură buna exploatare a gospodăriei.
Varianta V, preferată de instanțe, conduce prin fărâmițarea gospodăriei la scăderea valorii economice a acesteia și la diminuarea interesului terților pentru eventuala ei achiziționare. Atribuirea anexelor gospodărești către pârâtele intimate nu are justificare economică, câtă vreme aceste anexe, împreună cu casa de locuit atribuită recurentului, fac parte integrantă din gospodăria existentă, fiind utilizabile doar împreună cu aceasta.
Contrar celor arătate de instanța de apel, recurentul nu ar putea construi anexe gospodărești pe suprafața de 1833 mp teren întrucât aceasta este situată în pantă, fiind de văzut și că pe această suprafață sunt amplasate mormintele membrilor de familie.
Este de subliniat și faptul că prin varianta de partaj dispusă de instanțe s-a ajuns ca sistemul de canalizare și fosa septică aferente casei de locuit atribute reclamantului să se afle amplasate pe parcela de teren atribuită pârâtei intimate
M. N., ceea ce poate genera în viitor neînțelegeri.
Un alt dezavantaj al variantei V de partaj este și acela că suprafața de teren atribuită pârâtelor intimate M. N. și C. Ana este mult mai mare decât cea corespunzătoare cotelor lor de proprietate, valoarea construcțiilor atribuite fiind și ea mai mare decât ceea ce corespunde valorii cotei de proprietate a pârâtelor.
În aceste condiții, aprecierea instanței potrivit căreia "nu prezintă relevanță nici faptul că pârâtele ar dobândi loturi mai mari decât ceea ce corespunde cotei de proprietate, atâta timp cât disproporția nu este vădită, iar pentru diferența de valoare s-a stabilit sulta";, constituie o gravă încălcare a principiului consacrat de art. 741 C.civ., potrivit căruia fiecare coindivizar trebuie să primească bunuri din fiecare categorie, corespunzător cotei de proprietate pe care o deține.
Instanța de apel a omis, la fel ca și prima instanță, că reclamantul deține o cotă de 26/32 din construcții, pe când pârâtele doar câte 3/32 parte fiecare. Or, mărimea cotei părți este un criteriu de partaj stabilit de art. 6799C.pr.civ.
Este criticabil și argumentul instanțelor potrivit căruia reclamantul recurent nu își are domiciliul în localitatea M. R., ci în C. -N., câtă vreme și pârâta M. N. locuiește, la rândul ei, tot în C. -N. . Merită amintit și faptul că pârâta C. Ana are gospodărie proprie în localitatea M. R., astfel că nu s-ar vedea motivele pentru care aceasta ar avea nevoie de grajd și fânar la o distanță de 2 km față de propria gospodărie.
Instanțele nu au luat în calcul nici faptul că pârâta M. u N. a primit de la părinții ei suma de 230.000 lei, reprezentând partea ei din imobile.
Adoptarea variantei V de partaj conduce la fărâmițarea celor 7 parcele în 21 de loturi, în timp ce în varianta IV A ar rezulta doar 10 loturi de teren.
În mod greșit a apreciat instanța de apel că nu poate fi reținut efectul pozitiv al lucrului judecat în temeiul sentinței civile nr. 8020/1977 al Judecătoriei C. -N. decât pentru suprafața de 1661 mp teren, iar nu și pentru suprafața de 955 mp teren aferentă nr. top 137/1 din CF nr. 309 Mărișel. Nu era necesar a se verifica existența identității de părți, obiect și cauză, aceasta interesând doar sub aspectul efectului negativ al lucrului judecat.
Instanța de apel reține în mod nejustificat faptul că "nu reiese că în anul 1977 P. Dumitru, antecesorul intervenientei, a solicitat mai mult teren, însă instanța i-a recunoscut dreptul de proprietate doar pe suprafața de 1661 mp, ci doar că atâta a cerut";, având în vedere că reclamantul a arătat, atât în prima instanță, cât și în apel, că P. Dumitru a solicitat inițial suprafața de 1000 mp,
iar pentru că în urma măsurătorilor a reieșit o suprafață de 1661 mp, atât i s-a acordat prin sentința civilă nr. 8020/1977.
Din considerentele sentinței civile nr. 8020/1977 a Judecătoriei C. -N. rezultă că această instanță a constatat că, exceptând cei 1661 mp folosiți la acea dată de către P. Dumitru, tatăl lui P. P., terenul în totalitatea lui era folosit de către P. Nastasia și B. V., adică bunica și mama reclamantului.
Referitor la aprecierea instanței potrivit căreia faptul că intervenienta a îndeplinit condițiile de uzucapare a acestui teren de 955 mp reiese din depozițiile martorilor audiați, este de observat că martorul Cobârzan I. a arătat a arătat că în perioada 1996-2004 au existat conflicte între tatăl reclamantului și soțul intervenientei P. P. . În consecință, nu pot fi considerate îndeplinite condițiile uzucapiunii pentru intervenientă, utilă fiind în acest sens și declarația martorului B. V. .
Varianta IV A de partaj reprezintă o modalitate optimă de sistare a indiviziunii inclusiv pentru intervenienta prigoană P. .
Sentința și decizia sunt nelegale și pentru că s-a reținut lipsa de interes în ce privește înscrierea în CF a dreptului de uzufruct viager în favoarea pârâtului
B. T. . Orice titular de drept real are interes să înscrie acel drept real în cartea funciară pentru a-l face opozabil față de terți, astfel că și B. T. avea acest interes.
Nu se poate susține nici lipsa de interes a recurentului în ce privește invocarea ca motiv de apel și recurs a nelegalității soluției de respingere a cererii reconvenționale promovate de B. T., tatăl recurentului, câtă vreme obiectul cererii reconvenționale se află în strânsă legătură cu obiectul cererii principale. Este de subliniat că înscrierea în CF a dreptului de uzufruct viager în favoarea lui
B. T. s-a cerut pentru ca acest drept real să devină opozabil față de terți în cazul în care reclamantul ar decide, în viitor, înstrăinarea imobilului către terți.
Cât privește inadmisibilitatea invocării pe calea apelului sau recursului, a omisiunii primei instanțe de a se pronunța cu privire la petitul privind înscrierea în cartea funciară a dreptului de uzufruct viager, în favoarea pârâtului B. T., în cauză nu se poate pune o asemenea problemă. Întrucât din considerentele sentinței apelate lipsește orice referință și analiză cu privire la acest capăt de cerere. Or, într-o atare situație nu se putea recurge la procedura completării dispozitivului, aceasta putând fi utilizată numai în cazul în care omisiunea din dispozitiv privește o problemă analizată în considerentele hotărârii.
Intervenienta P. P. a formulat întâmpinare
, solicitând respingerea recursului în principal ca inadmisibil (deoarece nu cuprinde motive de
nelegalitate), iar în subsidiar ca nefondat, pentru motivele arătate în cuprinsul întâmpinării (pag. 46-47).
Cu privire la recursul declarat, Curtea are în vedere următoarele
:
Pentru a conchide că apelul reclamantului este nefondat în ce privește modalitatea de partajare, instanța de apel, la fel ca și prima instanță, a ținut seama de prevederile art. 741 C.civ., precum și de acelea ale art. 6739C.pr.civ., făcând în mod corect interpretarea și aplicarea acestora.
Sunt de văzut, totodată, și dispozițiile art. 67310teza I C.pr.civ., care, concordante fiind cu acelea ale art. 741 C.civ., afirmă fără echivoc că în materie de împărțeală judiciară regula trebuie să fie cea potrivit căreia fiecare dintre coproprietari este îndreptățit la a primi bunuri în natură, rămânând de excepție situația în care numai unul dintre coproprietari ar primi bun (bunuri) în natură, celorlalți revenindu-le doar o compensație bănească.
Art. 67310teza I C.pr.civ. stabilește în mod limpede când s-ar putea recurge la o asemenea atribuire, anume atunci când împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică.
Mai mult, art. 741 C.civ. precizează că la formarea și compunerea părților trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceea cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare.
Rezultă, așadar, că serioase rațiuni de echitate impun, în viziunea legii, ca fiecare coproprietar să primească, pe cât posibil, nu doar bunuri în natură, ci și, în limita posibilităților, bunuri din fiecare categorie.
În considerarea acestor criterii impuse de lege, prima instanță a apreciat în mod corect că varianta a V-a de partaj era cea care le asigura intimatelor dobândirea unor părți din terenul aferent casei și anexelor gospodărești, înscrise în CF nr. 309 Mărișel, fără a se putea considera că prin aceasta s-ar produce o fărâmițare excesivă, păgubitoare economic sau valoric, a construcțiilor și terenului aferent.
În condițiile în care recurentului îi revine suprafața de 1833 mp teren, iar intimatelor M. u N. și C. Ana D. câte 828 mp din terenul litigios, nu s- ar putea considera că au rezultat, în urma acestei modalități de partajare, suprafețe de teren care să contravină prevederilor legale sus-arătate, acestea având suprafețe de suficientă întindere.
Altfel, recurentul ar ajunge să preia o suprafață de teren care, prin întinderea ei, periclitează dreptul intimatelor la a primi și ele însele din terenul litigios, suprafețe în natură.
Arătând motivele pentru care varianta a V-a din raportul de expertiză trebuie considerată ca fiind în armonie cu prevederile legii, prima instanță și cea de apel au răspuns, în mod implicit - însă nu mai puțin convingător - solicitării reclamantului de a fi preferată varianta IV A sau, în subsidiar, varianta IV din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză.
În ce privește critica potrivit căreia în modalitatea de partaj aleasă de instanțe intimatele ajung să primească teren și construcții peste întinderea cotei lor ideale de proprietate, Curtea reține caracterul ei nefondat, câtă vreme diferența dintre întinderea și valoarea financiară a cotei ideale și ceea ce s-a atribuit efectiv în natură este rezonabilă, neexistând disproporții majore. Sub acest aspect, instanța de apel a apreciat pe deplin întemeiat că nu prezintă relevanță faptul că pârâtele ar dobândi loturi mai mari decât cel corespunzător cotei, atâta timp cât disproporția nu este vădită, iar pentru diferența de valoare s- a stabilit sultă.
Trebuie menționat și un alt argument avut în vedere de instanța de apel, anume că nu poate fi primit argumentul recurentului privitor la fărâmițarea
excesivă a imobilului, câtă vreme porțiunile create sunt exploatabile din punct de vedere economic, iar expertul nu a constatat o scădere a valorii lor prin împărțeala în trei.
Deși recurentul susține în cuprinsul cererii de recurs că modalitatea de partajare aleasă de instanțe conduce la fărâmițarea gospodăriei existente și la diminuarea valorii ei economice, nu a oferit niciun argument care să îi susțină aceste afirmații, ele rămânând fără suport.
În legătură cu atribuirea unor anexe gospodărești către pârâtele intimate, Curtea observă că deși, ideal, era ca acestea să rămână în continuare împreună cu casa de locuit, compromisul ce s-a făcut în acest fel este, cu certitudine, mai mic decât acela pe care l-ar fi implicat acordarea către recurent, în dauna dreptului pârâtelor la a li se atribui și lor în natură, a întregului teren aferent gospodăriei existente.
Nu s-a dovedit în cauză nici că terenul în suprafață de 1833 mp atribuit recurentului ar fi în totul impropriu edificării de noi anexe gospodărești, cu atât mai mult cu cât acestea nu sunt, în mod obișnuit, construcții de ridicată complexitate ori de o mare valoare financiară.
Nu reprezintă un argument îndeajuns de puternic, suficient pentru a înlătura soluția partajului în natură, nici acela potrivit căruia sistemul de canalizare și fosa septică aferentă casei de locuit atribuite recurentului se află amplasate pe parcela de teren atribuită pârâtei intimate M. N., reclamantul având posibilitatea ca, în cazul unor eventuale neînțelegeri cu M. N. să își construiască fosă septică pe propriul teren, costurile aferente urmând a fi suportate potrivit legii.
Nu reprezintă un aspect de nelegalitate a sentinței și deciziei nici acela potrivit căruia pârâtele primesc în natură peste valoarea cotei lor ideale de proprietate, această depășire nefiind una excesivă, ci rezonabilă, în condițiile în care, de multe ori, partajarea în natură implică, față de particularitățile bunurilor de împărțit, și unele compensări prin sultă tocmai pentru a echivala valoric loturile construite în natură.
Recurentul nu poate invoca în beneficiul său nici argumentul tras din domiciliul părților, câtă vreme nici recurentul, nici pârâtele, nu locuiesc în casa supusă partajului.
În ce privește afirmata primire de către M. u N. a sumei de 230.000 lei reprezentând "partea (sa) din imobile";, Curtea reține că, principial, sunt incidente prevederile art. 702 C.civ., în raport de care este de reținut că orice fel de convenții asupra unei succesiuni încă nedeschise sunt interzise.
Prin urmare, dacă antecesorii părților doreau a predetermina anumite drepturi ale succesorilor lor, puteau cel mult recurge la procedura partajului de ascendent, urmând condițiile și formele prescrise de lege pentru valabila închidere a unui asemenea partaj. Or, în cauză asemenea forme legale nu au fost întocmite, înscrisul la care recurentul face referire nefiind înzestrat cu asemenea calități.
Sub aspectul celui de-al doilea motiv de apel, Curtea reține că, în plan teoretic, sunt corecte susținerile recurentului potrivit cărora pentru a se putea reține acțiunea efectului pozitiv al lucrului judecat, nu este necesar să existe, în cel de-al doilea proces, identitate de părți, obiect și cauză (căci într-o asemenea situație s-ar reține efectul negativ al lucrului judecat), ci doar identitate de părți între care, într-un proces anterior, s-a tranșat o chestiune litigioasă aflată în legătură cu materia litigioasă în procesul ulterior.
Ceea ce recurentul omite este, însă, faptul că nu orice aserțiune a instanței ce a judecat primul proces intră sub puterea lucrului judecat, fiind susceptibilă de fructificare într-un ulterior proces al părților, ci doar acele dezlegări cuprinse
în dispozitivul hotărârii sau care, deși nu sunt cuprinse în dispozitiv, sunt strâns legate de acesta, susținându-l în mod direct și necesar.
Or, aceasta din urmă cerință nu este întrunită în cauza de față, din examinarea în întregul ei a sentinței civile nr. 8020/1977 a Judecătoriei C. -N. rezultând că referirile la modul de folosire a terenului făcute în considerentele hotărârii nu apar ca fiind de natură a susține în mod direct și necesar dispozitivul, ele având semnificația unor referiri care, deși întregesc tabloul factual reținut de instanță, nu sunt decisive în raport cu soluția cuprinsă în dispozitiv.
Suplimentar, Curtea mai observă că și în situația în care s-ar fi acceptat că sunt intrate în puterea lucrului judecat, aceste solicitări făcute în vechiul proces nu puteau avea, singure, o valoare hotărâtoare în cauza de față, ele referindu-se la simpla stare de fapt a folosinței, iar nu la proprietatea însăși. Or, pe de o parte,
folosința se poate schimba în timp, iar pe de altă parte, sub aspectul partajului, modul de folosință este doar un element de importanță subsidiară între criteriile de partaj.
Prezenta instanță, judecând în recurs, nu poate trece, așa cum recurentul pretinde, la a verifica existența (sau nu) a liniștitei posesii asupra terenului în suprafață de 955 mp cu privire la care intervenienta P. P. a solicitat a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, căci aceasta implică reaprecierea probelor administrate (în principal a declarațiilor martorilor), ceea ce nu este îngăduit. Această critică este, prin urmare, inadmisibilă, ea neîncadrându-se în motivele de recurs prevăzute de art. 304 C.pr.civ.
Sub aspectul motivului de recurs privitor la respingerea ca lipsit de interes a capătului de cerere având ca obiect întabularea pârâtului B. T., tatăl reclamantul recurent, Curtea conchide că doar acela care are calitate de autor al respectivei cereri justifică și interesul de a declara apel împotriva soluției de respingere. B. T. putea așadar să declare el însuși apel împotriva sentinței, reclamantului nefiindu-i îngăduit să o facă atâta vreme cât nu poate fi socotit nici măcar având-cauză în raport cu pârâtul B. T. .
Nu este convingător argumentul potrivit căruia reclamantul recurent justifica un interes direct și personal, născut și actual pentru a declara apel întrucât obiectul cererii reconvenționale se afla în strânsă legătură cu obiectul cererii principale, Curtea observând că legătura dintre aceste cereri este una pretinsă de art. 119 alin. 1 C.pr.civ. pentru a justifica admisibilitatea unei cereri reconvenționale într-un proces început, însă nu și pentru a întemeia un eventual apel declarat de reclamant sub motivul că instanța nu s-a pronunțat asupra cererii reconvenționale.
Câtă vreme reclamantul nu poate proba existența unui folos direct și actual pe care admiterea cererii reconvenționale i l-ar putea aduce, el nu poate declara apel împotriva nesoluționării, în totul sau în parte, a acesteia, acest drept fiindu-i recunoscut doar în ce privește propria lui cerere.
Este în afara legii și mențiunea recurentului potrivit căreia la procedura completării dispozitivului se poate recurge numai atunci când cu privire la capătul de cerere omis de la soluționare s-au făcut totuși referiri în considerentele hotărârii, o asemenea condiționare nefiind pretinsă de prevederile art. 2812C.pr.civ.
În raport cu toate cele ce preced, recursul se impune a fi respins, în sensul art. 312 alin. 1 C.pr.civ.
În baza art. 274 C.pr.civ. va fi obligat recurentul la a-i plăti intimatei P.
P. suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial (f. 71).
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul B. M. T. împotriva deciziei civile nr. 108/A din 1 martie 2013 a T. ului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei P. P. suma de
1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 8 octombrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
A. | C. V. | M. | D. -L. | B. |
GREFIER
S. - D. G.
Red.VM/dact.MS 2 ex./_ Jud.fond: F.M.
Jud.apel: A.S.Seleșiu/O.R.Ghișoiu
| ← Decizia civilă nr. 1154/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 237/2013. succesiune → |
|---|
