Decizia civilă nr. 208/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ (nr. vechi _
DECIZIA CIVILĂ NR.208/A
Ședința publică din 03 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ț. D.
J. ECĂTOR: P. G. G.
GREFIER: B. D.
Pe rol fiind pronunțarea soluției la apelurile civile formulate de reclamanții P. A. și P. Erszebet I., domiciliați în N., oraș Tăuții Măgherăuș, nr.142, județul M. și pârâta D. D., N., oraș Tăuții Măgherăuș, nr.142, județul M., împotriva sentinței civile nr. 1629 din _
, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților asupra apelurilor au avut loc la data de 19 septembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța în baza art. 146, art. 260 raportat la art. 298 Cod de procedură civilă, a amânat pronunțarea soluției la data de 26 septembrie 2013, ora 15,00 și 03 octombrie 2013, ora 15,00, când a decis următoarele:
T.
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1629/_ a Judecătoriei B. M. a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții P. A. și P. E. I. domiciliați în localitatea N. nr 142, județul M., în contradictoriu cu pârâții Ș. G., Ș. M., Ș. N., Ș. L., P. N., P.
S., S. C., M. D., T. D., D. D. și S. P. .
A fost admisă în parte cererea reconvențională precizată formulată de pârâta reclamantă reconvențional M. M. și însușită de pârâta T. D. .
A fost respinsă cererea reconvențională precizată formulată de pârâta reclamantă reconvențional P. N.
A fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune privind validarea contractului de întreținere.
S-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul teren înscris în CF 51 N. în suprafață de 18401 mp prin atribuirea cotei de_ mp) către S. Ana și a cotei de_ 0 mp) către Sindreștean N. și Sindreștean M. .
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncții Sindreștean N. și Sindreștean M. se compune din cota de 7/8 (suprafața de 16100 mp) din imobilul teren înscris în CF 51 N. și casa de locuit situată în localitatea N. nr 142, județul M. .
S-a constatat că au calitatea de moștenitori după Sindreștean N. și Sindreștean M. în calitate de descendenți grad I (fii): Șindreștean Victor, M.
M., D. D., Șindreștean L., Șindreștean G. și Șindreștean Emanoil în cote egale.
S-a constatat că la data pronunțării hotărârii cota ce revine părților moștenitori este de 1/5 parte fiecare.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune prin formarea a 5 loturi:
Lotul I - format din cota de de 1/5 din imobilul teren în suprafață de 16100 mp (suprafața de 3220 mp) înscris în CF 51 N. și casa de locuit situată în localitatea N. nr 142, județul M. pe care îl atribuie în deplină proprietate pârâtului Șindreștean G. .
Lotul II - format din cota de 1/5 din imobilul teren în suprafață de 16100 mp (suprafața de 3220 mp) înscris în CF 51 N. pe care îl atribuie în deplină proprietate moștenitoarei M. M. .
Lotul III - format din cota de 1/5 din imobilul teren în suprafață de 16100 mp (suprafața de 3220 mp) înscris în CF 51 N. pe care îl atribuie în deplină proprietate pârâtei D. D. .
Lotul IV - format din cota de 1/5 din imobilul teren în suprafață de 16100 mp (suprafața de 3220 mp) înscris în CF 51 N. pe care îl atribuie în deplină proprietate moștenitorului Șindreștean L. .
Lotul V - format din cota de 1/5 din imobilul teren în suprafață de 16100 mp (suprafața de 3220 mp) înscris în CF 51 N. pe care îl atribuie în deplină proprietate moștenitorului Șindreștean Emanoil.
A fost respinsă cererea formulată de reclamanți de validare a contractului de întreținere (actului numit "declarație";).
S-a dispus validarea convenției denumită "contract de vânzare cumpărare"; încheiat la data de 06 septembrie 1999 între reclamantul P. A. și pârâtul Sindreștean G. cu privire la imobilul teren în suprafață de 3151 mp înscris în CF 51 N. nr top 8 pentru suprafața de 331 mp, nr top nou 10/1 pentru suprafața de 259 mp, nr top nou 11/2 pentru suprafața de 1572 mp, nr top nou 12/2 pentru suprafața de 116 mp, și nr top nou 12/6 pentru suprafața de 873 mp și cu privire la imobilul casă de locuit situat în N. nr 142. Dispune ca prezenta hotărâre să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare și dispune
înscrierea dreptului de proprietate al reclamanților în cartea funciară asupra imobilelor cu titlu de vânzare - cumpărare.
A fost respinsă cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor cu titlu de moștenire și partaj.
A fost stabilit dreptul de trecere în favoarea pârâtei D. D. pe traseul E-F-B conform anexei 4 la raportul de expertiză topografică și dispune notarea servituții de trecere în cartea funciară în favoarea pârâtei reclamantă reconvențional D. D. .
A fost respinsă cererea pârâtei reclamantă reconvențional D. D. de obligare a reclamanților la amenajarea drumului de acces la teren.
S-a luat act de renunțarea formulată de pârâta reclamantă reconvențional
D. D. la excepția lipsei de interes a acțiunii.
Au fost obligați pârâții reclamanți reconvențional la plata către reclamanți a sumei de 1270 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, compensând celelalte cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele: Potrivit art 651 cod civil succesiunile se deschid prin moarte. Sendreștean
N. a decedat la data de 08 ianuarie 1958 conform certificatului deces seria Mh nr 6., iar Sindreștean M. a decedat la data de 20 ianuarie 1992 conform certificatului de deces seria D 8 nr 9. din_ (f. 9). La data de_ se formulează sesizare pentru deschiderea masei succesorale după cei doi defuncți. La data de_ se încheie între pârâtul Sindreștean G. și reclamantul P. A. antecontractul de vânzare cumpărare având ca obiect imobilul teren înscris în CF 51 N. sub nr top 8, 10/3, 11/5 și 12/8, pe terenul înscris sub nr top 8 fiind inclusă și o casa demolabilă, nelocuibilă situată administrativ la nr 142. Părțile au stabilit prețul înstrăinării la suma de 25 milioane lei, fiind achitat un avans de 11 milioane lei. Antecontractul a fost
semnat de părți (f. 10).
Potrivit înscrisului numit "declarație";, data 20 ianuarie 1991, Sindreștean M. a declarat că lasă moștenire fiului ei Sindreștean G. întreaga avere pentru îngrijire și înmormântare, avere constând din casă și jumătate din grădină. Declarația a fost dată în prezența fiilor Sindreștean Emanoil, Sindreștean L., M. M. și a nurorii Sindreștean C. ia.
"Declarația"; a fost semnată de către Sindreștean M., de doi martori și de fiii prezenți (f. 76).
Potrivit declarației martorului audiat, Iugan E. n, Sindreștean M. a dorit să lase pârâtului Sindreștean G. partea sa din casă și teren, semnând actul (declarația) prin care a lăsat aceste bunuri pârâtului. Martora a declarat că după moartea lui Sindreștean N. în casă au rămas să locuiască Sindreștean M. și pârâtul Sindreștean G., acesta din urmă rămânând să locuiască în casă și după decesul mamei sale și de asemenea, să folosească terenul. Martora a declarat că fiecare dintre copii defuncților Sindreștean a folosit câte o parte din teren, situație rămasă neschimbată. Martorul a declarat
că obiectul antecontractului de vânzare cumpărare încheiat între reclamanți și pârâtul Sindreștean îl constituie bunuri moștenite de pârât de la părinți (f. 83).
Prin răspunsul la interogatoriu dat la data de 20 decembrie 2006 pârâta
D. D. a declarat că renunță la orice pretenții pentru casa de locuit și formulează pretenții doar cu privire la teren (f. 84).
Din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă că au vocație la moștenirea defunctului Sindreștean N. următorii: Sindreștean M. în calitate de soție supraviețuitoare, Sindreștean L., Șindreștean G., Șindreștean Emanoil, Șindreștean Victor, M. M. și D. D. - toți în calitate de descendenți- grad I (f. 93- 103). Vocația la moștenirea defunctei Sindreștean M. o au următorii: Sindreștean L., Șindreștean G., Șindreștean Emanoil, Șindreștean Victor, M. M. și D. D. în calitate de descendenți grad I. Sindreștean Emanoil a decedat la data de 01 iulie 2000 (f. 93), Sindreștean L. a decedat la data de 31 octombrie 2005 (f. 96). La moștenirea lui Sindreștean L. au vocație: Șindreștean M., Șindreștean N. și Ș. L. - descendenți grad I, iar la moștenirea lui Șindreștean Emanoil au vocație: Șindreștean M. - soție supraviețuitoare, Șindreștean C., P. N. și P. S. în calitate de descendenți grad I. S-a precizat că Șindreștean Victor a decedat fără a lăsa descendenți (f. 61).
Părțile nu au contestat că le revine cota de 1/5 parte pentru fiecare, reținând că partea din moștenire ce se cuvenea lui Șindreștean Victor profită celorlalți moștenitori.
Din proba testimonială administrată rezultă că toți moștenitorii lui Șindreștean N. au acceptat moștenirea după acest defunct prin acte de folosire a bunurilor din masa succesorală: casa de locuit și terenul. De asemenea, descendenții cu vocație la moștenirea defunctei Șindreștean M. au făcut acte de acceptare a moștenirii prin folosirea bunurilor casă și teren.
Prin urmare, moștenitorii cu vocație la moștenire prin efectuarea actelor de acceptare a moștenirii și-au consolidat calitatea de moștenitor, definitivând transmisiunea succesorală care a operat la data deschiderii moștenirii.
Conform extrasului CF 51 N. proprietari în indiviziune asupra terenului înscris sub nr top 8, 9, 10, 11 și 12 în suprafață de 1 ha 8401 mp sunt Șindreștean M., Șindreștean N. și soția sa M. și Ș. Ana născută S. . Din suprafața de teren defuncții Șindreștean N. și Șindreștean M. dețin o cotă de 7/8 parte echivalentul suprafeței de 16100 mp (f. 36).
Potrivit raportului de expertiză în specialitatea topografie efectuat de expert A. A. terenul ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare încheiat între reclamanți și pârâtul Șindreștean N. este în suprafață de 3151 mp înscris sub nr top 8, 10/1, 11/2, 12/2, 12/6. Pe acest teren există o casă de locuit și anexe gospodărești (f. 254).
În temeiul art 728 cod civil s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul teren în suprafață de 18401 mp prin atribuirea cotei de 1/8 parte în
suprafață de 2300 mp către S. Ana și a cotei de 7/8 parte în suprafață de 16100 mp către Sindreștean N. și Sindreștean M. .
Din probele administrate a rezultat că din masa succesorală după Sindreștean N. și Sindreștean M. se compune din cota de 7/8 parte (suprafața de 16100 mp) din imobilul teren înscris în CF 51 N. și casa de locuit situată în localitatea N. nr 142, județul M. și au calitatea de moștenitori după cei doi defuncți: Șindreștean Victor, M. M., D. D., Șindreștean L., Șindreștean G. și Șindreștean Emanoil în cote egale de 1/6 parte. Având în vedere că Șindreștean Victor a decedat fără a lăsa moștenitori cota sa parte profită celorlalți moștenitori, astfel încât la data pronunțării hotărârii cota ce revine părților moștenitori este de 1/5 parte fiecare.
În temeiul art 728 cod civil s-a dispus ieșirea din indiviziune prin formarea a 5 loturi astfel: lotul I - format din cota de 1/5 din imobilul teren în suprafață de 16100 mp (suprafața de 3220 mp) înscris în CF 51 N. și casa de locuit situată în localitatea N. nr 142, județul M. pe care îl atribuie în deplină proprietate pârâtului Șindreștean G. ; lotul II - format din cota de 1/5 din imobilul teren în suprafață de 16100 mp (suprafața de 3220 mp) înscris în CF 51 N. pe care îl atribuie în deplină proprietate moștenitoarei M. M.
; lotul III - format din cota de 1/5 din imobilul teren în suprafață de 16100 mp (suprafața de 3220 mp) înscris în CF 51 N. pe care îl atribuie în deplină proprietate pârâtei D. D. ; lotul IV - format din cota de 1/5 din imobilul teren în suprafață de 16100 mp (suprafața de 3220 mp) înscris în CF 51 N. pe care îl atribuie în deplină proprietate moștenitorului Șindreștean L. ; lotul V - format din cota de 1/5 din imobilul teren în suprafață de 16100 mp (suprafața de 3220 mp) înscris în CF 51 N. pe care îl atribuie în deplină proprietate moștenitorului Șindreștean Emanoil.
Cu privire la cererea de validare a contractului de întreținere:
Potrivit art 16 alin 1 lit a) din decret 167/1958 prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția. Posesia exercitată de pârâtul Șindreștean G. și reclamanți asupra terenului și casei de locuit - obiect al contractului de întreținere și al antecontractului de vânzare cumpărare echivalează cu o recunoaștere a dreptului acestora. Astfel, constatând că a operat întreruperea cursului prescripției, excepția invocată va fi respinsă.
Întrucât părțile au căzut de acord cu privire la faptul că moștenesc fiecare în cote egale bunurile din masa succesorală după cei doi defuncți, validarea contractului de întreține prin care s-ar transmite în patrimoniul pârâtului Șindreștean G. casa și jumătate din grădină (întreaga avere a defunctei Șindreștean M. ) ar contraveni înțelegerii părților, întrucât pârâtul Șindreștean G. moștenește cota de 1/5 parte din masa succesorală ce cuprinde casa și suprafața de 3220 mp (obiect al "declarației"; din data de _
) astfel încât cererea de validare contravine cererii inițiale de stabilire a dreptului de proprietate prin succesiune. Pentru aceste motive, cererea de
validare a contractului de întreținere a fost respinsă. De remarcat faptul că înscrisul numit "declarație"; nu întrunește nici condițiile de validitate ale unui testament olograf, nefiind decât semnat de către Sindreștean M., nefiind scris în întregime și datat de către aceasta (art 859 cod civil).
Cererea de validare a antecontractului de vânzare cumpărare:
Fiecare copărtaș are un drept propriu exclusiv asupra cotei părți ideale din dreptul asupra bunurilor moștenite, fiecare copărtaș putând dispune în mod liber de cota sa parte ideală de drept. Pârâtul Șindreștean G. a dispus asupra unor bunuri determinate în materialitatea lor din bunurile succesorale asupra cărora până la partajare are dreptul asupra cotei părți ideale de 1/5.
Antecontractul de vânzare cumpărare a fost încheiat sub condiția rezolutorie ca la partaj bunurile ce au făcut obiectul antecontractului să nu cadă în lotul altui copărtaș.
Prin atribuirea în lotul pârâtului Șindreștean G. a casei și terenului aferent- obiect al antecontractului de vânzare, având în vedere efectul declarativ al partajului, se poate constata că pârâtul Șindreștean G. a putut să dispună asupra bunurilor ce au făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare.
Analizând condițiile de validitate ale actelor sub semnătură privată la momentul încheierii lor, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art 948/cod civil privind validitatea convenției: părțile au avut capacitatea de a contracta, promitentul vânzătorul a putut să dispună de suprafața de teren și casa supuse înstrăinării, obiectul antecontractului este determinat, prețul a fost determinat și nu s-a contestat că ar fi fost achitat în întregime promitentul cumpărător, cauza convenției este licită. În lipsa formei autentice convenția nu are decât valoarea unui antecontract de vânzare cumpărare.
Raportat la prevederile art 1073 și art 1077/cod civil și art 5 alin 2 din Titlul X al Legii 247/2005 se constată că sunt îndeplinite condițiile privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare- cumpărare.
Potrivit raportului de expertiză topografică întocmit de expert A. A. suprafața de teren ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare este înscrisă în CF 51 N. sub nr top 8 pentru suprafața de 331 mp, nr top nou după dezmembrare 10/1 pentru suprafața de 259 mp, nr top nou după dezmembrare 11/2 pentru suprafața de 1572 mp, nr top nou după dezmembrare 12/2 pentru suprafața de 116 mp, și nr top nou după dezmembrare 12/6 pentru suprafața de 873 mp (f. 258).
În temeiul dispozițiilor legale menționate a fost admisă cererea formulată de reclamanți și s-a dispus validarea convenției denumită "contract de vânzare cumpărare"; încheiat la data de 06 septembrie 1999 între reclamantul P. A. și pârâtul Sindreștean G. cu privire la imobilul teren în suprafață de 3151 mp înscris în CF 51 N. nr top 8 pentru suprafața de 331 mp, nr top nou 10/1
pentru suprafața de 259 mp, nr top nou 11/2 pentru suprafața de 1572 mp, nr top nou 12/2 pentru suprafața de 116 mp, și nr top nou 12/6 pentru suprafața de 873 mp și cu privire la imobilul casă de locuit situat în N. nr 142.
În temeiul art 22 din Legea 7/1996 s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamanților în cartea funciară asupra imobilelor identificate anterior cu titlu de vânzare - cumpărare.
Întrucât planul de amplasament și delimitare anexă la raportul de expertiză în specialitatea topografie nu respectă cotele ce urmează a fi stabilite în favoarea moștenitorilor și nici suprafețele aferente acestor cote va fi respinsă cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor cu titlu de moștenire și partaj în baza planului de amplasament și delimitare efectuat în cauză, urmând ca pentru înscrierea dreptului să fie întocmit un nou plan de amplasament și delimitare care să respecte cotele stabilite și suprafața aferentă cotelor.
Cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențional P. N. :
Reclamanta reconvențional a solicitat atribuirea părții (cotei de 1/5) ce se cuvine reclamantei și fraților acesteia ținând cont de folosința actuală. Pârâta reclamantă reconvențional a solicitat stabilirea în favoarea sa a dreptului de moștenire.
Pentru motivele care au fost arătate s-a stabilit calitatea de moștenitor al defuncților Șindreștean G. și Șindreștean M. a antecesorului reclamantei reconvențional și a fraților acesteia, Șindreștean Emanoil decedat la data de 01 iulie 2000. Acesta are calitatea de moștenitor al celor doi defuncți și moștenește cota de 1/5 parte și nu reclamanta reconvențional și pârâții de rând 6 -7 astfel încât dreptul nu poate fi stabilit în patrimoniul acestora. Pentru aceste motive, cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențional P.
N. a fost respinsă.
Cu privire la cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențional M. M. și însușită de pârâta T. D.: prin această cerere s- a solicitat partajarea cu privire la cota de 1/5 parte și înscrierea dreptului de proprietate în CF. Pentru motivele care au fost deja arătate, cererea a fost admisă cu privire la partajare și a fost respinsă cu privire la înscrierea în cartea funciară.
Potrivit raportului de expertiză topografică terenul care a fost propus pentru pârâta D. D. și care se află în folosința acesteia are caracter de loc înfundat, și accesul se realizează peste lotul nr II (terenul identificat ca obiect al antecontractului de vânzare cumpărare) prin spatele construcțiilor aflate în posesia reclamanților P. (f. 255). Expertul a stabilit două variante pentru a asigura accesul pârâtei D. D. la terenul folosit de aceasta: traseul A-B prin locul pe care se realizează și în prezent accesul, inconvenientul constând în faptul că această variantă de acces se face prin curtea reclamanților P. care ar avea astfel împărțită proprietatea în două de drumul de acces. O altă
variantă de trecere a fost propusă pe traseul E-F-B singurul inconvenient este că acest traseu este practicabil numai cu piciorul. Această variantă ar degreva curtea reclamanților de un drum de acces.
Cererea formulată de pârâta reclamantă reconvențional D. D. este o cerere de stabilire a unui drum de servitute în sensul dispozițiilor art 576 cod civil.
Potrivit art 616 cod civil "proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona";. Terenul folosit de pârâta D. D. are caracter de loc înfundat, fiind necesară stabilirea unui drept de trecere peste terenul proprietatea reclamanților.
În temeiul art 618 cod civil s-a stabilit varianta de trecere "ce ar pricinui o mai puțină pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă"; respectiv pe traseul E-F-B stabilit prin expertiza tehnică în specialitatea topografie (f. 255, 259) și în temeiul art 20 și art 22 din Legea 7/1996 s-a dispus notarea servituții de trecere în cartea funciară în favoarea reclamantei reconvențional D. D. .
Pârâta reclamantă reconvențional D. D. a solicitat obligarea reclamanților la amenajarea drumul de acces la teren.
Potrivit art 630 cod civil exercitarea servituții de trecere implică pentru proprietarul imobilului dominant (terenul folosit de reclamanta reconvențional) dreptul de a face pe imobilul aservit toate lucrările necesare unei bune utilizări a servituții. Prin urmare, obligația de amenajare a drumului de servitute (a drumului de acces așa cum solicită reclamanta reconvențional) îi revine pârâtei reclamantă reconvențional și nu reclamanților, proprietari ai fondului aservit (art 631 cod civil). Proprietarul fondului aservit nu poate fi obligat de a face lucrările de amenajare a servituții de trecere sau de a întreține un traseu de servitute, proprietarul fondului aservit (reclamanții) nu au decât obligația de a avea o atitudine pasivă, de a nu face nimic de natură a împiedica sau stânjeni folosirea servituții de trecere (căii de acces).
Prin urmare, în temeiul art 630- art 631 cod civil cererea formulată de pârâta reclamantă reconvențional de obligare a reclamanților P. la amenajarea drumului de acces la teren a fost respinsă.
În temeiul art 246 cod procedură civilă a luat act de renunțarea pârâtei reclamantă reconvențional la excepția lipsei de interes a acțiunii.
În temeiul art 274 și art 276 cod procedură civilă pârâții reclamanți reconvențional au fost obligați la plata către reclamanții P. a sumei de 1270 lei cu titlu de cheltuieli de judecată proporțional cu pretențiile admise, urmând ca celelalte cheltuieli de judecată să fie compensate. Reclamanții au justificat efectuarea sumei de 4120 lei reprezentând cheltuieli de judecată (taxă judiciară timbru, timbru judiciar, onorariu avocat, onorariu expert), pârâta D. D. a justificat suma de 430,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară
timbru, timbru judiciar, onorariu expert) și a solicitat compensarea în totalitate a cheltuielilor de judecată.
Împotriva sentinței civile nr. 1629/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, în termenul prevăzut de art. 284 Cod procedură civilă 1865, au formulat apel apelanta-pârâtă D. D. și apelanții- reclamanți P. A. și P. Erszebet I. .
Prin apelul formulat de către apelanta D. D., aceasta a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate, în principal solicitând a se stabili servitutea de trecere peste terenul ce a revenit reclamanților pe traseul A-B al raportului de expertiza intocmit de către dl. expert A. A. și în subsidiar, a solicitat stabilirea unei servituți de trecere la terenul ce a revenit pârâtei, lotul nr. III in suprafața de 3220 mp, peste terenul ce a revenit paratului Sindrestean G. (reclamanților P. ), respectiv fondul aservit, lotul nr. I in varianta 2 pe traseul E - F - B a raportului de expertiza intocmit de dl. expert A. A., cu obligarea corelativa a reclamanților de a amenaja un drum de acces la teren pe cheltuiala acestora, conform standardelor expertizei d-lui expert Duma G., urmând ca, până la amenajarea corespunzător expertizei si standardelor arătate de expert, pârâta
D. D. sa treacă peste terenul reclamanților, conform variantei 1, pe traseul A-B din raportul de expertiza întocmit de dl. expert A. A., conform înțelegerii intervenite la fata locului intre reclamanți și pârâta D. D., înțelegere la care s-a ajuns pe parcursul procesului.
Apelanta-pârâtă D. D. solicită să se admită si cererea sa reconvențională, în sensul înscrierii dreptului de proprietate al pârâtei D. D. cu privire la suprafața de teren de 3220 mp in cartea funciară, cu titlu de drept partaj, conform planului de amplasament si delimitare intocmit de dl. exp. A.
A., plan care să facă parte integranta din sentință și compensarea in totalitate a cheltuielilor de judecata in fața instanței de fond. Apelanta a solicitat cheltuieli de judecata in apel, numai in caz de opunere.
În motivele de apel, apelanta a arătat următoarele: Judecătoria Baia Mare a admis acțiunea reclamanților, a sistat starea de indiviziune dintre proprietarii tabulari, a stabilit masa succesorala rămasa după defuncții Sindrestean, a validat vânzarea-cumpărarea intervenita intre reclamanți si paratul Sindrestean G., tocmai in considerarea faptului ca toți pârâții intr- un final au fost de acord cu aceasta cerere de validare, renunțând să mai aibă vreo pretenție din casa de locuit vreun moștenitor.
Daca la început părțile au avut pretenții reciproce, pe parcursul procesului si cu ocazia deplasării instanței la fata locului, toate părțile au convenit să se ajungă la o înțelegere pentru a nu se dispune stabilirea unei căi de acces peste terenul deja folosit de aceștia pe aliniamentul A-B, cu toate că înainte, pe acest traseu s-a circulat.
Reclamanții si-au asumat riscul cumpărând un imobil in întregime deși vânzătorul-promitent nu era proprietarul bunului în întregime, fiind insă de acord toți comoștenitorii să accepte vânzarea făcuta de Șindrestean G. .
Pârâta D., după ce s-a mers la fata locului, a acceptat ca reclamanții sa amenajeze o cale de acces corespunzătoare variantei a II-a pe traseul E-F-B, urmând ca aceștia sa construiască un drum cu costurile stabilite de dl. ing. Duma G., care sa corespunda in totalitate cerințelor arătate de acest expert.
Apelanta a acceptat această variantă II, dar cu obligarea reclamanților la amenajarea căii de acces, corespunzătoare expertizei în construcții.
Pentru ca reclamanții să fie conștienți și responsabili în executarea și amenajarea drumului pentru mijloace auto ușoare (inclusiv cu atelaj auto încărcat cu materiale de construcții si lemne de foc) se impune ca pana la finalizarea drumului sa fie stabilita varianta 1 (pe traseul A-B) ca si cale de acces, deoarece reclamanții consideră că fac o favoare permițând apelantei accesul prin curtea lor, existând o stare tensionata intre parați (cu toate ca așa se circula, tot in varianta 1 și când au cumpărat reclamanții), dar si de zeci de ani.
În această modalitate sunt motivați si reclamanții să amenajeze drumul cât mai repede. În această variantă costurile minime pe un singur fir sunt de aprox. 20.000 lei, respectiv 19.305 lei daca se execută în regie proprie sau
23.166 lei dacă se execută în antrepriză.
Instanța fondului, deși pârâta D. D. a fost de bună credința, i-a creat o situație extrem de gravă, de împovărătoare acesteia.
Instanța fondului a obligat-o pe aceasta să își amenajeze calea de acces, din propriile resurse, nu așa cum părțile s-au înțeles.
Tocmai datorită înțelegerii ivite intre reclamanți și pârâtă, aceasta a fost de acord cu stabilirea servituții pe traseul E-F-B, condiționat însă de amenajarea drumului de către reclamanți.
Niciodată pârâta D. D. nu ar fost altfel de acord să își creeze o situație cu mult mai grea, să renunțe la partea ei de bani ce i s-ar fi cuvenit din casă și tot ea să își amenajeze o cale de acces extrem de costisitoare in care sa investească cel puțin 20.000 lei.
Reclamanții nu au fost de acord cu suma pe care aceștia ar fi trebuit să o investească în amenajarea drumului in urma primului raport de expertiza, de aceea s-a încuviințat o a doua expertiza.
Pentru aceste motive apelanta solicită să se admită apelul, să se schimbe sentința atacată în sensul celor arătate in petitul motivelor de apel, ținând cont de înțelegerea părților.
Apelanta critică faptul că nu înțelege din ce motive s-a respins înscrierea dreptului său de proprietate in CF ca de altfel și a celorlalte părți, ori apelanta dorește la rândul său și intabularea terenului care i-a revenit in urma partajului în suprafață de 3220 mp .
Apelanta formulase la data de 28 iunie 2006 și cerere reconvențională. Ceruse inițial și sulta din casa, dar a renunțat la acest petit menținându-se insa cererea privind intabularea dreptului de proprietate asupra terenului ce i-a revenit in urma partajului.
Instanța a respins acest capăt de cerere cu motivarea că planul de amplasament și delimitare nu respecta cotele de proprietate, ori toate părțile din proces au fost de acord ca partajul si respectiv planul de amplasament si delimitare să se facă ținând cont de modul de folosință al terenului, folosință care exista de zeci de ani, nici una din părți nedorind un alt mod de partaj.
Nimic nu împiedica instanța să ia act de înțelegerea dintre părți și să dispună partajul conform folosinței și nu cotelor de proprietate din CF.
Din acest motiv consideră că este admisibil și acest capăt de apel.
În drept, apelanta a invocat dispozițiile art. 294, art. 297 și următoarele Cod procedură civilă.
Prin cererea de apel formulată de către apelanții P. A. și P. Erszebet I., acești apelanți au solicitat admiterea apelului declarat, schimbarea în parte a sentinței civile atacate, în sensul admiterii in tot a acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, și in ceea ce privește petitele prin care s-a solicitat a se constata că prin convenția intitulata "Declarație" încheiata la_ între defuncta Sindrestean M. și S. G. a intervenit un contract de întreținere având ca obiect casa de locuit situata in N. nr. 142 si cota parte a defunctei din terenul înscris in CF 51 - N. și a dispune validarea acestui contract de întreținere și intabularea succesiva a dreptului de proprietate cu titlu de drept întreținere și cumpărare pe numele pârâtului Șindrestrean G., iar ulterior pe numele reclamanților cu titlu de drept cumpărare, în baza convențiilor amintite; obligarea pârâților - reclamanți reconvențional la plata diferenței ce rezultă după compensare intr-un cuantum mai mare, învederând cuantumul total al cheltuielilor la suma de 4.740 lei din care taxe de timbru si cheltuieli cu expertizele = 2.540 lei si onorar avocat pentru ambele delegații =
2.240 lei, si împrejurarea ca pe de o parte ca toate costurile operațiunii de ieșire din indiviziune (taxe de timbru, expertiza) au fost suportate exclusiv de reclamanți; iar onorările avocat urmează a fi compensate raportata la dispozițiile art.276 Cod pr. civilă.
În motivele de apel, apelanții au arătat următoarele: reclamanții au încheiat un act sub semnătura privată privind vânzarea - cumpărarea imobilului în suprafață de 3151 mp teren si casa bătrâneasca situate in sat N. la nr. de casa 142, teren înscris în CF N., de la pârâtul, chemat in judecata - Șindrestrean G. .
Cu privire la acest imobil, anterior, Șindrestrean G. a încheiat un contract de întreținere cu Șindrestrean M., privind cota ce i se cuvenea acesteia din imobilul în discuție.
Instanța ia act că apelanții au dovedit încheierea actului (actelor) prin convențiile depuse la dosar, recunoscute de pârâți, care nu s-au opus admiterii
acțiunii în ceea ce privește validarea convențiilor tuturor sub semnătura privată, recunoscând inclusiv faptul că reclamanții și-au îndeplinit obligația de plata a prețului și sunt în posesia și folosința imobilelor de la încheierea convențiilor de vânzare-cumpărare.
In ceea ce privește contractul de întreținere, nu se poate pune problema respingerii cererii pe considerentul ca s-ar contraveni înțelegerii părților din prezenta cauza, atât timp cât, faptul ca pârâții nu s-au opus admiterii acțiunii nu înlătura pe de o parte efectele unui contract sinalagmatic încheiat, iar pe de alta parte înțelegerea nu contravine situației juridice create.
Instanța pierde din vedere că nu doar terenul constituie obiect al contractului ci și casa. Or cu atât mai mult apelanții susțin că respingerea cererii în pofida întrunirii condițiilor legale, face ca hotărârea sa fie dată cu încălcarea sau aplicarea greșita a legii.
Contractele de vânzare-cumpărare amintite, nesusceptibile de a translata proprietatea, întrucât nu au fost încheiate în forma autentica impuse de lege, sunt valabile ca antecontracte, ce au dat naștere unor obligații de a face, respectiv de a perfecta contractul prin încheierea unui act autentic notarial.
In executarea obligației, apelanții au formulat prezenta acțiune, solicitând instanței a pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic notarial, validând convențiile și dispunând înscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate în favoarea lui Șindrestrean G., iar apoi in favoarea reclamanților.
În ceea ce privește cheltuielile de judecata, apelanții apreciază că instanța a dispus acordarea unor cheltuieli prea mici în favoarea reclamanților, compensând intr-o măsura prea mare cheltuielile de judecata.
La data de_, apelanții-intimați P. A. și P. Erszebet I. au depus întâmpinare la apelul declarat de către apelanta-pârâtă D. D., solicitând respingerea ca nefondat a acestui apel.
În motivarea întâmpinării, apelanții-intimați au arătat că: apelanta a solicitat prin cererea de apel ca instanța "sa dispună stabilirea unei servituți de trecere la terenul ce a aparținut paratei peste terenul ce a revenit reclamanților"; ceea ce constituie o cerere nouă, formulată în apel.
Modificarea cadrului procesual, indiscutabil, prin prisma dispozițiilor art. 294 al.1 nu poate fi făcută în acest stadiu procesual.
Pârâta nu numai ca nu a solicitat printr-o cerere reconvenționala o servitute de trecere, dar a precizat în mod expres că "nu trebuie cerută distinct o servitute de trecere.";
O cerere noua, deopotrivă inadmisibila este și solicitarea ca "până la amenajarea corespunzător expertizei și standardelor arătate de dl. Duma Gh., pârâta D. D. să treacă peste terenul reclamanților";.
Nu numai că acest petit al cererii de apel constituie o cerere nouă, dar este și lipsită de temei legal.
Care ar putea constitui temeiul unei atare cereri prin care până la amenajarea unei servituți pe un traseu sa se poată folosi un alt traseu. Ar contraveni însăși principiului servituții și modalității în care o anumită cale de acces este stabilita asupra fondului dominat.
De altfel accesul pe traseul E-F-B este posibil a se realiza și în prezent (cu mențiunea că oricum accesul auto nu se poate realiza din drumul public și până la punctul E).
Este lipsit de temei ca reclamanții să amenajeze, și mai mult la un anumit standard, aspect de altfel nesolicitat vreodată reconvențional, drumul de acces pe aliniamentul E-F-B.
Amenajarea unei servituți de trecere nu poate cădea în sarcina proprietarului fondului dominat, interesul amenajării unei atare cai de acces revenind proprietarului fondului dominant.
Expertiza nu a fost menită și instanța nici nu a impus pârâtei D. să efectueze anumite lucrări de amenajare a drumului sau să cheltuiască o anumită sumă de bani (20.000 lei) în acest sens, ci doar a vizat a se analiza dacă o atare lucrare de amenajare este realizabilă și daca poate fi folosită aceasta cale de acces, ceea ce a și conchis (în sens afirmativ).
In ceea ce privește intabularea dreptului de proprietate cu privire la lotul atribuit, apelanții lasă la aprecierea instanței.
Ceilalți intimați nu au depus întâmpinare.
În ședința publică din_, intimata T. D. a învederat instanței că lasă la aprecierea instanței soluționarea apelurilor.
Intimatul Șindreștean G. a învederat instanței că solicită instanței respingerea apelului reclamanților P. A., P. Erszebet I. și admiterea apelului pârâtei D. D., fără cheltuieli de judecată.
În probațiune, în temeiul art. 295 alin.1 Cod procedură civilă, instanța de apel a încuviințat și administrat proba cu interogatoriul reclamanților, probă solicitată prin cererea de apel, răspunsurile acestora la interogatoriu fiind consemnate cu respectarea dispozițiilor art. 218 și următoarele Cod procedură civilă 1865, coroborate cu art. 298 Cod procedură civilă 1865.
În ceea ce privește proba cu cercetarea la fața locului, solicitată de apelanta-pârâtă D. D. prin notele de ședință depuse pentru termenul de judecată din_ și reiterată în ședința publică din_, tribunalul, apreciind că nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 295 alin.2 și art. 292 alin.1 Cod procedură civilă, a respins administrarea probei cu cercetarea la fața locului în apel.
T. a reținut că prima instanță a încuviințat și administrat proba cu cercetarea la fața locului, procesul verbal întocmit de prima instanță conform art. 216 Cod procedură civilă aflându-se la fila 349 din dosarul primei instanțe. Apelanta-pârâtă a solicitat efectuarea unei noi cercetări la fața locului motivat de faptul că judecătorul care s-a deplasat la fața locului nu este unul și același cu judecătorul care a pronunțat sentința atacată. Această împrejurare
însă nu se constituie într-o încălcare a principiului continuității, cum în mod eronat a reținut apelanta-pârâtă.
În cauză hotărârea atacată a fost pronunțată de același judecător în fața căruia părțile au pus concluzii pe fondul cauzei: filele 669, 670, 671, 672-674 din dosarul primei instanțe, vol.II.
Procesul verbal de cercetare la fața locului a fost întocmit la data de_ și atașat la dosar pentru termenul de judecată din_ . Apelanta-pârâtă nu a ridicat nicio obiecție cu privire la administrarea probei cu cercetarea la fața locului nici în ședința publică din_ - fila 373 din dosarul primei instanțe, vol.I și nici la termenele ulterioare.
Împrejurarea că judecătorul care a întocmit procesul verbal de cercetare la fața locului aflat la fila 349 din dosarul primei instanțe vol.I, a promovat la Tribunalul Maramureș începând cu data de_, fiind înlocuit cu un alt judecător - fila 433 din dosarul primei instanțe vol.I - conform Hotărârii Colegiului de Conducere al Judecătoriei B. M. nr. 14/2010, nu reclamă refacerea probelor administrate în dosar până la data de_, respectiv o nouă cercetare la fața locului.
Așa fiind, tribunalul a respins cererea de efectuare a unei noi cercetări la fața locului ca nefiind o probă pertinentă, concludentă și utilă cauzei, raportat și la dispozițiile art. 295 alin.2 și art. 292 alin.1 Cod procedură civilă.
Analizând sentința civilă nr. 1629/_ a Judecătoriei B. M., prin prisma motivelor de apel formulate prin cele două cereri de apel și în considerarea dispozițiilor art. 295 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
În ceea ce privește apelul declarat de apelanții-reclamanți P. A. și
P. Erszebet I., tribunalul constată că aceștia au formulat critici nefondate la adresa sentinței atacate.
Reclamanții P. A. și P. Erszebet I. au formulat o acțiune oblică, solicitând dezbaterea succesiunilor succesive urmare decesului defuncților Șindreștean N., decedat în 1958 și Șindreștean M., decedată în 1992, antecesorii pârâților, motivat de faptul că, în data de_, reclamanții au încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare cu unul dintre moștenitorii celor doi defuncți, pârâtul Șindreștean G. și au solicitat, pe cale de acțiune oblică, "validarea"; contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată, încheiat la data de_ între reclamanți, în calitate de cumpărători și pârâtul Șindreștean G., în calitate de promitent-vânzător, respectiv pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul cuprins în CF nr. 51 N., sub numerele topografice 8, 10/3, 11/5, 12/8, în suprafață de 3151 mp și o casă bătrânească nelocuibilă.
În motivarea acțiunii introductive de instanță, reclamanții au arătat că au cumpărat prin act sub semnătură privată imobilele mai sus descrise, au intrat în posesia acestora de la data încheierii actului sub semnătură privată, urmând a se întabula după dezbaterea masei succesorale. Deoarece comoștenitorii
vânzătorului nu au putut sau nu au dorit să suporte cheltuielile unui partaj, reclamanții au formulat această acțiune oblică, prin care solicită ieșirea din indiviziune a vânzătorului, debitorul obligației de a face, pentru a-și clarifica situația juridică a terenului cumpărat.
În cuprinsul motivării în fapt a acțiunii oblice, reclamanții afirmă că pârâții sunt moștenitorii celor doi defuncți și au solicitat partajul succesoral după cei doi defuncți pe cale oblică, pentru a putea obține o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul ce a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare încheiat cu unul dintre comoștenitorii celor doi defuncți, pârâtul Șindreștean G. .
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 974 Cod civil 1864, art. 6732, art. 6739Cod procedură civilă 1865, art. 1073 Cod civil 1864,
art. 274 Cod procedură civilă 1865.
După mai multe precizări de acțiune succesive vizând numărul și identitatea pârâților chemați în judecată în calitate de comoștenitori ai celor doi defuncți, la aproape un an de zile de la introducerea acțiunii, reclamanții depun o nouă precizare, respectiv o modificare a acțiunii, menținând toate petitele din acțiunea introductivă, prin modificare, solicitând: să se constate că, prin convenția intitulată "Declarație"; încheiată la data de_, între defuncta Șindreștean M. și pârâtul de rândul unu, Șindreștean G., a intervenit un contract de întreținere, având ca obiect casa de locuit situată în N., nr. 142 și cota parte a defunctei din terenul înscris în CF 51 N. ; să se dispună validarea acestui contract de întreținere; să se dispună întabularea succesivă a dreptului de proprietate astfel dobândit, cu titlu de drept întreținere, pe numele pârâtului Șindreștean G., iar ulterior pe numele reclamanților, cu titlul drept cumpărare, în baza contractului de vânzare-cumpărare a cărei validare o cer prin acțiunea introductivă de instanță.
Este vorba de înscrisul numit "declarație";, depus la dosar la fila 76 în vol.I.
În acest înscris se menționează că numita Șindreștean M. lasă moștenire fiului său Șindreștean G. averea sa pentru îngrijire și
înmormântare iar frații lui Șindreștean G. prezenți, nu însă toți frații
pe care îi are Șindreștean G., sunt de acord.
Se mai menționează faptul că averea Mariei Șindreștean constă din casă și jumătate din grădină-fila 76 din dosarul de fond-vol.I.
Acest înscris nu este scris de Șindreștean M., deci nu poate
valora testament olograf, nici nu s-a susținut aceasta, pentru că din analiza actului de la fila 76, în mod evident se desprinde concluzia că nu sunt întrunite cerințele legii pentru ca acest înscris să fie calificat drept un testament olograf.
Înscrisul numit "declarație"; nu poate fi calificat nici drept un partaj de ascendent, pentru că, din nou, nu sunt îndeplinite cerințele legii. Din cuprinsul actului rezultă că acesta nu a fost semnat decât de o parte dintre moștenitori, care au fost de față.
Reclamanții susțin în mod eronat că înscrisul numit "declarație"; ar putea fi interpretat drept un contract de întreținere.
În ceea ce privește interpretarea actului, trebuie reținut că regulile
generale și cele speciale de interpretare a contractelor, prevăzute de Codul civil 1864, la art. 970, art. 975-985, sunt interdependente și, trebuie aplicate concomitent în fiecare operație de determinare a înțelesului contractului.
Ceea ce Codul civil 1864 a urmărit prin prevederea menționată în art. 977 invocat de reclamanți, a fost sublinierea, ca element hotărâtor pentru definirea și interpretarea contractului, a rolului pe care îl are voința internă a părților, voința lor reală.
Interpretarea contractelor în conformitate cu voința reală a părților trebuie să aibă ca punct de sprijin voința juridică astfel cum aceasta este delimitată prin noțiunea de cauză a actului juridic. Voința reală trebuie
dovedită. Reclamanții nu au dovedit, în cazul înscrisului numit
"Declarație";, că voința reală este alta decât cea care s-a reușit a se
exprima prin cuvinte.
Or, în speță din probele administrate, nu s-a dovedit că înscrisul denumit "Declarație"; semnifică un contract de întreținere.
Martorul Jugan E. n, martor semnatar al înscrisului numit
"Declarație";, a învederat instanței că pârâtul Șindreștean G. "a deținut acele terenuri prin moștenire de la tatăl său și mama sa";. Acest martor a arătat că, de când era copil, știe că fiecare dintre copiii defuncților Șindreștean M. și Șindreștean N. foloseau câte o parcelă din terenul în litigiu, delimitate prin semne naturale de hotar - fila 83 din dosarul primei instanțe - vol.I.
Nici pârâtul Șindreștean G. nu a afirmat existența contractului de întreținere, aspect ce rezultă din coroborarea susținerilor acestuia pe parcursul procesului.
Pârâții, inclusiv Șindreștean G., au fost de acord cu privire la aspectele vizând: calitatea de moștenitor, cotele ce le revin din moștenirea după părinții acestora.
Reclamanții au solicitat prin acțiunea introductivă de instanță, pe cale oblică, partajul succesoral al celor doi defuncți, nerenunțând ulterior formulării modificării de acțiune vizând "validarea"; contractului de întreținere la niciunul dintre petitele inițiale, modificarea de acțiune veninând în contradicție cu acțiunea introductivă de instanță, atât sub aspectul petitelor cât și al motivării în fapt.
Așa fiind, tribunalul constată că în mod corect prima instanță a respins cererea reclamanților vizând "validarea"; contractului de întreținere, această cerere fiind nefondată.
Apelanții-reclamanți au criticat sentința și sub aspectul compensării cheltuielilor de judecată în maniera efectuată de către instanță, solicitând
obligarea pârâților-reclamanți-reconvențional la plata diferenței ce rezultă
după compensare într-un cuantum mai mare, fără a arăta însă acest cuantum, respectiv fără a arăta în concret de ce consideră că a greșit prima instanță efectuând compensarea.
Examinând actele și lucrările dosarului primei instanțe se remarcă
faptul că judecătoria a respectat dispozițiile art. 276 Cod procedură civilă și, raportat la conținutul cererilor și al apărărilor reciproce ale părților, raportat la poziția acestora față de cererile celorlalte părți, precum și la modul de soluționare al tuturor cererilor părților, a procedat la compensarea judiciară a cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.
Raportat la considerentele ce preced, în baza art. 296 Cod procedură civilă tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții-reclamanți
P. A. și P. Erszebet I. .
În ceea ce privește apelul declarat de apelanta-pârâtă reconvențional D.
D., sunt de reținut următoarele considerente:
Prima instanță a procedat la partajarea masei succesorale rămase după cei doi antecesori ai pârâților.
Judecătoria Baia Mare a admis acțiunea reclamanților, a sistat starea de indiviziune dintre proprietarii tabulari, a stabilit masa succesorala rămasa după defuncții Sindrestean, a validat vânzarea-cumpărarea intervenita intre reclamanți si paratul Sindrestean G., tocmai in considerarea faptului ca toți pârâții intr-un final au fost de acord cu această cerere de validare, renunțând să mai aibă vreo pretenție din casa de locuit vreun moștenitor.
Daca la început părțile au avut pretenții reciproce, pe parcursul procesului si cu ocazia deplasării instanței la fata locului toate părțile au convenit să se ajungă la o înțelegere pentru a nu se dispune stabilirea unei căi de acces peste terenul deja folosit de aceștia pe aliniamentul A-B, cu toate ca înainte pe acest traseu s-a circulat.
Reclamanții știau că Șindrestean G. nu era proprietarul imobilului, ci un comoștenitor. Toți comoștenitorii au fost de acord să accepte vânzarea făcută de Șindrestean G. .
Pârâta D., după ce s-a mers la fata locului, a acceptat ca reclamanții sa amenajeze o cale de acces corespunzătoare variantei a II-a pe traseul E-F-B, urmând ca aceștia sa construiască un drum cu costurile stabilite de dl. ing. Duma G., care sa corespunda in totalitate cerințelor arătate de acest expert.
Apelanta a acceptat această variantă II, dar cu obligarea reclamanților la amenajarea căii de acces, corespunzătoare expertizei în construcții.
În procesul verbal de cercetare la fața locului s-au reținut
următoarele:
"Reclamantul P. A. arată că în varianta 1 din expertiză nu poate să utilizeze în mod corespunzător terenul.
Pârâtul Șindreștean G. arată că trecerea din varianta 1 a fost
folosită și înainte de către părți.
Pârâta, arată că varianta propusă de reclamanți nu este momentan practicabilă.
Dl. expert A. A. arată că servitutea de trecere stabilită în varianta 2 din expertiză necesită amenajări, se impune a se pune umplutură, a se face un podeț, trebuie făcute trepte betonate și să se acopere acel șanț care desparte cele două proprietăți.
Reclamantul P. A. arată că este dispus să facă aceste amenajările pe care le-a enumerat dl. expert pentru a se rezolva această situație conflictuală care durează de foarte mult timp.
Instanța observă că drumul de trecere în varianta nr. 2 din expertiză nu este practicabil, necesitând amenajări, impunându-se introducerea în cauză a unui expert specialist în materia drumuri care să arate în concret ce amenajări trebuiesc efectuate pentru ca drumul să devină practicabil.";
Reclamanta a solicitat la cuvântul pe fond și respectiv prin
concluziile scrise aflate la fila 640 din dosarul primei instanțe vol.II, varianta E-F-B cu obligarea corelativă a reclamanților de a amenaja drumul de acces pe cheltuiala acestora, la standardele prevăzute de expertiza întocmită de expert Duma G., solicitând ca, până la amenajarea drumului de acces să se aibă în vedere varianta A-B - fila 640 vol.II.
Așa fiind, în mod eronat se afirmă de către apelanții-reclamanți în apel că apelanta-pârâtă-reclamantă reconvențional ar fi formulat cereri noi în apel.
Înțelesul sintagmei "cereri noi în apel"; este cel prevăzut de art. 294
Cod procedură civilă și se referă la cereri care nu au fost formulate și asupra cărora nu s-a pronunțat prima instanță în niciun fel.
Or, în speță, apelanta-pârâtă-reclamantă reconvențional a arătat,
pe tot parcursul procesului că solicită o cale de acces la lotul de teren ce i se va atribui în urma partajului.
Apelanta-pârâtă-reclamantă reconvențional D. D. a fost de acord cu modalitatea de partaj propusă de reclamanții-promitenți
cumpărători ai imobilelor casă și teren ce intră în masa succesorală la care au vocație toți pârâții în calitate de comoștenitori, a fost de acord ca
imobilele obiect al antecontractului de vânzare-cumpărare să intre în lotul promitentului vânzător Șindreștean G., fără sultă, dar a solicitat
ca lotul său să fie prevăzut cu cale de acces.
Niciuna dintre părți nu a atacat sentința civilă nr. 1629/_ sub aspectul formării, al configurării loturilor.
În apel, se impune respectarea regulilor: Tantum devolutum
quantum apellatum, Tantum devolutum quantum judicatum. Instanța de apel este chemată să verifice legalitatea și temeinicia sentinței numai în limitele criticilor formulate prin motivele de apel.
Este de principiu că atunci când se procedează la efectuarea partajului de terenuri, loturile atribuite părților trebuie alcătuite în așa fel încât să nu se creeze locuri înfundate. Loturile trebuie prevăzute cu cale de acces.
Reclamanții au recunoscut la interogatoriul administrat în fața instanței de apel că, la momentul "cumpărării"; terenului de la pârâtul Șindreștean G. și a casei, despre care în înscrisul sub semnătură privată se menționează că este nelocuită și a terenului au știut că aceste
imobile nu constituie proprietatea exclusivă a acestuia, ci aparțin mai multor coproprietari, printre care și apelanta D. D. - filele 65, 67 dosar în apel.
Reclamanții au recunoscut la interogatorii că lotul atribuit prin
sentință apelantei D. D. are caracter de loc înfundat. De asemenea, reclamanții au recunoscut că apelanta circula prin curtea ce a făcut obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare, a cărei validare o solicită prin această acțiune oblică.
Reclamanții nu au mai recunoscut că au fost de acord să amenajeze calea de acces în varianta E-F-B, însă susținerile
reclamanților sunt consemnate în procesul verbal de cercetare la fața locului, care are valoare de act autentic.
Apelanta-pârâtă-reclamantă reconvențional, după cercetarea la fața locului, a fost de acord cu amenajarea căii de acces pe traseul E-F- B și în considerarea înțelegerii consemnate în procesul verbal de cercetare la fața locului a pus concluzii pe fond de maniera arătată.
Ulterior, reclamanții nu au mai recunoscut termenii înțelegerii și au susținut că apelanta formulează cereri noi în apel.
În realitate, apelanta a susținut pe tot parcursul procesului că este
de acord cu atribuirea imobilelor în litigiu în lotul pârâtului
Șindrestean G. și validarea convenției de vânzare-cumpărare, cu condiția asigurării căii de acces la lotul său de teren.
Având în vedere cererea apelantei-pârâte-reclamante
reconvențional la cuvântul pe fond, astfel cum aceasta rezultă din filele 640, 646, 669 din vol.II al dosarului primei instanțe, precum și constatările expertizelor efectuate, ținând seama de poziția părților cu privire la aspectele vizând calea de acces ce se impune a fi stabilită cu ocazia partajului, lotului de teren atribuit pârâtei-reclamante- reconvențional D. D., reclamanții vor fi obligați la amenajarea drumului de acces conform înțelegerii consemnate în procesul verbal de
cercetare la fața locului, respectiv conform standardelor arătate în
expertiza întocmită de expertul Duma.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr.7/1996 în formularea în vigoare la momentul începerii procesului, tribunalul va dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al apelantei asupra suprafeței de teren atribuită la partaj.
Critica din motivele de apel vizând cheltuielile de judecată nu este întemeiată.
Atunci când prima instanță a procedat la compensarea judiciară a
cheltuielilor de judecată, a respectat dispozițiile art. 276 Cod procedură civilă 1865 și a ținut seama de cheltuielile de judecată efectuate de părți, de modul de soluționare al tuturor cererilor părților, de apărările acestora reținute întemeiate de instanță, de poziția părților în raport de celelalte cereri.
Raportat la considerentele mai sus expuse, tribunalul va admite în parte apelul declarat de apelanta-pârâtă-reclamantă reconvențional și va
schimba în parte sentința atacată în sensul că: va stabili calea de acces la terenul atribuit în urma partajului apelantei D. D., în suprafață de 3220 mp, reprezentat de lotul III din expertiza tehnică-judiciară întocmită de expert
A. A., peste lotul nr.I, în varianta 2 descrisă în lucrarea de expertiză efectuată de expert A. A., pe traseul E-F-B, cu obligarea corelativă a reclamanților de a amenaja drumul de acces pe cheltuiala acestora, conform standardelor prevăzute în expertiza întocmită de expert Duma G., urmând ca până la amenajarea drumului de acces de către reclamanți, calea de acces la terenul pârâtei D. D. să fie stabilită conform variantei 1 pe traseul A-B din raportul de expertiză întocmit de expert A. A. . Va admite cererea pârâtei-reclamante-reconvențional D. D. având ca obiect înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 3220 mp, lotul III, atribuit în urma partajului, conform planului de amplasament și delimitare întocmit de expert A. A. . Va menține restul dispozițiilor sentinței civile nr. 1629/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, având în vedere modul de soluționare a celor două cereri de apel, apelanții-reclamanți vor fi obligați la plata către apelanta-pârâtă de cheltuieli de judecată parțiale în apel
reprezentând parte din onorariul de avocat justificat cu delegația și chitanțele depuse la dosar, în raport cu pretențiile admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de către apelanta-pârâtă-reclamantă- reconvențional D. D., domiciliată în satul N., nr. 143, oraș Tăuții Măgherăuș, jud. M., împotriva sentinței civile nr.1629/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, pe care o schimbă în parte în sensul că: Stabilește calea de acces la terenul atribuit în urma partajului apelantei D. D., în suprafață de 3220 mp, reprezentat de lotul III din expertiza tehnică-judiciară întocmită de expert A. A., peste lotul nr.I, în varianta 2 descrisă în lucrarea de expertiză efectuată de expert A. A., pe traseul E-F-B, cu obligarea corelativă a reclamanților de a amenaja drumul de acces pe cheltuiala acestora, conform standardelor prevăzute în expertiza întocmită de expert Duma G., urmând ca până la amenajarea drumului de acces de către reclamanți, calea de acces la terenul pârâtei D. D. să fie stabilită conform variantei 1 pe traseul A-B din raportul de expertiză întocmit de expert A. A. .
Admite cererea pârâtei-reclamante-reconvențional D. D. având ca obiect înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 3220 mp, lotul III, atribuit în urma partajului, conform planului de amplasament și delimitare întocmit de expert A. A. .
Menține restul dispozițiilor sentinței civile nr. 1629/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, care nu contravin prezentei decizii.
Respinge apelul declarat de către apelanții P. A. și P. Erszebet
I., domiciliați în N. nr. 142, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 1629/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă pe apelanții-intimați P. A. și P. Erszebet I. la plata către apelanta D. D. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE | J. ECĂTOR | GREFIER | |||
Ț. D. | P. G. | G. | B. | D. |
Red.Ț.D./_ | ||
T.red.B.D./_ | ||
15 ex. | ||
J. ecător la fond:A. | A. | R. |
| ← Decizia civilă nr. 3394/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 1154/2013. succesiune → |
|---|
