Decizia civilă nr. 244/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 244/R/2013 Ședința publică din data de 24 mai 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: B. I. S., judecător
JUDECĂTOR: S. I. JUDECĂTOR: B. M. L.
GREFIER: E. M. - M.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de reclamanta S. T. împotriva sentinței civile nr. 545/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care :
Se constată că reclamanta-recurentă S. T. a solicitat judecarea cauzei și în
lipsă.
De asemenea, se constată că s-a depus chitanța privind achitarea sumei de 4 lei,
reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,30 lei.
Tribunalul constată că recursul declarat de reclamanta S. T. este în termen formulat, motivat, comunicat și este legal timbrat.
Nemaifiind alte cereri prealabile soluționării recursului de formulat, tribunalul dispune dezbaterea recursului, după care reține pricina în pronunțare.
Deliberând constată:
T R I B U N A L U L
Prin Sentința civilă nr. 545/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, s-a admis excepția netimbrării cererii de chemare în judecată invocată din oficiu, și în consecință s-a anulat ca netimbrată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S. T., împotriva pârâtei O. M. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii.
Instanța a reținut că taxa de timbru calculată potrivit dispozițiilor legale în materie nu a încălcat accesul reclamantei la justiție, iar aceasta deține bunuri care pot aduce venituri suplimentare față de veniturile declarate ca realizate sau care pot fi valorificate pentru achitarea taxelor prevăzute de lege.
Față de cele mai sus, instanța a apreciat că excepția netimbrării invocată din oficiu în cauză a fost întemeiată, având în vedere faptul că reclamanta a fost citată cu mențiunea de a achita taxa de timbru în valoare de 4288,8 lei și timbru judiciar în valoare de 10,6 lei, iar cererea de acordare de ajutor public judiciar a fost respinsă irevocabil, astfel că a admis-o și pe cale de consecință a anulat acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamanta S. T., solicitând admiterea recursului în baza dispozițiilor art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond.
În motivare s-a arătat că în fapt, sentința atacată este netemeinică și nelegală sub aspectul modalității de soluționare a excepției netimbrării cererii de chemare în judecată.
Recurenta a menționat că, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 2 din Constituția României, atunci când între reglementările de drept intern și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte există neconcordanțe, se aplică cu prioritate reglementările internaționale.
În speță, recurenta a arătat că aplicarea de către judecătorul fondului a Legii taxei de timbru nr. 146/1997 a dus la încălcarea dreptului fundamental al acesteia de acces liber la justiție, prevăzut de art. 6 alin. 1 din Convenție, apreciind că, în pofida normelor cuprinse în Legea nr. 146/1997, instanța de fond avea obligația de a verifica dacă taxa de timbru impusă de norma legală, raportată la veniturile acesteia, nu a fost de natură a limita accesul efectiv la justiție.
Recurenta a precizat că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în mai multe dosare pentru încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenție reținând că plata taxei de timbru a fost de natură a împiedica liberul acces la justiție (cauza R. en c/a România, cererea 38151/05, Hotărârea din_, cauza Beian c/a România, cererea 4113/03, Hotărârea din_, cauza Lungoei c/a România, cererea 62710/00, Hotărârea din_, cauza Sfrijan c/a România, cererea 20366/04, Hotărârea din_ ).
În speță, prin cererea de ajutor public judiciar și cererea de reexaminare și actele anexate acestora, recurenta a apreciat că a făcut dovada faptului că suportarea taxei de timbru în cadrul acestui proces a fost un cost prea mare pentru ea și familia acesteia, accesul recurentei la justiție fiind împiedicat.
Recurenta a precizat că instanțele care au soluționat cererea de ajutor public judiciar și cea de reexaminare au încălcat și legea română. Conform acesteia, în situația în care veniturile obținute sunt în cuantumul de 350 lei/lună/membru de familie, instanța avea obligația și nu posibilitatea de a acorda ajutorul judiciar solicitat. Reținerile din cele două încheieri fiind injuste și dovedind mai degrabă preocuparea pentru degrevarea rolului instanțelor, decât pentru soluționarea pe fond a unui litigiu real. Dacă soluționarea pe cale amiabilă a litigiului ar fi fost posibilă, recurenta a arătat că, cu siguranță s-ar fi prezentat la un notar public, într-o ambianță mai plăcută și cu costuri mai mici decât taxa de timbru.
Pârâta intimată O. M., legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat apărări scrise.
Tribunalul, examinând în baza prev. art. 304 și 3041Cod procedură civilă
hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, constată că aceasta este temeinică și legală, nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a hotărârii.
Recurenta S. T. a invocat faptul că prin anularea cererii de chemare în judecată raportat la neachitarea taxei judiciare de timbru, i s-a încălcat dreptul de acces la justiție garantat de art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Tribunalul reține însă că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Weissman contra României amintește că art. 6 § 1 din Convenție garantează fiecăruia dreptul ca o instanță să ia cunoștință despre orice contestație referitoare la drepturile sale și la obligațiile cu caracter civil. El consacră astfel un "drept la justiție";, adică de a sesiza un tribunal în materia civilă, iar acesta nu constituie decât un aspect. Totuși,
"dreptul la justiție"; nu este absolut. El se pretează la limitări pentru că el comandă, chiar prin natura sa, o reglementare din partea Statului, care are alegerea mijloacelor de a se ajunge la atingerea acestui scop. În această privință, Curtea amintește că ea nu a exclus niciodată posibilitatea ca interesele unei bune administrări a justiției să poată justifica impunerea unei restricții financiare în accesul unei persoane la justiție (cauzele Tolstoy - Miloslavski și Kreuz). Cu toată marja de apreciere de care dispune Statul în materie, Curtea subliniază că o limitare a accesului la justiție nu se împacă cu art. 6 § 1, decât dacă ea tinde către un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat.
În cazul de față instanța de fond a stabilit în sarcina reclamantei obligația de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 4.288,8 lei și timbru judiciar în valoare de 10,6 lei, calculul nefiind contestat de reclamantă. Tribunalul apreciază că, cuantumul taxei judiciare de timbru situat la nivelul a aproximativ două salarii medii brute pe anul 2012 (2.117 lei conform statisticii ANAF), nu poate fi considerat ca fiind excesiv sau disproporționat.
Reclamata a formulat în termen util și o cerere de ajutor public judiciar, dar solicitarea acesteia a fost respinsă de instanța de fond prin încheierea_, apreciindu-se că din actele dosarului rezultă că familia petentei se compune din trei persoane și realizează venituri de 350 lei pe membru de familie, în plus petenta are în patrimoniu mai multe terenuri agricole pe raza mun. Bistrița, peste 12.500 mp. cu destinația arabil sau fânețe, care pot aduce venituri sau pot fi valorificate în alt mod care să-i permită achitarea taxei de timbru fără a pune în pericol întreținerea sa și a familiei sale. Împotriva acestei încheieri a formulate cerere de reexaminare reclamanta, dar instanța a respins această cerere prin încheierea din_, întrucât nu s-a dovedit în cauză imposibilitatea de a face față cheltuielilor unui proces, fiind incidente și dispozițiile art. 16 alin. 2 din OUG nr. 51/2008.
Tribunalul reține că împotriva soluției de respingere a cererii de ajutor public judiciar, dispozițiile art. 15 din OUG nr. 51/2008 prevăd doar calea de atac a cererii de reexaminare, încheierea pronunțată în procedura reexaminării nefiind supusă nici unei căi de atac suplimentare. Astfel tribunalul reține că soluțiile pronunțate de instanțele de fond în procedura acordării ajutorului public judiciar, nu pot fi analizate de către instanța de control în cadrul recursului, soluția instanței fiind sub acest aspect irevocabilă.
Având în vedere cele arătate mai sus, apreciind că taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina reclamantei nu încalcă dreptul de acces la justiție al acesteia, raportat la neachitarea taxei stabilite de instanță, văzând si dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997, tribunalul în baza art.312 alin.1 teza II din codul de procedură civilă va respinge recursul declarat de reclamanta S. T., împotriva sentinței civile
nr. 545/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Bistrița, ca neîntemeiat.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanta S. T., cu domiciliul în S., nr. 254, jud. Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 545/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Bistrița, ca neîntemeiat.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
B. I. S. | S. | I. | B. | M. L. |
GREFIER
E. M. M.
Red/Dact:
BISz -_ / 2 ex
Jud. fond: C. M.
| ← Decizia civilă nr. 313/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 39/2013. succesiune → |
|---|
