Decizia civilă nr. 245/2013. Revendicare imobiliară
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVIL
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ Nr. 245
Ședința publică din 17 decembrie 2013
Completul compus din: Președinte: C. N. C. Judecător: H. I. D.
Grefier: H. V.
S-a luat în examinare apelul, declarat de apelanta pârâtă Bâjea M. , domiciliată în Z., str. C. nr. 4, Bl. T 159, sc. E, Et. 1, ap. 4, jud. Sălaj, împotriva Sentinței Civile nr. 753 din data de_, pronunțată de J. Ș. S.
, în dosar nr._ *, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentantul intimaților reclamanți: DS - M., D. I. și D. E. - av. M. Ovidiu, precum și apelanta pârâtă Bâjea M., lipsă fiind intimații reclamanți D.
- M., D. I. și D. E. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, potivit disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că părțile au termen dat în cunoștință.
anta pârâtă Bâjea M., depune la dosar la acest termen de judecată, întâmpinare de la filele 23,25.
Reprezentantul intimaților reclamanți av. M. Ovidiu, depune la dosar practică judiciară de la filele 26-30, precum și chitanța de la fila 31, reprezentând onorariu avocațial.
Reprezentantul intimaților reclamanți av. M. Ovidiu, solicită repunerea în discuție a căii de atac, respectiv recalificarea căii de atac a apelului în recurs.
Instanța respinge solicitarea formulată de către reprezentantul intimaților reclamanți de recalificare a căii de atac din apel în recurs, ca fiind inadmisibilă.
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au cereri de formulat. Nefiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat,
instanța, în baza art. 150 Cod procedură civilă, constată închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului formulat.
A. anta pârâtă, Bâjea M., arată că la efectuarea expertizei nu au fost luate în considerare semnele vechi de hotar, documentele cadastrale și că în proprietatea pe care o posedă nu deține nici măcar un centimetru din frontul stradal. Totodată, învederează instanței faptul că imobilul reclamanților a fost construit în mod abuziv pe linia de hotar, arătând că stă mărturie în acest sens, stâlpul de la poarta casei, iar de la stâlp nu există 60 de metri până la construcție. Mai arată apelanta pârâtă faptul că, aceasta nu locuiește permanent acolo, curtea este deschisă și nu i se pare firesc că reclamanții au pătruns pe proprietatea acesteia cu echipa de muncitori fără a li se da acordul. Mai arată faptul că este întreținător de familie și
nu poate suporta cheltuielile de judecată stabilite în sarcina sa. Solicită pe cale de consecință, desființarea și modificarea hotărârii nr. 753 din_ .
Reprezentantul intimaților reclamanți av. M. Ovidiu, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică. În susținere, arată că pârâta și-a construit o anexă, în cauză a fost efectuată o expertiză, nu au fost formulate obiectiuni, iar instanța de fond a dat câștig de cauză reclamanților. Solicită cheltuieli de judecată în apel.
Instanța, reține cauza în pronunțare.
T.
Prin Sentința civilă nr. 753 din 27 iunie 2013 a Judecătoriei Ș. S. a fost admisă acțiunea precizată formulată de către reclamanții DS -M., D.
I. și D. E., în contradictoriu cu pârâta B. M. . S-a stabilit linia de hotar dintre terenul reclamanților înscris în CF 51074 Ș. S. nr. Top. 1036/2/2 - casă, curte și grădină cu suprafața tabulară de 500 mp și terenul proprietatea pârâtei înscris în CF nr. 3671, nr. top. 1036/2/3 - casă, curte și grădină, cu suprafața tabulară de 500 mp, pe aliniamentul G-D din planul de situație întocmit în cauză de expertul Irimuș Mircea, raportul de expertiză inclus parte integrantă din hotărâre.
A fost obligată pârâta să lase în deplină proprietate și posesie în favoarea reclamanților suprafața de teren de 9 mp (marcată în anexa nr. 1 cu a-b-c-D-G-a) evidențiat în planul de situație anexat raportului de expertiză. Totodată, pârâta a fost obligată să-și ridice investiția imobilă executată pe terenul proprietatea reclamanților, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a sentinței.
A fost obligată pârâta la 1304 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamanților, precum și la plata către expertul Irimuș Mircea a onorariului pentru expertiză, în cuantum de 1400 lei,
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele: Reclamanții sunt proprietarii imobilului înscris în CF nr. 51074 Ș. S. ,
sub nr. cad. C1, top. 1036/2/2 constând în teren - curte și grădină în suprafață de 500 mp, și construcții - casă.
Pârâta este proprietara imobilului înscris în CF 51074, nr. top 1036/2/3, teren în suprafață de 509 mp.
Prin raportul de expertiză efectuat inițial în cauză, expertul Aionese N. a ajuns la concluzia că pârâții ocupă o suprafață de 9 mp din terenul aparținând reclamanților (filele 69-70), anexele edificate de către pârâți nu respectă distanța minimă legală față de linia de hotar, acestea fiind lipite de casa reclamanților.
Ca urmare a obiecțiunilor formulate de pârâta B. M. în recurs, în rejudecare s-a dispus efectuarea unui alt raport de expertiză de către un alt expert.
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză de către expertul Irimuș Mircea, s-au identificat imobilele teren aparținând reclamanților și pârâtei, s-au stabilit suprafețele acestora, vecinătățile, folosința faptică și s-a propus linia de hotar dintre cele două proprietăți cu respectarea lățimii de 14,50 ml pentru terenul pârâtei și cu restul lățimii existente, care este de 13,90 ml, pentru terenul reclamanților.
Deși a susținut că există semne vechi de hotar, pârâta nu a făcut dovada că există semne exterioare între proprietăți, semne care să nu fi fost modificate după data dobândirii proprietății de către reclamant.
Având în vedere aceste aspecte, văzând și dispozițiile art. 584 Cod Civil, care reglementează posibilitatea oricărui proprietar de a obliga pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa, prima instanță a apreciat ca fiind întemeiată cererea reclamaților, stabilind linia de hotar pe aliniamentul G-D din planul de situație anexă la raportul de expertiză.
Totodată, prima instanță a apreciat că în speță sunt întrunite toate condițiile pentru admiterea acțiunii în revendicare, în baza art. 480 Cod civil. Instanța a ajuns la această concluzie având în vedere conținutul celor două lucrări de specialitate efectuate în cauză. La fel ca și primul expert, expertul Irimuș Mircea a concluzionat că în spatele edificatelor reclamanților, pe toată lungimea "mejdiei"; comune dintre cele două proprietăți învecinate - există o suprafață de 9 mp (marcată în anexa nr. 1 cu a-b-c-D-G-a), pe care pârâta o ocupă din terenul reclamanților - unde sunt ridicate două anexe și sunt depozitate tot felul de materiale.
În consecință, pârâta a fost obligată să lase în deplină proprietate și posesie în favoarea reclamanților suprafața de teren de 9 mp (marcată în anexa nr. 1 cu a-b- c-D-G-a) evidențiat în planul de situație anexat raportului de expertiză, precum și să-și ridice investiția imobilă executată pe terenul proprietatea reclamanților, stabilindu-se ca termen de executare a obligației 30 de zile de la data rămânerii definitive a sentinței.
În condițiile art. 274 c.p.civ., instanța a obligat pârâta la 1304 lei cheltuieli de judecată către reclamanți, reprezentând onorariu de avocat, taxă de timbru și timbru judiciar, taxă expert. Instanța a stabilit astfel, având în vedere suportarea în comun, de către părți, a cheltuielilor de grănițuire.
Prin dispoziție executorie pârâta a fost obligată să achite în favoarea expertului Irimuș Mircea onorariu pentru expertiză în cuantum de 1400 lei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta B. M., solicitând modificarea parțială a hotărârii atacate, în sensul de a se dispune stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul marcat în raportul de expertiză cu culoare galbenă, în punctele G-D și de a se respinge acțiunea reclamanților de revendicare și de obligare a pârâtei la ridicarea parțială a investiției sale.
În motivarea cererii de recurs, cu privire la modul de soluționare a cererii de grănițuire, se arată că nu au fost luate în considerare semnele vechi de hotar și numeroasele obiecțiuni din întâmpinările pârâtei. Nu s-a ținut cont nici de documentele cadastrale de dezmembrare a terenului și de întabulare, deși acestea există la dosar.
Este nejustificată obligația impusă pârâtei de a-și demola propria investiție, deoarece construcțiile respective au fost edificate cu mulți ani în urmă, sunt necesare gospodăriei și au fost legal construite. Tocmai aceasta constituie dovada că hotarul este pe aliniamentul indicat de pârâtă și nu pe cel reținut de judecătorie.
Instanța nu a luat în considerare abuzul făcut de reclamanți privind extinderea construcției chiar pe linia de hotar, deși prin aceste au fost încălcate și prevederi ale legii construcțiilor.
În pronunțarea sentinței nu au fost luate în considerare niciuna din probele existente la dosar, respectiv pozele care prezintă situația reală, adresa de la Primăria Ș. S., documentele cadastrale și actele de proprietate.
În final, pârâta apreciază că nu au fost respectată legislația cu privire la cheltuielile de judecată, în acțiunea de grănițuire.
În drept, cererea de recurs nu a fost motivată.
Intimații D. I., D. E. și DS M. au formulat întâmpinare, solicitând, în principal, constatarea nulității recursului, conform art. 302 ind.1 alin.1 lit.c C.pr.civ., coroborat cu art. 309 alin.3 C.pr.civ., iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
În ce privește nulitatea recursului, intimații apreciază că recurenta nu s-a conformat exigențelor art. 302 ind.1 alin.1 lit.c C.pr.civ. neindicând motivele de nelegalitate din art. 304 C.pr.civ. pe care își întemeiază recursul, dar nu a formulat nici critici care să poată fi încadrate din oficiu în vreunul din cazurile de modificare sau de casare prevăzute de art. 304 C.pr.civ.
Modalitatea de motivare a recursului adoptată de recurentă constă practic în redarea propriilor percepții privitoare la starea de fapt, cu concluzia finală că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică, fără însă a arăta în concret în ce constă greșeala instanței de fond.
Referitor la fondul cauzei, intimații consideră că prima instanță a reținut corect starea de fapt, pe baza probelor de la dosar, pronunțând o hotărâre temeinică și legală. Este de domeniul evidenței faptul că terenul din spatele casei de locuit al reclamanților, aferent streșinii casei, este proprietatea acestora, iar linia de hotar nu poate fi trasată pe linia amplasării temeliei imobilului, deoarece servitutea de picurare a streșinilor ar fi încălcată.
La prima zi de înfățișare în fața instanței de recurs, pârâta a depus un memoriu intitulat "Completare a motivelor de recurs";, în cuprinsul căruia a redat, ad litteram și în integralitate, conținutul întâmpinării depuse în dosarul primei instanțe, la filele 36-39.
În recurs, la termenul de judecată din data de 19 noimbrie 2013, instanța a recalificat calea de atac a Sentinței civile nr. 753/_ a Judecătoriei Ș. S., apreciind că, față de obiectul principal al acțiunii introductive, care este grănițuire, calea legală de atac este apelul, nu recursul, având în vedere obiectul neevaluabil în bani al acțiunii, precum și faptul că grănițuirea nu se regăsește în enumerarea limitativă cuprinsă de art. 282 ind.1 alin.1 C.pr.civ. În consecință, cauza a fost judecată în apel.
În fața instanței de apel nu au fost administrate probe noi.
Față de recalificarea căii de atac din recurs, în apel, excepția nulității recursului invocată de intimați prin întâmpinare, în baza art. 302 ind.1 alin.1 lit.c C.pr.civ. a rămas fără obiect
Analizând actele și lucrările dosarului și sentința apelată, prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, T. apreciază că apelul pârâtei este neîntemeiat pentru următoarele motive:
Pentru stabilirea hotarului dintre imobilele părților au fost efectuate în fața primei instanțe o expertiză și o contraexpertiză, în specialitatea topografice, iar concluziile celor două rapoarte sunt identice, stabilindu-se același amplasament al
liniei de hotar, precum și faptul că reclamanta, fără temei legal, ocupă 9 mp din terenul reclamanților, având amplasate parțial două dintre anexele gospodărești peste linia de hotar, pe terenul reclamanților.
Este adevărat că cei doi experți nu au luat în considerare semnele vechi de hotar, dar aceasta pentru că nu au identificat la fața locului astfel de repere. Nici pârâtă, deși a criticat expertiza sub acest aspect atât prin întâmpinarea depusă în fața primei instanțe după comunicarea contraexpertizei, cât și prin cererea de apel, nu a indicat care anume sunt semnele exterioare de hotar ce nu au fost avute în vedere de cei doi experți.
În mod corect susține pârâta că acțiunea în grănițuire are ca finalitate restabilirea hotarului inițial dintre proprietățile învecinate ale părților și, tocmai în acest scop, cei doi experți au avut în vedere planurile de situație pentru amplasarea construcțiilor părților (f.7 și 14 dosar fond), precum și planul de situație al dezmembrării parcelei cu nr.top. 1036/2 (f.15-16 dos.fond, f.32-34 primul dos.recurs). Deși în aceste schițe lungimea frontului la stradă al terenului reclamanților diferă, cel al pârâtei este constant 14,50 ml. Pornind de la acest fapt, cei doi experți au determinat terenul pârâtei măsurând lungimea laturii la stradă de 14,50 ml de la hotarul nelitigios dintre imobilul pârâtei și cel al vecinului său Sabău I. . Așadar, prin stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul determinat în cele două rapoarte de expertiză dimensiunile și amplasamentul terenului pârâtei, așa cum acestea rezultă din schițele depuse la dosar în probațiune și invocate chiar de către pârâtă, nu au suferit nicio diminuare.
Apoi, pârâta nu a fost în măsură să-și dovedească dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe de teren, de 509 mp, pe care o folosește, în condițiile în care titlul său de proprietate și întabularea probează proprietatea pe o suprafață de doar 500 mp.
În fine, din planurile de situație de amplasare a construcțiilor și de dezmembrare de la filele 14 și 15 din primul dosar de fond, rezultă că hotarul inițial dintre proprietățile părților nu a fost trasat exact pe lângă zidul casei reclamanților, dinspre proprietatea pârâtei, din aceste schițe rezultând cu certitudine că exista o oarecare distanță între casa reclamanților și linia despărțitoare de proprietatea pârâtei.
Referitor la cheltuielile de judecată, tribunalul constată că prima instanță a făcut în mod corect aplicarea prevederilor art. 584 Cod civil, conform cărora cheltuielile grănițuirii se suportă pe jumătate de către proprietarii fondurilor învecinate. Prima instanță a realizat compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți și, în final, a obligat pârâta să plătească reclamanților suma de 1304 lei rămasă după compensare. Desigur, a ținut cont și de împrejurarea că, pe lângă capătul de cerere privind grănițuirea, acțiunea reclamanților a mai vizat două petite principale, respectiv revendicarea suprafeței de 9 mp ocupată fără drept de pârâtă și obligarea acesteia la ridicarea construcțiilor anexe situate dincolo de linia despărțitoare.
Față de aceste considerente, T. apreciază că apelul declarat de pârâtă este nefondat, astfel că, văzând și prevederile art. 296 C.pr.civ., îl va respinge, păstrând în tot Sentința civilă nr. 753/_ a Judecătoriei Ș. S. .
În baza art. 274 C.pr.civ., apelanta va fi obligați să plătească intimaților cheltuieli de judecată în apel în suma de 400 lei, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței de la fila 31 din dosarul de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta Bâjea M., împotriva Sentinței civile nr. 753 din_ a Judecătoriei Ș. S. .
Obligă pârâta să plătească reclamanților 400 lei, cheltuieli de judecată în
apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică azi,_ .
Președinte,
N. C. C.
Judecător,
I. D. H.
Grefier,
V. H.
Red. H.I.D/_
Dact.H.V./_ Ex.2
Jud. fond: M. - A. D.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 584/2013. Revendicare imobiliară | Decizia civilă nr. 74/2013. Revendicare imobiliară → |
|---|
