Decizia civilă nr. 287/2013. Partaj judiciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ N r. 287/R/2013
Ședința publică din data de 20 iunie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: N. | C. | , judecător |
JUDECĂTOR: I. | C. | |
JUDECĂTOR: S. | I. | |
GREFIER: C. | S. |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamanta Ș. Ana împotriva sentinței civile nr. 2585 din_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, având ca obiect succesiune, ș.a..
Dezbaterea recursului a avut la data de 13 iunie 2013, concluziile reprezentanților părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din această decizie.
Pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea deciziei pentru data de astăzi, 20 iunie 2013.
Se constată că, în data de_, reclamanta recurentă Ș. Ana a depus la dosar concluzii scrise și chitanța privind achitarea onorariului avocațial.
T R I B U N A L U L,
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr. 2585/_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dos. nr._ s-a admis în parte acțiune civilă formulată și precizată de reclamanta Ș. Ana împotriva pârâților Ș. L., DP și D. I., U. A., U. L., U. L., U. V., U. I.
, U. A. -senior și C. L. I. prin primar, s-a admis în parte acțiunea reconvențională formulată și precizată de pârâtul reclamant U. I. împotriva reclamantei pârâte Ș. Ana și pârâților sus-arătați, s-a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâții reclamanți Ș. L., D. I. și DP împotriva reclamantei pârâte Ș. Ana și pârâților sus-arătați și în consecință: s-a constatat că masa succesorală rămasă în urma def. M. i Ironim se compune din cota de 4299/8599 părți din terenul înscris în CF 3845 Ilva Mare, nr. top. 1645/2 și din cota de ½ părți din imobilele înscrise în Cf 2974 Ilva Mare nr. top. 1647; că la această masă succesorală a avut vocație succesorală testamentară numita U. Ana ( născută Gălușcă) în calitate de legatară universală; s-a dispus rectificarea suprafeței terenului înscris în CF 3617 Ilva Mare nr. top. 1649 prin înscrierea suprafeței reale de 1450 mp, în locul suprafeței scriptice de 1255 mp; s-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctei U. Ana (născută Gălușcă) decedată la_, cu ultimul domiciliu în L. I. se compune din cota de 1572/6572 părți din terenul înscris în Cf 1655 Ilva Mare nr. top. 1645/1 și din cota de 4299/8599 părți din terenul înscris în CF 3845 Ilva Mare, nr. top. 1645/2 și că la această masă succesorală au avut vocație succesorală legală pârâtul U. A. senior în cotă de ¼ părți în calitate de soț supraviețuitor și pârâții U. L., U. L., U. V., U. A. și U. I. în calitate de descendenți, în cotă de ¾ părți împreună, respectiv pârâtul U. A. senior în cotă de ¼ părți în calitate de soț supraviețuitor și pârâtul U. I. în calitate de descendent
, în cotă de ¾ părți, ceilalți moștenitori fiind escontentați; s-a constatat validitatea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de_ între numita U. Ana în calitate de promitentă vânzătoare și reclamanta și defunctul său soț Ș. V. în calitate de promitenți cumpărători, antecontract ce are ca obiect suprafața de 10 ari din terenul înscris în Cf 1655 Ilva Mare nr. top. 1645/1 și prețul de 2750 lei, fiind obligați pârâții U. I. și
A. senior, în calitate de moștenitori ai defunctei U. Ana, să încheie cu reclamanta
act autentic de vânzare cumpărare a suprafeței de 10 ari din terenul înscris în Cf 1655 Ilva Mare nr. top. 1645/1, iar în caz de refuz, prezenta sentință ține loc de act autentic de vânzare cumpărare a suprafeței de teren arătate; s-a constatat că reclamanta și defunctul său soț Ș.
au dobândit dreptul de proprietate prin accesiune asupra construcțiilor de natură casă de locuit cu regim de înălțime parter și o suprafață construită la sol de 75 mp și anexă gospodărească cu o suprafață construită la sol de 148 mp, edificate de aceștia pe terenurile cu nr. Top. 1645/1 și 1645/2 Ilva Mare și s-a dispus localizarea acestor construcții în cartea funciară; s-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului Ș. V. decedat la_ se compune din cota de 700/8599 părți din terenul înscris în CF 3845 Ilva Mare nr. top. 1645/2, din cota de ½ părți din construcțiile sus-arătate și din cota de ½ părți din terenul în suprafață de 10 ari înscris în Cf 1355 Ilva Mare nr. top. 1645/1 (cumpărat împreună cu reclamanta de la numita U. Ana) și că a avut vocație succesorală legală și testamentară reclamanta, în întregime, în calitate de soție supraviețuitoare și de legatară universală; s-a constatat că pârâta reclamantă Ș. L. a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra suprafeței de 1634 mp din terenul înscris în CF 3845 Ilva Mare nr. top. 1645/2; s-a constatat că pârâții-reclamanți Ș. L., D. I. și DP au dobândit dreptul de proprietate prin accesiune asupra construcțiilor edificare pe terenul înscris în CF 3845 Ilva Mare nr. top. 1645/2 constând din casă de locuit cu suprafața construită la sol de 123 mp, anexă gospodărească compusă din șură și două grajduri cu suprafața construită la sol de 135 mp și bucătărie de vară cu suprafața construită la sol de 117 mp. În final s-au disjuns petitele din acțiunea principală formulată și precizată de reclamanta-pârâtă Ș. Ana, din acțiunea reconvențională formulată și precizată de pârâtul-reclamant U. I. și din acțiunea reconvențională formulată de pârâții reclamanții Ș. L., DP și D. I. privind partajarea imobilelor înscrise în CF 1655 Ilva Mare nr. top. 1645/1, în CF 3845 Ilva Mare nr.top. 1645/2, în CF 2974 Ilva Mare nr. top. 1647 și cele privind dobândirea dreptului de proprietate și partajarea terenurilor înscrise în CF 3524 Ilva Mare nr. top. 1652/4 și în CF 3617 Ilva Mare nr. top. 1649 și s-a dispus formarea unui dosar separat, având ca obiect uzucapiune, partaj ș.a, cu termen de judecată la data de_, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit extrasului de CF nr. 1655 Ilva Mare nr.top. 1645/1(f.3) terenul în suprafață de 6572 mp este coproprietatea tabulară a numitei Gălușcă Ana în cotă de 1572 / 6572 părți, a pârâtei Ș. L. în cotă de 2000/6572 părți și a pârâților DP și D. I. în cotă de 3000/6572 părți. Potrivit extrasului de CF nr. 3845 Ilva Mare nr.top. 1645/2 (f.4) terenul în suprafață de 8599 mp este coproprietatea tabulară a numitei Gălușcă Ana în cotă de 2900/8599 părți, a reclamantei Ș. Ana și a soțului acesteia Ș. V. în cotă de 1400/8599 părți și anumitului M. I. în cotă de 4299/8599 părți. Potrivit extrasului de CF nr. 2974 Ilva Mare nr.top. 1647 (f.222) imobilele de natură casa nr. 453 și teren de natură curte în intravilan în suprafață de 364 mp sunt coproprietatea tabulară a numitului M. I. în cotă de 1/2 părți, a pârâtului U. L. și a soției acestuia U. F. în cotă de 1/4 părți și a pârâtului U. A. și a soției acestuia U. Virginia în cotă de ¼ părți. Potrivit extrasului de CF nr. 3524 Ilva Mare nr.top. 1652/4 (f.221) terenul în suprafață de 32942 mp este coproprietatea tabulară a numiților Burduhos D., Moroșan Șofronia Ileana, R. V., Doboș
I., Bugnar Viorel Freasim, P. F., G. Mihăilă, R. Zaharie, M. C., G. Onofrim, P. Teodor, P. Măriuca, Doboș C. Ionel și Doboș R. . Potrivit extrasului de CF nr. 3617 Ilva Mare nr.top. 1649 (f.223) terenul în suprafață de 1255 mp este coproprietatea tabulară a numiților Burduhos Dumitr, G. R., Moroșan Șofronia Ileana, Doboș I., Bugnari Viorel Greasim și P. F. .
Potrivit Certificatului de moștenitor nr. 392/1966 (f. 312) eliberat de fostul notariat de Stat al Raionului Năsăud, numita Gălușcă Ana este singura moștenitoare a defunctului M. I.
, fiind legatară universală. Potrivit extrasului din Registrul de deces aflat în copie la f. 309 dosar, numitul M. i Ironim cu ultimul domiciliu în L. I. a decedat la_ . În consecință, în baza art. 651 și următoarele cod civil s-a constatat că masa succesorală rămasă în urma def. M. i Ironim se compune din cota de 4299/8599 părți din terenul înscris în CF 3845 Ilva Mare, nr. top. 1645/2 și din cota de ½ părți din imobilele înscrise în Cf 2974 Ilva Mare nr. top. 1647 și că raportat la certificatul de moștenitor sus-arătat la această masă
succesorală a avut vocație succesorală testamentară numita U. Ana ( născută Gălușcă) în calitate de legatară universală.
Potrivit raportului de expertiză tehnică extrajudiciară topografică întocmit de expert R.
I. (f. 211-224) pârâul Ilva identificat cu nr. top. 1637 înscris în Cartea funciară ca pârâu, fără Cf și suprafață, conform Adeverinței nr. 6558/_ eliberat de BCPI Năsăud și-a modificat cursul spre Nord, iar lățimea acestuia este mult mai mică decât cea din harta cadastrală, motiv pentru care suprafața reală a terenului cu nr. top. 1649 este de 1450 mp, mai mare cu 195 mp decât suprafața scriptică de 1255 mp. În consecință, în baza dispozițiilor Decretului Lege nr. 115/1938 s-a dispus rectificarea suprafeței terenului înscris în CF 3617 Ilva Mare nr. top. 1649 prin înscrierea suprafeței reale de 1450 mp, în locul suprafeței scriptice de 1255 mp.
Potrivit certificatului de deces aflat în copie la f. 119 dosar, numita U. Ana născută Gălușcă a decedat la_ . În consecință, în baza art.651 și următoarele Cod civil raportat la art. 974 Cod civil s-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctei U. Ana (născută Gălușcă) decedată la_, cu ultimul domiciliu în L. I. se compune din cota de 1572/6572 părți din terenul înscris în Cf 1655 Ilva Mare nr. top. 1645/1 și din cota de 4299/8599 părți din terenul înscris în CF 3845 Ilva Mare, nr. top. 1645/2. Având în vedere certificatul de căsătorie aflat în copie la f. 207 dosar și Adeverința nr. 2997/_ eliberată de Primăria Comunei L. I. (f.8) instanța de fond în baza art. 1 din Legea nr.314/1944 și art. 651 și următoarele Cod civil a constatat că la această masă succesorală au avut vocație succesorală legală pârâtul U. A. senior în cotă de ¼ părți în calitate de soț supraviețuitor și pârâții U. L., U. L., U. V., U. A. și U. I. în calitate de descendenți, în cotă de ¾ părți împreună. Deoarece pârâții U. L., U. L., U. V. și U. A. au primit alte bunuri de la defuncta U. Ana, cu titlu de zestre, bunuri ce nu au fost incluse în masa succesorală rămasă în urma acestei defuncte, potrivit susținerilor pârâtului U. I., ce nu au fost contestate de ceilalți pârâți, s-a constatat că la această masă succesorală au avut vocație succesorală legală pârâtul U. A. senior în cotă de ¼ părți în calitate de soț supraviețuitor și pârâtul U. I. în calitate de descendent, în cotă de ¾ părți, ceilalți moștenitori fiind escontentați.
Potrivit înscrisului aflat la f. 111 dosar intitulat "Convenție"; la data de_ numita Gălușcă Ana a vândut soților Ș. V. și Ș. Ana suprafața de 0,10 Ha teren de natură fânaț în schimbul prețului de 2750 lei, ce a fost achitat în întregime la data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare. Reținând că promitenta vânzătoare Gălușcă Ana ( căsătorită U. ) a dispus de un bun asupra căruia a devenit ulterior proprietară, că prețul este unul sincer și serios și că terenul s-a aflat în circuitul civil, în baza art. 948 și următoarele Cod civil a constatat validitatea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de_ între numita U. Ana în calitate de promitentă vânzătoare și reclamanta și defunctul său soț Ș. V. în calitate de promitenți cumpărători, antecontract ce are ca obiect suprafața de
10 ari din terenul înscris în Cf 1655 Ilva Mare nr. top. 1645/1 și prețul de 2750 lei. În baza art. 1071 și următoarele Cod civil, prima instanță i-a obligat pe pârâții U. I. și U.
A. senior, în calitate de moștenitori ai defunctei U. Ana să încheie cu reclamanta act autentic de vânzare cumpărare a suprafeței de 10 ari din terenul înscris în Cf 1655 Ilva Mare nr. top. 1645/1, iar în caz de refuz, prezenta sentință va ține loc de act autentic de vânzare cumpărare a suprafeței de teren arătate.
Potrivit declarațiilor martorilor, Buburuzan V. ia și Bondriș V. (f. 293 și 301) reclamanta și defunctul său soț Ș. V. au edificat în timpul căsătoriei lor, respectiv prin anii 1950 o casă de locuit și anexe gospodărești, construcții pe care reclamanta le folosește și în prezent. Potrivit raportului de expertiză tehnică extrajudiciară topografică întocmit de expert R. I. ( f. 359-366) pe terenurile cu nr. Top. 1645/1 și 1645/2 Ilva Mare există o casă de locuit cu regim de înălțime parter și o suprafață construită la sol de 75 mp și o anexă gospodărească cu o suprafață construită la sol de 148 mp. În consecință, în baza art. 492 Cod civil s-a constatat că reclamanta și defunctul său soț Ș. V. au dobândit dreptul de proprietate prin accesiune asupra construcțiilor de natură casă de locuit cu regim de înălțime parter și o suprafață construită la sol de 75 mp și anexă gospodărească cu o suprafață construită la sol de 148 mp, edificate de aceștia pe terenurile cu nr. Top. 1645/1 și 1645/2 Ilva Mare și dispune localizarea acestor construcții în cartea funciară.
Potrivit Certificatului de deces aflat în copie la fila 7, numitul Ș. V. cu ultimul domiciliu în comuna L. I. a decedat la data de_ . În consecință, s-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului Ș. V. decedat la_ se compune din cota de 700/8599 părți din terenul înscris în CF 3845 Ilva Mare nr. top. 1645/2, din cota de ½ părți din construcțiile sus-arătate și din cota de ½ părți din terenul în suprafață de 10 ari înscris în Cf 1355 Ilva Mare nr. top. 1645/1 (cumpărat împreună cu reclamanta de la numita U. Ana), ca urmare a sistării comunității matrimoniale de bunuri. Raportat la certificatul de căsătorie aflat în copie la f. 7 dosar și la Testamentul autentificat sub nr. 995/_ de fostul Notariat de Stat al Raionului Năsăud, în baza art. 1 din Legea nr. 319/1944 și art. 840 și următoarele Cod civil s-a constata că la masa succesorală rămasă în urma defunctului Ș. V. a avut vocație succesorală legală și testamentară reclamanta, în întregime, în calitate de soție supraviețuitoare și de legatară universală, deoarece defunctul Ș. V. nu a avut descendenți sau ascendenți în viață.
Potrivit declarației martorului Bondriș V. (f. 301) terenul folosit în prezent de către pârâții-reclamanți Ș. L., D. I. și DP a fost folosit în mod public, pașnic și sub nume de proprietar de către părinții pârâtei reclamante Ș. L. încă dinaintea celui de al doilea război mondial până la căsătoria acesteia care a avut loc în anul 1947, dată de la care i-au transmis terenul cu titlu de zestre, iar de la data căsătoriei și până în prezent pârâta reclamantă Ș. L. a folosit terenul în aceleași condiții cu antecesorii săi. Potrivit raportului de expertiză tehnică extrajudiciară topografică întocmit de expert R. I. (f. 359-366), pârâții-reclamanți Ș. L., D. I. și DP folosesc în prezent suprafața de 4156 mp din terenul cu nr. top.1645/1 Ilva Mare, iar pârâta reclamantă Ș. L. folosește și suprafața de 1634 mp din terenul cu nr. top. 1645/2. În consecință, în baza art. 1452 și următoarele Cod civil austriac, temei legal aplicabil raportat la data de început a posesiei antecesorilor pârâtei reclamante Ș. L. (apreciată de instanță prin anii 1938 -1939), s-a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâții reclamanți Ș. L., D. I. și DP și s-a constatat că pârâta reclamantă Ș. L. a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra suprafeței de 1634 mp din terenul înscris în CF 3845 Ilva Mare nr. top. 1645/2.
Potrivit declarației martorului Bondriș V. pârâții-reclamanți Ș. L., D. I. și D.
P. folosesc în prezent trei construcții, respectiv o casă mare, o casă mică și șura ce au fost edificate de către aceștia, precum și de către defunctul Ș. N. . Aceste construcții au fost identificate de expertul R. I. în cuprinsul raportului de expertiză sus-arătat ca fiind edificate pe terenul cu nr. top. 1645/2, o casă de locuit având suprafața construită la sol de 123 mp, anexa gospodărească compusă din șură și două grajduri cu o suprafață construită la sol de 135 mp și bucătăria de vară cu suprafață construită la sol de 117 mp. Față de cele arătate, în baza art. 492 Cod civil s-a constatat că pârâții-reclamanți Ș. L., D. I. și
DP au dobândit dreptul de proprietate prin accesiune asupra construcțiilor edificare pe terenul înscris în CF 3845 Ilva Mare nr. top. 1645/2 constând din casă de locuit cu suprafața construită la sol de 123 mp, anexă gospodărească compusă din șură și două grajduri cu suprafața construită la sol de 135 mp și bucătărie de vară cu suprafața construită la sol de
117 mp.
În ceea ce privește petitul de partajare judecătorească a imobilelor înscrise în CF 1655 Ilva Mare nr. top. 1645/1, în CF 3845 Ilva Mare nr. top. 1645/2 și în CF 2974 Ilva Mare nr. top. 1647 instanța de fond a apreciat că reclamanta pârâtă Ș. Ana și pârâții-reclamanți Ș.
L., DP, D. I. și U. Ieornim sunt coproprietari ai imobilelor cu nr. top. 1645/1 și 1645/2 Ilva Mare, iar niciunul din loturile create nu poate fi un lot înfundat. De asemenea, a avut în vedere faptul că pe parcursul soluționării cauzei pârâții-reclamanți Ș. L.
, DP și D. I. au efectuat o serie de lucrări de consolidare a malului pârâului Ilva și au tăiat cca. 10 pomi fructiferi pentru ca accesul reclamantei-pârâte la drumul public să se efectueze pe un alt traseu decât cel care presupunea traversarea curții acestora,însă ultima completare a raportului de expertiză tehnică extrajudiciară topografică nu este corespunzătoare, respectiv se propune instituirea unei servituți de trecere pe traseul drumului de acces, în condițiile în care reclamanta-pârâtă renunțase la judecarea unui astfel de petit, fiind necesar ca drumul de acces în suprafață de 286 mp din terenul cu nr. top. 1645/2, să fie propus și sub forma unui lot separat pentru a fi atribuit reclamantei-pârâte Ș. Ana, situație care ar
impune reducerea suprafeței lotului de teren atribuit pârâtei reclamantei Ș. L. cu 286 mp.
De asemenea, s-a apreciat că pentru soluționarea petitelor din acțiunea reconvențională formulată și precizată de pârâtul reclamant U. I., respectiv a celor cu privire la nr. top. 1652/4 și 1649 Ilva Mare trebuie suplimentată probațiunea, iar soluționarea lor presupune și o eventuală chemare în judecată a proprietarilor tabulari sau a moștenitorilor acestora. Față de cele arătate, în baza art.120 alin.2 Cod procedură civilă s-au disjuns petitele din acțiunea principală formulată și precizată de reclamanta-pârâtă Ș. Ana, din acțiunea reconvențională formulată și precizată de pârâtul-reclamant U. I. și din acțiunea reconvențională formulată de pârâții reclamanții Ș. L., DP și D. I. privind partajarea imobilelor înscrise în CF 1655 Ilva Mare nr. top. 1645/1, în CF 3845 Ilva Mare nr.top. 1645/2, în CF 2974 Ilva Mare nr. top. 1647 și cele privind dobândirea dreptului de proprietate și partajarea terenurilor înscrise în CF 3524 Ilva Mare nr. top. 1652/4 și în CF 3617 Ilva Mare nr. top. 1649 și s-a dispus formarea unui dosar separat, având ca obiect uzucapiune, partaj ș.a, cu termen de judecată la data de_ .
În ceea ce privește petitele soluționate, instanța de fon a apreciat că niciunul dintre pârâți nu a căzut în pretenții, motiv pentru care nu a acordat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta Ș. Ana, solicitând admiterea acestuia în temeiul prevederilor art. 304/1 și art. 304 pct 6, 9 c.pr.civ. și modificarea in parte a hotărârii atacate în sensul respingerii petitului de uzucapiune din acțiunea reconventionala, cu obligarea pârâților-intimati Ș. L., DP si soția D. I. la plata cheltuielilor de judecată în recurs, pentru următoarele motive.
În primul rând, desi s-au solicitat cca. 8 ari, instanța de fond ii recunoaștepârâtei reclamantă reconvențional un drept de proprietate (dobândit prin uzucapiune) de cca. 16 ari, exact dublu fata de cat s-a solicitat. Astfel instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, motiv de modificare prevăzut de art. 304 pct 6 c.pr.civ.
Problema care apare este ca prin rămânerea irevocabila a acestei hotărâri reclamanta ar fi prejudiciata deoarece nu mai poate pretinde un drum de acces in proprietate, ci doar o servitute de trecere. Deoarece Ș. L. ar ramane cu o suprafața de 1634 mp din top 1645/2, conform identificării expertului R., se poate observa ca reclamanta nu mai poate solicita, in dosarul disjuns, atribuirea unui lot (drum comun) din acest nr. top. Ca urmare, desi are dreptul la drum de acces in urma partajului (pentru a nu primi lot infundat) nu va putea primi un astfel de drum, ci doar o servitute de trecere. Evident ca nu ii convine ca din coproprietar sa ajungă in urma partajului sa plătească despăgubiri pentru o servitute de trecere (cand putea primi drum de acces cu nr top distinct). Asta in condițiile in care este coproprietara tabulara (impreuna cu defunctul sot ) asupra unei cote de 1400/8599 parti din top 1645/2 ceea ce corespunde cu o suprafața de 1400 mp. In urma identificărilor expertului a rezultat ca din top 1645/2 folosește1031 mp. Rezulta ca diferența pana la 1400 mp trebuie sa o primească din curtea comuna cu Ș. L. .
Prin disjungerea petitelor de partaj va fi în consecință împiedicată sa primească întreaga suprafață tabulară de 1400 mp din top 1645/2, sau cel puțin un drum de acces.
În al doilea rând, petitul de uzucapiune al numitei Ș. L. nu a fost dovedit. La pag. 4 alin, antepenultim din sentința se retine ca potrivit declarației martorului Bondris V. (fila 301) terenul folosit de parați a fost folosit in mod public, pașnic si sub nume de proprietar de către PĂRINȚII PARATEI-RECLAMANTE Ș. L. inca dinaintea celui de-al doilea război mondial pana la căsătoria acesteia in anul 1947 data la care i-au transmis terenul cu titlu de zestre, iar de la data căsătoriei 1-a folosit in aceleași condiții. In fine, in ultimul aliniat se retine ca inceput al posesiei părinților reclamantei Ș. L. anii 1938-1939, astfel aceasta dobândind dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra 1634 mp din top 1645/2. Lecturand declarația acestui martor reclamanta s-a intrebat de unde a reținut instanța elementele de posesie menționate mai sus deoarece ele nu apar in aceasta declarație. Martorul nu menționează ca aceasta parata a primit terenul de la părinții sai. Deasemenea nu indica faptul ca antecesorii foloseau la inceputul sau inaintea celui de-al doilea război mondial. Nu menționează nici anul 1947 al pretinsei inzestrari.
Răspunsul la aceste intrebari l-a aflat cand a citit motivele acțiunii reconventionale: acolo se menționează ca 1-a primit de la antecesorii sai (in realitate terenul a fost moștenirea soțului sau de la părinții acestuia) in anul 1947, iar antecesorii sai ar fi folosit terenul cu mult inainte de război.
Eroarea cu privire la părinți (din acțiunea reconventionala) a fost preluata si in motivele sentinței, alături de celelalte elemente care nu apar in declarația martorului. Având in vedere faptul ca din declarația martorului menționat nu rezulta elementele posesiei reținute de instanța, solicită respingerea acestui petit.
Intimatele pârâte-reconventionale Ș. L. și D. I. au formulat întâmpinare (f.26-28) prin care solicită recursului declarat ca nefondat si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata, pentru următoarele argumente.
Susținerile recurentei in sensul ca instanța ar fi acordat ceea ce nu s-ar fi cerut, sunt nefondate.Prin cererea reconventionala s-a solicitat sa se constate ca au dobândit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de cca.8 arii. Evident ca, stabilirea suprafeței exacte era sarcina expertului numit in cauza si nu a pârâtilor. Recurenta nu justifica un interes de a invoca un asemenea motiv de recurs. La instanța de fond, reclamanta nu s-a opus capătului de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate pe cale de uzucapiune asupra terenului din litigiu. Aceasta nu a contestat localizarea terenului pretins uzucapat si nici nu a formulat obiectiuni la raportul de expertiza privind întinderea suprafeței de teren pretins uzucapata. In aceste condiții evident ca, reclamanta nu poate critica hotărârea instanței de fond privind modul in care a soluționat acest capăt de cerere. In acest sens sunt si dispoz.art.292 Cod procedura civila potrivit cărora, părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive mijloace de apărare si dovezi decât cele invocate la prima instanța, iar potrivit dispoz.art.316 Cod procedura civila, dispozițiile de procedura privind judecata in apel se aplica si in instanța de recurs.
Susținerile recurentei in sensul ca prin admiterea acestui capăt de cerere ar fi prejudiciata, sunt nefondate. Prin acțiunea sa introductiva, reclamanta a solicitat instituirea unei servituti de trecere peste terenul proprietatea paratei Ș. L., teren fond aservit ce constituie curtea casei de locuit proprietatea acesteia. Ulterior, cu rea credința reclamanta a renunțat la acest capăt de cerere pentru a "constrânge" instanța sa dispună instituirea acestei servituti prin curtea locuinței paraților. Cu ocazia judecării cauzei la instanța de fond si mai ales dupa deplasarea instanței la fata locului parații au demonstrat ca exista si o alta posibilitate de acces de la terenul reclamantei la calea publica. Deoarece terenul deservit servitutii trebuia amenajat prin consolidarea acestuia, reclamanta a declarat ca este de acord cu instituirea servitutii pe acest traseu, cu condiția ca parații sa execute lucrările de consolidare. Cauza a fost suspendata, perioada in care parații au amenajat traseul servitutii in sensul ca au consolidat traseul serivitutii. Pentru a verifica aceasta imprejurare, instanța s-a deplasat din nou la fata locului, ocazie cu care a constatat ca traseul servitutii a fost amenajat si el este corespunzător pentru instituirea servitutii. Dupa aceasta data, reclamanta a renunțat la capătul de cerere privind stabilirea servitutii, solicitând sa i se atribuie un lot in indiviziune prin curtea locuinței reclamantei. Nici cu aceasta ocazie reclamanta nu s-a opus capătului de cerere privind dobândirea dreptului pe cale de uzucapiune de către parata Ș. L. .
Susținerile recurentei privind modul soluționării de către instanța de fond a capătului de cerere privind dobândirea dreptului de proprietate pe cale de uzucapiune sunt nefondate. Terenul pretins uzucapat constituie curtea locuinței paratei si parte din gradina aparținătoare acesteia. Casa veche a fost edificata cu peste 100 de ani in urma. Evident ca de la aceasta data, parata a folosit si curtea locuinței sale. Din probatiunea testimoniala administrata in cauza rezulta in mod cert ca antecesorii paratei au intrat in posesia terenului pretins uzucapat inaintea celui de al doile război mondial. In acest sens martorii audiați in cauza au declarat ca de cand stiu ei terenul pretins uzucapat a fost folosit de antecesorii paratei si apoi de către aceasta de la căsătoria sa si pana in prezent. Raportat la vârsta martorilor este indiscutabil ca posesia exercitata de parata si antecesorii sai asupra terenului din litigiu a fost apta de a conduce la dobândirea dreptului de proprietate pe cale de uzucapiune.Pe de alta parte este de precizat ca reclamanta nu a ridicat nici un fel de pretenții asupra acestui teren, atâta vreme cat, el constituie curtea locuinței paratei si gradina apartinatoarea acesteia. Ca modalitate de partajare, reclamanta nu a solicitat sa i se atribuie in lot suprafața uzucapata. In acest sens, reclamanta nu a formulat nici un fel de obiectiuni cu privire la propunerile de partajare făcute de expert. Instituirea servitutii de trecere si traseul acesteia urmează sa fie stabilit de instanța in dosarul disjuns. Recurenta nu a criticat prin recursul sau soluția instanței de fond de disjungere a capotelor de cerere privind partajarea terenului din litigiu si instituirea servitutii de trecere. Pe cale de consecința discuțiile privind instituirea servitutii de trecere in acest recurs, exced obiectului pricinii. Servitutea de trecere solicitata de reclamanta are un traseu care traversează curtea locuinței
paratei. Evident ca instituirea servitutii de trecere pe acest traseu ii produce paratei grave prejudicii și disconfort.
Recursul este fondat.
Cercetarea judecătorească în primă instanță referitoare la pretenția dedusă judecății de pârâta-reclamantă reconvențional Ș. L. vizând dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra suprafeței de teren inițial aproximată la 8 ari (f.142-143 dos fond), ulterior indicată a fi de 1610 mp (f.320-323) nu este completă, fiind insuficient verificate cerințele impuse de legiuitor a căror întrunire concomitentă să poată fundamenta soluția favorabilă pronunțată. Cât timp probațiunea administrată nu atestă neechivoc pe de o parte momentul de debut al exercitării posesiei de către antecesorii ei, în cauză punându-se problema joncționării propriei posesii cu cea anterioară, aspect esențial în a determina dispozițiile legale incidente, ce au fluctuat în Ardeal în perioada celui de-al doilea război mondial, înainte și după, pe de altă parte persoana antecesorilor (părinții reclamantei reconvențional sau socri ei, fam. Ș. ) și mai ales nu determină cu exactitate suprafața pretins uzucapată și cea pe care reclamanta și soțul ei au utilizat-o în același interval de timp ca acces la propria gospodărie, soții reclamantei și reclamantei reconvențional fiind frați, fără a se verifica modalitatea în care s-a exercitat posesia disputată reciproc asupra porțiunii respective și nici circumstanțele în care reclamanta a devenit coproprietară tabulară asupra cotei indivize de 1400/8599 mp din nr. top 1645/1 în discuție, nu se poate considera elucidată situația juridică a terenului obiect al pretinsei prescripții achizitive îndreptată contra coproprietarilor tabulari.
Pe de altă parte, justa tranșare a raporturilor juridice deduse judecății prin acțiunea principală modificată și cele două acțiuni reconvenționale, impune, așa cum corect se subliniază în motivele de recurs, soluționarea lor împreună, operațiunea disjungerii stabilită de prima instanță afectând substanța drepturilor în discuție și finalitatea urmărită de litiganți. Pretențiile coindivizarilor ce exercită asupra imobilelor în litigiu posesiile evidențiate cu culorile galben, verde, albastru și roșu în planul de situație întocmit de expertul R. I. ce a efectuat raportul de expertiză tehnică completat depus la dosarul de fond (f.215, 363) de sistare a indiviziunii ținându-se cont de cotele indivize ce le revin și urmare a soluționării prealabile a cererilor referitoare la dobândirea dreptului de proprietate ca urmare a validării convenției private de vânzare cumpărare încheiată la data de_ între U. Ana și Ș. V. (f.111) și prin uzucapiune, cum înainte s-a reținut, pot fi just soluționate doar consecutiv determinării lor precise. Or soluția disjungerii a fost adoptată fără a se fi făcut determinările menționate. În ceea ce privește convenția de vânzare-cumpărare, recunoscută de succesorii părților convenției, prima instanță a făcut trimitere la suprafața generică de 10 ari cu trimitere la nr. top 1645/1 asupra căruia promitent-vânzătoarea era coproprietară tabulară, fără a se observa că actul privat de înstrăinare menționează expres în partea sa finală că "suprafața de teren este situată pe poderiul…din proprietatea defunctului M. Ironim care a fost vândut pentru a-l putea înmormânta creștinește după cum este obiceiul";. Astfel, se impune a se individualiza cu exactitate atât amplasamentul și configurația suprafeței înstrăinate către Ș. V., soțul reclamantei, de către antecesoarea pârâtului reclamant reconvențional U. I. în anul 1964, cât și a celei pretins uzucapate de pârâta reclamantă reconvențional Ș. L. . De asemenea, dat fiind istoricul transmisiunilor terenurilor și al înscrierilor din cărțile funciare în care acestea se identifică, se impune cu necesitatea ca la tranșarea situației juridice a imobilelor și sistarea stării de indiviziune să se verifice și modul în care în anul 1995 litiganții au devenit coindivizari, pentru a se stabili dacă invocatele înțelegeri între autorii litiganților, între ei, precum și față de urmași, nu au fost deja valorizate.
În raport de investirea instanței de judecată, examinarea speței, complexă și completă, trebuia să răspundă intereselor deduse judecății în sensul celor înainte expuse, o atare cercetare fiind incompatibilă cu procedura recursului.
Prin urmare, pentru considerentele expuse, pentru satisfacerea dezideratului completei cercetări judecătorești, se impune admiterea recursului, casarea sentinței în limitele arătate și completarea verificărilor în sensul arătat, justa soluționare a cauzei impunând soluționarea unitară a cauzei, sistarea stării de indiviziune fiind indisolubil legată de celelalte pretenții ale părților, în conexiune unele cu celelalte.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 312 Cod procedură civilă:
Admite recursul declarat de reclamanta Ș. Ana domiciliată în com. L. I. str. P. nr.267, jud. Bistrița Năsăud împotriva sentinței civile nr. 2585/2012 pronunțată Judecătoria Năsăud în dosar nr._, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte Judecători Grefier
N. C. I. C. S. I. Chizan S.
Red.dact. N.C._ Jud fond GCM
| ← Decizia civilă nr. 59/2013. Partaj judiciar | Decizia civilă nr. 88/2013. Partaj judiciar → |
|---|
