Decizia civilă nr. 299/2013. Pretenții

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 299/R/2013 Ședința publică din data de 27 iunie 2013 Tribunalul constituită din:

PREȘEDINTE: S. I., judecător JUDECĂTOR: N. C. JUDECĂTOR: I. C.

GREFIER: M. D.

S-a luat în examinare recursul civil declarat de reclamanții V. A. și V. Ana

M.

împotriva sentinței civile cu nr. 11455 din 23 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nici una dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, prin întâmpinare.

Față de neîndeplinirea obligației stabilită în sarcina recurentului de a timbra recursul cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 1755 lei și timbru judiciar de 5 lei, conform mențiunilor din citația aflată la fila 21, instanța, din oficiu, invocă excepția netimbrării recursului și reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând constată:

Prin sentința civilă nr. 11455 din 23 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanții V. A. și V. ANA M., împotriva pârâtului P. R. L. .

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. R. L., instanța a reținut că, una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii civile este calitatea procesuală, ce presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titulară al dreptului în raportul juridic dedus judecății - calitate procesuală activă, și pe de altă parte, între persoana pârâtului și cel obligat în baza aceluiași raport juridic - calitate procesuală pasivă, instanța fiind obligată să verifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raport de drept material dedus judecății.

Întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, lui în revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și pe cea a pârâtului. Prin invocarea excepției lipsei calității procesuale pasive, pârâtul reliefează aspecte care nu modifică cu nimic raportul juridic existent între cei doi reclamanți și acesta.

1

Reclamanții V. A. și V. ANA M. au formulat o cerere de chemare în judecată prin care solicită obligarea pârâtului la plata unei sume de bani pe care le-ar datora-o acesta din urmă, având la bază contractul de împrumut încheiat de părți la data de_ (f.8), care poartă semnătura pârâtului, act necontestat de acesta, motiv pentru care instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. R. L. . Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții V. A. și V. ANA M. au chemat în judecată pe pârâtul P. R. L. solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 77.514 lei și 4.114 euro, plus dobânda legală începând cu data introducerii acțiunii

până la data plății efective.

În motivarea acțiunii, reclamanții arată că în anul 2008 au contractat un credit de la B.C.R. SA. în vederea cumpărării unui autovehicul, care a fost utilizat câteva luni, iar după aceea a fost vândut către pârât. Prețul total al autovehiculului a fost de

29.000 Euro, din care a fost achitat un avans în sumă de 10.000 Euro, iar diferența urma să fie achitată direct către B.C.R., prin achitarea ratelor lunare la creditul contractat de către reclamanți.

În dovedirea acțiunii lor, reclamanții au depus la dosar un script intitulat

"Contract de împrumut" (f.8), prin care pârâtul P. R., se obligă să achite suma de

19.000 Euro în rate lunare, sumă ce reprezintă "contract între BCR B. și V. A. ";, însă prin acest script nu se face referire despre ce fel de contract între BCR și reclamantul V. A. este vorba (cu dată și număr). Mai mult, reclamanții nici nu au depus la dosar contractul la care au făcut referire deși instanța le-a pus în vedere aceasta prin Încheierea din data de_ (f.37).

De asemenea, nu s-au propus alte probe în susținerea acțiunii, pentru a putea fi coroborate cu înscrisul de la fila 8 din dosar, având în vedere și poziția pârâtului exprimată prin întâmpinare și răspunsurile la interogatoriu (f.91), astfel că nu s-a dovedit legătura dintre pârât și împrumutul pe care reclamanții susțin că l-au contractat de la BCR, iar instanța de judecată are obligația legală, instituită de art.129 Cod proc.civ., de a stărui nemijlocit în aflarea adevărului în limitele investirii sale și nu de a se erija în apărător al unuia sau altuia dintre litiganți. Rolul activ al instanței de judecata nu poate nicidecum suplini ori modifica demersul juridic întreprins de participanții la proces în privința aspectului esențial al obiectului acțiunii judecătorești.

Astfel, din analiza probatorului depus la dosar de părți nu se poate constata că între aceștia a fost încheiat un contract de vânzare cumpărare a unui autovehicul sau vreun contract sau convenție de cesiune de creanțe, iar atâta timp cât nu a fost dovedită o obligație contractuală între părți, pârâtul nu poate fi obligat la plata sumelor de bani solicitate de reclamanți, motiv pentru care va respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată.

S-a luat act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței au declarat recurs în termen legal reclamanții V. A. și V. Ana M.

, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum s-a formulat, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare s-a susținut în esență că raportul juridic obligațional dintre părți a fost dovedit prin actul sub semnătură privată depus în probațiune, act ce nu a fost contestat de către pârât. Instanța a dat curs apărărilor formulate de către pârât, care nu au legătură cu speța dedusă judecății.

2

Intimatul, legal citat, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La prin rezoluția președintelui de complet s-a stabilit în sarcina recurenților obligația achitării unei taxe judiciare de timbru de 1755 lei și a aplicării unui timbru judiciar de 5 lei

, și prin citația comunicată la data de_ (f.6,7) le-a pus în vedere necesitatea achitării acesteia, inclusiv sancțiunea aferentă. Reclamanții recurenți au formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, cerere ce a fost respinsă prin încheierea din 9 mai 2013, rămasă irevocabilă. După soluționarea cererii de ajutor public judiciar, tribunalul a recitat recurenții cu mențiunea de a achita taxele stabilite, aducând la cunoștința acestora sancțiunea aferentă, în caz de neconformare, dovezile în acest sens aflându-se la filele 21,22 din dosar.

Obligația achitării taxei judiciare de timbru este una cu caracter anticipat, conform art. 20 alin.1 din Legea 146/1997, modificată, iar reclamanții recurenți nu a înțeles să și-o îndeplinească, astfel că în speță devin incidente prevederile art. 20 alin.3 din Legea 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii. Drept consecință, tribunalul în baza dispoziției evocate va anula recursul ca netimbrat.

Intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanții V. A. și V. Ana M.

, ambii domiciliați în B. str. B. nr. 26 jud. B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 11455 din 23 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Bistrița.

Fără cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 iunie 2013.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

GREFIER,

S. I.

N.

C.

I.

C. M.

D.

Red./Dact. S.I. 2 ex. _

Jud. fond: B. V..

3

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 299/2013. Pretenții