Decizia civilă nr. 30/2013. Actiune posesorie
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 30/A/2013
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2013
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: E. L. JUDECĂTOR: M. O. -S. GREFIER: C. -G. H.
Pe rol este judecarea cauzei civile având ca obiect apelul declarat de reclamanții R. A. V., A. M., A. C. P., M. C., S.C. R.
S.R.L., B. N. I., D. G. C., B. S. V., B. R. A. ,
S. L., W. U. W., W. C. M., M. G., Firma G. W. E. E., S.C. LP C. S.R.L., P. M., P. A., S.C. N. C. S.R.L., B. G. ,
J. -A., M. F. A., M. F. C. B., Somescu M.
, Somescu T., S.C. L. B. S.R.L., C. M., C. M., D. N. și D. I. R. împotriva Sentinței civile nr. 15125/2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., având ca obiect instituire drept de.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
P. edura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterile au avut loc la data de data de 15 ianuarie 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la această dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei de față, constată următoarele
Prin Sentința civilă nr. 15125/2012 pronunțată în dosarul civil nr._ a Judecătoriei C. -N. a fost respinsă cererea ce face obiectul dosarului_ al Judecătoriei C. -N. formulata de reclamanții SC LP C. S., R. A. V., A. M., A. C., M. C., SC R. S. ,
B. N. I., D. G. C., B. S. V., B. R. A., W. U.
W., W. C., P. M. SC F. C. srl, P. A., M. F. A. ,
M. F. C. B., G. M. C., G. T., Sc L. B. S., C. M., C. M., D. N., D. I. R., S. L., SC N. C. S., G.
W. E. Ek, B. G., B. J. A. și M. G., în contradictoriu cu parații D. C. N., SC P. R. S. ; a fost respinsă cererea ce face obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei C. -N. conexat la primul formulate de reclamanții R. A. V., A. M., A. C., M. C., SC R. S., B. N. I., D. G. C., B. S. V., B. R.
A., S. L. W. U. W., W. C., M. geza, G. wotsch E. Ek, Sc Lp C. S., P. M. P. A. Sc N. C. S. B. G., B. J. A.
F. A., M. F. C. G. M. C., G. T. Sc L.
B. S. C. M., C. M., D. N., D. I. R., în contradictoriu cu pârâții D. M., D. A. H., K. K., K. F. și T. C. Ș. .
î Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Potrivit CF 1. C. nr. cad 11963 ȘI CF 1. C. NR CAD 13894/4/5 reclamanții sunt coproprietari asupra terenurilor.
De asemenea potrivit CF 1. C. nr. cad 17420 și CF 1. C. nr. cad 17419 este înscris proprietar tabular pârâtul D. C. N.
Din probele administrate a rezultat că imobilele proprietatea reclamantilor cu nr. cad 11963, precum și nr. top 13894/4/5 nu au acces la calea publică, în anexa grafica nr. 3 fiind indicata poziția drumului folosit de către reclamanți în prezent pentru a ajunge la calea publica respectiv la strada T. oiului, rezultând că acest drum ocupa 13,6 mp din proprietatea pârâtului D. N., respectiv din nr. cadastral 17419 3,6 mp iar din nr. cadastral 17420 10 mp respectiv 144, 7 mp din nr. cad 11963 coproprietatea reclamanților.
De asemenea expertul Erculescu D. a prezentat în raport situația dezmembrărilor din numărul top inițial 13894/3 respectiv 13894/4 din care au rezultat și imobilele cu nr. cad 11963 respectiv 13894/4/5 coproprietatea reclamanților.
Analizând Varianta 1, solicitata de reclamanți, instanța a constat că servitutea se instituie peste imobilul proprietatea pârâtului D. N. cu număr cadastral 17419 cu 3 mp, iar peste imobilul aceluiași pârât cu nr. cad 1. se propune instituirea unei servituri de trecere pe o suprafața de 10 mp, restul de 146 mp instituindu-se pe imobilul reclamaților.
Expertul a arătat că în aceasta varianta lungimea servituții este cea mai mica, dar aceasta trece peste un teren care nu a aparținut imobilelor cu nr. top 13894/3 respectiv 13894/4
De asemenea în acest context, autorizația de construire a pârâtului D.
nu ar mai fi valabila deoarece planul de situație anexat nu mai corespunde cu situația de după instituirea servituții de trecere, expertul apreciind că paguba produsa pârâtul D. N. este aceea că pe langa faptul că reclamantii ar ocupa 13 mp din terenul pârâtului acesta ar trebui să-și întocmească o noua autorizație de construire conforma cu situația terenului de după instituirea servituții de trecere.
Varianta 2 descrie o propunere de servitute în lungime de 166, 6 mp pentru a ajunge la strada T. oiului, care însă are lungimea de 166, 6 mp, deci are o lungime mai mare decât cea precedenta și care urmează să treacă și peste proprietatea unor terți al căror teren nu a aparținut nr. top inițiale_ 4/4.
În varianta nr. 3 se face o propunere de servitute redata în anexa grafică 6, în aceasta forma propunându-se ca de la nr. top 13894/4/5 proprietatea reclamanților să se instituie o servitute de trecere până la strada Fagului.
În aceste, condiții servitutea de trecere se va suprapune peste imobile care în mare parte au categoria de folosința drum și care provin din numărul top inițial_ 4/4 expertul arătând că aceasta varianta trebuia propusă la prima dezmembrare a numerelor top inițiale.
În plus, expertul arată că acesta servitute este cea mai lunga de 223,86 m ea se regăsește pe un drum care exista iar din toata lungime ei doar 25 m nu au înscrisa în cartea funciara categoria de folosința drum, însă la data efectuării expertizei pe aceasta lungime de 25 m exista drum pietruit. De asemenea drumul în discuție era blocat prin 3 tarusi de lemn în dreptul punctelor numerotate cu 7,8 din anexa grafica 6. Mai arata expertul că traseul propus se regăsește pe un drum care este folosit și de către
proprietarii altor parcele, în concluzie expertul arătând că în varianta 1 servitutea este cea mai scurta iar în varianta 3 ar pricinui cea mai mica paguba deoarece ea ar trece pe un drum care exista deja.
Instanța a apreciat că nu se poate considera ca și criteriu în stabilirea unei servituți de trecere doar interesul exclusiv al celui care urmează să beneficieze de acces ci și a celui care urmează să suporte consecințele.
De asemenea, practica judiciara a statuat că în cazul în care înfundarea este rezultatul faptului sau a neprevederii proprietarului însuși cum ar fi spre exemplu impartirea unui loc care nu era înfundat între mai mulți proprietari, vânzarea fondului între mai mulți proprietari, din toate acestea rezultând un fond înfundat, trecerea nu poate fi ceruta peste terenul vecinului.
În consecință, instanța de fond a concluzionat în sensul că, deși varianta 3 a raportului de expertiza propune o ieșire la calea publica mai lunga decât cea propusa de reclamanți, respectiv la strada Fagului, este cea care se impune a fi urmata raporta la faptul că terenurile peste care se trece provin ca și cele ar reclamanților din aceiași parcela inițiala din care nu provine parcela pârâtului D. N., situație similara regăsindu-se și în varianta a doua din raport. De asemenea, aceasta trecere are în mare parte caracterul de drum, în fapt este chiar folosita în acest scop integral și de alte persoane din zona nesemnalându-se vreo situație în care folosirea acesteia ar prezenta inconveniente grave sau periculoase pentru proprietarul fondului dominant.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții R. A.
V., A. M. și soția A. C. P., M. C., S.C. R. S., B. N.
I., D. G. C., B. S. V. și soția B. R. A., S. L. ,
W. U. W. și soția W. C. M., M. G., Firma G. W. E. EK, SC LP C. S., P. M., P. A., SC N. C. S., B. G., și soția B.
J. -A., M. F. A. și soția M. F. C. B., G. M. C. și soția G. T., SC L. B. S., C. M. și soția C. M., D. N. și soția D. I. R. (f. 18-27), solicitând schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii civile din dosarul civil nr._ conexat la dosar nr. _
, având că obiect servitute de trecere și, pe cale de consecință, să se dispună instituirea dreptului de servitute de trecere pietonală și cu autoturismul asupra imobilelor teren, proprietatea pârâtului D. C. N. situate administrativ în C. -N., str. T. oiului, nr. 27, respectiv a imobilului teren în suprafață de 105mp înscris în Cartea Funciară nr. 1. C. -N., având nr. cad. 17420 și imobil teren în suprafață de 995 mp. înscris în Cartea Funciară nr. 1. C. -N., având nr. cad. 17419, că fonduri aservite, în favoarea imobilului teren situat în C. -N., str. T. oiului, nr. 25, înscris în CF nr. 1. nr. cad. 11963 și a imobilului drum acces înscris în Cartea Funciară nr.1. C. -N., având nr. cad. 13894/4/5 ca fonduri dominante. Au solicitat de asemenea apelanții să se dispună înscrierea în Cartea Funciară nr. 1. C. -N., asupra imobilului având nr. cad. 17420, și în Cartea Funciară nr. 1. C. -N., asupra imobilului având nr. cad. 17419 a dreptului de servitute de trecere instituit în favoarea imobilului teren înscris în Cartea Funciară CF nr. 1. nr. cad. 11963 și a imobilului drum acces înscris în Cartea Funciară nr. 1. C. -N., având nr. cad. 13894/4/5 ca fonduri dominante, cu cheltuieli de judecată.
În motivele apelului, reclamanții au arătat că sentința civilă pronunțată este nelegală și netemeinică, fiind dată cu greșita aplicare a dispozițiilor legale.
Astfel, apelanții au arătat că, caracterul de fond înfundat al terenului în suprafață de 2.000 mp având nr. cad 11963, și drum acces în suprafață de
401 mp. având nr. topo. 13894/4/5, rezultă din aceea că locul este înconjurat de alte proprietăți, aparținând altor proprietari fără că proprietarul fondului în cauză să aibă o ieșire la calea publică.
Fiind un drept legal, dreptul de trecere incident este o simplă îngrădire sau limitare normală ale atributului de folosință din conținutul dreptului de proprietate. Conținutul acestei îngrădiri din prisma proprietarului fondului aservit constă în obligația de a nu face nimic de natură a împiedica realizarea intereselor legitime ale proprietarului fondului dominant.
În speță, prin Raportul de expertiză judiciară întocmit de exp. Bota Ion, s-a constatat că suprafața de 2000 mp (măsurată 1984 mp) a imobilului cu nr. cad. 11963 înscrisă în CF nr. 2. C. -N. și suprafața de 401 mp. a imobilului cu nr. top.13894/4/5 înscris în CF nr. 2. C. -N. (suprafețele proprietatea reclamanților) nu au acces la drumul public. Prin același raport de expertiză, expertul formulează la solicitarea părților 3 posibile variante de instituire a dreptului de trecere, însă raportat la obiectul cererii doar Varianta 1 (cea solicitată de reclamanți) putea fi analizată de instanța de judecată.
Calea de acces solicitată a fi instituită de apelanții reclamanți în varianta analizată în cuprinsul raportului de expertiză ca varianta I, a fost utilizată faptic încă de la data cumpărării locuințelor, fiind utilizat pe același amplasament și de către autorii lor, fostul proprietar al acestei parcele - autorul pârâtului D. C. N., și apoi și pârâtul D. C. N. permițând accesul pe acest aliniament.
Urmare a utilizării îndelungate, în virtutea prerogativelor de reglementare a caracteristicilor urbanistice ale parcelelor de teren, C. iliul Local al mun. C. -N., a inclus această alee de acces în Planul Urbanistic Zonal al unității teritoriale de referință.
La data cumpărării de către apelanți a locuințelor edificate pe parcela de teren având nr. cad. 11963, acestea aveau accesul asigurat la drumul public la str. T. oiului, acest drum de acces fiind menționat pe documentațiile urbanistice aprobate de Primăria Cluj-Napoca, și marcat corespunzător cu borduri la fața locului și utilizat faptic de vreme îndelungată. Menționăm faptul că nici anterior cumpărării și nici ulterior accesul la locuințele subsemnaților nu s-a realizat pe altă cale, parcela subsemnaților niciodată neavând acces la drumul public.
Această cale de acces a fost, reglementată în această formă inclusiv în cadrul PUZ ului și a PUD ului aprobat prin HCL nr. 318/2008 beneficiar D.
C. N., intimatul pârât D. C. N. elaborând proiectul de autorizație de construire luând în considerare existența acestei căi de acces, care îi tranzita terenul.
Pentru asigurarea accesului auto și pietonal la drumul public str. T. oiului al proprietarilor tuturor parcelelor învecinate terenului nostru prin planurile urbanistice de detaliu aprobate de Primăria Mun. C. -N. cu ocazia eliberării autorizației de construire s-a stabilit necesitatea retragerii clădirilor de la limita de proprietate cu cel puțin patru metrii, prin acest procedeu asigurându-se un drum de acces al tuturor proprietarilor la calea publică și implicit și subsemnaților din calea publică către proprietatea noastră, cu o lățime de 7 metrii.
Cu toate acestea, intimatul nu a respectat și nici nu respectă aceste reglementări urbanistice, ducând astfel la înfundarea căii de acces la drumul public str. T. oiului.
Apelanții apreciază că hotărârea T. ului C., vizând excepția de nelegalitate nu are relevanță având în vedere că apelanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 616 C.civ. respectiv pe caracterul de loc înfundat al proprietăților, dreptul de trecere în varianta solicitată fiind cea mai scurtă și cea mai puțin oneroasă pentru proprietarul fondului vecin astfel cum rezultă și din concluziile raportului de expertiză întocmit de dl. expert Bota Ion.
De altfel, este de menționat faptul că pe schița PUD-ul și PUZ-ul intimatului de sub rândul 1 aprobat prin HCL nr. 318/_ aleea de acces ce face obiectul prezentei cauze - ce duce către imobilele reclamanților se menține, fiind evidențiată și denumita că și "alee", având însă o lățime de 5 m.
Referitor la variantă 3 din expertiză, cu ieșire pe str. Fagului, apelanții au arătat că acest drum de servitute se înfundă perpendicular în imobilele teren neconstruite având nr. topo. 13894/1/6, 13.894/2/6 pe o suprafață de 100 mp, fiind proprietatea unor terțe persoane la fel că și celelalte parcele de teren peste care se propune instituirea servituții. În această varianta drumul propus se suprapune peste 5 parcele de teren ocupând o suprafață de 223,86 metri liniari și totuși afirmă dl. expert că ar pricinui cea mai mică pagubă.
Or, prin cale publică se înțelege drumul deschis circulației publice, prevăzut de art. 4 lit. a din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, respectiv orice drum public și orice drum de utilitate publică care asigură de regulă accesul nediscriminatoriu al vehiculelor și pietonilor. Nu este drum public un drum de întrebuințare limitată constituit prin convenția mai multor proprietari.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 616 și urm. C.civ., art. 282 și urm. C.pr.civ, art. 274 C.pr.civ., art. 296 C.pr.civ., art. 282 și 287 C.pr.civ. și urm.
Intimatul D. C. N. a formulat întâmpinare prin care solicită
respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivele întâmpinării se arată în esență că, imobilul teren în suprafața de 2000 mp pe care sunt edificate blocurile reclamanților a devenit loc fără ieșire directa la drumul public că efect al dezmembrărilor haotice făcute în zona de către diverși dezvoltatori imobiliari care au fost preocupați de câștigul imediat rezultat din vânzarea acestor terenuri fără a fi însă interesați și de reglementarea juridica și faptica a unor situații rezultate din aceste parcelari și alipiri.
Aceasta stare de fapt și de drept nu este în nici un caz imputabila intimatului. După cum rezulta din cele sus expuse, dovedite cu actele dosarului, parcela reclamanților provine din dezmembrarea și alipirea ulterioara a unor terenuri care aveau anterior parcelarii front la strada Fagului.
Instanța de fond a reținut corect în urma administrării probei cu expertiza că la momentul dezmembrării parcelei inițiale ce avea acces la drumul public str. Fagului, proprietarii aveau obligația legala de a asigura parcelelor nou create, între care și cea care constituie proprietatea reclamanților, accesul la acest drum.
În ședința publică din data de_ T. ul a disjuns recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 15125/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., vizând soluția de respingere a acțiunii civile din dosarul nr._ (acțiune posesorie).
În urma disjungerii recursului, obiectul prezentului dosar îl constituie apelul declarat împotriva aceleiași sentințe, respectiv a
soluției de respingere a acțiunii civile din dosarul conexat nr._ al Judecătoriei C. -N., având ca obiect instituire drept de servitute.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, T. ul reține următoarele:
Conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. Erculescu D. (f. 185-211 dosar judecătorie), proprietarii celor trei construcții edificate pe imobilul cu nr. cad. 11963, teren în suprafață de 1.984 mp., înscris în C.F. nr. 2. C. -N., pentru a ajunge la str. T. oiului încalcă proprietatea intimatului pârât D. C. -N. . Astfel, accesul se realizează peste terenul cu nr. cad. 17419 înscris în C.F. nr. 2. C. -N. (3,8 mp.) și peste terenul cu nr. cad. 17420, înscris în C.F. nr. 2. C. -N. (10,0 mp.).
Expertul descrie și operațiunile de carte funciară care au condus la situația actuală. Astfel, potrivit hărților de carte funciară imobilele cu nr. top._ 4/4 (din care suprafața dezmembrată de 401 mp. având nr. top. 13894/4/5 are categoria de folosință "drum";), aveau acces la str. Fagului, deci, concluzionează expertul că și parcele rezultate din acestea (nr. cadastral 11963 înscrisă în C.F. nr. 2. C. -N. și 13894/4/5 din C.F. nr. 2. C. -
N. ) trebuiau să aibă acces la strada menționată. Însă, potrivit planurilor de dezmembrare efectuate până în prezent, imobilul cu nr. top. 13894/4/5, având categoria de folosință drum, nu are acces nici la strada T. oiului, nici la strada Fagului. A mai arătat expertul că accesul la imobilul cu nr. cad. 11963 (nr. top. 13894/_ 4/3/2/1) și la imobilul cu nr. top. 13894/_ 4/3/2/2 se face pe imobilul cu nr. top.13894/4/5 înscris în C.F. nr. 2. C.
-N., având categoria de folosință "drum";.
Din probațiunea administrată în cauză rezultă că parcelele cu nr. cad. 11963 din C.F. nr. 2. C. -N., în suprafață de 2.000 mp. (suprafață măsurată 1.984 mp.) și nr. top. 13894/4/5 din C.F. nr. 2. C. -N. în suprafață de 401 au devenit parcele cu caracter de loc înfundat în urma parcelărilor efectuate.
T. ul constată că prin scriptul depus ulterior la dosarul cauzei (f.
221 dosar judecătorie) expertul a arătat că la dezmembrarea unei parcele care devine loc înfundat, se asigură (obligatoriu) accesul prin fondul din care se dezmembrează (deoarece acesta are acces), nu dintr-un teren vecin. În speță, terenul apelanților reclamanți nu are acces deoarece nu a fost asigurat la dezmembrările anterioare (din nr. top. 13894/3 și 13894/4 - care aveau acces la strada Fagului).
Față de constatările expertului, acesta a susținut doar variante nr. 3 din expertiză, apreciind că este singura rezolvare posibilă a accesului la terenul apelanților.
Raportat la cele expuse T. ul apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică, fiind pronunțată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor art. 616 și urm. C.civ., aplicabil în cauză, deoarece caracterul de loc înfundat al parcelelor menționate a rezultat în urma dezmembrărilor efectuate anterior.
În acest sens, în mod constant s-a apreciat în practica judiciară că servitutea de trecere nu poate fi solicitată pe terenul vecinului în ipoteza în care ea a rezultat ca urma a neprevederii proprietarului însuși, cum este și cazul în speță, deoarece s-a procedat la dezmembrarea unui imobil care inițial nu era loc înfundat. Mai mult, așa cum a reținut și prima instanță în considerentele sentinței care formează obiectul controlului judiciar, parcela aflată în proprietatea intimatului pârât nu rezultă din cea dezmembrată. În consecință, singura soluție posibilă de reglementare a dreptului de servitute
este cea cuprinsă în varianta nr. 3 din expertiză chiar dacă lungimea acestuia este de 223,86 m, așa cum a arătat expertul
Cu toate că expertul a propus o varianta menționată de instituire a servituții de trece până la strada Fagului (varianta nr. 3), prezentând și situația imobilelor implicate, instanța nu putea încuviința această variantă în lipsa cadrului procesual care să includă proprietarii imobilelor limitrofe parcelei cu nr. top. 13894/4/5. este de remarcat însă faptul că toate parcelele indicate de expert - nr. top. 13894/_ 4/3/2/3 din C.F. nr. 1.
C. -N., nr. cad. 18128 din C.F. nr. 1. C. -N., nr. cad. 2. din C.F. nr. 2. C. -N. și nr. cad. 2. din C.F. nr. 2. C. -N. și nr. top. 13894/3/_ 4/4/1/1/1 din C.F. nr. 2. C. -N. - au categoria de folosință "drum";.
De altfel, cu ocazia cercetării la fața locului efectuată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., având ca obiect ordonanță președințială, instanța a constat că drumul spre strada Fagului este practicabil. În cuprinsul procesului verbal s-a consemnat că la intersecția cu str. Fagului se mai poate observa locul unde au fost amplasate bariere de înălțime care în prezent sunt dezafectate. În același timp, s-a constata existența indicatorului "A. ul interzis cu excepția riveranilor"; (f. 212-213). În prezenta cauză, expertul a arătat că acest drum este practicat de proprietarii imobilelor de pe respectivele parcele, dar o porțiune de 25 m este doar pietruită.
În ceea ce privește soluția de admitere a excepției de nelegalitate a
H.C.L. C. -N. nr. 302/2005 prin Sentința civilă nr. 1862/_, dosar nr._ al T. ului C. (f. 46-49), irevocabilă prin respingerea recursului, este de remarcat că instanța a avut în vedere faptul că prin PUD nu se poate crea o servitute de trecere cu încălcarea art. 616 C.civ. și a dreptului de proprietate al intimatului. Apelanții susțin că soluția analizată nu are relevanță în contextul probator deoarece au învestit instanța cu o acțiune
întemeiată pe dispozițiile art. 616 și urm. C.civ., dar cu toate acestea, în susținerea poziției lor fac trimitere la alte prevederi ale PUZ și PUD pentru a- și dovedi temeinicia pretențiilor.
Pentru considerentele expuse, T. ul apreciază că sunt nefondate în întregime criticile apelanților, iar în temeiul art. 296 C.pr.civ. urmează să fie respins apelul declarat de reclamanții R. A. V., A. M., A. C. P., M. C., S.C. R. S.R.L., B. N. I., D. G. C., B.
S. V., B. R. A., S. L., W. U. W., W. C. M., M.
G., Firma G. W. E. E., S.C. LP C. S.R.L., P. M., P. A.
, S.C. N. C. S.R.L., B. G., B. J. -A., M. F. A., M. F.
C. B., Somescu M. C., Somescu T., S.C. L. B. S.R.L., C.
M., C. M., D. N. și D. I. R. împotriva Sentinței civile nr. 15125/2012, pronunțată în dosarul nr._, care va fi păstrată în întregime.
În baza prevederilor art. 274 C.pr.civ., va fi respinsă cererea formulată de intimatul D. C. N. pentru obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată în apel, deoarece nu au fost depuse la dosarul cauzei înscrisuri din care să rezulte cheltuielile de jucată.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții R. | A. | V., A. | |
M. | , A. C. P., M. C., S.C. R. S.R.L., B. N. | I. | , D. G. |
C., B. S. V., B. R. A., S. L., W. U. W., W. C.
M., M. G., Firma G. W. E. E., S.C. LP C. S.R.L., P. M., P. A., S.C. N. C. S.R.L., B. G., B. J. -A., M. F.
, M. F. C. B., Somescu M. C., Somescu T., S.C. L.
S.R.L., C. M., C. M., D. N. și D. I. R. împotriva Sentinței civile nr. 15125/2012, pronunțată în dosarul nr._, pe care o păstrează în întregime.
Respinge cererea formulată de intimatul D. C. N. pentru obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 22 ianuarie 2013.
Președinte,
E. L.
Judecător,
M. O. -S.
Grefier,
C. -G. H.
C.H. 24 Ianuarie 2013
Red. L.E./ Tehnored. C.H./_ /36 ex.
Jud. fond. I. V. - Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Decizia civilă nr. 31/2013. Actiune posesorie | Decizia civilă nr. 3063/2013. Actiune posesorie → |
|---|
