Decizia civilă nr. 346/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 346/R/2013
Ședința publică din data de 13 septembrie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: B. I. S., judecător JUDECĂTOR: S. I.
JUDECĂTOR: B. R. -I. GREFIER: E. M. - M.
S-au luat în examinare recursurile civile declarate de reclamantul M. S. și pârâta M. Ana, împotriva sentinței civile nr. 2860/_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr. _
, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantul-recurent avocat Bilan I., pârâta M. Ana, asistată de avocatul Domide Aurel, pentru intervenienții-intimați U. A. și U. M. - avocat Vultur I. D., lipsă fiind reclamantul-recurent M. S., intervenienții- intimați U. A., U. M. și pârâtul-intimat M. Oachim.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care :
Pârâta M. Ana arată că s-a aflat în imposibilitate de a achita taxa judiciară de timbru, sens în care solicită acordarea unui termen de judecată.
Reprezentantul pârâtei M. Ana, avocat Domide Aurel, solicită de asemenea acordarea unui termen de judecată pentru a achita taxa judiciară de timbru, întrucât pârâta nu a putut achita taxa stabilită din motive obiective.
Reprezentantul reclamantului-recurent, avocat Bilan I. depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 26 lei și timbru judiciar de 2,15 lei, așa cum a fost stabilit de către instanță. Arată că se opune cererii de amânare a judecării cauzei formulată de către pârâta M. Ana, întrucât de la data ultimului termen de judecată, 24 mai 2013, pârâta a avut timp suficient să-și onoreze obligațiile stabilite de către instanță.
Reprezentantul intervenienților-intimați, avocat Vultur I. D., arată că lasă la aprecierea instanței cererea de amânare a judecării cauzei formulată de pârâta M. Ana.
Tribunalul, după deliberare, respinge cererea de amânare a judecării cauzei formulată de pârâta M. Ana, pentru a timbra cererea de recurs, având în vedere că din data de 24 mai 2013 a avut suficient timp pentru a achita taxa judiciară de timbru stabilită.
Instanța constată că recursul declarat de reclamantul M. S. este în termen formulat, motivat, comunicat și legal timbrat.
De asemenea, se constată că recursul declarat de pârâta M. Ana este în termen formulat, motivat, comunicat și netimbrat.
Tribunalul, din oficiu, invocă nulitatea sentinței atacate, raportat la faptul că lipsește minuta hotărârii.
Reprezentantul reclamantului-recurent, avocat Bilan I. arată că soluția ce se impune este casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare. Cu privire la recursul declarat de pârâta M. Ana, solicită a se constata nulitatea acestuia, întrucât nu s-a achitat taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar. Cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtei M. Ana, avocat Domide Aurel, solicită admiterea excepției, a se constata nulitatea hotărârii pentru lipsa minutei. De asemenea, arată că lasă la aprecierea instanței soluția de anulare a recursului declarat de pârâta M. Ana pentru netimbrare.
Reprezentantul intervenienților-intimați, avocat Vultur I. D., solicită admiterea excepției, a se constata nulitatea hotărârii pentru lipsa minutei, lăsând la aprecierea instanței soluția de anulare a recursului declarat de pârâta M. Ana pentru netimbrare.
Tribunalul reține pricina în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin sentința civilă nr. 2860 din 29 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, instanța:
- a admis excepția prescripției dreptului de a solicita anularea certificatului de moștenitor invocată în cauză.
- a admis acțiunea principală formulată și precizată în parte de reclamantul M. S. în contradictoriu cu pârâta M. Ana.
-
a admis cererea de intervenție formulată și precizată de intervenienții U. A. și U. M. în contradictoriu cu pârâtul M. I. și cu celelalte părți din acțiunea principală.
Instanța a respins ca rămasă fără obiect acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamantă M. Ana și în consecință:
- a dispus rectificarea parțială a înscrierilor din CF 3962 R., în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtei M. Ana pentru cota de 1/1 părți și înscrierea în CF ca proprietari, a defunctului M. Filip pentru cota de ½ părți și respectiv dreptul de proprietate al pârâtului M.
lui I. pentru cota de ½ părți, aceștia fiind moștenitorii defunctului M. I. lui Roman, cu menținerea înscrierilor operate în același CF cu privire la masele succesorale succesive dezbătute după coproprietarii tabulari M. S., M. M., pentru validitatea contractelor de vânzare- cumpărare intervenite cu cumpărătorii M. I. și Palagea, pentru componența maselor succesorale ale def. M. I. lui Roman și M. Palagea, a calității de moștenitori legali și a cotelor de moștenire - pozițiile de sub B.10-B16 inclusiv și prin constatarea implicită că succesiunea rămasă după defuncții M. I. lui Roman decedat la_ și defuncta M. Palagea decedată la data de 15 iunie 1989, cuprinde întregi imobilele în suprafață de 1626 mp înscrise în CF 3962 R., nr. top 1169 și 1170 și în consecință masele succesorale succesive astfel dezbătute vor reveni în final celor doi descendenți direcți (fii) pârâtul M. I. lui I. și defunctul M. Filip în cote egale de câte ½ părți din imobilele din litigiu potrivit statuărilor din certificatul de moștenitor nr.13/1999 emis de BNP Maxim P P. și sub aspectul calității de moștenitori legali și a cotelor de moștenire aferente.
Instanța a constat că masa succesorală rămasă în urma defunctului M. Filip decedat în comuna R. la data de_ se compune din:
cota de ¾ părți din construcțiile constând din casa de locuit, edificată pe terenul înscris în CF 3962 R. nr. top. 1169 și 1170 cu mențiunea că cealaltă cotă de ¼ părți din aceste construcții îi revine soției supraviețuitoare M. Ana prin efectul sistării comunității matrimoniale de bunuri.
cota de ½ părți din terenul înscris în CF 3962 R. nr. top. 1169 și 1170.
De asemenea, instanța a constatat că la aceasta succesiune au avut vocație succesorală legală reclamantul M. S. în calitate de descendent direct - fiu (adoptat prin modalitatea adopției cu efectele unei filiații depline care atrage consecințele directe pentru succesiunea și legătura directă cu părinții adoptatori și exceptează această posibilitate în raport de părinții naturali, firești), în cota de ¾ părți și pârâta M. Ana în cota de ¼ părți în calitate de soție supraviețuitoare.
Totodată, s-a constat validitatea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ între pârâtul M. I. lui I. în calitate de promitent-vânzător, și intervenienții U. A. și U.
M. în calitate de promitenți-cumpărători, având ca obiect - cota de 32/64 părți din imobilul - grădină situat în comuna R., nr. 56, jud. Bistrița-Năsăud, identificat în CF 3962 R., nr. top 1169 și 1170, cu o corespondență a cotei pentru suprafața de 813 mp. conform măsurătorilor tehnice si propunerii din completarea raportului de expertiză - varianta nr.2 cu tabelul de mișcare parcelară aferent și prețul de 3000 lei achitat integral.
Instanța a obligat pe pârâtul M. I. lui I. să le predea intervenienților act apt de intabulare, în caz contrar hotărârea ținând loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Judecătoria a dispus partajarea imobilelor din litigiu - obiect al succesiunii dezbătute si a partajului succesoral și înstrăinării survenite conform completării raportului de expertiză întocmit în cauză - varianta nr. 2 din tabelul de mișcare parcelară aferent întocmit de expert R. I. astfel:
- a atribuit lotul nr.1 în suprafață totală de 813 mp. în favoarea intervenienților U. A. și
cu nr. top. noi aferente 1169/1 și 1170/1;
a atribuit lotul nr. 2 în suprafață totală de 435 mp. în favoarea reclamantului M. S. în cotă de ¾ părți și pârâtei M. Ana în cotă de ¼ părți în stare de indiviziune cu nr. top. nou aferent 1169/2;
a atribuit lotul nr. 3 în suprafață totală de 283 mp. în favoarea reclamantului M. S. cu nr. top. noi aferente 1169/4 și 1170/2;
a atribuit lotul nr. 4 în suprafață totală de 95 mp. în favoarea pârâtei M. Ana cu nr. top. noi aferente 1169/3 și 1170/3;
Instanța a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate pe numele reclamantului M. S.
, al pârâtei M. Ana și a intervenienților U. A. și U. M., în conformitate cu tabelul de mișcare parcelară - varianta nr.2, întocmit în cauză de expert R. I., cu completarea instanței pentru natură, respectiv cu titlu de bun comun, în stare de indiviziune și respectiv bun propriu.
Judecătoria a obligat-o pe pârâta M. Ana să-i plătească reclamantului M. S. suma de 2100 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
De asemenea, instanța a obligat-o pe pârâta M. Ana să le plătească intervenienților în solidar suma de 1454 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Imobilele terenuri în litigiu - obiect al petitului privind masa succesorală dezbătută și implicit a înstrăinării survenite au fost situate pe teritoriul administrativ al comunei R. și s-au identificat în CF 25292 R. nr. top. 1169 și CF 25293 R. nr. 1170, și conform concluziilor tehnice expuse în cadrul lucrării de expertiză topo și a completării aferente întocmite de expert R. I. s-a constatat o corespondență cu datele de CF, sub aspectul suprafeței, posesorilor faptici, vecinătăților.
S-a evidențiat în cadrul lucrării de expertiză că lotul de teren a avut o suprafață totală de 1626 mp. și pentru modalitatea de partaj în raport atât de acțiunea principală cât și cererea de intervenție s-au efectuat două variante de partaj:
varianta nr.1 conform modului actual de folosință și care s-a realizat prin raportare la semnele de hotar indicate de pârâtă și intervenienți;
varianta nr.2 conform contractului de vânzare-cumpărare cu mențiunea că în acea variantă intervenienții au acceptat accesul pe lângă construcții pe o lățime de 3,5 ml. și nu au solicitat împărțirea frontului la drum în două părți egale, adică cu o lățime a imobilelor de 11,88 ml., ceea ce ar fi creat un inconvenient în sensul imposibilității accesului în curtea reclamantului și a pârâtei și cu oponență expresă a pârâtei;
Pe imobilul teren s-a constatat existența unei case de locuit în suprafață de 144 mp. în regim de înălțime P+D, cu structura redată în detaliu în tabelul de mișcare parcelară respectiv la demisol: una bucătărie, una pivniță, una cameră nefinalizată "în roșu"; precum și o anexă care nu a fost fundată, sens în care nu s-a propus înscrierea în CF a acestei anexe.
Concomitent s-a menționat că apartamentarea construcției nu a fost posibilă deoarece nu a fost comod partajabilă (cu acces separat), și mai mult s-a evidențiat oponența pârâtei în acest sens.
Coroborând toate informațiile rezultate din depozițiile martorilor audiați în cauză, cu argumentele expuse în contradictoriu atât pentru acțiunea principală cât și pentru cererea de intervenție, cât și răspunsurile la interogatorii și documentația notarială atașată, modalitatea în care s-au dezbătut succesiunile succesive în cadrul dosarului nr. 973/_, instanța de fond a apreciat că prin dezbaterea succesorală după def. M. I. lui Roman și conform certificatului de moștenitor nr.13/1999, s-a impus analiza congruentă privind masa succesorală după antecesorii părinți cât și reținerea statuărilor din cadrul acelui certificat de moștenitor cu privire la elementele ce vizează calitatea moștenitorilor legali, cotele de moștenire aferente.
Potrivit colii evolutive de CF imobilele terenuri cu nr. top. 1169, 1170 din CF 3692 R. au aparținut inițial coproprietarilor tabulari M. I. lui Roman, M. S. și M. Safta, M. Cosmeanca, iar prin survenirea decesului coproprietarului M. I. lui Roman, asupra cotei de coproprietate inițiale a acestuia de 8/64 părți.
Prin intermediul înstrăinărilor survenite între descendenții coproprietarei de CF Domide M. respectiv numiții M. I., M. Safta, M. Roman și M. N., cotele de coproprietate ale acestora le-au revenit în final defuncților soți M. I. și M. Palagea, astfel încât s-a complinit în persoana acestora prin însumarea tuturor cotelor de coproprietate deținute, fie prin moștenire, fie prin cumpărare - cota de 1/1 părți (total 64/64 părți).
Conform certificatului de moștenitor nr.13/1999, emis în dosarele succesorale nr.59,60 și 20/1999) s-a putut reține succesiunile succesive dezbătute după M. I. lui Roman decedat la data de 8 februarie 1981 și după defuncta M. Palagea decedată la data de 15 iunie 1989, apoi pentru M. Filip decedat la data de 14 noiembrie 1992 și sub aspectul calității de moștenitori legali și a cotelor de moștenire aferente.
Instanța a arătat că în consecință succesiunea rămasă după defunctul M. I. lui Roman și decedat la_ și defuncta M. Palagea decedată la data de 15 iunie 1989, a cuprins întregi imobilele în suprafață de 1626 mp înscrise în CF 3962 R., nr. top 1169 și 1170.
În consecință masele succesorale succesive au revenit în final celor doi descendenți direcți (fii) pârâtul M. I. lui I. și defunctul M. Filip, în cote egale de câte ½ părți, din imobilele din litigiu.
S-a arătat că, practic aspectele reținute și prin intermediul sentinței civile nr.1313/2001, din dosarul nr.973/2000 al Judecătoriei Năsăud au fost elucidate și nu au ridicat probleme, dar aspectul care a permis înscrierea în CF a dreptului de proprietate exclusiv al soției supraviețuitoare a defunctului M. Filip a rezidat în constatarea unui partaj amiabil potrivit căruia întreaga masă succesorală a def. M. I. și a defunctei soții Palagea i-a revenit doar fiului M. Filip.
momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare invocat prin cererea de intervenție în interes propriu promovată a denotat faptul că potrivit statuărilor din certificatul de moștenitor nr. 13/1999, fiecare comoștenitor a înțeles că a avut cota de ½ părți din imobilele deținute de antecesori, în care s-au inclus atât imobilele din litigiu CF 3692 R. nr. top. 1169, 1170 cât și cele redate în cuprinsul certificatului și înscrise în CF 3964 R. nr. top._ .
Dacă s-ar accepta teza contrară a partajului amiabil survenit între comoștenitori acesta trebuia să fie evidențiat fie printr-o declarație a succesibililor de opțiune succesorală, fie chiar prin statuările certificatului de moștenitor, iar înstrăinarea survenită a atestat un act de acceptare a succesiunii după antecesori.
Mai mult demersurile inițiate de pârâtul M. I. lui I., la data de_, anterior promovării dosarului civil cu nr.973/2000, a denotat modalitatea în care acesta a înțeles să-și valorifice dreptul de coproprietate de ½ părți asupra imobilelor din litigiu și rezultat din dezbaterea maselor succesorale succesive după antecesori, prin transmisiunea imobiliară intervenită în favoarea intervenienților U. A. și M. .
În consecință, instanța a constatat că succesiunea rămasă după defuncții M. I. lui Roman și decedat la_ și defuncta M. Palagea decedată la data de 15 iunie 1989, a cuprins întregi imobilele în suprafață de 1626 mp înscrise în CF 3962 R., nr. top 1169 și 1170 și în consecință masele succesorale succesive astfel dezbătute au revenit în final celor doi descendenți direcți (fii) pârâtul M. I. lui I. și defunctul M. Filip în cote egale de câte ½ părți din imobilele din litigiu potrivit statuărilor din certificatul de moștenitor nr. 13/1999 emis de BNP Maxim P P. și sub aspectul calității de moștenitori legali și a cotelor de moștenire aferente.
De asemenea în aceeași ordine de idei a fost demn de ilustrat și certificatul de moștenitor nr.1039/_, care prin operarea în CF pentru poziția antecesorului M. I. lui Roman a confirmat aceleași statuări privind situația comoștenitorilor legali - M. Palagea soție supraviețuitoare în cotă de 2/8 părți în concurs cu descendenții direcți M. I. lui I. si M. Filip lui I. în cote egale de câte 3/8 părți fiecare.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a apreciat că s-a impus rectificarea parțială a înscrierilor din CF 3962 R., în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtei M. Ana pentru cota de 1/1 părți și înscrierea în CF ca proprietari, a defunctului M. Filip pentru cota de ½ părți și respectiv dreptul de proprietate al pârâtului M. I. pentru cota de ½ părți, aceștia fiind moștenitorii defunctului M. I. lui Roman, cu menținerea înscrierilor operate în același CF cu privire la masele succesorale succesive dezbătute după coproprietarii tabulari M. S., M. M.
, pentru validitatea contractelor de vânzare-cumpărare intervenite cu cumpărătorii M. I. și Palagea pentru componența maselor succesorale ale def. M. I. lui Roman și M. Palagea, a calității de moștenitori legali și a cotelor de moștenire - pozițiile de sub B.10-B16 inclusiv).
Instanța de fond a arătat că, la data de_ pârâtul M. I. lui I. în calitate de promitent-vânzător, le-a înstrăinat intervenienților U. A. si U. M. în calitate de promitenți- cumpărători, cota de 32/64 părți din imobilul - grădină situat în comuna R., nr. 56, jud. Bistrița- Năsăud, identificat în CF 3962 R., nr. top 1169 și 1170, cu o corespondență pentru suprafața de
813 mp conform cotei și măsurătorilor tehnice și propunerii din completarea raportului de expertiză varianta nr.2 cu tabelul de mișcare parcelară aferent, în schimbul prețului de 3000 lei, achitat integral în două tranșe conform mențiunilor din momentul stabilirii acordului de voință.
Deoarece cumpărătorii au și intrat în posesia imobilelor la data perfectării antecontractului de vânzare-cumpărare (_ ) și concomitent cu achitarea prețului convenit, în consecință s-a impus să fie obligat pârâtul-vânzător M. I. lui I. să le predea intervenienților act apt pentru intabulare, în caz contrar hotărârea va ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Concomitent cu determinarea acordului de voință dintre părți s-a efectuat achitarea prețului în cele două tranșe și predarea imobilului teren în posesie către intervenienți.
Judecătoria a arătat că, elementele convenției de înstrăinare au fost probate atât prin înscrisul anexat la dosar și necontestat de părțile contractante și care conține semnăturile aferente ale promitenților-cumpărători și ale promitentului-vânzător și respectiv coroborat cu identificările și dezmembrările din completarea raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză de expert R. I. .
Conform dispozițiilor art. 22 din Decretul-lege nr. 115/1938, pârâtul - vânzător are obligația legală și contractuală de a preda actele necesare și apte pentru intabulare, astfel încât pentru neconformare devin incidente și dispozițiile art. 24 din același act normativ.
Prin raportare la acest petit, instanța a apreciat că au fost incidente și dispozițiile art. 1, 2, 5 alin. 2 din titlu X al Legii nr. 247/2005 care au vizat necesitatea transmiterii imobilelor terenuri proprietate privată aflate în circuitul civil printr-un act încheiat în formă autentică, sens în care refuzul uneia dintre părți de a încheia acte în această formă împuternicește instanța de judecată să adopte o hotărâre care să țină loc de act autentic.
În consecință, instanța de fond a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului M. Filip decedat în comuna R. la data de_ s-a compus din:
cota de ¾ părți din construcțiile constând din casa de locuit, edificată pe terenul înscris în CF 3962 R. nr. top. 1169 și 1170 cu mențiunea că cealaltă cotă de ¼ părți din aceste construcții i-a revenit soției supraviețuitoare M. Ana prin efectul sistării matrimoniale de bunuri.
Cota de ½ părți din terenul înscris în CF 3962 R. nr. top. 1169 și 1170;
În acest sens s-a relevat că cei doi soți M. Filip si M. Ana au demolat construcțiile vechi și au edificat casa de locuit cu structura redată în detaliu conform lucrării de expertiză și cu cota de contribuție necontestată de pârâtă.
La aceasta succesiune au avut vocație succesorală legală reclamantul M. S. în calitate de descendent direct - fiu (adoptat prin modalitatea adopției cu efectele unei filiații depline care a atras consecințele directe pentru succesiunea și legătura directă cu părinții adoptatori și a exceptat această posibilitate în raport de părinții naturali, firești), în cota de ¾ părți și pârâta M. Ana în calitate de soție supraviețuitoare în cota de ¼ părți.
Reținând cotele de moștenire evidențiate pentru succesiunea după defunctul M. Filip, cât și transmisiunea imobiliară survenită prin efectul antecontractului de vânzare-cumpărare din data de_, instanța a apreciat că modalitatea de partaj optimă a rezidat în adoptarea variantei nr. 2 cu tabelul de mișcare parcelară aferent și potrivit căruia imobilele terenuri în litigiu în suprafață totală de 1626 mp. s-a constituit practic în patru loturi de teren:
- lotul nr.1 în suprafață totală de 813 mp. propus spre atribuire în favoarea intervenienților
U. A. si M. cu nr. top. noi aferente 1169/1 și 1170/1;
- lotul nr. 2 în suprafață totală de 435 mp. propus spre atribuire în favoarea reclamantului M.
S. în cotă de ¾ părți și a pârâtei în cotă de ¼ părți, în stare de indiviziune cu nr. top. nou aferente 1169/2;
- lotul nr. 3 în suprafață totală de 283 mp. propus spre atribuire în favoarea reclamantului M.
S. cu nr. top. noi aferente 1169/4 si 1170/2;
- lotul nr. 4 în suprafață totală de 95 mp. propus spre atribuire în favoarea pârâtei M. Ana cu nr. top. noi aferente 1169/3 și 1170/3;
S-a menționat că printr-o verificare și modul de calcul s-a constatat că s-a respectat prin propunerile de partaj efectuate atât cotele de moștenire cât și suprafața corespondentă pentru cota aferentă înstrăinării.
Raportat la starea de fapt anterior redată, instanța de fond a apreciat ca întemeiată acțiunea principală în parte și concomitent cererea de intervenție în interes propriu sens în care le-a admis conform dispozitivului.
Astfel în drept și prin raportare la petitele din acțiunea principală precizată și cât și din cererea de intervenție în interes propriu precizată au fost incidente prevederile art. 111 Cod procedură civilă, art. 492 cod civil și cu aplicarea dispozițiilor art. 650, 651, 659 Cod civil, coroborat cu art. 1 lit. "a"; din Legea nr. 319/1944 privind dreptul la moștenire al soțului supraviețuitor, coroborat cu art.728 Cod civil și respectiv 673/1 Cod procedură civilă, cu aplicarea dispozițiilor art. 33, art.34 din Legea 7/1996, instanța de fond a admis petitele de edificare construcții, succesiune și partaj, rectificare înscriere CF, conform dispozitivului, și prin raportare la legea în vigoare aplicabilă și momentul deschiderii succesiunilor care au coincis cu momentul decesului.
În drept, pentru petitul de validitate antecontracte de vânzare-cumpărare s-a arătat că au fost incidente dispozițiile art. 969 Cod civil, art. 1294 și următoarele Cod civil, art. 22-24 din Decretul - Lege nr. 115/1938, coroborat cu prevederile art. 1073 -1075 Cod civil și respectiv dispozițiile art. 1, 2, 5, alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005.
Instanța de fond a relevat că pentru cererea de intervenție admisă conform dispozitivului au fost incidente și prevederile art. 49 și următoarele Cod procedură civilă, coroborat cu dispozițiile anterior redate pentru petitul de validitate antecontract de vânzare-cumpărare și partaj.
Raportat la momentul pronunțării hotărârii, precum și intrarea în vigoare a Noului cod civil la data de_, s-a apreciat că sunt incidente în drept prin corelare cu petitele formulate și precizate și corespondența temeiului legal pentru aceste petite, prevederile art.953, art. 954, art. 963 și următoarele, 970 și urm., art. 975 și următoarele Cod civil, art. 1143 și următoarele Noul cod civil.
În baza art.44, art. 46 din Decretul - Lege nr. 115/1938, și în temeiul dispozițiilor Legii nr. 7/1996, și cu corespondența în prevederile art. 876 și următoarele și cu aplicarea art. 885 și următoarele Noul Cod civil, instanța de fond a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate pe numele reclamantului M. S., al pârâtei M. Ana și a intervenienților U. A. și U. M., în conformitate cu tabelul de mișcare parcelară - varianta nr.2, întocmit în cauză de expert R. I., cu completarea instanței pentru natură, respectiv cu titlu de bun comun, în stare de indiviziune conform cotelor de moștenire și respectiv bun propriu.
În temeiul dispozițiilor art. 119 și urm. Cod procedură civilă instanța de fond a respins ca rămasă fără obiect acțiunea reconvențională formulată de pârâta M. Ana, prin prisma poziției procesuale exprimată atât personal cât și prin mandatar la termenul de judecată din data de_ și renunțarea la susținerea excepției nulității absolute a certificatului nr. 13/1999 eliberat de BNP Maxim P P. care a constituit obiectul cererii și prin raportare și la excepția prescripției dreptului de a solicita acea anulare, invocată de reclamant.
În temeiul dispozițiilor art. 274, art.276, art.277 Cod procedură civilă, instanța a obligat pe pârâta M. Ana să-i plătească reclamantului suma de 2100 lei si respectiv intervenienților în solidar suma de 1454 lei reprezentând cheltuieli de judecată și pe considerentul că s-a aflat în culpă procesuală și în raport de ambele cereri formulate.
Instanța de fond a menționat că pentru reclamant cheltuielile pretinse au rezidat în contravaloare onorariu de avocat, taxă timbru, timbru judiciar și care au fost justificate conform chitanțelor și dovezilor atașate dar s-a reținut și ipoteza de admitere în parte a pretențiilor formulate.
De asemenea pentru intervenienții cheltuielile pretinse au rezidat în contravaloare onorariu de avocat, taxă timbru, timbru judiciar și care au fost justificate conform chitanțelor și dovezilor atașate.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul M. S., în termen legal, a formulat recurs prin care a solicitat, în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, admiterea recursului cu modificarea hotărârii recurate și rejudecând pe fond pricina să se dispună constatarea că masa succesorala rămasă în urma def. Murean Filip decedat în comuna R. la data de 14 noiembrie 1992 s-a compus și din cota de 5/8 părți din terenul înscris în CF. nr. 3962 R. top. 1169 și 1170, partajarea imobilelor din litigiu conform variantei 1 a raportului de expertiza întocmit în cauza de expertul R. I., conform modului de folosință prin atribuirea și a construcției constând din casa de locuit edificată pe terenul înscris în CF nr. 3962 R. top. 1169 și 1170; înlăturarea dispozițiilor privind rectificarea înscrierilor dispuse în CF; admiterea în parte a cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții U. A. și M. și validarea înscrisului sub semnătură privată doar cu privire la cota de 3/8 părți din terenul înscris în CF nr. 3962 R. top. 1169 și
1170; menținerea celorlalte dispoziții din sentința atacată, iar în baza dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în recurs, hotărârea recurată fiind nelegală, motiv de casare
prevăzut de art.304 pct.6 și 9 Cod procedură civilă.
În motivare s-a arătat că, prin sentința recurată s-a admis acțiunea promovată de reclamant, s-a respins acțiunea reconvențională formulată de pârâta M. Ana și s-a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții U. A. și M. . Ca efect al admiterii acțiunii instanța de fond a dispus o serie de rectificări în cartea funciară și partajarea a o parte din imobilele din litigiu.
Această hotărâre, în opinia recurentului a fost profund netemeinică și dată cu încălcarea esențială a legii.
Recurentul a arătat că instanța de fond s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut, dispunând din oficiu o serie de rectificări în cartea funciară, iar în final a dispus intabularea pe alte cote decât cele pe care le aveau împărțite înainte de rectificare.
Prin acțiunea introductivă nu s-a solicitat rectificarea întabulărilor dispuse în cartea funciară. În motivarea acțiunii s-a precizat că intabularea pârâtei M. Ana dispusă în baza unei hotărâri judecătorești în care reclamantul M. S. nu a fost parte, nu i-a fost opozabilă acestuia. Pe cale de consecință, s-a arătat că instanța trebuia să aibă în vedere la stabilirea componenței masei succesorale a defunctului M. Filip situația de carte funciară de dinainte de pronunțarea sentinței civile nr. 1313/2001 a Judecătoriei Năsăud. La acel moment defunctul M. Filip era intabulat în CF nr. 3962 R. top.1169 și 1170 în cotă de 5/8 părți sub B.9 și 17. Cota de sub B.17 de 2/8 părți a fost preluată de la coproprietara M. Palagea, iar cota de 3/8 părți preluată de la def. său tată M.
I. lui Roman urmare dezbaterii succesiunii acestuia prin Certificatul de moștenitor nr. 13/1999 eliberat de BNP Maxim P. .
S-a menționat că, prin sentința recurată, instanța de fond a dispus rectificarea înscrierilor dispuse în CF și în final l-a gratificat pe pârâtul M. I. lui I. cu cota de 1/2 părți din imobil.
Anterior intabulării pârâtei M. Ana în cartea funciară prin sentința civilă nr. 1313/2001 a Judecătoriei Năsăud, pârâtul M. I. lui I. era intabulat asupra cotei de 3/8 părți din imobilul din litigiu. Pe cale de consecință asupra cotei de 1/8 părți intabularea sa s-a făcut în urma gratificării făcute de instanța de fond.
S-a precizat că, din lecturarea considerentelor hotărârii recurate a rezultat că în considerente, instanța de fond a constatat componența averii rămase în urma def. M. I. lui Roman și M. Palagea, calitatea, vocația și cotele de moștenire și în final a dispus partajarea acesteia.
Dezbaterea unor succesiuni numai în considerentele hotărârii fiind inadmisibilă și prin prisma faptului că instanța nu a fost investită în acest sens.
Recurentul a menționat că instanța a fost într-o gravă eroare. Averea rămasă în urma def. M.
I. lui Roman a fost dezbătută prin Certificatul de Moștenitor nr. 144/1985. Nici una din părți nu a solicitat anularea certificatului de moștenitor. Pe cale de consecința instanța de fond nefiind investită cu un asemenea capăt de cerere, nu putea modifica înscrierile dispuse în cartea funciară în baza unui certificat de moștenitor.
Succesiunea defunctei M. Palagea nu a format obiectul litigiului. Pe cale de consecință în considerentele hotărârii sale instanța de fond nu-și putea exprima părerea cu privire la modalitatea partajării acesteia.
S-arătat că instanța de fond a dispus rectificarea întabulărilor din cartea funciară 3279 R., fără ca în prealabil vreuna din părți sau din oficiu instanța să fi dispus anularea titlurilor în baza cărora s-au intabulat părțile.
Așa cum s-a precizat, intabularea def. M. Filip asupra cotei de 3/8 părți s-a dispus în baza Certificatului de Moștenitor nr. 144/1985. Asupra cotei de 2/8 părți acest defunct s-a intabulat în baza altui certificat de moștenitor. Nici unul din aceste certificate de moștenitor nu au fost anulate. Deoarece instanța de fond nu a fost investită cu asemenea capete de cerere, s-a a apreciat ca aceasta s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut.
O alta critică care a fost adusă hotărârii instanței de fond a fost aceea ca aceasta a diminuat cota de coproprietate a defunctului M. Filip, asupra căreia acesta era intabulat în cartea funciară. S-a arătat că, din copia colii desfășurate depuse la dosarul de fond a rezultat că defunctul M. Filip era intabulat în cartea funciară asupra imobilului înscris în CF nr.3962 R. în cotă de 5/8 părți. Cu toate acestea, instanța de fond a statuat că masa succesorală rămasă în urma acestui
defunct s-a compus doar din cota de părți respectiv 4/8 părți și nu în cotă de 5/8 părți așa cum era intabulat.
În aceste condiții, masa succesorala rămasă în urma def. M. Filip s-a compus din cota de 5/8 părți din terenul înscris în CF nr. 3962 R. top. 1169 și 1170, modalitatea de partajare aleasa de instanța fondului fiind criticabilă.
S-a precizat că averea rămasă în urma def. M. Filip s-a compus din cota de 5/8 părți din terenul având nr. topo. 1169 și 1170. În aceste condiții, varianta de partajare care a corespuns cotei de coproprietate a acestui defunct din terenul din litigiu a fost varianta I-a, conform modului de folosință. În acea variantă, moștenitorilor li s-a atribuit un lot ce a reprezentat cota de 5/8 părți din terenul din litigiu, conform cotei de coproprietate a defunctului. Intervenienților U. A. și M. li s-a atribuit în acea variantă un lot în suprafață de 699 mp., echivalent cotei de coproprietate a vânzătorului M. I. lui I. . Anterior, acest pârât a fost intabulat în cartea funciară asupra cotei de 3/8 părți, condiții în care a fost evident că acest pârât nu putea înstrăina intervenienților decât suprafața corespunzătoare cotei sale de coproprietate.
Pe de altă parte, s-a menționat că a fost de observat că acea variantă a respectat modul actual de folosință, fiind indiscutabil că vânzătorul nu a înstrăinat o cotă de coproprietate, ci o suprafață determinată din teren. Acea suprafață nu a putut fi decât cea aflată în posesia vânzătorului la data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare. Așa cum au precizat și intervenienții pe parcursul instrumentării cauzei la instanța de fond, după încheierea înscrisului sub semnătură privată au intrat în posesia terenului cumpărat și l-au folosit până în prezent. Ori, din raportul de expertiză întocmit în cauză a rezultat că suprafața cumpărată și asupra căreia cumpărătorii au intrat în posesie după încheierea înscrisului a fost cea aflată în prezent în posesia lor. Varianta care a reflectat acea împrejurare a fost varianta I-a din raportul de expertiză.
Recurentul a mai arătat că varianta a II-a a raportului de expertiză în baza căreia a dispus instanța de fond a dispus nu a respectat cotele de coproprietate ale părților, sens în care a fost de observat că intervenienților li s-a propus spre atribuire suprafața de 813 mp., care a reprezentat cota de a 1/2- a parte din terenul din litigiu. Ori, așa cum s-a precizat, vânzătorul era coproprietar doar asupra cotei de 3/8 părți din acel teren. Numai acea suprafață putea fi înstrăinată și nu o suprafață asupra căreia vânzătorul nu era proprietar.
În aceste condiții, recurentul a apreciat că se impunea admiterea în parte a cererii de intervenție în interes propriu doar cu privire la cota de 3/8 părți asupra căreia vânzătorul era proprietar tabular.
Deși a inclus în masa succesorală și construcția constând din casă de locuit, s-a menționat că instanța a omis să o includă la partaj. Moștenitorilor M. S. și Ana li s-a propus spre atribuire în indiviziune lotul nr. 2 în suprafață de 435 mp. Din modul în care a fost redactat dispozitivul rezultând că acelor moștenitori li s-a atribuit în indiviziune doar terenul, construcția nu a fost atribuită moștenitorilor și evident că nu a fost partajată.
Pârâta M. Ana, în termen legal, a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 2860/_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, admiterea recursului în parte a hotărârii doar referitor la dreptul acesteia după def. M. Filip și, rejudecând cauza să se constate cotele ce îi revin.În temeiul art. 304 Cod procedură civilă s-a solicitat examinarea cauzei sub toate aspectele.
În motivare s-a arătat că în fapt, prin cererea de chemare în judecată s-a cerut să se constate că masa succesorală rămasă după defunctul soț s-a compus din cota de ½ din construcții și teren din CF 3962 R. top. 1169 și 1170 și din acea cotă de ½, recurentei îi revine cota de ¼ și ¾ părți reclamantului M. S. .
Recurenta a mai arătat că nu s-a opus acțiunii și a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 299 și urm. Cod procedură civilă, art. 304, 304 indice 1 și art. 312 din același cod.
Intimații intervenienți în nume propriu U. A. și U. M., legal citați, au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursurilor formulate de către recurenții M. Ana, pe de o parte, și M. S., pe de altă parte, în ceea ce au privit criticile aduse Sentinței civile nr. 2860/2012 raportat la cererea de intervenție, care a fost admisă de către Judecătoria Năsăud, având drept consecință, menținerea Sentinței civile atacate drept legală și temeinică. Totodată, s-a
solicitat respingerea recursurilor formulate cu privire la alte critici aduse Sentinței atacate, în cazul în care acestea vor aduce atingere drepturilor intervenienților stabilite de către instanța de fond.
În motivare s-a arătat că în fapt, Judecătoria Năsăud prin Sentința civilă nr. 2860/2012 a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul M. I. lui Roman decedat la data de_ și defuncta sa soție M. Palagea, decedată la data de 15 iunie 1989 a cuprins și imobilele care au interesat în cauză, adică terenul în suprafață de 1626 mp înscris în CF 3962 R., nr. top 1169 și 1170.
S-a mai constatat că aceste imobile, după cum a rezultat și din Certificatul de moștenitor nr. 13/1999 emis de BNP maxim P P., au revenit în cote egale de 1/2 descendenților direcți ai celor susmenționați, M. I. lui I. și defunctul M. Filip.
S-a arătat că, în ceea ce-i privesc, instanța de fond a constatat valabilitatea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de_ între pârâtul M. I. lui I. în calitate de promitent vânzător și intervenienții în calitate de promitenți cumpărători, având ca obiect cota vânzătorului de ½ din terenul înscris în CF 3962, dobândită cu titlu de moștenire conform celor expuse mai sus cu o corespondența de 813 mp. Ulterior, conform măsurătorilor tehnice și propunerilor din raportul de expertiză a atribuit către intervenienți, conform variantei 2 cu tabelul de mișcare parcelară aferent, lotul nr. 1 în suprafață de 813 mp cu numere top noi aferente, 1169/1 și 1170/1.
Intervenienții au mai arătat că s-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate pe numele acestora raportat la suprafața de 813 mp. Cât privesc înscrierile în cartea funciară a drepturilor dobândite prin succesiune de către recurenții M. S. și M. Ana, au considerat că au fost temeinice și legale și au corespuns realității.
S-a precizat că recurentul M. S. a criticat sentința atacata invocând, în principal, că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, a dispus rectificarea cărții funciare fără să se fi cerut și nu a ținut cont de faptul că M. Filip a deținut 5/8 din terenul înscris în CF 3962 și nu 4/8 cum a statuat Judecătoria Năsăud, făcându-se referire la Certificatul de moștenitor nr. 114/1985 a cărui anulare s-a afirmat de către recurent, nu s-a solicitat de nici una dintre părți.
S-a solicitat să se observe că intimații au solicitat prin cererea de intervenție ulterior precizată rectificarea cărții funciare nr. 3962. Prin urmare, nu s-a putut susține că instanța de fond s- a pronunțat asupra ceva ce nu s-a solicitat.
Intervenienții au susținut că nu a fost real că instanța de fond 1-a gratificat pe intimatul pârât
M. I. lui I., pe o suprafață întabulată deja pe numele lui M. Filip, solicitându-se observarea faptului că, așa cum a rezultat din coala evolutivă a CF 3962 R., la data de 06 noiembrie 1985, în baza Certificatului de moștenitor nr. 144/1985, s-a dispus întabularea în cote egale a terenului în cauză către cei doi frați M. I. lui I. și M. Filip (3/8 părți fiecare), soției lui M. I. lui Roman decedat la data de_, M. Palagea i-a revenit cota de 2/8 părți. Ulterior acea cotă, după decesul lui M. Palagea a revenit în părți egale celor doi fii.
De aici, a rezultat că atât M. Filip cât și M. loachim lui I. au deținut în cote egale, de 1/2 fiecare terenul în cauză. Că așa au stat lucrurile a rezultat și din acțiunile lui M. I. lui I. care la data de_ le-a transmis cota sa de ½ din terenul înscris în CF 3962 R. .
Pe de altă parte, s-a menționat că recurentul a afirmat că M. Filip a fost intabulat pe cota de 3/8 părți în baza Certificatului de moștenitor nr. 144/1985. Pe cota de 2/8 a afirmat că s-a intabulat în baza altui certificat de moștenitor, nu a făcut referire în baza cărui certificat de moștenitor s-a intabulat, aceste susțineri fiind simple speculații.
De asemenea, s-a arătat că recurentul, fără nici un fundament a afirmat, că M. Filip a fost întabulat pe cota de 5/8 părți din teren și prin urmare varianta 1 din expertiză ar fi cea corectă și care ar corespunde realității, fapt ireal, atâta timp cât varianta 2, cea luată în considerare de instanță, a corespuns întru-totul antecontractului de vânzare-cumpărare din_, dar și cotelor pe care le-au deținut cei doi frați, I. și Filip.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 308 Cod procedură civilă.
La termenul din_ s-a invocat din oficiu excepția netimbrări a cererii de recurs formulate de pârâta M. Ana
.
Analizând cu prioritate conform art. 137 C.proc.civ. excepția invocată, tribunalul reține următoarele
:
Ulterior precizărilor orale efectuate de recurenta M. Ana în ședința publică din_, președintele completului în baza dispozițiilor Legii nr. 146/1997 a stabilit prin încheiere în sarcina recurentei taxa de timbru în valoare totală de 29,89 lei, iar în baza OG nr. 32/1995 timbru judiciar în valoare de 1,5 lei.
Recurenta a fost citată cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru de 29,89 lei și timbru judiciar de 1,5 lei sub sancțiunea anulării cererii de recurs în caz de neachitare. Procedura de citare a fost îndeplinită prin înmânarea citației recurentei. Este de reținut că recurenta M. Ana nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei de timbru, nici nu a solicitat acordarea ajutorului public judiciar.
Obligația timbrării și sancțiunea legală ce intervine în cazul neîndeplinirii ei, cea a anulării cererii, după prescripțiile art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997 i-au fost aduse la cunoștință recurentului prin citație, cu toate acestea, nu a înțeles să-și îndeplinească obligația legală ce-i revine până la data de față și nu a achitat taxa judiciar de timbru.
Față de cele arătate mai sus, tribunalul apreciază că excepția netimbrării este întemeiată și va anula ca netimbrat recursul declarat de pârâta M. Ana, împotriva sentinței civile nr. 2860/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Năsăud.
La termenul de judecată din_ s-a invocat din oficiu de instanță nulitatea sentinței civile atacate, raportat la faptul că în dosarul cauzei nu există minuta hotărârii
. Cu privire la aceste aspecte, tribunalul reține următoarele
:
Conform art. 258 Cod procedură civilă după ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancțiunea nulității, de către judecători și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate.
Rezultă astfel că după deliberare, se redactează în scris dispozitivul hotărârii, care este denumit în practică "minuta"; și care cuprinde, pe scurt, soluția pronunțată în cauză. Neîntocmirea minutei atrage nulitatea hotărârii. Or în cazul de față, la dosarul cauzei nu există minuta, nefiind posibilă verificarea actului deliberării, nici a identității judecătorului, aspecte care atrag nulitatea hotărârii atacate.
Având în vedere cele arătate mai sus, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 teza a I Cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul formulat de M. S. împotriva 2860/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Năsăud, pe care o va casa în întregime și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Cu ocazia rejudecării vor fi avute în vedere și criticile formulate de părți în cadrul cererilor de recurs, aceste motive, raportat la cazul de nulitate a hotărârii, nemaiputând fi analizate de instanța de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
oficiu.
Admite excepția netimbrării recursului formulat de pârâta M. ANA, excepție invocată din
Anulează ca netimbrat recursul formulat de pârâta M. ANA, cu domiciliul în R., Nr. 57,
jud. Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 2860/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Năsăud.
Admite recursul formulat de reclamantul M. S., cu domiciliul în comuna P., nr.133, jud. Bistrița-Năsăud împotriva 2860/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Năsăud, pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Năsăud.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
B. I. S. | S. | I. | B. | R. I. |
GREFIER
E. M. M.
Red/Dact: BISz/EMM
_ / 2 ex
Jud. fond: P. A. T.
| ← Decizia civilă nr. 296/2013. Succesiune | Încheierea civilă nr. 9/2013. Succesiune → |
|---|
