Decizia civilă nr. 280/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 280/A
Ședința publică din_ Instanța constituită din: PREȘEDINTE: P. M. B.
J. ECĂTOR: W. D.
GREFIER: M. C.
Pe rol este pronunțarea soluției asupra apelului civil declarat de către reclamantul C. D. V., domiciliat în R. nr. 277 jud. M. împotriva sentinței civile nr. 3566 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare, în dosarul nr._, având ca obiect succesiune completare dispozitiv.
Dezbaterile asupra apelului și susținerile orale ale părților au avut loc la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în aceeași compunere, pentru a delibera, a amânat pronunțarea soluției pentru data de_ ,_ și pentru astăzi, când a decis următoarele:
T. ,
Deliberând asupra apelului declarat de C. D. V., instanța constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3566 pronunțată la data de 5 aprilie 2012 de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul C. D. V., în contradictoriu cu pârâții C. N. ,
C. G. și C. E. și O. L. și în consecință s-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta C. R. se compune din cota de ½ parte din casa și anexele gospodărești situate în L. str M. nr 18, județul M. în valoare de 51132 lei, faptul că au calitatea de moștenitori ai defunctei C. R. următorii: C. N. în calitate de soți supraviețuitor, C. G., C. D. V. și O. L. în calitate de fii - descendenți grad I, în cotă de ¼ parte fiecare.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la ½ din imobilul casă de locuit și anexe gospodărești situate în L. str M. nr 18, județul M. prin atribuirea cotei de ½ din imobile în lotul pârâților C. N. și C. G. .
Instanța a obligat pârâții C. G. și C. N. la plata sumei de 25566 lei cu titlu de sultă către reclamantul C. D. V. și pârâta O. L. (12783 lei pentru fiecare) și a respins celelalte pretenții formulate de reclamant.
În privința cheltuielilor de judecată, instanța a dispus compensarea acestora până la nivelul sumei de 1.500 lei, iar pârâții au fost obligați la plata sumei de 907,5 lei în favoarea reclamantului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă că numita C. R. a decedat la data de 21 iunie 2001, fapt confirmat de certificatul de deces seria DS nr. 2. (f. 16), succesiunea după această defunctă fiind deschisă la data decesului conform art. 651 C.civ.. Părțile din prezenta cauză au calitatea de succesori ai defunctei- reclamantul C. D. V., C. G. și O. L. -descendenți grad I și pârâtul C. N. - soț supraviețuitori. În cauză s-a reținut că nu s-a contestat acceptarea succesiunii, calitatea de moștenitori după defuncta C. R. și cota ce revine moștenitorilor.
Prin urmare, în temeiul art. 659, art. 669, art. 685 și urm. C.civ. raportat la dispozițiile Legii 319/1944 s-a constatat constata că părțile au calitatea de moștenitor după C. R. astfel, C. N. în calitate de soți supraviețuitor, C.
G., C. D. V. și O. L. în calitate de fii - descendenți grad I, în cotă de ¼ parte fiecare.
Prin titlul de proprietate nr. 40491/20 din 11 august 1994 s-a reconstituit în favoarea pârâtului C. N. dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 9628 mp situat în localitatea L. (f.6). Titlul nu a fost contestat, nu a fost anulat total sau parțial constituind dovada dreptului de proprietate al pârâtului asupra terenului.
Chiar dacă prin cererea formulată de C. N. în data de 21 martie 1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului înscris în registrul agricol pe numita Oșan R., mama defunctei C. R., și se arată în cerere că "soția mea C. R. este moștenitoarea de drept a acestei suprafețe de teren"; (f. 82), titlul de proprietate emis pentru aceste terenuri pe numele pârâtului C. N. nu a fost anulat, astfel încât terenurile fiind în proprietatea acestuia nu fac parte din masa succesorală după C. R., această cerere fiind respinsă.
C. R. și C. N. s-au căsătorit la data de 25 ianuarie 1956 conform extrasului pentru uz oficial după actul de căsătorie nr 2 din_ (f. 91).
La data de 15 septembrie 2009 pârâtul C. N. a declarat în vederea deschiderii procedurii succesorale că în urma defunctei C. R. au rămas următoarele bunuri: casă de locuit, șură, dependințe, grădină, indicând și moștenitorii defunctei (f. 7-8). Din adeverința nr. 3465 emisă la datade 10 iunie 2010 de Primăria Comunei R. rezultă că imobilele cu care pârâtul C. N.
este înregistrat în registrul agricol al comunei R. datează după cum urmează: casă de locuit în suprafață de 90 mp din anul 1969, grajduri în suprafață de 27 mp și șură în suprafață de 50 mp din anul 1974, șoproane în suprafață de 25 mp din anul 1979 (f. 15).
Din declarațiile martorilor audiați s-a reținut că imobilul casă de locuit și șura au fost construite după încheierea căsătoriei, de către soții C., împreună. În anii 1961 -1962, soții C. cu bani primiți de la părinții defunctei C. R. au cumpărat teren situat pe str. M. și o casă veche pe care ulterior au demolat-o construind o altă casă (f. 92-93).
Potrivit raportului de expertiză în specialitatea construcții - evaluarea proprietății imobiliare, casa de locuit situată în localitatea L. nr. 30 a fost construită în anul 1968 și are o valoare de circulație de 73.336 lei, fântâna a fost construită în anul 1975 și are o valoare de circulație de 1.727 lei, anexele - magazie, cotețe au o valoare de circulație de 5.833 lei, anexa - împrejmuire construită în anul 1975 are o valoare de circulație de 1.583 lei și anexele - grajd și șură sunt construite în anul 1972 și au o valoare de circulație de 19.785 lei. Valoarea totală de circulație a construcțiilor și anexelor situate în localitatea L. nr. 30 este de 102.264 lei. S-a reținut în expertiză faptul că lucrările executate după decesul lui C. R. - porți metalice, gard construit în anul 2010 și branșarea apei în anul 2009 - nu au fost avute în vedere la stabilirea valorii de circulație a imobilelor (f. 99- 108).
Coroborând probele administrate-declarațiile martorilor audiați, expertiza tehnică de evaluare a imobilelor, datele din declarația dată de pârâtul
C. N. pentru deschiderea procedurii succesorale notariale după C. R. (f. 7), datele din adeverința nr. 3465 din_ emisă de Primăria Comunei R. (f. 15), instanța a reținut că imobilele construcție: casă de locuit, fântâna, anexele - magazie, cotețe, împrejmuire construită în anul 1975, grajd și șură au fost construite în perioada căsătoriei de către C. R. și pârâtul C. N., bunurile imobile beneficiază de prezumția de comunitate și de prezumția că cei doi soți au contribuit în egală măsură la dobândirea lor, locuind și gospodărindu-se împreună. De altfel, din declarațiile martorilor audiați rezultă că soții C. au construit împreună casa și anexele, rezultă că defuncta C. a fost ajutată cu bani de părinții acesteia pentru a cumpăra terenul și casa pe care ulterior a fost construită imobilul casă de locuit - obiect al litigiului. S-a mai arătat că și pârâtul C. N. a recunoscut prin declarația dată la data de_ că bunurile ce au rămas după C. R. (f. 7). În temeiul art. 30 Cod familiei, bunurile imobile casă de locuit, fântâna, anexele - magazie, cotețe, împrejmuire construită în anul 1975, grajd și șură situate în localitatea L. nr. 30, constituie bunuri comune ale soților C. R. și C. N., astfel încât C.
R. are o cotă de ½ parte din dreptul de proprietate asupra acestor bunuri, cotă ce se găsește în patrimoniul acesteia la data decesului.
Pârâții au susținut că C. N. este și proprietarul construcțiilor edificate pe teren prin efectul accesiunii prevăzute de art. 489 cod civil. Pentru
a opera accesiunea este necesar ca la data efectuării construcțiilor, cel ce invocă accesiunea să fie proprietar asupra terenului, iar pârâtul C. N. a devenit proprietar asupra terenului în anul 1994 prin reconstituirea dreptului de proprietate, susținerile pârâților fiind considerate neîntemeiate.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta C. R. se compune din cota de ½ parte din casa și anexele gospodărești (fântâna, anexele
- magazie, cotețe, împrejmuire construită în anul 1975, grajd și șură) situate în
L. str. M. nr. 18, județul M., valoarea masei partajabile fiind potrivit raportului de expertiză de 51.132 lei.
În temeiul art. 673 ind. 5 și art. 673 ind. 9 cod procedură civilă s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra cotei de ½ parte din imobilele ce fac parte din masa partajabilă după C. R. prin formarea unui singur lot atribuit pârâților C. N. și C. G. . S-a avut în vedere faptul că pârâtul C. N. deține cota de ½ parte din imobile, a rămas să locuiască în acele imobile, s-au efectuat îmbunătățiri după decesul lui C. R. (f. 105) și a înstrăinat nuda proprietate către pârâtul C. G. .
În temeiul art. 673 ind. 5 alin 2 cod procedură civilă pârâții C. G. și
C. N. au fost obligați la plata sumei de 25566 lei cu titlu de sultă către reclamantul C. D. V. și pârâta O. L., 12783 lei pentru fiecare parte conform cotei deținute de reclamant și pârâtă ca moștenitori legali.
La data de 2 octombrie 2009 pârâtul C. N. a înstrăinat prin contract de vânzare cumpărare cu clauză de uzufruct viager, contract autentificat sub nr. 582, către pârâtul C. G. nuda proprietate asupra imobilelor situate în localitatea L. nr. 30, județul M. înscrise în CF 50041 R., în natură casă de locuit - nr. cadastral 50041 C1, șură - nr. cadastral 50041- C2 și teren intravilan în suprafață totală de 3327 mp - nr. cadastral 50041, cu menținerea dreptului de uzufruct viager și cu obligația întreținerii viagere (f. 41-43). Dreptul înstrăinat este înscris în CF 50041 R. în favoarea pârâților C. G. și C. E. (f. 63- 65).
Reclamantul a solicitat să se constate nulitatea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de uzufruct viager, contract autentificat sub nr 582 din data de 02 octombrie 2009, nulitate întemeiată pe cauza ilicită.
Cauza este ilicită când este prohibită de dispozițiile legale, când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice (art 968 cod civil). Pârâtul C. N. a înstrăinat nuda proprietate asupra unui teren pe care era proprietar și asupra construcțiilor casă de locuit și anexe gospodărești asupra cărora avea o cota de
½ parte. În cazul de față din probatoriul administrat nu rezultă existența unui motiv de încheiere a contractului de vânzare cumpărare cu clauză de uzufruct viager ce să contravină ordinii publice sau bunelor moravuri. Din înscrisul depus la fila 46 din dosar și denumit "învoire"; J. ecătoria a reținut că pârâtul
C. G. are grijă de tatăl său, asigurând executarea obligațiilor ce-i revin prin contract și în situația absenței din țară. Vânzarea este supusă condiției rezolutorii a căderii bunului la partaj în lotul coproprietarului vânzător.
Întrucât partajarea urmează să se facă prin atribuirea cotei de ½ parte asupra căreia defuncta C. R. a avut un drept de proprietate, în lotul pârâților C.
N. și C. G., vânzarea devine valabilă. Cererea de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare cu clauză de uzufruct viager a fost respinsă.
Părțile au solicitat obligarea la cheltuieli de judecată. Reclamantul a făcut dovada cheltuielilor în sumă de 6695 lei reprezentând taxă judiciară timbru (750 lei), timbru judiciar ( 5 lei), onorariu expert pentru expertiza în construcții (1240 lei), onorariu pentru expertiza topografică (2025 lei), onorariu avocat (2000 lei). Pârâtul C. G. a făcut dovada efectuării cheltuielilor de judecată în sumă de 1500 lei reprezentând onorariu avocat.
În temeiul art 274 alin 1 și art 276 cod procedură civilă, au fost compensate cheltuielile de judecată până la suma de 1500 lei, urmând ca pârâții să fie obligați să plătească reclamantului, proporțional cu pretențiile admise, suma de 997,50 lei (parțial taxa judiciară de timbru, onorariu avocat și costul expertizei în specialitatea evaluări bunuri imobile).
Împotriva acestei soluții a declarat apel reclamantul C. D. V. solicitând admiterea apelului declarat, schimbarea în parte a hotărârii pronunțate, în sensul includerii în masa succesorală rămasă după defuncta C.
R. și terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 40491/20/_ partajarea acestora în natură, precum și partajarea construcțiilor în natură prin atribuirea camerei mici respectiv camera 2 din casa situată în L. str. M. nr. 30 către reclamant conform completării la expertiza întocmită de Pintilie F.
, iar partajarea terenurilor s-a solicitat să se realizeze conform expertizei întocmite de expertul P. oviciu C. G. la data de_ în sensul de a se atribui apelantului-reclamant suprafața de teren de 1000 mp din terenul denumit Acasă, în valoare de 25200 lei și suprafața de 1450 mp din terenul denumit Valea Arieșului în valoare de 6090 lei.
De asemenea s-a solicitat să se constate că intimata O. L. este neacceptantă a succesiunii defunctei C. R., urmând să se pronunțe o încheiere de admitere în principiu în care să fie menționate bunurile rămase după defunctă, moștenitorii acesteia și cotele de moștenitori și revenirea cu adresă la experți pentru a calcula sultele în raport cu cotele de moștenitori.
Apelantul C. D. V. a reiterat solicitarea de a se anula contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager autentificat sub nr. 582/_ de BNP Niculescu Tâgârlaș Petrina Consuela între C. N. și
C. G. și C. E. în calitate de cumpărători întreținători, prin care s-a vândut nuda proprietate asupra imobilelor situate în L. str. Principală nr. 30, înscrise în CF 50041 R. cu restabilirea situației anterioare de CF.
În motivarea apelului declarat s-a arătat că hotărârea pronunțată nu este legală deoarece în masa succesorală rămasă după defuncta C. R. a fost inclusă doar cota de ½ părți din construcțiile situate în L. str. Principală nr. 30, deși trebuiau incluse atât cota de 1/1 din acest bunuri cât și terenurile
cuprinse în Titlul de proprietate nr. 40491/20/_ eliberat pârâtului C. N.
, respectiv terenurile din locul Acasă cu suprafața de 3327 mp Poxileu cu suprafața de 2900 mp și Valea Arieșului în suprafață de 2900 mp.
S-a arătat că prevederile art. 8-11 din legea 18/1991 impun ca reconstituirea dreptului de proprietate să se realizeze pentru cei care au înscris terenurile în CAP sau care au figurat cu terenurile în registrul agricol la înscrierea în CAP. Astfel terenul în locul Acasă a aparținut în perioada 1959- 1962 numitului Gorgan V., fiind înscrise la poziția acestuia din Registrul Agricol, de la acesta, C. N. împreună cu soția sa C. R. l-au cumpărat în timpul căsătoriei cu prețul obținut din vânzarea altei case și a terenului aferent care a aparținut lui Oșan R. soacra lui C. N. .
Pentru terenurile cumpărate în timpul căsătoriei practica judiciară este în sensul că titlul de proprietate se eliberează pe numele capului de gospodărie existând prezumția de mandat tacit din partea soției pentru dobândirea acestuia.
Pentru terenurile din locul numit Poxileu și Valea Arieșului acestea au format proprietatea numitei Oșan R. care s-a gospodărit împreună cu C. N. și cu soția acestuia C. R. . Oșan R. a decedat în timpul CAP-ului cererea de reconstituire a dreptului de proprietate fiind formulată de C. N. care a primit titlul de proprietate pentru toate terenurile.
În privința persoanelor care au acceptat succesiunea s-a arătat că martorii audiați au arătat că doar C. D. V. și C. G. au acceptat moștenirea defunctei.
La data de 9 mai 2013 la dosarul cauzei a fost depusă întâmpinare din partea intimaților C. N., C. G. și C. E. solicitând respingerea apelului declarat și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 27 mai 2013, apelantul C. D. V. a arătat că depune la dosarul cauzei precizări a motivelor de apel în cuprinsul cărora a arătat că solicită constatarea masei succesorale rămase după defuncta C. R., acesta fiind în fapt cota de ½ din bunurile arătate în cererea de chemare în judecată, susținându-se că s-a dobândit dreptul de proprietate asupra acestora după încheierea căsătoriei dintre C. R. și C. N., astfel că bunurile fiind dobândite în timpul căsătoriei constituie bunuri comune.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamantul C. D. V. a solicitat instanței, prin cererea de chemare în judecată formulată, să se constate că masa succesorală rămasă după defuncta
C. R., decedată la_ se compune din terenurile înscrise în titlul de proprietate_ eliberat lui C. Victor, soțul acesteia, respectiv terenul în suprafață de 2900 mp în locul Poxileu, terenul în natură Livadă din locul Valea Arieșului, terenul în suprafață de 3828 mp având natură, curți, construcții în locul denumit "acasă";, precum și cota de ½ parte din casa și anexele gospodărești situate în L. str. M. nr. 18.
De asemenea, s-a solicitat să se constate că au calitatea de moștenitori ai defunctei soțul supraviețuitor în cotă de ¼ parte și reclamantul și C. G. și
O. L. în cote de ¼ fiecare în calitate de descendenți ai defunctei.
La data de 15 septembrie 2010 s-a formulat precizarea cererii inițial formulate în cuprinsul căreia s-a arătat că se solicită partajarea bunurilor imobile menționate în cererea de chemare în judecată, în cotei de proprietate acolo indicate, partajul urmând să fie realizat conform cotelor de moștenitor stabilite și întabularea dreptului dobândit în CF (f.29 din dosarul Judecătoriei).
La data de 23 martie 2012, reclamantul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise în cuprinsul cărora a reiterat solicitările anterioare, inclusiv solicitarea de a se constata calitatea de moștenitor a pârâtei O. L. .
În cuprinsul memoriului de apel, apelantul-reclamant C. D. V. a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul de a se constata că intimata- pârâtă O. L. nu a acceptat moștenirea defunctei C. R. . O astfel de solicitare este formulată pentru prima dată în apel. Potrivit art. 294 C.proc.civ., în apel nu pot fi formulate cereri noi, iar cererea de a se constata că intimata- pârâtă O. L. nu a acceptat succesiunea antecesoarei sale-C. L. este o astfel de cerere nou formulată în apel.
La fila 6 din dosarul de fond a fost depus Titlul de proprietate nr. 40491/20 eliberat pârâtului C. N. . Acest titlul de proprietate cuprinde terenurile cu privire la care s-a solicitat constatarea că acestea fac parte din masa succesorală a defunctei C. R. .
În cuprinsul acestui act eliberat de Comisia J. ețeană pentru Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la data de_, act care nu a fost modificat sau anulat, figurează ca și beneficiar al reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,9628 hectare pârâtul C. N. . În prezenta cauză, sau chiar pe calea unei acțiuni separate, nu s-a formulat cerere pentru anularea sau modificarea titlului de proprietate, reclamantul solicitând doar constatarea faptului că bunurile care sunt cuprinse în Titlul de proprietate nr. 40491/20 din data de_ eliberat de Comisia J. ețeană pentru Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor sunt în fapt bunuri care fac parte din masa succesorală a defunctei C. R. .
Se constată că la acest moment titlul de proprietate nu a fost anulat sau modificat și nici nu s-a formulat o astfel de cerere nici în prezentul dosar și nici într-un alt dosar. Din acest punct de vedere până la modificarea sau anularea titlului se apreciază că acesta face dovada deplină a dreptului de proprietate în favoarea intimatului-pârât C. N. .
Aspectele reținute anterior cu privire la modificarea solicitărilor formulate prin cererea de chemare în judecată direct în apel sunt valabile și în privința solicitărilor formulate la data de 27 mai 2013 în cuprinsul înscrisului denumit "Precizare a motivelor de apel";, înscris care în fapt cuprinde modificarea solicitărilor formulate atât în fața instanței de fond cât și în cuprinsul memoriului de apel depus la data de 30 august 2012. Astfel, nici
solicitările nou formulate (care nu constituie precizare a motivelor de apel cum acestea au fost menționate, ci o veritabilă modificare a cererii de chemare în judecată inițial formulate), nu pot fi avute în vedere, reținând incidența prevederilor art. 294 C.proc.civ..
În ceea ce privește stabilirea noilor cote având în vedere faptul că O.
L. nu are calitatea de moștenitoare a defunctei C. R., instanța o consideră nefondată având în vedere că instanța a considerat că nu se poate reține că O. L. nu are calitate de moștenitoare a defunctei sale mame, astfel cum s-a solicitat pentru prima dată în memoriul de apel.
Apelantul-reclamant a formulat și cerere de constatare a nulității contractului autentic de vânzare-cumpărare întocmit între C. N. și C. G. și C. E., radierea dreptului din CF și repunerea părților în situația anterioară.
După cum s-a reținut și anterior, la fila 6 din dosarul de fond a fost depus Titlul de proprietate nr. 40491/20 eliberat pârâtului C. N. . Acest titlul de proprietate cuprinde terenurile cu privire la care s-a solicitat constatarea că acestea fac parte din masa succesorală. Având în vedere titlul de proprietate al cărui beneficiar este C. N., titlu care nu a fost anulat sau modificat, intimatul-pârât și-a întabulat în CF 50041 R. casa de locuit, șura și terenul intravilan în suprafață de 3327 mp și a înstrăinat nuda proprietate pârâtului C.
G. căsătorit cu C. E., cumpărătorul achitând suma de 92.000 lei și obligându-se în schimbul bunului primit să-l întrețină pe vânzător.
Instanța de fond a atribuit bunurile cuprinse în masa succesorală care, bunuri care fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager autentificat sub nr. 582 de Biroul Notarului Public Niculescu Țâgârlaș Petrina Consuela la data de 2 octombrie 2009 în lotul pârâților C. N. și C. G. .
În prezenta cauză nu se poate constata că obiectul contractului a avut o cauză ilicită fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 966, art. 968 C.civ. cu raportare la prevederile art. 948 C.civ..
Se mai reține că la partaj bunul a fost atribuit în lotul vânzătorului, astfel că deși s-ar putea admite că la momentul vânzării C. N. nu deținea dreptul de proprietate asupra întregului bun-deși în CF acesta era întabulat asupra întregului imobil, la partaj bunul a revenit în lotul acestuia și al pârâtului C.
G., persoana care a cumpărat bunurile. Potrivit art. 968 C.civ. cauza ilicită este prohibită de legi când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice. În memoriul de apel nu a fost invocat nici un aspect care să poată duce la concluzia că părțile au încheiat actul, încălcând normele care privesc ordinea publică sau bunele moravuri.
În privința modalității de partaj, apelantul nu a invocat nici un aspect din care să rezulte că acesta nu s-a realizat cu respectarea prevederilor legale, având în vedere faptul că doar cota parte de ½ din imobilul în natură construcții face parte din masa succesorală după defuncta C. R., astfel că
soțul supraviețuitor având o cotă mai mare din bun, fiind proprietarul terenului pe care este amplasată construcția, având în vedere și acordul comoștenitorului
C. G. a atribuit în lotul format, acestor pârâți întregul bun în litigiu.
Apelantul C. D. V. a solicitat atribuirea unei camere din construcția care face obiectul partajului. Soluția Judecătoriei care nu a dat curs solicitării reclamantului-apelant de a i se atribui parte din imobil este considerată a fi corectă. Partajul se realizează, ori de câte ori este posibil, în natură. În prezenta cauză se constată că pârâtul C. N. deținea o cotă de ½ din construcție-cota sa proprie, iar cota de ½ era împărțită între cei 4 moștenitori, fiecare având o parte de ¼ din ½, respectiv 1/8 din construcție.
Reținând faptul că relațiile dintre părți sunt tensionate, cota deținută de
C. D. V., precum și natura imobilului supus partajului se consideră că în mod corect nu s-a dat curs solicitării apelantului-reclamant de a i se atribui o cameră din casa care face obiectul partajului.
Având în vedere aceste aspecte, instanța apreciază nefondat apelul declarat de C. D. V., astfel că acesta va fi respins potrivit art. 296 C.proc.civ.
În prezenta cauză au fost solicitate cheltuieli de judecată din partea intimaților C. N. și C. G. reprezentând onorariul avocațial. Instanța va acorda cu titlu de cheltuieli de judecată în apel suma de 1000 lei potrivit art. 274 și următoarele C.proc.civ., reducând astfel onorariul avocațial de la suma de 1500 lei, reținând că în prezentul apel nu au fost formulate alte apărări decât cele cuprinse în întâmpinarea de la filele 9-10 din dosar, apărări formulate și în fața instanței de fond.
Instanța a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar, acordând cu titlu de ajutor public judiciar suma de 1184,99 lei sumă avansată de stat pentru taxa judiciară de timbru datorată în cauză. Având în vedere prevederile art. 19 alin. 1 din OUG 51/1991, precum și faptul că apelul declarat urmează a fi respins, instanța va constata că această sumă va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul
declarat de C. D. V. domiciliat în R. nr. 277 jud. M. împotriva Sentinței civile nr. 3566 pronunțate la data de 5 aprilie 2012 de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ .
Obligă apelantul C. D. V. la plata sumei de 1000 lei în favoarea intimaților C. N. și C. G. cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Ajutorul public judiciar acordat apelantului C. D. V., în sumă de 1184,99 lei, rămâne în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 4 decembrie 2013.
PREȘEDINTE | J. ECĂTOR | GREFIER | |||
P. M. B. | W. | D. | M. | C. |
Red./dact./M.B.P./_ 7ex./com./5ex/_
| ← Încheierea civilă nr. 9/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 533/2013. Succesiune → |
|---|
