Decizia civilă nr. 533/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator 4204
DECIZIE CIVILĂ Nr.533/R
Ședința publică din 20 Noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. W.
J. ecător D. T.
J. ecător A. S. T.
G. ier A. Sas
Pe rol este soluționarea recursului formulat de recurenții M. M. ,
M. I., ambii domiciliați în T. nr. 593, jud. Arad, împotriva sentinței civile nr. 2233/_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
Se constată că dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data de_, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu prevederile art. 260 și art. 146 Cod procedură civilă, coroborate cu art. 316, 298 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de_, apoi pentru data de_ când a pronunțat prezenta hotărâre.
T.
Prin sentința civilă nr. 2233/_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._ s-a admis excepția lipsei calității procesuale active invocate de instanță din oficiu și s-a respins acțiunea formulată de reclamanții M. M. și M. I. în contradictoriu cu pârâții U. L. -L., Ț. A. -Mia, B. M., V. L., P. G. ,
C. I., P. A. M. I., I. F., decedată pe parcursul procesului civil, acțiunea fiind continuată în raport de moștenitorii acesteia, S. I. F. și I. P. D., ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă. Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub dosar nr. 221/307 din 24 ianuarie 2008, reclamanții M. M. și M. I. au solicitat în contradictoriu cu pârâții U. L. -L., cu domiciliul în localitatea S. M., str. Tepliței nr. 68, Ț. A. -Mia cu domiciliul în localitatea S. M., str. T. nr. 216, județ M., B. M., cu domiciliul în localitatea R. de Sus nr. 240, județul M., V. L., cu domiciliul în satul T. nr. 74, comuna Bocicoiu Mare, județul M., P. G., cu domiciliul în satul T. nr. 20,
județul M., C. I., cu domiciliul în satul T. nr. 27, județul M., P.
A., cu domiciliul în localitatea S. M., str. B. nr. 13, județul M.
, cu reședința actuala în Italia, localitatea R., Via L. nr. 33, M. I., cu domiciliul în sat T. nr. 74, județul M. și reședința în Spania, San A. 21, 46340 R., I. F., cu domiciliul în sat T. nr. 8, comuna Bocicoiu Mare, județ M., decedată pe parcursul procesului civil, acțiunea fiind continuată în raport de moștenitorii acesteia, S. I. F., cu domiciliul în satul T. nr. 8, comuna Bocicoiu Mare, județul M. și I. P. D., cu domiciliul în comuna O. nr. 65, județul M., a se stabili că din masa succesorală a decujușilor Carol Axenia (decedată la_ ) și P. Ș. (decedat la data de_ ) face parte imobilul, reprezentând teren situat în satul T., la locul numit "Arătură Csertesalja";, înscris în cartea funciară nr. 379, număr topografic 93/1/d.
S-a cerut a se constata calitatea de unic moștenitor al acestor defuncți a numitului P. I. ,descendent de grad I, în prezent decedat și apartenența bunului mai sus descris la patrimoniul acestuia, solicitându-se a se constata că unica moștenitoare a acestui din urmă defunct este pârâta I. F. .
S-a solicitat validarea contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de_ între reclamanți și defunctul P.
I. cu privire la imobilul mai sus identificat, cu obligarea pârâtei I. F. de a se prezenta la notarul public pentru a încheia convenția în formă autentică, în caz contrar sentința ce se va pronunța să țină loc de act autentic.
S-a cerut înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului mai sus descris, în favoarea reclamanților cu titlu de vânzare cumpărare.
S-au solicitat cheltuieli de judecată, în cazul opoziției pârâților privind admiterea acțiunii.
În argumentarea acțiunii, s-a precizat că imobilul din litigiu reprezintă proprietatea tabulară a defuncților soți Carol Axenia și P. Ș., al căror fiu, P. I. a înstrăinat în favoarea reclamanților imobilul, semnându-se în acest sens contractul încheiat sub semnătură privată din_ .
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 111 cod procedură civilă, art. 1075 cod civil, Legea nr. 7/1996, cu modificările ulterioare, Decretul-Lege nr. 115/1938.
Acțiunea a fost legal timbrată.
Cererii de chemare în judecată i-au fost atașate, în copie, extras de carte funciară pentru informare, contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din_, expertiză judiciară privind identificarea și evaluarea imobilului.
Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei, pârâta I. F. a solicitat respingerea acțiunii (filele 40-42).
Prin precizările aduse acțiunii principale (fila 52), prin care au fost chemați în judecată ceilalți pârâți exceptând pe numita I. F., s-a solicitat a se constata că moștenitorii defuncților Carol Axenia și P. Ș. sunt alături de I. F. și ceilalți pârâți mai sus menționați, ieșirea din indiviziune în cote de câte 1/5 parte, în sensul atribuirii terenului defunctului P. I., constatarea calității de unică moștenitoare a acestui defunct a numitei I. F.
, reiterându-se petitul privind validarea convenției de vânzare cumpărare încheiată sub semnătură privată la data de_ .
Ca urmare a decesului pârâtei I. F., au fost introduși în cauză moștenitorii acesteia, respectiv numiții S. I. -F. și I. P. D. (fila 255).
Exprimându-și poziția procesuală în raport de acțiunea promovată, prin întâmpinarea formulată (fila 283), pârâții S. I. -F. și I. P. D., s-au opus admiterii acțiunii, apreciind că în lipsa unui certificat de moștenitor care să le ateste calitatea, pârâților introduși în cauză nu le poate fi atribuită calitatea de moștenitori ci cel mult de succesibili.
S-a contestat apartenența semnăturii defunctului P. I. în contractul de vânzare cumpărare a cărui validare se solicită, contract ce s-a declarat fals, negându-se inclusiv achitarea în integralitate a prețului aferent vânzării precum și intrarea reclamanților în folosința imobilului.
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarele aspecte:
Instanța, a reținut că a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților în promovarea acțiunii.
Instanța a apreciat că în conformitate cu prevederile art. 137 alin. 1 Cod procedură Civilă, este consacrată regula primordialității propunerii și soluționării excepțiilor față de orice dezbatere a fondului cauzei, asfel încăt s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Sub aspectul excepției lipsei calității procesual active, s-a reținut că, între condițiile esențiale necesare pentru punerea în mișcare și exercitarea acțiunii civile se numără calitatea procesuală. Raportându-se la reclamant, calitatea procesuală activă poartă semnificația unei identități între această parte din proces și titularul dreptului pretins, sub aspect material.
Incontestabil, acțiunea a fost promovată în considerarea prevederilor art. 974 din codul civil.
Conform art. 974 din Codul Civil, creditorii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale. Practic, acțiunea oblică se dovedește a fi acel mijloc juridic prin care creditorul exercită drepturile și acțiunile debitorului său, atunci când acesta refuză sau neglijează să și le exercite.
În speță, se ridică problema în ce măsură le poate fi atribuită reclamanților calitatea de creditori. Raportat la specificul speței, s-a impus a se analiza calitatea reclamanților de creditori ai unei obligații de a face (respectiv de a se transmite de către pârâți dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu prin încheierea în formă autentică a contractului încheiat sub semnătură privată).
Privind antecontractul de vânzare cumpărare, instanța a constatat că sunt incidente prevederile art. 2 din Titlul X din Legea nr. 247-2005, potrivit cărora, terenurile cu sau fără construcții, situate în intravilan și extravilan, indiferent de destinația sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate și dobândite
prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute.
În conformitate cu dispozițiile art.5 alin. 2 din Titlul X din Legea nr. 247 din 2005, în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
Indeniabil, contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 2 iunie 2000, în lipsa formei autentice, reclamată de lege ad validitatem, este lovit de nulitate absolută.
În baza principiului conversiunii actelor juridice, consacrat de art. 978 Cod Civil, actele nule ca și vânzare cumpărare pot fi valorificate totuși ca și antecontracte de vânzare cumpărare dar numai în condițiile prevăzute de lege.
Relevantă în soluționarea excepției lipsei calității procesuale active s-a dovedit a fi clarificarea a două chestiuni intim legate între ele, respectarea condițiilor pe care principiul conversiunii le impune și în funcție de rezultatul verificării acestui aspect atribuirea calității reclamanților de creditori.
Principiul conversiunii reprezintă în esență o excepție de la regula ceea ce este nul nu produce efecte juridice (quod nullum este, nullum producit effectum) și impune respectarea în mod cumulativ a unor condiții, existența unui element de diferență între actul nul și actul valabil, unul din acte să fie anulat efectiv și total, actul socotit valabil să întrunească toate condițiile de valabilitate iar aceste condiții să se regăsească în chiar cuprinsul actului anulat, manifestarea de voință a părților să nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii.
Analizând speța din perspectiva condițiilor principiului conversiunii, instanța a reținut că părțile pot conveni să încheie un antecontract de vânzare cumpărare prin care să își asume obligația de a încheia între ele, un contract de vânzare cumpărare, respectiv de a îndeplini toate operațiunile necesare pentru ca vânzarea cumpărarea să poată fi perfectată potrivit legii.
Actul încheiat sub semnătură privată în data de_, nu cuprinde însă clauza de esența antecontractului conform căreia părțile se obligă să îndeplinească toate operațiunile necesare pentru perfectarea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică.
În aceste condiții, nu s-a putut susține îndeplinirea condiției ca actul socotit valabil să întrunească toate condițiile de valabilitate, iar aceste condiții să se regăsească în chiar cuprinsul actului nul.
Pe de altă parte, în acest context, lipsește rațiunea aplicabilității dispozițiilor art. 1073-1077 Cod civil, instanța neavând ce suplini, în contextul în care nu s-au probat lipsa consimțământului pârâților și neîndeplinirea exactă a unei obligații asumate de aceștia conform art. 1073 cod civil.
Neîndeplinirea tuturor condițiilor principiului conversiunii antrenează aplicabilitatea regulii generale, " quod nullum este, nullum producit effectum";, imposibilitatea de atribuire a calității reclamanților de creditori și
pe cale de consecință inexistența situației premise de promovare a acțiunii oblice.
În lumina argumentelor mai sus prezentate, excepția lipsei calității procesuale active își dovedește temeinicia. Mai mult, acțiunea este și nefondată.
Conform extrasului de carte funciară pentru informare, imobilul din litigiu este obiectul dreptului de proprietate întabulat în favoarea defuncților Carol Axenia și P. Ș. .
Certificatul de moștenitor nr. 541/_ stabilește calitatea de moștenitori ai defuncților mai sus menționați în favoarea numiților P. Ana, M. I., P. p M., P. P., C. I. și P. I. .
În cadrul contractului de vânzare cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 02 iunie 2006, calitatea de vânzător al bunului nu este asumată de toți moștenitorii ci doar de numitul P. I., ori nemo plus juris ad alium transfere potest, quam ipse habet (nimeni nu poate transfera mai multe drepturi decât el însuși are sau ce nu are).
Pe de altă parte, nu s-a probat că pârâții au acceptat în mod expres sau tacit moștenirea antecesorilor săi, astfel încât aserțiunea pârâților S. I. -F. și I. P. D., conform căreia în lipsa unui certificat de moștenitor care să le ateste calitatea, pârâților introduși în cauză nu le poate fi atribuită calitatea de moștenitori ci cel mult de succesibili, astfel încât petitul privind constatarea calității de moștenitori a pârâților nu poate fi admis.
Se impunea a se preciza faptul că reclamanții nu au înțeles să-și precizeze acțiunea în raport de decesul pârâtei I. F. în sensul constatării calității de moștenitori ai numiților S. I. -F. și I. P. D., și transferul obligației de a face (inexistentă în speță) în patrimoniul acestora, astfel încât calitatea de vânzător să revină moștenitorilor (nefiind de conceput validarea unei convenții în care să figureze în calitate de vânzător o persoană decedată, fără capacitate de folosință).
Nu s-a probat prin înscrisuri (conform legislației în vigoare) achitarea integrală a prețului la care contractul încheiat sub semnătură privată face referire și intrarea reclamanților în posesia terenului, acest ultim aspect prezentând relevanță pentru verificarea respectării termenului de trei ani în interiorul căruia putea fi promovată acțiunea.
Pentru considerentele de fapt și de drept în precedent expuse, instanța a respins acțiunea.
Împotriva sentinței civile nr. 2233/_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, în termenul prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă au formulat recurs recurenții-reclamanți M. M. și
M. I. solicitând admiterea recursului și în principal, în temeiul art. 312 alin. 1, 2, 3 teza a II-a să se caseze hotărârea cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe care a pronunțat hotărârea în baza art. 312 alin. 5 din Codul de procedură civilă.
În subsidiar, în temeiul art. 312 alin. 3 teza I, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris inițial și cum a fost precizată ulterior și în consecință: să se stabilească că masa succesorală după defuncții Carol
Axenia decedată la data de_ și P. Ș. decedat la data de_, se compune din terenul situat în satul T. la locul denumit "Arătură Csertesalja"; înscris în CF 379 nr. topo 93/1/d; să se constate că moștenitorii defuncților sunt pârâta inițial chemată în judecată și noii pârâți în calitate de nepoți și strănepoți; să se dispună ieșirea din indiviziune în cote de câte 1/5 parte, în sensul atribuirii terenului în lotul defunctului P. I. ; să se constate că masa succesorală după defunctul P. I. decedat la data de_ se compune din terenul descris la pct. a; să se constate că unica moștenitoare a defunctului a fost pârâta I. F. în calitate de fiică, în cotă de 1/1 parte cu înscrierea în CF a dreptului de proprietate; să se dispună validarea contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de_ între P. I. (în calitate de vânzător) și reclamanți (în calitate de cumpărători) cu privire la terenul de mau sus, în sensul de a pronunța o hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare autentic; să se dispună înscrierea în CF a dreptului de proprietate pe numele reclamanților cu obligarea intimaților care se vor opune admiterii recursului la suportarea cheltuielilor de judecată la fondul cauzei și în recurs.
Prin sentința civilă nr. nr. 2233/_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților invocată din oficiu și, în consecință, a fost respinsă acțiunea reclamanților, ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.
În legătură cu solicitarea principală de casare a hotărârii instanța a soluționat procesul fără a cerceta fondul, iar modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi.
În mod greșit și nelegal s-a admis din oficiu excepția lipsei calității procesuale active pentru că, deși potrivit art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii, dosarul are o vechime de aproape 5 ani, fiind înregistrat pe data de_ și de atunci au fost administrate probe care au necesitat cheltuieli mari în sarcina pârâților (onorarii de avocat, onorarii de expert, prezența la instanță etc).
Abia după aproximativ 5 ani de zile, instanța a constatat că acțiunea nu poate fi primită pentru lipsa calității procesuale active. Recurenții apreciază că nu se poate pune cu succes problema lipsei de calitate și interes în promovarea cererii de partaj pe calea acțiunii oblice.
Practica judiciară este constantă în acest sens, invocând sentința civilă nr. 1551/2010 din dosarul nr._ al Judecătoriei Podu Turcului, prin care instanța a arătat că reclamanții au calitate și interes să introducă o acțiune de partaj pe calea acțiunii oblice.
Motivarea admiterii excepției de către instanța de fond este interesantă dar ineficientă din punct de vedere juridic, pentru că nu convinge ("se pune problema în ce măsură le poate fi atribuită reclamanților calitatea de creditori";, "se impune a se analiza calitatea reclamanților de creditori";), nu duce la sfârșit raționamentul juridic bazându-se pe premise false ("lipsa
consimțământului pârâților";?! "actul nu cuprinde clauza… să îndeplinească toate operațiunile necesare pentru perfectarea contractului…"; - această clauză nu este necesară, perfectarea fiind o obligație stabilită prin lege).
Terenul a intrat în posesia recurenților de la data încheierii contractului, aspect necontestat de către pârâții.
Instanța de fond, invocă, tot din oficiu, trei excepții ce nu au fost puse în discuția părților, sau dacă au fost puse, nu pot fi primite. De altfel, în dispozitivul hotărârii nu s-a pronunțat asupra lor, deși în considerente a făcut referire la ele.
Cu privire la reținerea instanței că "nu s-a probat că pârâții în mod expres sau tacit au acceptat moștenirea"; . Această excepție nu a fost însușită de către pârâți care, așa cum s-a reținut în dosar, au fost de acord, în final cu admiterea acțiunii și încheierea unei tranzacții.
Dar, chiar dacă nu s-a făcut această dovadă, se poate prezuma că au acceptat succesiunea prin poziția procesuală din dosar (inițial s-au opus admiterii acțiunii, iar în final au fost de acord, dovadă fiind "lăsarea soluției la aprecierea instanței";).
Mai mult, antecesoarea pârâților, I. F., a fost beneficiara testamentului autentic nr. 2482/_, act pe care instanța nu l-a luat în considerare.
Cu privire la reținerea instanței că "reclamanții nu au precizat acțiunea privind constatarea calității de moștenitori ai părților S. I. -F. și I. P.
-D. ";, această aprecierea nu era necesară prin introducerea în cauză a moștenitorilor fostei pârâte, I. F., pârâții S. I. F. și I. P. D. au preluat toate drepturile și obligațiile solicitate prin acțiune (ce le-a fost comunicată), prin cererea de introducere în cauză a moștenitorilor și de asemenea, aceștia nu au invocat o asemenea apărare.
Instanța a reținut că "nu s-a probat prin înscrisuri achitarea prețului… intrarea reclamanților în posesia terenului";. Această excepție nu este întemeiată pentru că, pe de o parte, achitarea prețului a fost dovedită prin înscrisul denumit "contract de vânzare-cumpărare din_ "; verso, unde s- a consemnat că diferența de "4 milioane lei, de fapt "șase milioane de lei în data de_ ";, a fost primită conform înțelegerii, de către P. G. .
Probabil, completul de judecată nu a observat acest amănunt foarte important.
Pe de altă parte, instanța de fond nu a citit pct. 4 din contract: "Intrarea în posesia imobilului se face începând de azi,_, o dată cu semnarea prezentului contract";, altfel nu ar fi conchis că nu s-a procedat la preluarea terenului.
Mai mult, recurenții au propus în cauză și probe testimoniale a căror administrare a fost admisă dar în final s-a revenit asupra citării martorilor în mod nejustificat.
În privința cererii subsidiare, recurenții consideră că acțiunea este întemeiată și trebuia admisă în totalitate pentru că:
Terenul arătat în petitul acțiunii este proprietatea tabulară a defuncților soți Carol Axenia și P. Ș. .
Cei doi defuncți au avut un fiu P. I., care în anul 2000 a înstrăinat terenul printr-un act sub semnătură privată recurenților.
Pârâta, în calitate de unică moștenitoare a refuzat întocmirea formalităților pentru înscrierea dreptului de proprietate în CF motiv pentru care recurenții au promovat prezenta acțiune pentru reglementarea situației juridice a bunului.
În legătură cu apărarea pârâților privind semnătura vânzătorului, aceasta nu poate fi primită neexistând nicio probă care să confirme o asemenea ipoteză.
Despre așa-zisa neachitare a prețului în întregime s-a demonstrat mai sus că acesta a fost achitat în totalitate, chiar cu două milioane de lei mai mult.
De asemenea, s-a depus la dosar și un alt act al defunctului P. I., redactat în prezența martorilor Spasiuc M. și Dobroțchi Irina, dar pe care instanța de fond l-a ignorat.
Prin încheierea din_ a fost admisă cererea de ajutor public judiciar și s-a dispus acordarea ajutorului public judiciar petenților, sub forma reducerii cu 50% a taxei judiciare de timbru în sumă de 1455,5 lei, aferente cererii de recurs, taxa de timbru astfel redusă fiind de 727,75 lei, rest de plată 627,75 lei.
Cererea de recurs este legal timbrată, conform art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.
În probațiune, în baza art. 305 Cod procedură civilă 1865, au fost depuse la dosar înscrisuri, în fotocopie, jurisprudență.
La data de_, recurenții au depus la dosar precizări privind filiația după proprietarii tabulari Carol Axenia și P. Ș. - file 113-115 și înscrisuri, în fotocopie - file 116-129.
Intimații nu au depus întâmpinare la cererea de recurs.
Recurenții au depus la dosar concluzii scrise, în conformitate cu dispozițiile art. 146 raportat la art. 260, 298, 316 Cod procedură civilă 1865.
Analizând sentința civilă nr. 2233/_, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, prin prisma motivelor de recurs formulate și în considerarea dispozițiilor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că sub aspectul solicitării vizând casarea cu trimitere spre rejudecare recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Examinând considerentele sentinței atacate precum și dispozitivul acesteia, se remarcă împrejurarea că, în dispozitivul sentinței civile nr. 2233/_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. _
, prima instanță admite excepția lipsei calității procesuale active invocată din oficiu de către instanță și respinge acțiunea ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă - file 509-510 dosar de fond.
Cu toate acestea, în considerentele sentinței civile nr. 2233/_, prima instanță, după ce conchide în sensul că excepția lipsei calității procesuale active își dovedește temeinicia, arată că acțiunea este nefondată și expune
considerentele pe fondul cauzei, ce au determinat-o să constate că acțiunea este nefondată.
Prin urmare, așa cum s-a arătat în cele ce preced, considerentele sentinței atacate sunt contradictorii. Există de asemenea o contradicție între considerente și dispozitiv și nu numai o contradicție între considerente.
Jurisprudența a stabilit că o motivare sumară și confuză echivalează deopotrivă cu o nemotivare, făcând imposibilă exercitarea controlului judiciar. Jurisprudența a apreciat în mod constant în sensul că, în ipoteza în care hotărârea atacată cu recurs nu este motivată, ori motivarea este confuză și
contradictorie, prima instanță nu a cercetat fondul cauzei.
Deși judecătoria, în judecarea cauzei cu care a fost investită a pronunțat soluția pe baza excepției lipsei calității procesuale active, totuși, în considerentele sentinței, face aserțiuni cu privire la fondul dreptului dedus judecății, în motivarea hotărârii referindu-se și la fondul cauzei pendinte.
Or, față de împrejurarea că judecătoria a reținut excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, este evident că nu puteau fi făcute niciun fel de referiri, în considerentele sentinței recurate, cu privire la temeinicia ori netemeinicia acțiunii reclamanților ori cu privire la caracterul fondat ori nefondat al pretențiilor acestora.
Prima instanță însă face ample trimiteri la fondul cauzei prin considerentele expuse în motivarea sentinței și care erau neavenite față de soluția adoptată de judecătorie, aceea a reținerii incidenței în cauză a excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților.
Raportat la considerentele mai sus expuse, reținând că în cauză în mod greșit prima instanță a soluționat cauza pe excepția lipsei calității procesuale active, reținând contrarietatea dintre dispozitiv și considerente, precum și dintre diferitele aserțiuni din considerentele sentinței atacate, în baza art. 312 pct. 3 și 5 Cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul declarat de către recurenții M. M. și M. I., va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
În rejudecare, prima instanță, cu observarea considerentelor ce preced, va proceda la soluționarea cauzei pe fond, având în vedere și criticile formulate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de către recurenții M. M. și M. I., domiciliați în comuna T. nr. 593 jud. Arad, împotriva sentinței civile nr. 2233/_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. _
, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi 20 Noiembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||
W. D. | Ț. | D. | S. | T. A. | Sas A. |
Red.DȚ/_
Tred. A.S. /_ - 2 ex
J. ecător la fond: P. R. M.
| ← Decizia civilă nr. 280/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 438/2013. succesiune → |
|---|
