Decizia civilă nr. 35/2013. Contestaţie la executare
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 35/R/2013
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. C., judecător JUDECĂTOR: S. I. JUDECĂTOR: N. C. GREFIER: C. S.
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatoarea T.
V. împotriva sentinței civile nr. 2313/2011 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatoarea recurentă
T. V., precum și intimatul T. I. . Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că la filele 18 și 19 s-au depus taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar în cuantumul stabilit de instanță la termenul de judecată anterior, aspect față de care instanța reține că recursul este legal timbrat.
Contestatoarea recurentă T. V. susține recursul așa cum a fost formulat în scris.
Părțile nu formulează cereri prealabile, apreciind cauza în stare de judecată.
Nefiind cereri prealabile, tribunalul declară închisă faza de cercetare judecătorească și dispune dezbaterea recursului.
Contestatoarea recurentă T. V. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, pentru motivele arătate în scris, pe care le reiterează. Revine asupra solicitării de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată, formulată prin cererea de recurs.
Intimatul T. I. solicită respingerea recursului, menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, cu obligarea contestatoarei recurente la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 100 Ron (reprezentând contravaloarea unei zile de lucru) pentru fiecare termen de judecată + contravaloarea transportului efectuat cu autoturismul pentru deplasarea la instanță, în cuantum de 100 Ron, depunând la dosar în acest sens un bon fiscal eliberat astăzi,_ .
deliberând, constată:
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr. 2313/2011 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._ a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoarea T. V., în contradictoriu cu intimatul T. I. .
Contestatoarea T. V. a fost obligată să-i plătească intimatului suma de 750 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată la nr._ al Judecătoriei Năsăud, contestatoarea T. V. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul T. I.
, admiterea prezentei contestații și, în consecință, să se dispună anularea formelor de executare efectuate de către executorul S. Viorel în dosarul execuțional nr. 88/2004 și care vizează executarea silită a sentinței civile nr. 2233/2003 a Judecătoriei Năsăud pronunțată în dosarul civil nr. 1058/2003, precum și suspendarea executării până la soluționarea acestei contestații.
În motivarea contestației s-a arătat că prin sentința civilă nr. 2233/2003 pronunțată de Judecătoria Năsăud s-a dispus grănițuirea terenului numitului T. I. înscris în CF 175 F. nr. top 11/2 și 12/2, care constituie proprietatea reclamantului din dosarul de fond, și terenul proprietatea pârâtei contestatoare înscris în CF 2570 F. nr. top 10, 11/1, 12/2, pe aliniamentul a-b-c-d-e-f, conform schiței de detaliu din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul Petre Ion.
Din aceste raport de expertiză rezultă că linia de mejdă se materializează în teren prin garaj și casă pe aliniamentul b-c-d-e-f și prin gard și zid grajd pe aliniamentul a-b.
În considerente s-a relevat că, la data de 20 iulie 2004, executorul S. Viorel s- a prezentat la imobilele din litigiu pentru efectuarea operațiunii de punere în posesie pe aliniamentul evidențiat, dar nu s-a respectat dispozitivul sentinței civile nr. 2233/2003 ce trebuia pusă în executare și nici expertiza întocmită în cauză, nu s-a efectuat punerea în posesie pe aliniamentul a-b-c-d-e-f, ci s-a ocupat implicit porțiunea de 100 de mp. din terenul contestatoarei, nerespectând-se accesul cu carul și animalele și nici ieșirea și intrarea din curte.
În acest context s-a menționat că s-a refuzat de către contestatoare, semnarea procesului verbal de punere în executare, care nici nu i-a fost comunicat.
Prin prisma considerentelor redate s-a solicitat admiterea contestației și anularea formelor de executare silită din dosarul execuțional nr. 88/2004 și prin corelare cu dispozitivul sentinței civile nr. 2233/2003 al Judecătoriei Năsăud.
În drept, s-au invocat dispozițiile, art.399-401 Cod procedură civilă.
În probațiune, s-a utilizat proba cu înscrisuri: copia sentinței civile nr. 2233/2003 a Judecătoriei Năsăud, copia somației, a procesului verbal din data de _
, emise în cadrul dosarului execuțional nr. 88/2004, copia expertizei întocmite de expertul Petre Ion în dosarul de fond 1058/2003 având ca obiect grănițuire și revendicare, solicitându-se și administrarea probei testimoniale cu numiții P. Ana și, respectiv, Scridon Gavrilă pentru justificarea elementelor care vizează modalitatea de punere în posesie comparativ cu linia de metă preconizată și inconvenientele derivate din executarea silită.
De asemenea, s-a solicitat și efectuarea unei expertize tehnice pentru verificarea modalității de punere în posesie, respectarea dispozitivului sentinței civile nr. 2233/2003 al Judecătoriei Năsăud, precum și proba cu cercetarea locală asupra căreia, în final, nu s-a mai insistat.
Intimatul T. I., legal citat, s-a prezentat în instanță și prin poziția procesuală exprimată a arătat că nu este de acord cu contestația formulată deoarece în
opinia sa punerea în posesie s-a efectuat corect, conform expertizei întocmite în dosarul de fond.
De asemenea, intimatul nu s-a opus efectuării unei expertize tehnice la solicitarea expresă a contestatoarei și, ulterior, prin intermediul apărătorului ales, a conturat obiecțiuni la prima expertiză dispusă și mai mult a solicitat efectuarea unei expertize contrarii pentru a justifica neconcordanța concluziilor tehnice dintre expertiza efectuată de Petre Ion în dosarul de fond și prima expertiză efectuată de expert Berende Login în prezentul dosar.
Concomitent, intimatul a uzat și de proba cu înscrisuri, atașând în scopul repunerii pe rol a cauzei copiile sentinței civile nr. 257/2008, a deciziei civile nr. 39/A/2010 a Tribunalului Bistrița Năsăud și, respectiv, a deciziei nr. 1911/R/2010 a Curții de Apel C., care vizează soluțiile dispuse în cauza formulată de coreclamantele T. V. și T. Lidia împotriva pârâtului T. I., având ca obiect obligația de a face.
Din oficiu, instanța a solicitat comunicarea copiilor ce vizează formele de executare silită declanșate în dosarul execuțional nr. 88/2004 al executorului judecătoresc S. Viorel și dosarul de fond nr. 1058/2003, dezacvirat ulterior cu prilejul soluționării dosarului nr._ .
Analizând actele dosarelor evidențiate, cât și probele din prezentul dosar, judecătoria a statuat că prin sentința civilă nr. 2233/2003 a Judecătoriei Năsăud pronunțată în dosarul nr. 1058/2003 s-a admis acțiunea reclamantului T. I. împotriva pârâților T. V. și T. D. și s-a dispus grănițuirea terenului înscris în CF 175 F. nr. top 11/2 și 12/2, care constituie proprietatea reclamantului din dosarul de fond și terenul proprietatea pârâților și, implicit, a contestatoarei, înscris în CF 2570 F. nr. top 10, 11/1, 12/1 pe aliniamentul a-b-c-d-e-f, conform schiței de detaliu din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul Petre Ion.
În cauză s-a efectuat o primă lucrare de expertiză topo, probă admisă la solicitarea expresă a contestatoarei și efectuată de către expertul Berende Login.
În concret, conform obiectivelor stabilite de către instanță fila 28, s-a vizat verificarea modalității în care s-a realizat punerea în posesie și implicit executarea silită declanșată în dosarul execuțional nr. 88/2004 al executorului judecătoresc S. Viorel, evidențierea respectării dispozitivului sentinței civile nr. 2233/2003 a Judecătoriei Năsăud cu prilejul executării silite, grănițuirea acelor imobile limitrofe și mențiunea privind folosința unei suprafețe de teren în plus din terenul contestatoarei și eventuala afectarea căii de acces către anexele gospodărești de către intimatul T.
I. printr-un examen comparativ între aliniamentul liniei de mejdă instituit de expert Petre Ion și aliniamentul din momentul efectiv al punerii în posesie.
Prin concluziile raportului de expertiză întocmit de expert Berende Login s-a relevat că punerea în posesie și grănițuirea s-a efectuat pe aliniamentul a-c-M-N aliniament care nu respectă sentința civilă nr. 2233/2003 pronunțată în dosarul nr. 1058/2003 al Judecătoriei Năsăud.
Prin explicațiile tehnice furnizate s-a relevat că potrivit schiței de detaliu din raportul de expertiză punctul c se află pe fundația colțului nordic al garajului lui T.
I., punctul b se află la 0, 9 metri la stânga punctului c, iar la punerea în posesie din eroare de interpretare s-a translatat punctul b în punctul c, iar punctul c în punctul M.
În concluzie, punerea în posesie pe aliniamentul M-N ocupă reclamantei T.
V. suprafața de 19 m din curtea acesteia și îngustează accesul la grajd, la o lățime minimă de 2,65 metri, care face practic imposibil accesul cu atelajele.
Deoarece s-au apreciat ca întemeiate obiecțiunile conturate de către intimatul
I. prin raportare la lucrarea de expertiză întocmită de expert Berende Login, care vizează determinarea sau modificarea liniei de metă care se regăsește în accepțiunea expertului pe linia de fundație, iar în accepțiunea expertului Petre Ion indicarea pentru această linie a picurușului de streașină, instanța a dispus prin prisma dispozițiilor art. 212 alin. 2 Cod procedură civilă efectuarea unei noi expertize de către 3 experți.
În final, această expertiză a fost întocmită cu concursul experților tehnici judiciari C. Șofron, Vaida Gavril, Hasbei F., care prin concluziile expuse au rezumat următoarele:
punerea în posesie s-a efectuat corect;
sentința civilă privind grănițuirea a fost respectată;
nicio parte nu folosește mai mult teren decât cel menționat în sentință;
diferența de 100 mp. pretins ocupată de către intimatul T. I. nu are nicio justificare matematică;
Totuși, s-a semnalat că pentru realizarea frontului la stradă a imobilului din proprietatea lui T. I. este necesară mutarea stâlpului de susținere al porții spre interiorul proprietății lui T. V. cu 40 de cm, chiar pe cheltuiala lui T. I. .
Această nouă expertiză a fost criticată prin intermediul obiecțiunilor conturate de către mandatara contestatoarei și se vizează în concret ca deficiențe tehnice neparticiparea în teren a expertului Hasbei F., precum și preluarea planului de situație din expertiza Petre, nerespectarea obiectivelor formulate de către contestatoare, precum și propunerea deficitară privind amplasamentul stâlpului de susținere al porții și modul de calcul pentru realizarea frontului la stradă.
Pe parcursul instrumentării acestei cauze s-a promovat o acțiune civilă având ca obiect obligație de a face de către coreclamantele T. V. și T. Lidia, în contradictoriu cu pârâtul T. I., pentru demolarea gardului construit pe terenul reclamantelor de către pârât.
În acest context apreciindu-se că există o legătură între cele două dosare, respectiv prezentul dosar și dosarul nr._ s-a dispus suspendarea dosarului în baza dispozițiilor art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă până la soluționarea definitivă și irevocabilă, pe considerentul că soluția pronunțată în dosarul civil evidențiat, cât și proba cu expertiza tehnică pot determina o clarificare a stării de fapt și implicit a liniei de metă dintre proprietățile limitrofe, astfel încât noua expertiză topo din acest dosar și completarea solicitată să devină inutilă.
Din considerentele sentinței civile nr. 257/2008 a Judecătoriei Năsăud s-a reținut că după punerea în execuție silită a sentinței civile nr. 2233/2003 de către executorul judecătoresc S. Viorel, cu participarea expertului I. V., s-a efectuat de către pârâtul T. I. un gard despărțitor între cele două proprietăți ale părților.
De asemenea, din raportul de expertiză întocmit în dosarul evidențiat tot de către expert Petre Ion s-a reținut că în prezent gardul construit de către pârât a fost demolat parțial de reclamante, iar acest gard a fost amplasat conform hotărârii judecătorești de stabilire a mejdei.
Concomitent, s-a reținut că expertul Petre Ion a considerat că aspectele tehnice propuse de expert Berende Login nu se corelează cu dispozitivul sentinței civile nr. 2233/2003.
Astfel, s-a respins acțiunea principală formulată de reclamante având ca obiect obligație de a face pe considerentul că nu s-a prezentat dovada că pârâtul T. I. a amplasat gardul pe altă linie de metă decât cea stabilită prin sentința de grănițuire.
De asemenea, s-a respins ca neîntemeiată și acțiunea reconvențională formulată de pârât, care vizează mutarea stâlpului de intrare în curte cu 40 cm și în caz de refuz această operațiune să se efectueze cu concursul său, pe considerentul că proba tehnică întocmită în cauză nu a semnalat o atare montare a stâlpului înspre terenul proprietatea pârâtului și cu încălcarea liniei de metă stabilită prin hotărârea judecătorească, iar o atare dovadă nu a fost probată prin alte mijloace.
Prin decizia civilă 39/A/2010 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud împotriva sentinței civile nr. 257/2008 s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantele T. V. și T. Lidia.
Probele suplimentare administrate de instanța de apel au o relevanță și prin raportare la considerentele reținute de către instanță în prezentul dosar, prin corelare cu amplasamentul gardului de către pârât și respectarea sau nu a liniei de mejdă trasate prin procesul de grănițuire, respectiv prin modalitatea de punere în posesie și execuție silită întocmită în legătură cu această linie de mejdă.
Astfel, raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în apel a stabilit în concret pe lângă reperele tehnice expuse în detaliu în considerentele deciziei( fila 3) că gardul edificat de intimat se află pe terenul lui și nu ocupă și terenul apelantelor, iar în această variantă limita de hotar este diferită de cea stabilită anterior, dar în detrimentul intimatului care a recunoscut că a amplasat streașina pentru a evita alte scandaluri.
Probatoriul testimonial solicitat de apelante administrat de instanța de apel se corelează și cu informațiile rezultate din probatoriul testimonial administrat în prezentul dosar tot la solicitarea aceleiași părți (T. V. ) și probele converg spre aceeași concluzie că gardul edificat de către pârât între terenurile limitrofe ar fi situat la 50-60 cm de casa pârâtului și că grosimea bordurii gardului ar fi de 18 cm.
Concomitent, s-a subliniat aceeași nemulțumire a apelantelor privind obstrucționarea pentru pătrundere și pentru deschiderea ușii de la șură datorită modalității de edificare gard, prin raportare la situația anterioară declanșării litigiilor civile dintre membrii aceleiași familii și după decesul antecesorului T. T. (soț și tată).
Instanța de apel a procedat și la efectuarea unei cercetări locale, iar potrivit procesului verbal aferent din data de_, coroborat cu întregul probatoriu administrat în speță, s-a statuat că gardul edificat de către pârât nu a fost ridicat pe terenul proprietatea tabulară a reclamantelor.
De asemenea, faptul că distanța dintre gardul ridicat de către pârât și casa reclamantelor este destul de redusă și permite accesul în curte cu mijloacele de transport cu o anumită dificultate nu poate atrage o soluție de demolare gard construit atâta timp cât acesta a fost făcut pe limita de hotar stabilită prin sentința de grănițuire a terenurilor, chiar ușor în terenul proprietatea pârâtului.
În consecință, atât probele administrate în prezentul dosar, concluziile lucrării de expertiză efectuată de către cei trei experți reținute de către instanță și care de
altfel se corelează și cu concluziile expertizei tehnice întocmite în dosarul nr._ ( fază de fond și fază de apel) au determinat instanța să adopte soluția de respingere a prezentei contestații la executare, prin raportare la dispozițiile 399 și urm. Cod procedură civilă.
În concret, s-a apreciat că în prezentul litigiu nu s-au justificat susținerile privind o eronată punere în posesie a hotărârii judecătorești și prin raportare la elementul de grănițuire vizat și formele de executare silită întocmite de executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr. 88/2004, care respectă, în esență, soluția de grănițuire și aliniamentul traseului redat de expertiza Petre Ion.
Instanța a reținut ca probă tehnică utilă, pertinentă și concludentă expertiza topo efectuată în cauză de cei trei experți Șofron C., Hasbei F. și Vaida Gavril pe considerentul că se suprapune cu concluziile tehnice atât din dosarul de fond nr. 1058/2003, cât și cu cele din dosarul nr._ .
Expertiza topo efectuată de expert Berende Login și concluziile acesteia nu se corelează și nu au temei justificativ prin raportare la celelalte probe administrate, astfel încât s-a înlăturat ca neconcludentă.
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă și prin prisma soluției adoptate, contestatoarea T. V. a fost obligată să-i plătească intimatului T. I. suma de 750 de lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând din contravaloare onorariu avocat și, respectiv, onorariu expert, reținând și culpa procesuală a acesteia.
Aceste cheltuieli sunt justificate conform chitanțelor atașate care atestă plata efectuată.
Nu s-au acordat cheltuielile de judecată solicitate pentru contravaloarea zilelor de muncă ale intimatului deoarece nu s-a justificat cuantumul aferent pretins (50 lei/zi) și nici activitatea efectiv prestată prin atașarea unor dovezi concrete.
Împotriva sentinței expuse a declarat recurs, în termen legal, contestatoarea T.
V., prin care a solicitat admiterea acestuia, în principal casarea hotărârii și trimiterea dosarului spre rejudecare la aceeași instanță de fond, pentru necercetarea fondului cauzei, iar în subsidiar modificarea sentinței în sensul admiterii contestației la executare; cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată la fond și în recurs, pentru motivele ce urmează.
Prin hotărârea atacată, instanța de fond respinge contestația la executare deoarece din raportul de expertiză întocmit în cauză ar rezulta că punerea în executare a titlului deținut de intimat s-ar fi făcut în mod legal și conform cu acesta.
Așa cum a solicitat și la fond, se impune efectuarea unei noi expertize sau completarea celei existente la dosar deoarece prin obiecțiunile formulate a susținut lipsa de obiectivitate a acestora.
De asemenea, așa cum s-a reținut de instanță, concluziile experților sunt contradictorii, deoarece după ce afirmă că nici una dintre părți nu folosește mai mult decât i se cuvine, apoi se propune mutarea stâlpului de la poarta de intrare în curte, cu cca. 40 cm înspre terenul recurentei.
În aceste condiții nu se poate susține că cele concluzionate de către experți nu sunt interpretabile sau contradictorii.
Mai mult, așa cum se arată și în obiecțiunile formulate personale de parte pentru termenul din 14 iulie 2005, doar doi dintre cei trei experți s-au prezentat la măsurători.
Instanța avea obligația să analizeze toate lucrările tehnice și, fără să fie ținută de una dintre ele, trebuia să aleagă lucrarea cea mai obiectivă și cu concluzii pertinente.
Nici o probă nu are o valoare absolută.
Astfel, se poate observa că expertiza Berende Login menționează suprafața de teren pe care o ocupă intimatul din terenul recurentei (2,65 m). Instanța putea să pronunțe o sentință temeinică și legală bazată pe o probă tehnică întocmită în mod corespunzător.
Pe planul de situație nu s-au marcat cele două porți de acces a recurentei și a intimatului, neavând suficiente repere pentru a trage o concluzie temeinică și fundamentată în ce privește corecta punere în executare.
Se poate observa că pârâtul deține un front la stradă mai mare decât îi revine. Dacă ar fi valide concluziile experților, atunci, mutându-se stâlpul, nu doar că ar rămâne cu o parte din terenul recurentei, dar ar primi teren în plus.
Expertiza celor trei experți nu răspunde la obiectivele formulate de contestatoare la fila 32.
Prin sentința pusă în executare, aliniamentul era pe zidul construcțiilor, însă experții stabilesc acest aliniament la 40 cm distanță.
Se impunea ca instanța să le solicite o completare cu privire la aceste aspecte. Pentru aceste considerente, apreciază că se impune completarea expertizei.
Pe de altă parte, consideră că sunt motive de nulitate ale expertizei celor trei experți și s-ar impune o nouă lucrare.
Întrucât în recurs nu pot fi administrate aceste probe, se impune casarea cu trimitere la rejudecare. La fond a cerut atât completarea, cât și o nouă expertiză, dar instanța le-a respins.
În subsidiar, solicită admiterea contestației la executare și anularea actelor de executare.
Conform expertizei Berende punerea în executare nu s-a făcut în conformitate cu titlul executoriu, deoarece în modalitatea prezentă intimatul ocupă o suprafață din terenul recurentei.
Intimatul, prezent la tribunal, s-a opus admiterii recursului și a cerut obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, 100 lei contravaloarea unei zile de lucru și 100 lei cheltuieli de transport.
Recursul nu este fondat și se va respinge ca atare.
Din întreaga poziție procesuală exprimată de contestatoare atât prin cererea cu care a sesizat prima instanță, prin obiecțiunile aduse unora dintre probele efectuate la fond, cât și prin prezentul recurs se deduce cu evidență că aceasta încearcă pe calea contestației la executare să scoată din vigoare dispozițiile sentinței nr. 2233/2003 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr. 1058/2003 (fila 7), titlu executoriu care a avut la bază raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert Petre Ion (fila 9, 12) și a fost pus în executare în dosarul nr. 88/2004 al Biroului individual al executorului judecătoresc S. Viorel, acvirat. Scopul acestui demers judiciar este unul nelegitim și inadmisibil, astfel că soluția adoptată de judecătorie, de respingere a contestației, se bucură de atributul legalității și temeiniciei.
Prima instanță în mod corect și-a fundamentat hotărârea pe concluziile raportului de expertiză întocmit de experții Sofron C., Vaida Gavrilă și Hazbei
F. (fila 94-96) întrucât cei trei specialiști, dând dovadă de imparțialitate și
profesionalism, au respectat în măsurătorile și identificările făcute elementele expertizei potrivit căreia s-a dispus grănițuirea proprietăților limitrofe ale părților, unde P. Ion propune meta, și instanța în rejudecare și-o însușește, materializată în teren prin gard și zid grajd între punctele a și b, picur garaj și casă pe aliniamentul b-c-d-e-f (fila 9). Același expert întocmește și schița liniei de hotar (fila 12), notând că la limita dintre grădină și grajdurile părților terenurile au fiecare lățimea de 9,7 m, că între b, c distanța este de 0,9 m, între e, d distanța este de 0,3 m, punctul f este la 0,4 m față de proprietatea intimatului, iar fronturile la stradă sunt de 11,15 m pentru intimat și 9,75 m pentru contestatoare.
Comparând aceste date cu cele din procesul verbal de punere în posesie din data de 20 iulie 2004, absolut identice cu mențiunile expertului Petre Ion, au ajuns întemeiat la concluzia că executarea este conformă cu titlul pus în aplicare pe cale silită.
Expertul Berende Login (fila 40-41) ajunge la o situație diferită decât aceea expusă până acum, afirmând că punctul c din raportul lui Petre Ion se află pe fundația colțului nordic al garajului lui T. I. ; punctul b se află la 0,9 mp la stânga punctului c și la punerea în posesie, din eroare de interpretare, s-a translatat punctul b în punctul c, iar punctul c în punctul M; că sentința de grănițuire și schița ce face corp comun cu hotărârea judecătorească prevăd că aliniamentul c-d-e-f se află pe fundația garajului, fundația casei și prelungirea liniei fundației casei intimatului până la stradă. Verificarea aserțiunilor acestei ultime expertize conduce fără nici un dubiu că Berende Login a contrazis fragrant reperele lui Petre Ion și ale sentinței, favorizându-o pe contestatoare în sensul reconsiderării mejdiei pe aliniamentele zidurilor garajului, a casei de locuit și fundației în continuare, ale intimatului. Ori, expertiza temei al titlului executoriu exprimă clar ideea intimatului că aliniamentul
c-d-e-f urmează traseul picurului streașinilor acestor edificate.
Berende Login întocmește și schița aferentă (fila 42), plan ce întărește concluzia trasă mai înainte, și mai mult poziționând punctul b în interiorul grajdului, contrazicând flagrant sentința pusă în executare, hotărâre din care nu rezultă o asemenea afectare a proprietății intimatului asupra grajdului. Se constată, în același timp, că acesta nu se mai preocupă deloc de analizarea lățimilor terenurilor la limita dintre grădini și grajduri și nici cea de la frontul proprietăților. Chiar ochiometric se observă unele diferențe dintre linia de metă configurată cu roșu în schița de la fila 42, raportat la cea de la fila 12.
În atari condiții, instanța de fond a evaluat corect informațiile furnizate prin aceste mijloace de probă, alegându-le pe cele corespunzătoare realităților consfințite de sentința nr. 2233/2003 și înlăturându-le pe cele în vădită contradicție cu adevărul titlului executoriu.
Starea de fapt fiind complet lămurită și judecătoria având la îndemână toate argumentele pentru alegerea și reținerea corectitudinii uneia dintre probele administrate, nu se mai impune o altă expertiză, cum nejustificat pretinde recurenta.
Nu s-a acordat arbitrar o natură probatorie mai mare uneia dintre dovezi față de celelalte efectuate în cauză, ci s-a îmbrățișat cea care se corela întrutotul cu titlul executoriu și cu expertiza parte integrantă a acestuia, ținându-se seama, în același timp, de considerațiile sentinței nr. 257/2008 a Judecătoriei Năsăud (fila 208-210), ale deciziei 39/A/2010 a Tribunalului Bistrița-Năsăud (fila 211-215) și ale deciziei 1911/R/2010 a Curții de Apel C. (fila 216-219), context procedural în care s-au
dezlegat între aceleași părți circumstanțe în legătură cu litigiul de față, reținându-se și aici că, după executarea sentinței 2233/2003, intimatul a materializat mejdia fixată pe cale judecătorească chiar în detrimentul drepturilor câștigate cu ocazia mejduirii și în favoarea recurentei, tocmai pentru a curma definitiv conflictul cu contestatoarea.
Recurenta este în culpă procesuală, a căzut în pretenții, astfel că, potrivit art. 274 Cod procedură civilă va fi obligată să achite intimatului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, justificată cu plata contravalorii transportului intimatului la instanță, dovedită cu bonul fiscal de la fila 20. S-au acordat cheltuieli doar în această măsură pentru că celelalte nu au fost în niciun fel dovedite.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea T. V. , domiciliată în comuna F., strada P., nr. 929, județul Bistrița Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 2313/2011 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._ .
Obligă pe recurentă să plătească intimatului T. I., domiciliat în comuna F.
, nr. 930, județul Bistrița Năsăud, suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 31 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
I. C. S. | I. | - N. | C. C. | S. |
Red. I.C. - _
Dact. C.S. - 2 ex. /_ Jud. fond P. A.T.
← Decizia civilă nr. 1/2. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 994/2013. Contestaţie la executare → |
---|