Decizia civilă nr. 563/2013. Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 563/R
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: C. V. - Președinte Secția I civilă
J. ecător: P. G.
J. ecător: P. M. B.
G. ier: B. M.
Pe rol este pronunțarea asupra recursului civil declarat de P. P., domiciliat în B. M., str. P., nr. 1, județul M., împotriva sentinței civile nr. 11409 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc la data de 26 aprilie 2012, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în aceeași constituire, în baza art. 146, 260 raportat la art. 298, 316 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea soluției la data de 27 noiembrie 2013, când a decis următoarele:
T.
Asupra recursului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 11409 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ se respinge contestația la executare formulată de contestatorul P. P., domiciliat în B. M., str. P., nr. 1 în contradictoriu cu intimata B. N. G., domiciliată în B. M., sat P., nr. 22, jud. M. .
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria reține că, prin contestația la executare formulată, contestatorul a solicitat anularea actului de executare - somație din data de_ emis de executorul judecătoresc ca netemeinic și nelegal dar nu invocă nici un temei de drept, nu face dovada nelegalității respectivului act.
Din cererea formulată de intimată se reține că aceasta s-a adresat BEJ Vucea Gheorghe solicitând punerea în executare a sentinței civile 167/_ și decizia civilă nr. 766/R a T. ui M. din care rezultă că debitorul P. P. este obligat să-i predea bunurile cuprinse în masa partajabilă precum și să achite suma de 4.850,00 lei cu titlu de sultă și respectiv 983,00 lei cheltuieli de judecată.
Arată că debitorul refuză să-și exercite obligația de bună voie, motiv pentru care este obligat la plata cheltuielilor de executare.
Astfel că în data de_ executorul judecătoresc a emis somația către contestator în temeiul art. 987 și 578 C. pr. civ. și respectiv art. 371 alin. 3 C. pr. civ.
Contestatorul nu și-a probat în vreun fel susținerile sale motiv pentru care instanța de fond a apreciat că cererea sa este neîntemeiată și nefondată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul admiterii contestației la executare și anularea singurului act de executare silită efectuat în dosarul execuțional 90/2012, respectiv somația din data de_, emisă de executorul judecătoresc, pe cale de consecință, anularea proceselor verbale de stabilire a cheltuielilor de executare și exonerarea recurentului de la plata cheltuielilor de executare.
În subsidiar s-a solicitat admiterea în parte a recursului, modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul anulării proceselor verbale de stabilire a cheltuielilor de executare și exonerarea recurentului de la plata acestora.
În motivarea recursului se susține că, întreaga procedură de executare silită a fost demarată cu rea-credință, cu unicul scop de a îngreuna situația recurentului, prin obligarea acestuia la plata unor cheltuieli de executare silită exagerate și nedatorate.
În acest sens, recurentul susține că, după rămânerea definitivă a sentinței civile nr. 167/_ a Judecătoriei Șomcuta M., părțile au purtat corespondență, în acest sens fiind adresele din_ și_, prin care recurentul i-a solicitat intimatei să-și ridice bunurile mobile ce i-au revenit după partaj, de la domiciliul recurentului și să pună la dispoziția acestuia un număr de cont în care să-i vireze suma reprezentând sulta și cheltuielile de judecată la care a fost obligat recurentul în favoarea intimatei.
Cu toate intervențiile făcute de recurent, intimata nu a dat curs solicitărilor acestuia ci dimpotrivă a dat curs unei cereri de executare silită, în acest sens adresându-se biroului executorului judecătoresc Vucea Gheorghe, fiind format dosarul execuțional nr. 90/2012.
Singurul act emis în dosarul execuțional este somația din data de_, prin aceasta cuantumul debitului fiind reținut eronat, respectiv 6590,44 lei în loc de 5833 lei, iar cheltuielile de executare sunt exagerate, acestea fiind stabilite la nivelul sumei de 3385,20 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 75% din valoarea debitului, în condițiile în care recurentul a avut tot timpul disponibilitatea predării bunurilor către intimată și a efectuării plății sumei stabilite prin sentința civilă.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, tribunalul apreciază că acesta este întemeiat în parte sub aspectul cuantumului cheltuielilor de executare stabilite în dosarul execuțional nr. 90/2012, pentru considerentele ce urmează.
Potrivit art. 274 alin. 4 Cod procedura civilă judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori va constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca îndeplinita de avocat.
Prin aplicarea acestui text legal nu se intervine în contractul de asistenta judiciara încheiat între parte si avocat, ci doar se apreciază în ce măsura onorariul părții care câștigă procesul trebuie suportat de partea care a pierdut.
În condițiile în care, în ceea ce privește posibilitatea reducerii onorariilor practicate de către avocați există un text legal constituit de dispozițiile art. 274 alin. 4 Cod procedura civila, instanța apreciază că, pentru identitate de rațiuni, aceste dispoziții pot fi aplicate și în cazul onorariilor practicate de executorul judecătoresc. Aceasta întrucât, acolo unde există aceleași rațiuni se aplica aceleași principii. Or, activitatea prestata de executorii judecătorești este similară activității prestate de avocați, executarea silită fiind o etapa a procesului civil.
Ca și în cazul avocaților, aprecierea instanței este aceea că nu se intervine în contractul de executare silită încheiat între intimat și avocat, ci doar se apreciază în ce măsură onorariul părții care soliciăa punerea în executare trebuie suportat de către debitor.
În același timp, se constată că onorariul stabilit nici nu a fost plătit anticipat, iar în atare situație intimatul - creditor nici nu ar fi avut vreun interes sa procedeze la o eventuala negociere a onorariului ce urma a fi perceput si care oricum ar fi fost recuperat de la debitor.
În consecință, onorariul executorului judecătoresc trebuie să reprezinte echivalentul muncii prestate de acesta pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești, ci nu să constituie un mijloc de rotunjire a veniturilor, în detrimentul debitorului urmărit.
Potrivit OMJ nr. 2550/2006, modificat prin OMJ 2561/2012, privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, onorariul minimal pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei, respectiv cauza în speță, onorariul minim este de 75 lei plus un procent de 2% din suma care depășește 1000 lei din valoarea creanței care face obiectul executării, iar onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței.
Astfel pentru creanța de 5833 lei, onorariul minim este de 171,66 lei, iar onorariul maxim ar fi de 583,3 lei.
În cauză, executorul judecătoresc și-a stabilit onorariul la nivelul sumei de 3447,2 lei, o valoarea mult peste maximul prevăzut de OMJ nr.2550/2006, modificat prin OMJ 2561/2012, privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești.
Față de considerentele reținute, se apreciază că se impune admiterea recursului, admiterea în parte a contestației la executare, în sensul diminuării cheltuielilor de executare până la nivelul sumei de 1500 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
ADMITE în parte recursul declarat de contestatorul P. P., domiciliat în B.
M., str. P., nr. 1, în contra sentinței civile nr. 11409 din_ a Judecătoriei Baia M., județul M., pe care în temeiul art. 312 Cod procedură civilă o modifică:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul P. P., domiciliat în B. M., str. P., nr. 1, în contradictoriu cu intimata B. N. G.
, domiciliată în B. M., sat P., nr. 22, județul M. și în consecință dispune reducerea cheltuielilor de executare stabilite în dosarul execuțional nr. 90/2012 al executorului judecătoresc Vucea Gheorghe, prin procesul verbal din data de_, de la 4142,64 lei, la 1500 lei.
Respinge celelalte capete de cerere. IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică de azi_ .
Președinte | J. ecători | G. | ier | |||||||
C. | V. , | P. | G. | , | P. M. B. | , | B. | M. |
Red./T.red C.V./_ Ex. 2
J. ecător fond: U. V.
| ← Decizia civilă nr. 994/2013. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 205/2013. Contestaţie la executare → |
|---|
