Decizia civilă nr. 38/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ *
DECIZIA CIVILĂ NR. 38 /R/2013 Ședința publică din data de 6 februarie 2013
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: G. C. F., președinte secție JUDECĂTOR: R. - I. B.
JUDECĂTOR: M. L. B.
GREFIER: M. - E. P.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtele C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. și de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ș. -M. împotriva sentinței civile nr. 7381/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, având ca obiect fond funciar - modificare titlu de proprietate.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta pârâtei- recurente C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N., consilier juridic Roxana T., reprezentantul reclamantei - intimate J. F., avocat Chiorean Emil Teodor, în substituirea avocatului Costache E. - Nuța, cu delegație de substituire la dosarul cauzei, lipsă fiind pârâta - recurentă C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ș. -M. și reclamanții - intimați C. V., J. F., R. I. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul reclamantei - intimate J. F., avocat Chiorean Emil Teodor, depune la dosarul cauzei delegație de substituire, împuternicirea avocațială a avocatului Costache E. - Nuța, chitanța care atestă plata onorariului avocațial în cuantum de 570 lei, precum și un act în limba germană din care rezultă că reclamanta
- intimată J. F. este plecată în străinătate pentru tratament cu fetița ei.
Tribunalul din oficiu invocă și pune în discuție excepția nulității hotărârii instanței de fond pentru lipsa minutei.
Reprezentanta pârâtei-recurente C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N., consilier juridic Roxana T., arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției nulității hotărârii instanței de fond pentru lipsa minutei, invocată din oficiu de către instanță. Declară că nu mai are de formulat alte cereri.
Reprezentantul reclamantei - intimate J. F., avocat Chiorean Emil Teodor, arată că nu opune admiterii excepției nulității hotărârii instanței de fond pentru lipsa minutei, invocată din oficiu de către instanță. Declară că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri, tribunalul declară închisă faza de cercetare judecătorească și dispune dezbaterea recursului.
Reprezentanta pârâtei-recurente C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N., consilier juridic Roxana T., solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul de a fi exonerată
C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B.
-N. de la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 5050 lei în solidar cu C.
L. Ș. - M. . Arată că, sentința civilă nr. 7381/2012, în ceea ce privește cheltuielile de judecată pronunțate în sarcina Comisiei Județene B. -N., este neîntemeiată, având în vedere faptul că, prin întâmpinarea depusă, nu s-a opus admiterii acțiunii, iar în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate prin acordarea de despăgubiri, în situația dată nu sunt incidente prevederile Legii nr. 1/2000 și ale Legii nr. 247/2005.
Reprezentantul reclamantei - intimate J. F., avocat Chiorean Emil Teodor, solicită respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de către pârâtele - recurente C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. și de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ș. -M., cu cheltuieli de judecată în recurs. Arată că sentința civilă nr. 7381/2012 a Judecătoriei B. este legală și temeinică, potrivit prevederilor art. 52 din legea fondului funciar, C. L. și C. J. au calitate procesuală pasivă sau activă, după caz, iar prevederile art. 274 din Codul Procedură Civilă sunt aplicabile.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată,
Prin sentința civilă nr. 7381/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ * a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții C. V. , J. F. și
R. I. , în contradictoriu cu pârâtele C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ș. M. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. , și, pe cale de consecință:
S-a dispus modificarea Titlului de proprietate nr. 32609/_ emis de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -
, prin radierea terenului arabil extravilan în suprafață de 9.500 mp, situat în ridul Roaba, identificat prin parcela 31/1, tarlaua 51/3.
S-a dispus întocmirea documentației aferente înscrierii în Titlului de proprietate nr. 32609/_ a terenului în suprafață de 4.200 mp din ridul Labu Nou, identificat prin expertiza topografică efectuată în cauză, având ca vecinătăți la N- Voievod Susana, E - M. Ludovica, S-drum județean, V-B. I. .
S-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al reclamanților prin acordarea de despăgubiri pentru terenurile în suprafață de:
600 mp din ridul Labu Nou, situat pe raza localității A., reprezentând diferența dintre suprafața de 4.800 mp, deținută în locul respectiv de antecesorul reclamanților și suprafața disponibilă pentru reconstituirea în natură;
5800 mp din ridul Bărc la Moara, situat pe raza localității A. ;
300 mp din ridul Valea Gubeș.
Au fost obligate pârâtele la plata în favoarea reclamantei J. F. a sumei de 5050 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial și onorariu expert.
Pentru pronunțarea acestei sentințe, prima instanță în baza probelor administrate a reținut următoarele.
Conform Titlului de proprietate nr. 32609/_ (f. 7), eliberat în baza documentației care include Procesul verbal de punere în posesie nr. 1369/_ (f. 27), reclamanților C. V., J. F. și R. I. li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 7,17 ha, situată pe raza localității A., com. Ș. M.
, în calitate de moștenitori după defunctul R. D., în urma înscrierii lor în Anexa
3 cuprinzând moștenitorii cooperatorilor decedați, care solicită în scris stabilirea dreptului de proprietate.
Art. 9 alin. (1) din HG nr. 1172/2001 stipulează că lucrările privind stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii membri ai cooperativelor agricole de producție și pentru celelalte persoane prevăzute de lege se elaborează de comisiile comunale, orășenești sau municipale, după caz, luându-se în considerare suprafața terenurilor aduse în cooperative, preluate de acestea în baza unor legi speciale, fără titlu sau prin orice alt mod. Suprafața adusă în cooperativă este cea care rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații ale martorilor.
În Registrul agricol din perioada 1956-1958 (f. 59-60), antecesorul reclamanților, Rotar D., capul gospodăriei, figurează ca deținând un număr de 18 parcele de teren, printre care și suprafețele de 58 ari în ridul Bărc la moară, 49 ari în ridul Labul Nou și 30 ari în ridul În Vale- Gubeș, toate pe raza localității A. .
Deși, așa cum rezultă din Procesul verbal de punere în posesie nr. 527/_ (f. 9-10), inițial C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului Ș. M. a intenționat să atribuie reclamanților suprafața de 4.000 mp (poziția 16) în ridul Bărc Moară, 4.200 mp (poziția 12) în ridul Labul Nou și 2.000 mp în ridul Valea Gubeș, ulterior a fost întocmit un alt proces verbal de punere în posesie, care a stat la baza eliberării Titlului de proprietate nr. 32609/_ . În noul procesul verbal de punere în posesie, având nr. 1369/_, nu figurează nicio suprafață în ridurile Bărc Moară și Labul Nou, iar în ridul Valea Gubeș apare suprafața de 1037 mp. În locul acestor terenuri, a fost inclusă suprafața de 9500 mp în ridul Roabă, deși, defunctul R. D. nu a deținut teren în locul respectiv.
Conform art. 27 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile.
Potrivit art. 33 alin. (3) din HG nr. 1172/2001, act normativ în vigoare la data întocmirii acestui proces verbal, "punerea în posesie se face prin întocmirea procesului-verbal, conform machetelor prevăzute în anexa nr. 52, și prin semnarea acestuia. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează proprietarului împreună cu schița terenului";. Alin. (4) al aceluiași articol, stipulează că, "în acest scop autoritățile comunale și orășenești ale administrației publice locale vor încunoștința în scris, cu confirmare de primire, persoanele care au domiciliul în alte localități și
cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate, asupra datei la care va avea loc punerea în posesie";.
În speță, pârâta C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului Ș. M. nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de înștiințare a reclamantei J. F., domiciliată în T. M., în legătură cu momentul punerii în posesie, procesul verbal nr. 1369/_, întocmit cu această ocazie, fiind semnat doar de unul din moștenitori, reclamantul R. I. .
Mai mult, în urma măsurătorilor efectuate, expertul P. Viorel a arătat în cuprinsul raportului de expertiză tehnică topografică întocmit în cauză (f. 176-201), că parcela nr. 31/1, tarlaua 51/1, situată în ridul Roabă, are suprafața reală de 3719 mp și nu suprafața înscrisă în Titlul de proprietate nr. 32609/_, respectiv 9500 mp.
Având în vedere faptul că terenul menționat anterior nu a aparținut niciodată antecesorului reclamanților, că Procesul verbal de punere în posesie nr. 527/_ nu a inclus această parcelă, că reclamantele C. V. și J. F. nu au avut cunoștință de emiterea unui nou proces verbal de punere în posesie, în care terenurile din ridurile Bărc Moară și Labul Nou au fost înlocuite cu un teren cu o valoare semnificativ mai mică, situat în ridul Roabă, precum și faptul că acest teren are o suprafață mult inferioară celei înscrise în titlul de proprietate, instanța de fond a dispus modificarea Titlului de proprietate nr. 32609/_ emis de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N., prin radierea terenului arabil extravilan în suprafață de 9.500 mp, situat în ridul Roaba, identificat prin parcela 31/1, tarlaua 51/3.
Prin înscrisul depus la termenul din data de_ (f. 224), pârâta C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului Ș. M. a arătat că terenurile identificate de către expertul P. Viorel prin raportul de expertiză, între care se numără și suprafața de 4200 mp din ridul Labul Nou, sunt libere, iar la termenul din data de_ (f. 274), aceeași pârâtă și-a comunicat acordul cu privire la înscrierea în Titlului de proprietate nr. 32609/_ a terenului în suprafață de 4200 mp în ridul Labul Nou.
În acord cu prevederile art. 14 alin (2) din Legea 18/1991, potrivit cărora atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, ținând seama de faptul că antecesorul reclamanților, defunctul R.
D., a deținut teren în ridul Labul Nou, precum și de poziția pârâtelor, instanța va dispune întocmirea documentației aferente înscrierii în Titlului de proprietate nr. 32609/_ a terenului în suprafață de 4.200 mp din ridul Labu Nou, identificat prin expertiza topografică efectuată în cauză, având ca vecinătăți la N- Voievod Susana, E - M. Ludovica, S-drum județean, V-B. I. .
În ceea ce privește diferența de teren pe care tatăl reclamanților l-a deținut în ridul Labu Nou, precum și suprafața de 5800 mp din ridul Bărc la moară și 300 mp în ridul Valea Gubeș, din constatările expertului P. Viorel, instanța a reținut că proprietatea asupra acestor terenuri a fost reconstituită în favoarea altor persoane. De asemenea, prin completarea la raportul de expertiză depusă la fila 401, același expert arată că terenurile aflate la dispoziția Comisiei comunale, inclusiv cele preluate de la Agenția domeniilor statului, sunt inferioare calitativ celor ce au aparținut defunctului
D. .
Raportat la aspectele prezentate anterior, ținând seama de prevederile art. 40 din Legea nr. 1/2000, instanța de fond a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al reclamanților prin acordarea de despăgubiri pentru terenurile în suprafață de:
600 mp din ridul Labu Nou, situat pe raza localității A., reprezentând diferența dintre suprafața de 4.800 mp, deținută în locul respectiv de antecesorul reclamanților și suprafața disponibilă pentru reconstituirea în natură;
5800 mp din ridul Bărc la Moara, situat pe raza localității A. ;
300 mp din ridul Valea Gubeș.
În temeiul art. 274, instanța a obligat pârâtele la plata în favoarea reclamantei J.
F. a sumei de 5050 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial și onorariu expert.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ș. M. solicitând admiterea recursului, fără a indica dacă se impune casarea ori modificarea hotărârii.
În motivarea recursului s-a susținut că sentința atacată este parțial nelegală în ce privește obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată. În acest sens, s-a susținut că raportat la prevederile art.52 alin.1 și 2 din legea nr.18/1991 comisiile de fond funciar neavând personalitate juridică, nu au patrimoniu propriu și nici buget și că în lipsa vreunei culpe procesuale a acestei pârâte obligarea la plata cheltuielilor de judecată constituie o soluție netemeinică, motiv pentru care se impune anularea parțială a sentinței atacate.
Recursul promovat a fost scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Împotriva aceleași sentințe, în termen legal, a declarat recurs și pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B.
-N. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul de a fi exonerată această pârâtă de la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului s-a susținut că sentința atacată este parțial nelegală în ce privește obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial și de expert. În acest sens s-a reliefat faptul că pârâta prin întâmpinarea depusă nu s-a opus admiterii acțiunii formulate de reclamanți, pe de o parte, iar față de obiectul acțiunii civile formulate raportat la situația de fapt reținută nu se poate reține culpa procesuală a comisiei județene fiindcă chiar dacă a emis titlul de proprietate atacat s-a avut în vedere documentația înaintată de comisia locală ce cuprinde și anexele validate, planurile parcelare și procesele verbale de punere în posesie.
A mai susținut această recurentă că autoritate publică cu activitate administrativ jurisdicțională astfel că nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, cu atât mai mult cu cât nu dispune de un patrimoniu propriu, neputând fi titulară de drepturi și obligații patrimoniale. S-a mai reliefat și faptul că suprafața propusă prin sentința atacată este mai mare decât cea radiată din titlul de proprietate, iar în ce privește reconstituirea dreptului de proprietate prin acordarea de despăgubiri consideră că nu sunt incidente prevederile legii nr.1/2000 și a legii nr.247/2005, situație în care și din această perspectivă se impune admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul exonerării acesteia de la plata cheltuielilor de judecată.
În drept s-au invocat prevederile art.304 pct.9, art.304/1, art.274 Cod procedură civilă și art.52 din legea nr.18/1991.
Recursul promovat a fost scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Intimata reclamantă J. F. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea hotărârii atacate ca legale și temeinice, cu cheltuieli de judecată în recurs f.19.
În susținerea acestei poziții procesuale s-a arătat că argumentele invocate de recurente nu sunt întemeiate, fiindcă comisia județeană este obligată să verifice legalitatea propunerilor făcute de comisiile locale, că toate actele doveditoare depuse în fața primei instanțe au fost depuse și la comisia locală în vederea eliberării titlului de proprietate, iar prin admiterea eliberării titlului deși din acte nu rezulta că terenul din ridul Roaba ar fi al antecesorului reclamanților dovedește culpa procesuală a pârâtelor. S-a mai arătat că potrivit art.52 din legea fondului funciar comisia locală și cea județeană au calitate procesuală activă da pasivă după caz, iar prevederile art.274 Cod procedură civilă sunt aplicabile.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, tribunalul constată existența unui motiv de casare de ordine publică, motiv pentru care se impune admiterea recursului, casarea sentinței atacate potrivit considerentelor ce vor fi arătate în cele ce urmează.
Tribunalul la termenul de judecată din 06 februarie 2013, în temeiul art.304/1 Cod procedură civilă, a invocat din oficiu și pus în discuție motivul de casare de ordine publică a sentinței atacate, constând în lipsa minutei din dosarul primei instanțe.
Potrivit art.258 alin.1 Cod procedură civilă după ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancțiunea nulității, de către judecători și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate. Conform art. 105 alin.1 din hotărârea C. nr.387/2005, rezultatul deliberării se consemnează într-o minută care va fi scrisă pe cererea de chemare în judecată, pe cererea de apel sau de recurs ori pe ultima încheiere.
Tribunalul, verificând actele și lucrările din dosarul primei instanțe, a constatat că nu există deloc minuta ce trebuia întocmită de judecător, act impus în mod imperativ de prevederile legale anterior evocate. Tribunalul reliefează că într-un
asemenea caz se aplică sancțiunea nulității ce este expres prevăzută de lege, ceea ce înseamnă că aceasta se impune ca atare, ope legis, nefiind necesară dovedirea vreunei vătămări procesuale a vreuneia dintre părțile litigante, fiind un caz de nulitate absolută ca urmare a unei încălcări a unei prevederi legale imperative menite să ocrotească un interes general în sensul de a se asigura buna funcționare a justiției, ce presupune că judecătorul investit cu soluționarea unui litigiu trebuie să întocmească în mod obligatoriu actele impuse prin normele procesual civile, așa cum este cazul întocmirii minutei, act ce trebuie să cuprindă soluția dată în procesul respectiv.
Având în vedere această situație, tribunalul, constatând lipsa minutei, arată că nu au fost respectate cerințele art.258 alin.1 Cod procedură civilă ce impun întocmirea minutei în fiecare dosar soluționat, motiv pentru care urmează a aplica sancțiunea nulității expres indicată de textul legal invocat, caz ce atrage în consecință și casarea în întregime a sentinței atacate pentru că nefiind întocmită minuta, sancțiunea nulității se aplică și sentinței judecătorești atacate în condițiile art.106
alin.1 Cod procedură civilă, aceste acte fiind într-o legătură indisolubilă, din moment ce soluția din dispozitivul sentinței trebuie să fie chiar cea din minuta neîntocmită de judecător.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul, constatând că prin aplicarea sancțiunii nulității, ne aflăm în situația în care nu a fost cercetat fondul cauzei, urmează ca, în temeiul art.312 alin.2,5 Cod procedură urmează să admită recursul declarat de pârâte împotriva sentinței civile nr.7381/2012 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._ *, va casa în întregime sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei B. .
Față de această soluție, reținând că nu s-a cercetat fondul cauzei, nu s-a mai impus examinarea pe fond a criticilor invocate de recurente vizând legalitatea și temeinicia soluției privind obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată la fondul cauzei, urmând că aceste critici, dar și respectiv apărările intimatei, să fie avute în vedere în rejudecare când instanța va analiza cauza și sub acest aspect.
În rejudecare, prima instanță urmează a soluționa acțiunea civilă formulată prin prisma prevederilor legale incidente în cauză, inclusiv a celor de procedură indicate de art.258 Cod procedură civilă, având în vedere probele administrate în cauză, va proceda la întocmirea și semnarea minutei și apoi a hotărârii prin care să soluționeze acțiunea dedusă judecății, stabilind și dacă se impune obligarea vreunei părți la plata cheltuielilor de judecată ce au fost efectuate în toate etapele procesuale, raportat la soluția ce va fi pronunțată privind fondul pretențiilor deduse judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâtele C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Ș. M., cu sediul în Ș. M.
, județul B. -N. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. -N. , cu sediul în B., P. P. R., nr. 1, județul B. -N., împotriva sentinței civile nr.7381/2012 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._ *, casează în întregime sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei B. .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 06 februarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||
G. | C. F. R. | I. B. | M. | L. B. M. E. | P. |
MLB// 2 ex..// 12 februarie 2013 Jud. fond C. RR.
| ← Decizia civilă nr. 81/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 77/2013. Fond funciar → |
|---|
