Decizia civilă nr. 3900/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIE CIVILA Nr. 3900/R/2013
Ședința publică de la 01 Octombrie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE Dan-I. T.
Judecător E. L.
Judecător M. O. -S. Grefier E. C.
Pe rol este judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurent A. C. "C. ", împotriva Sentinței civile nr. 429/_, pronunțată de Judecătoria Gherla, în dosar nr._, privind și pe intimat C. J. PENTRU S. D. DE P. P. A. T.
C., intimat C. L. PENTRU S. D. DE P. P. A. T.
J., având ca obiect, fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată la prima și la a doua strigare, lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
T. ul constată că este legal investit cu judecarea cauzei.
De asemenea, constată că în ce privește prezentul recurs, acesta a fost declarat, motivat și comunicat în termen, fiind scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Se constată că recurenta în temeiul art. 242 al. 2 C.pr.c.. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Se constată că prin serviciul registratură, la data de_, s-a depus de intimata C. J. Pentru S. D. De P. A. Terenului
C. o întâmpinare, prin care aceasta solicită respingerea recursului și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală.
T. ul constatând suficiente probele de la dosar pentru judecarea cauzei, lasă cauza în pronunțare.
T. UL
Prin Sentinta civila nr. 429/_, pronunțată de Judecătoria Gherla, în dosar nr._ a fost respinsa acțiunea civilă formulată de reclamanta A. C. "C. " împotriva pârâtelor C. J. Pentru
S. D. De P. P. A. T. C. - Și C. L. Pentru S.
D. De P. P. A. T. J., pentru fond funciar.
Pentru a pronunta această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarrele:
Reclamanta a dobândit personalitate juridică ca asociație composesorală prin încheierea civilă nr. 5/2008 a Judecătoriei Gherla, prin care s-a autorizat înființarea reclamantei ca și composesorat. (f. 20).
La data de_, reclamanta, prin reprezentatul ei legal, a formulat cerere de stabilire a dreptului de proprietate și punere în posesie pentru suprafața de 110 ha pășune, pe raza comunei J., conform cărții funciare nr. 121 J. de Mijloc (f. 7). În susținerea acestei cereri de stabilire a dreptului de proprietate, reclamanta a invocat cererile de reconstituire a
dreptului de proprietate formulate în baza Legii nr. 247/2005 de către mai multe persoane fizice pentru pășunea deținută în J. . (f. 13-16).
Această cerere a fost respinsă de pârâta C. județeană C. prin Hotărârea nr. 478/_, a cărei anulare se cere, cu motivarea că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru pășunea composesorală din J. a fost formulată cu mult peste termenul legal prevăzut de lege invalidând astfel, tabelul anexă nr. 39 întocmit de C. locală J. în acest sens. (f. 17).
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a formulat prezenta cerere pe motiv că termenul prevăzut de lege pentru depunerea cererilor de stabilire a dreptului de proprietate ar fi unul de recomandare și nu unul de decădere și că scopul înființării reclamantei ca asociație composesorală este tocmai acela de a "reconstitui dreptul de proprietate asupra pășunilor";.
Conform art. 26-28 din legea nr. 1/2000, care reglementează reconstituirea dreptului de proprietate în cazul formelor asociative, beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate asupra pășunilor, fânețelor, terenurilor cu vegetație forestieră, care au fost preluate de stat, formele asociative de proprietate, obști de răzeși nedivizate, composesoratele etc.
Reconstituirea acestui drept de proprietate se face la cerere, cerere formulată de către comisia ad-hoc a formei asociative, care se înființează după intrarea în vigoare a Regulamentului de aplicare a legii, sau de reprezentantul legal al formei asociative existente.
La această cerere trebuie depusă ca suport probator cererile, lista- tabel cu toți cei îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru pășuni, adică a celor care anterior cooperativizării au deținut în proprietate pășuni și au fost preluate de stat, precum și actele de proprietate (extras CF, contract de vânzare-cumpărare, registre agricole etc.) care atestă dreptul de proprietate asupra lor.
Acest lucru se impune pentru că nu trebuie confundată calitatea de titular al cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra pășunilor, care poate revenii formei asociative composesorale și calitatea de titular, persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri.
Aceste cereri, potrivit art. 33 din legea nr. 1/2000 republicată, puteau fi formulate până la data de 30 noiembrie 2005, care contrar susținerilor reclamantei prin avocatul ales, este un termen de decădere și nu de recomandare, fapt ce rezultă tocmai din natura juridică a termenului.
Dacă ar accepta instanta susținerea reclamantei, ar însemna că și în prezent, toate persoanele fizice și juridice care nu au formulat cereri de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, ar putea să le mai formuleze.
De asemenea, această natură juridică de decădere a termenului de sesizare a Comisiei locale de fond funciar, rezultă și din faptul că din 1991 de când a apărut prima lege a fondului funciar, acest termen de sesizare a comisiilor a tot fost prelungit până când, prin legea nr. 247/2005, care a modificat legea nr. 1/2000, art. 33, s-a stabilit ca ultim termen de depunere a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, 30 noiembrie 2005; după această dată toate cererile erau tardiv formulate.
În cazul de față reclamanta, ca formă asociativă composesorală a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru pășunea composesorală din J. în 2012, deci cu mult peste termenul legal.
Faptul că alăturat cererii reclamantei de reconstituire a dreptului de proprietate au fost depuse trei cereri formulate în 2005(la limita termenului
legal de depunere), de către trei persoane fizice, pentru pășunea composesorală, nu îndreptățește reclamanta în 2012-2013 să ceară reconstituirea dreptului de proprietate pentru această pășune, întrucât pe de-o parte nu există nici o dovadă că cei trei au deținut anterior cooperativizării pășune în J. și pe de altă parte cererile individuale ale persoanei fizice nu pot fi luate în considerare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea asociației composesorale.
Raportat la aceste considerente, instanța în temeiul art. 33 din Legea nr. 1/2000 modificată prin Legea nr. 247/2005, art. 26-28 din aceeași lege, art. 63 din Regulamentul aprobat de HG 890/2005, a apreciat ca vădit neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtelor, motiv pentru care a respins-o.
Impotriva hotararii a declarat recurs reclamanta A. C.
C. solicitând admiterea recursului, modificarea în întregime a hotărârii de fond în sensul admiterii în întregime a plângerii, apreciind că hotărârea pronunțată la instanța de fond este nelegală.
Potrivit art. 46 alin. 1 si 5 din legea 18/1991 republicata, foștii composesori sau moștenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor pe baza actelor care atesta aceasta calitate si in limita suprafețelor prevăzute de aceste acte. Persoanele in cauza vor formula cererile in termenul, cu procedura si in condițiile prevăzute de art. 9 alin. 3-9 din Legea 18/1991 republicata, respectiv la primăria localității in a cărui raza teritoriala se afla terenul, însoțita de acte doveditoare. Art. 26 alin. 1 si 2 din legea 1/2000 a prevăzut ca formelor asociative de proprietate asupra terenurilor li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal si li se va restitui suprafața avuta in proprietate in întregime. Totodată, art. 27 statuează faptul ca administrarea si exploatarea terenurilor prevăzute la art. 26 se face in conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislația statului roman in perioada anilor 1921-1946, in măsura in care nu contravin legislației in vigoare. De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 45 si 46 din Legea 18/1991 republicata, cererea de reconstituire pentru terenurile care au. aparținut formelor asociative se face fie de către reprezentantul acestora (când sunt constituite), fie de comitetul ad-hoc (când sunt in curs de constituire), fie individual de către foștii membrii ai formei asociative sau de către mostenitorii acestora (când asociația nu era in curs de constituire) sub condiția înființării formei asociative in viitor. Subliniază faptul ca a atașat in probațiune la prezenta cerere introductiva cereri individuale a 3 membri composesori care apar ca si asociați ai Asociației Composesorale C. - J. de Mijloc: conform Actului Constitutiv depus in probatiune), cereri formulate in termen legal instituit de Legea 247/2005 (Misaras V. in 13.09.20O5; Ghirisan Nicolae- în_ ; Pojar I. Dorel in ( . . . ) ).
De asemenea, dispozițiile legale trebuie interpretate și în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 1 Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, în cauza Pine Valley Developments Ltd.c. Irlanda (29 noiembrie 1991), Curtea a statuat că protecția dreptului de proprietate trebuie asigurată inclusiv atunci când este vorba despre o speranță legitimă, dacă aceasta are o natură concretă bazată pe o dispoziție legală sau pe o hotărâre judecătorească (Joseph Pclacek si Libuse Polakova vs. Republica Ceha).
Așadar, in lumina celor indicate mai sus, cererile membrilor (si moștenitorii acestora) fostei forme asociative nu pot fi considerate lipsite
de eficacitate si valoare juridica, inclusiv raportat la funcționalitatea structurii asociative, bine știut fiind principiul de drept conform căruia forma asociativa se exprima prin membrii sai.
Pe cale de consecința, având in vedere faptul ca este de domeniul evidentei faptul ca cererile individuale depuse in termenul legal statuat de Legea 247/2005 au fost depuse cu scopul de a obține reconstituirea dreptului de proprietate pentru viitoarea asociație ce urma a fi constituita, întrucât legea impunea aceasta forma de retrocedare. Acest fapt este evident si raportat la momentul depunerii cererilor de către persoanele individuale, respectiv după intrarea in vigoare a Legii 247/2005 si in interiorul termenului statuat de lege (90 zile). Astfel, chiar daca persoanele nu s-au denumit drept reprezentanți ai viitoarei forme asociative sau comitet ad-hoc, raportat la lipsa de pregătire juridica si la felul in care au inteles prevederile Legii 247/2005 (foștii composesori au inteles ca trebuie sa depună fiecare cerere individual pentru cota care li se cuvenea), consideră ca aceste aspecte nu pot duce la lipsirea de eficacitate juridica a cererilor depuse, sancționarea acestora ducând la incalcarea grava a principiului constituțional al dreptului de proprietate.
Așadar, în baza prevederilor legale care instituie dreptul de a obține retrocedarea proprietății in numele formelor asociative, in baza cererilor depuse, chiar in mod individual in termenul legal, membrii composesori asociați sunt îndreptățiți in mod legal sa spere si sa obtina reconstituirea dreptului de proprietate.
In consecință, pe baza propunerii favorabile a Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor J., C. județeană si instanța de fond ar fi trebuit să dea curs cererii recurentei și să dispună reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea asociației, solicitarea fiind una legitima si justificata atât din punct de vedere moral cat si legal.
Prin intampinarea formulata, intimata C. J. C. a solicitat respingerea recursului si menținerea hotărârii de fond.
Cererile individuale formulate de către persoane fizice nu pot produce efecte juridice în ce privește reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în favoarea reclamantei, cu atât mai mult cu cât din actele depuse la dosar nu rezultă că persoanele fizice care au depus cereri individuale în termenul prevăzut la art. 33 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, respectiv până la data de_ sunt foști membri composesori sau moștenitori ai acestora, nefiind depusă lista foștilor și actualilor membri composesori sau registrul membrilor composesori care să stabilească structura formei asociative.
Cadrul legal care reglementează reconstituirea dreptului de proprietate în cazul formelor asociative de proprietate îl constituie art. 26-28 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005. Art. 26 alin. 1, modificat prin Titlul V art. 1, pct. 28 din Legea nr. 247/2005.
Așadar, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, foștii membri ai formelor asociative sau moștenitorii acestora puteau depune cereri individuale pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, în favoarea acestora urmând să fie eliberat un singur titlu de proprietate cu mențiunea la titular
"composesorat", "obște de moșneni", "obște de răzeși", "păduri grănicerești", alte asociații și cu denumirea localității respective". Prin modificările aduse Legii nr. 1/2000 de către Legea nr. 247/2005, legiuitorul a înțeles să nu se mai raporteze la prevederile art. 46 din Legea nr. 18/1991 republicată, eliminând din textul art. 26 alin. 1 al Legii nr.
1/2000 sintagma "Foștilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră ...care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza art. 46 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată"", ceea ce denotă faptul că cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate individual de către persoane fizice, cum este cazul în speță, nu pot fi luate în considerare în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea formei asociative de proprietate A. C. C. J. de Mijloc, cu atât mai mult cu cât nu rezultă că aceste persoane sunt foști membri composesori sau moștenitori ai acestora.
De altfel, dispozițiile art. 26 se coroborează cu prevederile art. 63 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare .
Așadar, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, calitatea de titular a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate aparține reprezentantului legal al formei asociative (în cazul formelor asociative existente) sau comisiei ad-hoc a formei asociative (în cazul formelor asociative care se înființează după intrarea în vigoare a Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 890/2005), nicidecum foștilor membri ai formelor asociative de proprietate sau moștenitorilor acestora, în mod individual.
Mai mult, potrivit dispozițiilor alin. 23al art. 26 din Legea nr. 1/2000, modificată și completată, legiuitorul a făcut distincția în mod expres între cererile individuale formulate de către membrii composesori sau de către moștenitorii acestora, în vederea restituirii terenurilor avute în proprietatea lor privată, pe care nu le-au înscris în formele asociative și cererile depuse de către comisia ad-hoc sau de către reprezentantul formei asociative, pentru restituirea suprafețelor de teren avute în proprietate comună de către forma asociativă alcătuită din membrii composesori în urma reorganizării. Suprafața restituită membrilor formelor asociative nu se cumulează cu suprafața dobândită conform prevederilor art. 24 alin. 1 și ale art. 29 alin. 1.
In speță, având în vedere faptul că recurenta nu era constituită ca formă asociativă la data intrării în vigoare a Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 890/2005 (publicat în M.Of nr. 732/_ ), aceasta redobândindu-și calitatea de persoană juridică în cursul anului 2008, așadar peste termenul prevăzut la art. 28 alin. 2 din Legea nr. 1/2000 cu modificările și completările ulterioare, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate trebuia depusă de către comisia ad-hoc de inițiativă.
Potrivit art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 127/2005, "Persoanele fizice și persoanele juridice care nu au depus în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997 și de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare pot formula astfel de cereri până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv. în cazul formelor asociative prevăzute la art. 26 alin. (1) din lege, aflate în curs de constituire, cererea poate fi formulata de comitetul ad-hoc de inițiativă".
Prevederile art. 33 se aplică astfel în cazul cererilor de reconstituire, care trebuiau să fie formulate într-un anumit termen sub sancțiunea decăderii.
In literatura de specialitate s-a arătat că termenul de depunere a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate are o natură juridică mixtă, atât de drept substanțial, cât și de drept procesual, întrucât ca termen de drept civil, nesocotirea lui atrage decăderea, adică stingerea dreptului subiectiv civil (concret) de reconstituire, în condițiile legii, a dreptului de proprietate privată; iar ca termen de drept procesual, nerespectarea lui atrage stingerea dreptului
procesual de a solicita și obține analiza și, prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii de reconstituire.
De altfel, prin Decizia nr. 373/2005 a Curții Constituționale, publicată în
M. Of., Partea I nr. 760/_, s-a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 33 din Legea nr. 1/2000 . Curtea a apreciat faptul că termenul de decădere a fost instituit de legiuitor ca măsură reparatorie pentru cei care nu au depus astfel de cereri în decursul termenului inițial, iar prin aceasta nu se limitează în timp posibilitatea persoanelor interesate de a depune cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul apreciază că acesta este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Instanța de fond a făcut o corectă apreciere a stării de fapt, întemeiată pe probatoriul administrat în cauză, precum și o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în materie.
Recurenta s-a constituit ca formă asociativă în anul 2008, respectiv prin încheierea civilă nr.5/2008 a Judecătoriei Gherla, iar cererea de stabilire a dreptului de proprietate și de punere în posesie cu privire la suprafața de 110 ha teren înscrisă în CF 121 J. de Mijloc, a fost formulată la data de _
.
În mod evident,data depunerii acestei cereri este mult ulterioară termenului limită prevăzut de art.33 din Legea nr.1/2000 rep. în acest scop, termen stabilit pană la_ .
Așa cum corect a arătat și prima instanță, acest termen este unul de decădere,iar nerespectarea lui atrage, sub aspect substanțial,stingerea dreptului subiectiv civil de reconstituire, în condițiile legii, a dreptului de proprietate privată, iar sub aspect procesual, stingerea dreptului procesual de a solicita și obține soluționarea favorabilă a cererii de reconstituire.
De altfel, principala critică a recurentei s-a referit la împrejurarea că cererile de reconstituire depuse de membri composesori, cu respectarea termenului prevăzut de art.33 din Legea nr.1/2000 rep. constituie suficient temei pentru admiterea demersului său judiciar, susținere ce nu poate fi însă primită.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.46 al.1 din L.18/1991 "foștii composesori sau după caz, moștenitorii acetora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prev. la art.45, pe baza actelor care le atestă această calitate și în limitele suprafețelor prevăzute de acele acte";.
Acest text legal trebuie însă coroborat cu prevederile art.26-28 din Legea nr.1/2000 precum și cu cele ale art.63 din HG nr.890/2005 de aprobare a Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor.
Din interpretarea acestor dispoziții legale se desprinde idea că, deși moștii composesori sau moștenitorii acestora, au calitatea de personae îndreptățite, cererea de reconstituire se poate face doar de persoana juridică ce a fost deposedată de dreptul de proprietate sau care este succesoarea ăn drepturi a fostului composesorat de la care s-a preluat terenul.
În acest sens, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate va fi formulată de către comisia ad-hoc a formei associative, în cazul formelor associative care s-au înființat după intrarea în vigoare a Regulamentului aprobat prin HG nr.890/2005 (art.63 al.3 din Regulament) sau de către
reprezentantul legal al formei associative existente (art.63 al.2 din Regulament).
În acest context nu exită nicio acoperire legală și nici probatorie pentru susținerea recurentei în sensul că cererile individuale ale unor personae fizice, cereri care nu fac nicio trimiterea la vreo viitoare formă asociativă ci strict la îndreptățirea fiecăruia dintre titulari, ar fi fost depuse în scopul reconstituirii dreptului de proprietate pentru o viitoare asociație.
Se mai impune a se menționa că, potrivit jurisprudenței constante CEDO, impunerea unor restricții, respectiv termene sau condiții, ce trebuie respectate în vederea formulării unor cereri nu constituie în sine, o încălcare a Convenției ci urmărește să asigure buna administrare a justiției, în special, principiul siguranței juridice.
Așa fiind, raportat la considerentele arătate, nefiind dat nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C.pr.civ., tribunalul în temeiul art. 312 alin 1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat și va menține în întregime dispozițiile sentinței atacate, cu mențiunea că s-a dat eficiență și disp. art. 304 1C.pr.civ., hotărarea atacată nefiind supusă căii de atac a apelului.
Raportat la soluția pronunțată și la împrejurarea că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată, acestea nu vor fi acordate.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta A. C.
C. împotriva Sentinței civile nr. 429/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gherla, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, Dan-I. T. | Judecător, E. L. fiind în CO semnează Președintele T. ului C. Ana SS | Judecător, M. O. -S. |
Grefier, E. C. |
E.C. 01 Octombrie 2013 Jud fond - C. S.
Red. OSM/tehn AP-_
| ← Decizia civilă nr. 258/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 718/2013. Fond funciar → |
|---|
