Decizia civilă nr. 258/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 258/R/2013
Ședința publică de la 06 Martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE Ana-SS
Judecător D. T.
Judecător V. G. Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent M. M., recurent B. ANA, împotriva Sentinței civile nr. 14777/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat L. I., intimat T. I., intimat C. J. PENTRU S. D. DE P. P.
A. T. J. C. PRIN P., intimat C. L. PENTRU S. D. DE P. P. A. T. M. C. N. PRIN P., intimat T. M.
, intimat T. F., intimat T. D., intimat L. G., intimat N. M., intimat M. V., intimat L. N., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată faptul că la data de_ s-au depus la dosar concluzii scrise din partea recurenților.
Instanța constată faptul că mersul dezbaterilor și cuvântul părților pentru concluzii a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
A. cauzei de față, reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 14777/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., s-a respins, ca nefondata, exceptia lipsei de interes in promovarea actiunii, invocata de parati.
S-a respins cererea de chemare în judecată formulată si precizata de reclamantele M. M. si B. ANA, în contradictoriu cu pârâtii L. I., T. I., T. D., T. M., T. F., L. G., N. M., M. V. si L. N.
, C. L. pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 a Mun. C. -N., și C. J. pentru S. D. de P. P. A. T. a Jud. C., ca neintemeiata.
S-a respins, ca nefondat, capatul de cerere accesoriu având ca obiect obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
A obligat reclamantele la plata in favoarea paraților L. I., T. I., T. D., T. M., T. F., L. G., N. M., M. V. si L. N., a
sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocatial.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:
Din examinarea ansamblului materialului probator existent la dosarul cauzei - actele de stare civila depuse la dosar, instanța a reținut ca
reclamantele M. Ana si Blaj Ana au calitatea de descendente de gradul I de pe urma defunctului T. I., iar paratii L. I., L. N., L. G., N.
M. nasc. L., M. V. nasc. L. sunt mostenitorii numitei T. I. cas. cu L. I. . De asemenea, numitii T. I., T. N. (decedat) si T. D. sunt mostenitorii numitului T. N. cas. cu T. M. . Paratii T. M. (sotie supravietuitoare) si T. F. (fiu) sunt mostenitorii de pe urma defunctului T. N. . Autorii reclamantilor si paratilor sunt, ca atare, T. I.
, T. I. si T. N., toti decedati in prezent. Acestia au avut calitatea de frati, alaturi de defuncta T. M. cas. Gabor, toti fiind descendentii numitilor T. N. cas. cu Suciu V. (f. 12,16-17,65-66,96,100-101,138- 145,176-181,186-198,220-223).
In timpul vietii, numitul T. I., autorul reclamantelor, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, sens in care a înregistrat pe rolul paratei C. L. de Fond Funciar a Mun. C. -N., înregistrata sub nr. 28567/400/_ (f. 72), prin care a cerut eliberarea actului de proprietate cu privire la întreaga suprafața de teren ce a fost înscrisa in Registrul Agricol aferent anilor 1959-1963, printre care si suprafata de 1,3 ha teren in zona IGATAU, extravilanul localitatii C. -N., prevalandu-se de mentiunile din fila de R.Ag. tinuta pe numele sau, cat si de existenta unui contract de vanzare-cumparare perfectat cu sora sa, defuncta Gabor M. nasc. T. (f. 72 verso). Potrivit alegatiilor reclamantilor, intreaga suprafata de teren solicitata de autorul lor se regaseste in CF nr. 1419 Someseni, sub A.1, A.2, nr. top. 825/a/2/3, nr. top. 829/2/3, ambele cu destinatia de arabil la
"Ratu Mare";, in suprafata totala de 1 iug. 911 stj.
Astfel, autorul reclamantelor s-a prevalat de inscrierile existente in aceasta CF, unde erau inscrisi, in calitate de proprietari asupra imobilului amintit, numitii T. N., T. I., sotia lui Gabor I. nasc. T. M., sotia lui L. I. nasc. T. I., fiecare cu o cota de ¼ parte raportata la intreg imobilul. In acest sens, s-a precizat ca, urmare a conventiei perfectate cu numita Gabor M. nasc. T., autorul reclamantelor T. I. a dobandit o cota de ½ parte din intreg imobilul, ce a fost, de altfel, inscrisa in favoarea acestuia in evidentele R.Ag., fiind preluata in CAP de la T. I. .
Referitor la cererea de reconstituire initiala, numitul T. I. a formulat reveniri adresate Comisiei Locale, inregistrate sub nr. 11959/402/_ (f. 249), nr. 6504/402/_ (f. 252), nr. 6505/402/_ (f. 253), in final
fiind pusa in posesie cu suprafata de 0,7987 ha numita M. M. (mostenitoarea lui T. I. ) si, constatandu-se ca validarea s-a realizat doar pentru suprafata de 0,72 ha, reprezentantii Comisiei Locale au comunicat acesteia ca va fi realizata o noua propunere de validare pentru diferenta de suprafata de 0,0787 ha, insa numita M. M. nu a mai fost de acord cu intocmirea unui proces-verbal de punere in posesie cu privire la aceasta ultima suprafata, astfel cum rezulta din raspunsul la interogatoriul luat paratei C. L., necombatuta de reclamante (f. 230-242).
Mai mult, reclamantele M. M. si B. Ana au invederat instantei ca diferenta de suprafata la care sunt indreptatite de pe urma defunctului T. I.
, pana la concurenta suprafetei de 13.000 mp, inscrisa in R.Ag. in favoarea antecesorului lor, se regaseste in titlurile de proprietate emise pe seama paratilor, cu nesocotirea dispozitiilor legale si a indreptatirii acestora la reconstituire.
Astfel, pe seama numitului L. I. a fost emis Titlul de proprietate nr. 3374/5323/_ (f. 53), prin care i s-a reconstituit acestuia dreptul de proprietate asupra unei suprafete de teren de 7987 mp, cu destinatia arabil,
situat in extravilanul mun. C. -N., identificat in tarla 13, parcelele 829/2/3/2/2, 829/2/3/1/2, 825/1/2/3/4, 825/1/2/3/3.
La baza emiterii TP amintit, a stat cererea formulata de aceasta persoana in baza Legii nr. 18/1991, inregistrata pe rolul Comisiei Locale sub nr. 11549/1991, cerere validata in anexa nr. 28, pozitia nr. 34 la HCJ nr. 431/_ (f. 254-262). Prin cererea de reconstituire formulata, s-a solicitat stabilirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 1,87 ha, inscrisa in fila de R.Ag. (f. 37,247), teren care a apartinut sotiei sale L. I. nasc. T. si mostenit de la mama acesteia, T. V. (cas. cu T. Nicolaie), conform CF nr. 1419 Someseni.
Asa cum s-a expus anterior, numitul L. I. a fost sotul numitei T. I.
, antecesoarea paratilor L. I., L. G., L. M. cas. N., L. V. cas. M., L. N. .
Pe seama numitei T. M. (sotia lui T. N., decedat), decedata, s-a eliberat Titlul de proprietate nr. 3374/5324/_, prin care s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafata de teren de 0,7987 ha, categoria de folosinta arabil, in extravilanul mun. C. -N., identificat in tarla 13, parcelele 829/2/3/2/1, 829/2/3/1/1, 825/1/2/3/2, 825/1/2/3/1 (f. 54).
Titlul de proprietate a fost eliberat ca urmare a validarii, in anexa nr. 34, pozitia nr. 34 la HCJ nr. 431/_ (f. 254-262), a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de T. M., inregistrata pe rolul Comisiei Locale sub nr. 6351/1991 (f. 42,244) si a contestatiei nr. 27135/_, formulata in dosar nr. 6351/1991 (f. 38-40,131,245-246). Prin cererea de reconstituire formulata in calitate de persoana indreptatita de pe urma numitului T. N., s-a aratat ca se solicita stabilirea dreptului de proprietate si cu privire la o suprafata de 1 iug. si un sfert din parcela de teren situata la IGATAU - RATU MARE, facandu-se totodata precizarea ca acest teren nu figureaza in evidentele registrului agricol, unde era inscrisa doar suprafata de 1,88 ha. Practic, numita T. M. s-a prevalat de mentiunile inscrise in CF nr. 1419 Someseni.
T. M. este, in acord cu cele aratate mai-sus, mama paratilor T. I. ,
D., precum si a defunctului T. N. .
Cu privire la suprafetele de teren amintite, s-a realizat punerea in posesie a numitilor T. M. si L. I. (f. 9,15,55-56,93,99).
Relativ la titlurile de proprietate ale paratilor, reclamantele au aratat ca paratii au solicitat reconstituirea dreptului de proprietare conform mentiunilor din CF nr. 1419 Someseni, insa prevalandu-se si de cota de ¼ parte ce a apartinut numitei Gabor M. nasc. T., cota care, conform sustinerilor paratilor, a revenit celorlalti trei frati - T. I., T. N. si T. I. cas. cu L. I., urmand sa profite tuturor, in cote egale de 1/3 parte fiecare.
exceptiei lipsei de interes in formularea actiunii, invocata de catre parati după analizarea apărării paratilor, instanta a apreciat ca aceasta este nefondata întrucât orice demers în justiție, indiferent de forma pe care acesta o îmbracă sau de partea procesuală de la care el provine, trebuie să urmărească un "profit";, material sau moral ori material și moral.
Sub acest aspect, interesul juridic al reclamantelor în promovarea cererii in declararea nulitatii absolute partiale a titlurilor de proprietate emise pe seama paratilor subzista, atâta timp cât obiectivul urmărit de acestea este tocmai obținerea unei hotarari judecatoresti care sa constatate caracterul nevalabil al reconstituirii dreptului de proprietate in favoarea unei persoane neîndreptatite la reconstituire. Totodata, reclamantele justifica ca prin reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea numitilor T. M. si
L. I. asupra vechiului amplasament, dar cu neobservarea intinderii indreptatirii acestora la reconstituire, s-a adus atingere dreptului lor de proprietate, in cota de ½ parte din intreg imobilul teren inscris in CF nr. 1419 Someseni. Interesul reclamantelor transpare, el fiind unul actual si legitim, in conditiile in care li s-a refuzat cererea de punere in posesie cu privire la suprafata solicitata, motivat de faptul ca s-au emis titlurile de proprietate contestate in favoarea paratilor, iar suprafata in discutie este cuprinsa in acestea, paratii fiind pusi in posesie.
Mai mult, desi se sustine ca, in formula initiala a Legii nr. 18/1991, stabilirea amplasamentului era de atributul Comisiei Locale, instanța are in vedere ca atat reclamantele, cat si paratii aveau formulata cerere de reconstituire in temeiul acestei legi, inregistrate pe rolul Comisiei Locale in anul 1991, iar la acea data amplasamentul in discutie era liber, astfel cum rezulta din sustinerile partilor litigante, iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat aproximativ pe vechile amplasamente.
In sustinerea demersului lor procesual, reclamantele au invederat instantei ca suprafata de teren de aprox. 13.000 mp (jumatate din imobil inscris in CF nr. 1419 Someseni), cu privire la care nu a fost pus in posesie autorul lor T. I., se identifica partial cu imobilele cuprinse in titlurile de proprietate emise pe seama paratilor.
Interesul in sustinerea actiunii este justificat si de faptul ca au fost informate reclamantele ca nu pot fi puse in posesie cu intreaga suprafata de
13.000 mp, deoarece acest teren a fost atribuit numitilor T. M. si L. I. prin cele doua TP contestate, reclamantele sustinand ca, in prezent, le este incalcat dreptul de proprietate, iar anularea partiala a celor doua TP contestate ar fi singura solutie care ar duce la posibilitatea reconstituirii dreptului lor de proprietate.
Mai mult, instanta a avut în vedere si imprejurarea ca reclamantele au investit instanta si cu o actiune avand ca obiect obligarea Comsiei Locale de Fond Funciar a Mun. C. -N. la punerea in posesie a reclamantelor cu suprafata de 13.000 mp.
In drept, instanta a retinut ca motivul de nulitate al celor doua TP, in acord cu care terenul in litigiu a fost predat la CAP de catre antecesorul reclamantilor, iar nu de cel al paratilor, se incadreaza in dispozitiile art. III alin. 1 lit. a) lit. i) din Legea nr. 169/1997, potrivit carora sunt lovite de nulitate absoluta [...] actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt actele de reconstituire in favoarea unor persoane care nu au avut niciodata teren in proprietate predat la CAP sau la stat sau care nu au mostenit astfel de terenuri.
Ca atare, textul legal amintit instituie un caz de nulitate absoluta, iar la baza promovarii actiunii de fata de catre reclamante, avand ca obiect anularea partiala a TP amintite, subzista un interes actual, legitim si serios, vizand incalcarea propriului lor drept de proprietate si afirmand lipsa calitatii de persoane indreptatite la reconstituire a paratilor.
Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca demersul procesual al reclamantelor este nefondat și a fosta fost respins ca atare prin prisma considerentelor ce vor fi expuse in continuare.
Analizand cuprinsul CF nr. 1419 Someseni (f. 6-7, 31-34,90-91,120- 122), instanta a retinut ca imobilul cu nr. top. 825/a/2/3, nr. 829/2/3, cu destinatia de arabil la "Ratu Mare";, inscris sub A.1-2, in suprafata de 1 iug. 911 stj. a fost inscris la nivelul anului 1947 in favoarea numitilor T. N. ,
T. I., sotia lui Gabor nasc. T. M., sotia lui L. I. nasc. T. I., toti in cote de ¼ parte.
Sub aspectul evidentelor Registrului agricol, se observa ca antecesorul reclamantelor T. I. a fost inscris cu suprafata totala de 2,79 ha, din care suprafata de 13.000 mp in zona toponimica IGATAU, dupa cum urmeaza: la poz. Crt. 5 - 0,43 ha arabil, la poz. Crt. 6 - 0,58 ha fanat, iar la poz. Crt. 9 - 0,29 ha teren neproductiv (f. 8,44,92).
Pe numele lui T. N. nu figureaza deschisa fila de R.Ag. incepand cu anul 1959, in evidentele R.Ag. figurand sotia acestuia, T. M., decedata. Din examinarea filei de R.Ag. tinuta pe numele acesteia, existenta la dosarul cauzei la filele 35, 246, se observa ca numita T. M. nu figureaza cu teren in zona denumita IGATAU, iar suprafata totala a terenului inscris este de 1,88 ha.
In cuprinsul filei de R.Ag. deschisa pe numele lui L. I. cas. cu T. I.
, este inscrisa o suprafata totala de teren de 0,78 ha, din care terenul in suprafata de 5700 mp este situat in regiunea IGATAU, conform poz. crt. 2-4 (f. 36,247).
Instanta a avut în vedere ca partile litigante nu au contestat imprejurarea ca terenul evidentiat in cele doua titluri de proprietate contestate se identifica cu cel inscris in CF nr. 1419 Someseni.
Ca atare, se impune a se verifica in cauza limitele indreptatirii reclamantilor la reconstituirea dreptului de proprietate si, in consecinta, temeinicia si legalitatea celor doua titluri de proprietate emise pe seama paratilor.
Contrar alegatiilor reclamantelor, acestea nu au facut dovada existentei unui contract de vanzare-cumparare translativ de proprietate, intervenit intre autorul reclamantelor - T. I. si numita Gabor M. nasc.
T. si avand ca obiect cota de proprietate a acesteia din urma, de ¼ parte din intreg imobilul inscris in CF nr. 1419 Someseni. In consecinta, nu se justifica dobandirea unui drept de proprietate asupra cotei de ¼ parte din terenul inscris in CF amintit, prin cumparare si in favoarea numitului T. I.
.
Sub acest aspect, apararile reclamantelor sunt usor inconsecvente. Astfel, in cuprinsul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de T. I. (f. 72 verso, 246), precum si in cuprinsul declaratiei olografe din_, ambele emanand de la numitul T. I., rezulta ca pretinsa conventie de instrainare a cotei de ¼ din imobilul in litigiu a intervenit la nivelul anului 1950, in timp ce reclamantele sustin ca numita Gabor M. nasc. T. s-a mutat anterior anului 1950 in loc. Medias, ocazie cu care a instrainat cota sa de ¼ parte catre T. I. .
Conform sustinerilor paratilor, eliberarea celor doua TP in favoarea acestora s-a realizat in considerarea faptului ca succesorii proprietarei de sub B.3 - sotia lui Gabor I. Nasc. T. M. - nu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul inscris in CF nr. 1419 Someseni, situatie in care cota de proprietate de ¼ parte apartinand acesteia a revenit celorlalti trei proprietari de CF, care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, respectiv T. I., L. I. sotul lui L. I. (nasc. T.
) si T. N. .
Martorii audiati in cauza Suciu D. si P. I. nu au fost in masura sa confirme alegatiile reclamantelor in sensul ca intre T. I. si Gabor M. nasc. T. ar fi intervenit un contract de vanzare-cumparare, aceasta informatie fiindu-le furnizata de T. I. . Martorii au precizat ca nu au fost de fata in momentul intervenirii conventiei amintite si nu putut preciza
suprafata de teren cu privire la care a intervenit prespusa conventie (f. 217- 218).
Nefiind stabilit momentul perfectarii contractului de vanzare- cumparare, precum si avand in vedere ca reclamantele sustin inexistenta unui contract in forma scrisa, ci doar o intelegere verbala, se impune a fi remarcat faptul ca, la nivelul anilor anteriori colectivizarii, respectiv anterior anului 1959, transmiterea - dobandirea dreptului de proprietate nu se putea realiza decat in economia Decretului-Lege nr. 115/1938, care impunea existenta unui act scris, trecut in cartea funciara, inscrierea in CF avand rol constitutiv de drepturi.
Astfel, potrivit art. 17 alin. 1 din Decretul-Lege nr. 115/1938, drepturile reale asupra imobilelor se vor dobandi numai daca intre cel care da si cel care primeste dreptul este acord de vointa asupra constituirii sau stramutarii, in temeiul unei cauze aratate, iar constituirea sau stramutarea a fost inscrisa in cartea funciara. Pe de alta parte, textul art. 26 din acest act normativ stabileste cazurile de exceptie de la aplicabilitatea art. 17, ipoteze care insa nu sunt valabile in cauza de fata.
In acord cu alegatiile paratilor, instanta a retinut ca terenul in litigiu se afla la momentul colectivizarii, precum si la momentul intrarii in vigoare a Legii nr. 18/1991, intabulat in CF pe antecesorii comuni ai partilor, sens in care este incidenta prezumtia de proprietate instituita prin art. 32 din Decretul-Lege nr. 115/1938, in vigoare atat in momentul colectivizarii, cat si in momentul aplicarii Legii nr. 18/1991.
Instanta nu și-a însușit sustinerile reclamantelor referitoare la existenta unui caz de imposibilitate morala de preconstituire a unui inscris, in conditiile art. 1198 C.civ. anterior, nefiind probat in mod neechivoc existenta inceputului de dovada. Faptul ca reclamantele se prevaleaza de inscrierea din fila de R.Ag. tinuta pe numele lui T. I. nu poate echivala cu o dovada a dreptului de proprietate, stiut fiind ca inscrierea in aceste evidente are caracter pur declarativ. Mai mult, unele persoane au evitat inscrierea intregii proprietati funciare in R.Ag. tocmai pentru a se evita plata unor taxe si contributii. Ca atare, lipsei inscrierii in R.Ag. a cotei numitei Gabor M. nasc. T. nu poate prin ea insasi sa confirme existenta contractului de vanzare-cumparare alegat de reclamanti.
Se impune a fi observata si pozitia mostenitoarei lui Gabor M. nasc.
T. - Seician Viorica, care prin declaratiile autentica si olografa, existente la dosar la filele 13-14,97-98, a aratat ca este de acord ca partea mamei ei - cota de -1/4 parte din imobilul inscris in CF nr. 1419 Someseni - sa se imparta in mod egal celorlalti mostenitori. De altfel, instanta a avut in vedere ca succesiunea deschisa de pe urma defunctei Gabor M. nasc. T. s-a dezbatut la nivelul anului 1980, data la care insa terenul in litigiu era in perimetrul CAP, neputand fi inclus in masa succesorala ramasa dupa aceasta defuncta.
In speta, desi s-a pus in discutie administrarea unei probe tehnice (expertiza in specialitatea topografie), iar reclamantele au invederat instantei ca o astfel de proba nu se impune in cauza, nu s-a stabilit existenta unei identitati intre suprafata de 1,30 ha teren, inscris in R.Ag. pe numele lui T.
I., si imobilul evidentiat in CF nr. 1419 Someseni, mai cu seama ca terenul din fila de R.Ag. are destinatia de arabil (doar suprafata de 0,43 ha), fanate, neproductiv, in timp ce suprafata de teren din CF amintit are categoria de folosinta arabil.
De asemenea, depozitiile martorilor Suciu D. si P. I., propusi de reclamante, sunt contradictorii. Astfel, daca numitul Suciu D. a aratat ca
terenul de la IGATAU, cu o suprafata de mai multe hectare, a fost folosit atat de catre T. I., cat si de catre parati (cu precadere de L. I. ), martorul P.
I. a invederat instantei ca nu i-a vazut pe parati sa exploateze terenul nici anterior colectivizarii si nici ulterior acestui moment. Sub acest aspect, depozitia martorului P. I. este singulara in ansamblul materialului probator de la dosarul cauzei, urmand a fi inlaturata, in contextul in care reclamantele nu au contestat exploatarea terenului din regiunea IGATAU (fie si in parte) de catre parati.
Inscrierea terenului in R.Ag. a suprafetei de 13.000 mp la zona IGATAU in favoarea numitului T. I. (de care se prevaleaza reclamantele ca argument principal in probarea contractului de vanzare-cumparare pretins) nu poate valora cu o intervertire cu de la sine putere a caracterului folosintei terenului, respectiv din detentie precara in posesie si folosinta, ca atribute ale dreptului de proprietate. Asa cum s-a aratat mai-sus, inscrierea in aceste evidente are caracter pur declarativ.
In fine, referitor la scriptele sub semnatura privata, intitulate
"Declaratii"; si emanand de la T. I., tatal reclamantelor, instanta a retinut ca nici aceste inscrisuri nu pot face dovada prin ele insele a unei operatiuni de vanzare-cumparare avand ca obiect cota de ¼ parte din terenul inscris in CF nr. 1419 Someseni, intervenita intre T. I. si sora sa, T. M. cas. Gabor, in contextul in care aceste declaratii vizeaza exclusiv pozitia antecesorului reclamantei (chiar adusa la cunostinta paratilor T. D. si L.
I. ), iar consimtamantul numitei Gabor M. la instrainare nu a fost probat neechivoc (f. 304-305).
Nefiind dovedita indreptatirea autorului reclamantelor la cota de ¼ parte, inscrisa in CF nr. 1419 Someseni in favoarea defunctei Gabor M. nasc. T., si retinand ca interesul in promovarea prezentei actiuni este justificat doar de incalcarea dreptului de proprietate al reclamantelor (interes care atrage calitate procesuala activa in persoana reclamantelor in sustinerea cazului de nulitate prevazut de dispozitiile art. III alin. 1 lit. a) lit.
i) din Legea nr. 169/1997), rezulta ca acestea nu pot contesta titlurile de proprietate emise in favoarea paratilor sub alte aspecte, precum temeinicia si legalitatea Hotararii HCJ de validare a propunerii Comisiei Locale sau modalitatea concreta in care paratii au fost pusi in posesie cu suprafata de teren cu privire la care a operat reconstituirea prin titlurile de proprietate contestate.
Asadar, retinand ca reclamantele nu au dovedit un drept de proprietate exclusiv si actual asupra cotei de ¼ parte in discutie, nu prezinta relevanta in speta dedusa judecatii ca in favoarea numitei T. M. s-a procedat la punerea in posesie cu privire la o suprafata de teren mai mare decat cea care a fost efectiv validata prin anexa nr. 34 la HCJ nr. 431/2005.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele, solicitând admiterea recursului, în principal modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost precizată și extinsă, în subsidiar casarea cu trimitere spre rejudecare.
Apreciază că hotărârea primei instanței cuprinde motive contradictorii și în mod neîntemeiat a respins cererea de chemare în judecată.
În mod eronat s-a apreciat că nu există dovada îndreptățirii la cota de
¼ parte din terenul ce i-a aparținut defunctei Gabor M., născută T. .
Pe de alta parte prima instanța a reținut ca interesul in promovarea prezentei acțiuni este justificat doar de încălcarea dreptului de proprietate al acestora.
Fata de aceasta împrejurare rezulta ca instanța in mod greșit a considerat ca încălcarea dreptului de proprietate a acestora, nefiind un motiv suficient pentru anularea titlurilor de proprietate atacate in cauza.
Mai mult decât atât instanța a considerat că există interesul acestora care atrage calitatea lor procesuala activa in susținerea cazului de nulitate prevăzut de dispozițiile art. III alin. Uit. a) lit. î) din Legea nr. 169/1997.
Raportat la aceasta argumentare a primei instanțe solicită recurentele să se înlăture susținerea potrivit căreia acestea nu pot contesta titlurile de proprietate emise in favoarea paraților sub alte aspecte, precum temeinicia si legalitatea Hotărârii HCJ de validare a propunerii Comisiei Locale sau modalitatea concreta in care parații au fost puși in posesie cu suprafața de teren cu privire la care a operat reconstituirea prin titlurile de proprietate contestate.
Apreciază recurentele ca eliberarea titlurilor de proprietate atacate in favoarea antecesorilor paraților, pentru suprafețe ia care nu erau îndreptățiți, respectiv cu privire la suprafețe pe care nu le-au folosit niciodată reprezintă tot atâtea temeiuri care permit atacarea acestor titluri de proprietate sub aspectul temeiniciei si legalității lor.
In speța apreciază recurentele ca interpretarea probelor de către prima instanța nu a fost una corecta si obiectiva raportat la următoarele aspecte care vin in dovedirea si susținerea in totalitate a acțiunii acestora.
Arată că bunicii acestora, numiții T. N. si soția T. V. au avut 4 copii, respectiv pe tatăl lor T. I., pe numitul T. N. ( soțul numitei T.
M., titulara titlului de proprietate atacat), pe numita T. M. cas. GABOR si pe numita T. I. cas. L. (soția titularului titlului de proprietate atacat);
Bunicii lor au împărțit încă din timpul vieții terenul ce le-a aparținut celor patru copii ai lor, care s-au și înscris cu terenul în cartea funciară, fiecare în cota parte de câte 1/4;
Potrivit CF nr. 1419 Someseni, imobilul cu nr. top. 825/a/2/3, nr. 829/2/3, cu destinația de arabil la "Ratu Mare", înscris sub A 1-2, a fost înscris la nivelul anului 1947 in favoarea numiților T. N., T. loan, soția lui Gabor nasc. T. -M., soția iui L. loan nasc. T. I., toți in cote de 1/4 parte;
Între momentul înscrierii dreptului de proprietate in cartea funciara (1947) si data intrării in CAP (1962) situația juridica terenului a suferit modificări, ce au fost evidențiate in registrul agricol de la data intrării in cooperativa:
Art. 11 din Legea nr. 18/1991 nu ierarhizează valoarea probelor cu înscrisuri, și este necesar ca instanța să nu țină seama doar de cartea funciară, deoarece mențiunile din aceasta sunt vechi față de data înființării CAP, ci trebuie luate în considerare și înscrisurile care au data cea mai apropiată de momentul preluării terenurilor, adică registrele agricole de la data intrării în cooperativă.
Astfel arată ca au apărut modificări în situația de CF, care au rezultat din ansamblul probelor administrate: în ceea ce privește pe T. N. și apoi pe soția sa T. M. terenul, respectiv averea ce a aparținut numitului T. N. a fost confiscata de către stat ca urmare a unei condamnări penale, astfel ca familia sa nu mai deținea teren provenit de la capul de familie, poziția din registrul agricol fiind deschisa numai pe numele soției T. M., pentru terenul acesteia de 1,88 ha provenit de la părinții ei;
Numitul T. N., nu s-a înscris în CAP cu terenul din postata Igatău, deoarece terenul îi fusese confiscat.
Conform poziției din registrul agricol (fila 35 din dosar), numita T. M. nu figurează cu teren in zona denumita Igatău, iar suprafața totala a terenului inscris este de 1,88 ha;
In cuprinsul cererii cu nr. 6351 existenta la fila 38 din dosar numita T.
M. a declarat ca a intrat in CAP cu teren in suprafața de 1,88 ha, că cere suprafața de 1,88 ha teren si nu 4,88 ha deoarece suprafața de 3 ha ii aparține fiului ei T. D. ;
Prin contestația nr. 27135 din_ numita T. M. a solicitat ca la suprafața de 1,88 ha solicitata inițial sa-i fie alăturați înca 1 jug si un sfert, adică 101 ari la IGATĂU (RATU MARE) si 0,28 in COASTE, despre care a arătat ca nu figurează cu el in Registrul Agricol, dar ii poate dovedi cu martori;
Contestația menționata anterior a fost admisa în parte in sensul ca la suprafața totala de 1,88 ha deținuta potrivit RA din care 1,59 ha CAP, 0,29 ha la SCPP C., se aplică o reducere prin diminuarea procentuală a suprafeței, astfel încât i se atribuie suprafața totală de 1,30 ha, din cei 1,88 ha solicitați;
La fila 29 clin dosar exista copie a Anexei 34 din care rezulta faptul ca la poziția 34 a fost validata cererea numitei T. M. (soția numitului T. N.
), pentru suprafața de 0,29 ha. cu toate acestea in mod nelegal si netemeinic titlul de proprietate a fost eliberat pentru suprafața de 0,7987 ha.
Așadar numitei T. M. i s-a aprobat, in baza cererii nr. 6351/1991 si urmare a contestației nr. 271357_, o suprafața de 1,30 ha iar în anexa nr. 34 a fost înscrisă cu doar 2900 mp teren din această suprafață. Acest teren poate face parte din terenul situat la IGATĂU, parte din Cf 1419 Someseni, de sub A+2, cu nr. top. 825/a/2/3, 829/2/3 în ceea ce privește pe L. I. și apoi pe soțul său L. I. .
Potrivit filei din Registrul agricol deschisa pe numele lui L. loan cas. cu T. I. (existenta la fila 36 din dosar), suprafața totala de teren înscrisa este de 0,78 ha, din care terenul in suprafața de 5700 mp este situat in regiunea IGATAU.
După desființarea CAP-ului, familia L. a folosit doar terenul in suprafața de 5700 mp ce se cuvenea antecesorului lor;
Potrivit anexei 34 poziția 28 rezulta ca numitul L. I. titularul celui de-al doilea titlu de proprietate atacat a solicitat prin cererea cu nr. 11549 teren in suprafața de 0,57 ha si i-a fost aprobata suprafața de 0,57 ha; cu toate acestea in mod nelegal si netemeinic titlul de proprietate i-a fost eliberat pentru suprafața de 0.7987 ha.
Raportat la acest aspect numitul L. I. este îndreptățit la eliberarea titlului de proprietate doar pentru teren in suprafața de 5700 mp situat la IGATAU, așa cum de altfel i-a si fost validat, si nicidecum pentru suprafața de 0,7987 ha teren care a fost înscrisa in titlul de proprietate atacat.
Gabor M. născută T. s-a mutat după căsătorie în Mediaș, nemairevenind în localitatea de baștină și nemailucrând terenul de la Igatău, antecesorul lor T. loan a arătat în cererea sa înaintată comisiei locale că GABOR M. născută T. i-a transmis cota sa de 1/4 parte din terenul de la IGATAU iar T. I. a înscris-o în registrul agricol la sa poziția 77 încă anterior anului 1959, astfel că suprafața terenului cu care acesta figurează în registrul agricol la zona IGATAU este de 13.000 mp.
Gabor M., nu figurează deloc în registru, aspect confirmat de evidentele din Registrul Agricol, ceea ce înseamnă că la momentul înființării CAP mai deținea teren în C. N. .
Moștenitorii numitei Gabor M. nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după vreun teren la nici una din legile fondului funciari deoarece cunoșteau că nu mai deținea nici un teren în C. -N. .
Nici în certificatul de moștenitor nu au înscris cota parte de % din terenul de la Igatău, deși mențiunile înscrise în CF în anul 1947 nu au fost radiate, deoarece cunoșteau căi acel teren nu a mai aparținut numitei Gabor
M., în ceea ce privește pe antecesorul nostru T. I. .
Numitul T. I. tatăl acestora a cumpărat înainte de intrarea în CAP porția de teren care îi revenea surorii sale, M. GABOR ce locuia în MEDIAȘ, prin urmare la înființarea CAP-ului, tatăl lor T. I. deținea două părți de teren din postata IGATĂU, din cele patru părți frățești.
La înființarea CAP-ului, tatăl lor T. I. a înscris în CAP tot terenul din postata IGATĂU, pe care îl deținea iar dovada in acest sens sunt evidentele din registrul agricol.
Familia acestora a lucrat după desființarea CAP-ului terenul ce i se cuvenea, din postata IGATĂU, până în urmă cu circa 5 ani de când toate terenurile din zonă au rămas în paragină.
Nici una din familiile paraților nu au folosit partea de teren ce se cuvenea numitei GABOR M., singurul care a folosit terenul care aparținuse mătușii lor fiind antecesorul lor T. I. in virtutea faptului ca-l cumpărase anterior introducerii terenului in CAP.
In ceea ce privește poziția procesuala exprimata prin întâmpinare de către C. locala de fond funciar, aceasta afirmă că eliberarea titlurilor de proprietate s-a făcut in considerarea faptului ca terenul ce a aparținut numitei T. M. cas. GABOR a fost atribuita in mod egal celor trei frați.
Această afirmație este lipsită de temei legal, deoarece nu suntem în situația prevăzută de lege în care partea succesibilului care renunță profită celorlalți moștenitori ai autorului său deoarece terenul în litigiu s-a solicitat în nume propriu de cei îndreptățiți, în calitatea de proprietari, nicidecum după vreun autor comun, format din T. N. și T. V., astfel ca partea vreunui moștenitor care să nu fi solicitat dreptul său să fie repartizat celorlalți moștenitori.
În speță, dacă instanța a considerat că la înființarea CAP terenul în cota de % parte din C11419 Someseni, de sub A+2, cu nr. top. 825/a/2/3, 829/2/3, înscris în favoarea numitei T. M. cas. GABOR nu a fost introdus în CAP de către antecesorul lor T. I., va trebui să constate că terenul a rămas la dispoziția comisiei locale, nefiind cerut de T. M. cas. GABOR sau moștenitorii săi, nicidecum nu trebuie împărțit în cote egale celorlalți coproprietari tabulari.
C. locală a afirmat ca fiecăruia dintre cei trei frați înscriși în Cf, sau tulpinilor acestora, i-a fost validata suprafața de câte 0, 7987 ha prin anexa 34, afirmație ce nu poate fi primită in condițiile in care este infirmata de cele cuprinse in anexa 34, respectiv ca numitei T. M. i-a fost aprobata suprafața de 0,29 ha, numitului L. I. - suprafața de 0,58 ha, iar tatălui lor 0,72 ha.
Reprezentanții Comisiei locale de fond funciar au afirmat că au încuviințat paraților să efectueze măsurătorile terenurilor de la IGATĂU cu o firmă de topometrie, SC ARHITOP, urmând să întocmească actele pentru punerea în posesie dacă toți cei îndreptățiți ar fi ajuns la un acord.
Menționează recurentele ca nici parații si nici antecesorii acestora că nu au avut acordul lor si nici al - tatălui lor T. I. să facă împărțirea terenului de la IGATĂU așa cum au făcut-o.
Pârâții au fost de acord în toată etapa procesuală a administrării probațiunii că terenurile din titlurile lor de proprietate sunt reconstituite pe vechiul amplasament al terenului din Cf 1419 Someseni, de sub A+2, cu nr. top. 825/a/2/3, 829/2/3, că terenul din Cf 1419 Someseni, de sub A+2, cu nr. top. 825/a/2/3, 829/2/3 este situat în zona denumită IGATĂU și antecesorul lor T. I. a fost deținătorul unei cote părți din terenul înscris in Cf 1419 Someseni, de sub A+2, cu nr. top. 825/a/2/3, 829/2/3, situa la Igatău, iar măsurătorile asupra terenurilor de la IGATĂU efectuate de firma de topometrie SC ARHITOP, privesc terenurile din Cf 1419 Someseni și au primit numere parcelare desprinse din rădăcina numerelor topografice 825/a/2/3, 829/2/3.
Totodată, nu au contestat în toată etapa procesuală a administrării probațiunii că antecesorul lor a folosit terenul din registrul agricol din zona IGATĂU așa după cum au declarat și martorii, adică în același corp de tarla și alăturat parcelelor celorlalți coproprietari din Cf. Cu toate acestea, în concluziile scrise, pentru a pune un semn de întrebare asupra dovedirii acțiunii noastre, pârâții au susținut că, neefectuându-se în cauză o expertiză topografică, nu au făcut proba că cele 1,30 ha de la IGATĂU înscrise în registrul agricol ar fi identificate în Cf 1419 Someseni, de sub A+2, cu nr. top. Ș25/a/2/3, 829/2/3.
Consideră recurentele că aceste afirmații sunt făcute cu rea credință, atâta vreme cât la momentul administrării probațiunii atât reclamanții cât și pârâții am fost de acord că nu este utilă efectuarea unui raport de expertiză pentru a identifica sub aspect de carte funciară terenul în litigiu de la IGATĂU, deoarece părțile suntem de acord că se identifică în Cf 1419 Someseni, de sub A+2, cu nr.top. 825/a/2/3, 829/2/3.
Cererea subsidiară de trimitere spre rejudecare pentru completarea probatoriului s-a formulat tocmai pentru această situație, dacă instanța de recurs va aprecia că nu este evidenta identificarea terenului și că este util și necesar pentru soluționarea litigiului și efectuarea unei; astfel de expertize.
Instanța a mai reținut în mod netemeinic și nelegal că în lipsa unui înscris doveditor nu se poate proba transmiterea cotei de 1/4 parte a lui GABOR M. către fratele său T. I., deși au invocat inclusiv imposibilitatea morală de pre-constituire a unui înscris.
Deși practica judiciară este de acord că între rude foarte apropiate este prezumată această imposibilitate morală datorită relațiilor afective deosebite, instanța a apreciat că o astfel de imposibilitate morală nu poate fi reținută decât în concurs cu un început de dovadă scrisă. Apreciază că nu există o cerință legală sau doctrinară care să impună o astfel de condiție, precum și că există chiar și acest început de dovadă, constituită de înscrierea în registrul agricol în favoarea lui T. I. a unui suprafețe duble față de dreptul său din cartea funciară, precum și de lipsa oricărei înscrieri în registrul agricol a dreptului numitei GABOR M. . Registrul agricol al anilor 1959- 1962 se constituie nu doar într-un început de dovadă ci chiar într-o dovadă deplină a faptului că la momentul înscrierii terenurilor în CAP numita GABOR M. nu mai deținea nici un teren, iar antecesorul T. I. a înscris
în CAP nu doar cota sa parte din terenul de la IGATĂU ci dublul acestei cote.
Instanța nu a fost preocupată să dea dezlegare acestei situații, deși art. 11 din Legea nr. 18/1991 impune a se ține seama de registrele agricole, ca probe ale introducerii terenurilor în CAP.
Intimații au depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, apreciind că soluția asupra excepției lipsei de interes nu duce la concluzia că soluția asupra fondului cuprinde motive contradictorii.
În mod corect instanța a dat eficiență înscrierilor din cartea funciară față de situația rezultată din celelalte probe administrate cu referire la înscrierile din registrul agricol și declarațiile martorilor.
În mod corect s-a reținut că legea instituie o ordine de preferință a dovezilor privind proprietatea fiind preferabilă înscrierea din cartea funciară și nu cea din registrul agricol care s-a făcut pe declarația proprie a capului gospodăriei.
În cauză nu s-a făcut dovada unui contract de vânzare-cumpărare intervenit între T. M. căsătorită Gabor și antecesorii părților.
Privitor la înscrierile din registrul agricol anterior cooperativizării învederează că T. I. antecesorul reclamantelor era agent agricol, motiv pentru care nu pot fi luate în consideraredeclarațiile cuprinse in acest registru.
Din declarația moștenitoarei lui Gabor M. nu se conformă existența convenției decare se prevalează recurenții.
Arată că al treilea motiv de recurs este nefundat întrucât instanța a respectat dispozițiile art. 129 pct. 6 C. proc. civ., instanța pronunțându-se doar asupra aspectelor invocate.
T. M. a făcut dovada că a solicitat‚ terenul de la Igatău, care nu ar fost înscris în registrul agricol, iar L. I. avea poziție înscrisă în CF, iar diferența până la 07987 ha i s-a atribuit ca efect al partajării terenului deținut de T. M. căsătorită Gabor.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, instanța îl va respinge pentru următoarele considerente:
Soluția instanței de fond răspunde atât excepțiilor invocate cât și a cererilor formulate pe fond, prin cererea de chemare în judecată așa cum a fost ea modificată și precizată.
Soluția instanței cu privire la excepția lipsei de interes care din perspectiva recurentelor este în măsură să ducă la concluzia că hotărârea cuprinde motive contradictori are în vedere alte aspecte decât cele pe care legiuitorul le-a avut în reglementarea art. III din Legea 169/1997.
Instanța a avut în vedere aptitudinea unor terțe persoane de a solicita constatarea nulității absolute prin interesul general al reconstituirii dreptului de proprietate fără a se avea în vedere că din punct de vedere al Legii 18/1991 așa cum a fost ea modificată, prin interes se înțelege aptitudinea celui care face această afirmație de a beneficia el de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului care a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în mod legal în favoarea altor persoane.
În aceste limite este justificat interesul persoanei care solicită anularea unui titlu de proprietate în sensul avut în vedere de Legea 169/1997.
Instanța de fond a apreciat această analiză ca fiind una care este în măsură să răspundă fondului pretențiilor, instanța de fond analizând într- adevăr îndreptățirea reclamanților, din această perspectivă, la reconstituirea dreptului de proprietate.
Întrucât soluția asupra excepției lipsei de interes nu a fost contestată de către intimați, iar de către recurenți aceasta a fost apreciată ca temeinică, instanța va analiza motivele de recurs în legătură cu îndreptățirea recurenților la recunoașterea dreptului de proprietate prin reconstituire în temeiul legii speciale, prin cercetarea argumentelor invocate în susținerea transferului dreptului de proprietate asupra acestui teren în patrimoniul antecesorului recurenților.
Legea 18/1991 a stabilit procedura de urmat în vederea reconstituirii dreptului de proprietate statuând și probele cu care se poate dovedi îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate.
Această lege a avut ca obiect în principal terenurile cooperativizate, legiuitorul stabilind că suprafața adusă în Cooperativa Agricolă de Producție
este cea care rezultă din actele de proprietate, carte funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de intrare în cooperativă, evidențele cooperativei sau în lipsa acestora din orice alte probe inclusiv declarațiile de martor.
Contrar celor ce se reține în cuprinsul întâmpinării, legea nu realizează o ierarhie a probelor, însă stabilește că pentru reconstituirea dreptului de proprietate comisiile vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute de lege precum și pertinența verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestora.
Este necontestat că asupra terenului în litigiu antecesorii recurenților și ai intimaților au fost coproprietari în cote egale.
În cauză nu s-a făcut o dovadă certă că T. M. căsătorită Gabor a înstrăinat cota sa antecesorilor recurenților.
În cazul de față, în condițiile declarației moștenitoarei lui T. M. nu se poate afirma existența acestei convenții, iar faptul înscrierii imobilului în registrul agricol nu are relevanță în condițiile în care această înscriere este contestată de către celelalte părți.
Imposibilitatea materială de preconstituire a unui înscris în cazul de față nu este probată, simpla calitate nefiind suficientă în a se afirma acest lucru.
Faptul că T. I. are înscrisă o suprafață dublă față de dreptul său din cartea funciară, în registrul agricol și neînscrierea în registrul agricol al lui Gabor M. nu poate fi primit ca un început de dovadă scrisă atât timp cât Gabor M. a plecat în altă localitate fără a-și mai deschide poziție în registrul agricol.
Instanța în mod corect a dat prevalență înscrierilor din cartea funciară din anul 1947, înscriere care a fost făcută în baza succesiunii deschise după antecesorul comun și nu a registrului agricol în condițiile în care registrul agricol din anul 1959-1962 a fost completat în baza declarației antecesorilor recurenților T. I. .
Declarațiile testimoniale legate de folosința terenului nu sunt în măsură să justifice un transfer al dreptului de proprietate în condițiile în care prin plecarea din localitate Gabor M. nu mai putea exercita o posesie efectivă asupra terenurilor.
Susținerile referitoare la dispozițiilor art. 6 din Legea 1/2000 incidente în cauză ca urmare a folosirii terenului atât anterior cooperativizării dar mai ales si după nu pot fi primite întrucât potrivit art.6 alin.1^4 Orice proba dovedind dreptul de proprietate al fostilor proprietari poate fi inlaturata numai printr-o proba de aceeasi forta produsa de catre detinatorul actual al terenului sau de catre terti, tagaduind dreptul de proprietate.
Întrucât înscrierile de carte funciară se bucură de prezumția de legalitate decurgând din art. 17 din Decretul Lege 115/1938 în timp ce înscrierile în registrul agricol sunt realizate pe baza declarației, se poate aprecia că înscrierile de carte funciară și înscrierile în registrul agricol nu au aceeași valoare probatorie .
În condițiile constatării că recurenții nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra acestui teren nu se mai impune a se mai analiza celelalte
argumente legate de temeinicia și legalitatea titlurilor de proprietate, inclusiv a actelor în baza cărora acestea au fost emise.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de M. M., B. ANA, împotriva Sentinței civile nr. 14777/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o va menține în totul.
Intimații au făcut cheltuieli de judecată cu angajarea unui avocat ( fila 64). Fiind părți căzute în pretenții ca urmare a respingerii recursului va obliga în baza art.274 și 277 C.pr.civ. recurentele, în solidar, să plătească intimaților T. I. și N. M. suma de 2000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de M. M. și B. Ana, împotriva Sentinței civile nr. 14777/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Obligă recurentele în solidar să plătească intimaților T. I. și N. M. suma de 2000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Martie 2013.
Președinte, Ana-SS | Judecător, D. T. | Judecător, V. G. |
Grefier, C. -S. Ș. |
RED./DACT./DT/CȘ_ /2 ex.
Jud. fond .F. Hîngan G. - R. C.Ș. 08 Martie 2013
| ← Decizia civilă nr. 5/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 3900/2013. Fond funciar → |
|---|
