Decizia civilă nr. 401/2013. Plângere contravențională
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
DECIZIE CIVILĂ Nr . 401
Ședința publică din 16 aprilie 2013 Completul constituit din:
Președinte | : C. N. | C. | , judecător |
Judecător : | DP | ||
Judecător : | P. A. | ||
Grefier : | H. V. |
S-a luat în examinare recursul formulat de petentul C. L., domiciliat în loc. S. de B., str. Z., nr. 45, jud. Bihor, împotriva Sentinței civile nr. 1484 din_ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei în dos. Nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul petent C.
L., lipsă fiind intimatul I. de P. J. S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că pricina se află la primul termen de judecată, recursul este motivat și semnat, iar potrivit disp. art. 15 lit. i din Legea 146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Verificând potrivit dispozițiilor art. 159 ind. 1 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să judece prezenta cauză.
Nefiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța, în baza art. 150 Cod procedură civilă, constată închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului formulat.
Recurentul petent C. L., solicită admiterea recursului, anularea procesului verbal de contravenție pentru motivele arătate și susținute prin cererea de recurs.
Instanța, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 1484/_ pronunțată de J. Simleu Silvaniei a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul C. L. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției seria CP nr.0934705 întocmit în data de_ de IPJ S. -Poliția Nușfalău.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției seria CP nr.0934705 întocmit în data de_ de IPJ S. -Poliția Nușfalău petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 140 lei +2 pct.penalizare pentru săvârșirea contravenției sancționate de art.108 (1) lit.a pct.4 din OUG 195/2002.
S-a reținut în sarcina petentului că în data de_, orele 18,26 condus auto cu nr.de înmatriculare_ circulând cu viteza de 65 km/h prin localitatea Ip.
Potrivit art.108 al.1 lit.a pct.4 din OUG 195/2002 săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: a) 2 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: 4. depășirea cu 10 - 20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic;
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut temeinicia procesului verbal. Săvârșirea faptei de către petent este dovedita de planșa foto existentă la dosar (f. 13). Ea confirma ca viteza cu care petentul se deplasa era de 65 km/h. Această fotografie a fost obținută printr-un mijloc tehnic omologat și verificat potrivit legii (f.20), iar măsurarea și înregistrarea vitezei de rulare a autoturismului a fost efectuată de un operator calificat. Prin urmare, instanța apreciază că organul constatator a făcut pe deplin dovada săvârșirii faptei pentru care petentul a fost sancționat.
Viteza legală pentru sectorul de drum pe care circula autoturismul condus de petent este de maxim 50 km/h, conform art. 49 alin.1 din OUG 195/2002. Petentul a depășit acest maxim de viteză admis cu 15 km/h, fapta sa constituind contravenție, prevăzută și sancționată de art. 108 alin.1 lit.a,pct.4 din OUG 195/2002.
Chiar dacă martorul asistent audiat în fața instanței (f.34) a declarat că semnătura de pe procesul-verbal nu-i aparține și că este solicitat de foarte multe ori pentru a semna procesele verbale în calitate de martor asistent, instanța nu consideră că acesta este un motiv de nulitate al procesului-verbal de contravenție întrucât petentul nu a dovedit vreo vătămare ca urmare a faptului că procesul- verbal de contravenție nu a fost semnat de către un martor asistent. Rolul martorului asistent este de a arăta că procesul-verbal s-a încheiat în vreuna din situațiile prev. de art. 19 din O.G. nr. 2/2001, respectiv contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze; de altfel, chiar în situația în care agentul constatator nu ar fi respectat dispozițiile art. 19 alin. 3 din OG 2/2001, sancțiunea ar fi o nulitate relativă, care ar opera doar în situația în care s-ar dovedi o vătămare care să poată fi înlăturată numai prin anularea actului, vătămare pe care petentul nu a dovedit-o în cauză.
Nefăcându-se dovada vreunei vătămări iar starea de fapt fiind confirmată de probele existente la dosar, instanța a reținut legalitatea si temeinicia procesului verbal contestat și va respinge ca nefondată plângerea formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul C. L. solicitând modificarea sentinței și în urma admiterii plângerii aplicarea sancțiunii avertismentului. Recurentul a apreciat că instanța de fond nu a analizat cu obiectivitate cazurile de nulitate ce decurg din întocmirea procesului verbal, invocând faptul că pozele aflate la dosar sunt contrafăcute. S-a făcut referire la faptul că agentul de poliție nu a menționat în raport prezența martorului, iar procesul verbal conține semnătura martorului asistent. Recurentul a menționat că principalul motiv pentru care solicită anularea procesului verbal este reprezentat de
faptul că la întocmirea acestuia nu au fost respectate dispozițiile art. 19 din OG nr. 2/2001.
Analizând recursul prin prisma prevederilor dispozițiilor art. 304 și 304/1 Cod Procedură Civilă tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor seria CP nr. 0934705 întocmit în data de_, petentul C. L. a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 140 lei și 2 puncte penalizare pentru săvârșirea contravenției sancționate de art.108 (1) lit. a pct.4 din OUG nr. 195/2002, sub asepctul stării de fapt reținându-se că în data de_, orele 18,26 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ circulând cu viteza de 65 km/h prin localitatea Ip.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului- verbal seria CP nr. 0934705 încheiat la data de_, tribunalul constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, aspect constatat în mod corect și de prima instanță.
Contrar susținerilor recurentului neregularitățile invocate de acesta cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 19 din OG nr. 2/2001 de către agentul de poliție, nu atrag nulitatea absolută a procesului verbal întocmit. Cazurile de nulitate absolută sunt strict și limitativ prevăzute în cuprinsul art. 17 din OG nr. 2/2001, referindu-se la lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator.
Petentul a invocat în cuprinsul plângerii formulate și în motivele de recurs că procesul verbal nu a fost semnat de niciun martor la momentul întocmirii lui, iar când i-a fost comunicat a constatat că ar fi fost semnat de numitul Nagy Mihai, angajat în cadrul Primăriei Comunei Ip. În urma audierii martorului acesta a relatat că semnătura nu-i aparține, dar a precizat că obișnuiește să semneze ca martor asistent procese verbale întocmite de organele de poliție. Neregularitatea constatată cu privire la semnătura martorului nu este de natură să atragă anularea procesului- verbal de contravenție întrucât petentul nu a dovedit vreo vătămare ca urmare a faptului că actul constatator nu a fost semnat de către un martor asistent. Doar încălcările prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 atrag nulitatea absolută, vătămarea fiind prezumată de lege. Astfel pentru a interveni anularea procesului verbal pentru motivul menționat, contravenientul trebuie să dovedească nu numai faptul că au fost încălcate de agentul constatator dispozițiile art. 19 din OG nr. 2/2001, ci și faptul că această încălcare i-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal. În acest sens s-a pronunțat și Î. în decizia nr. XXII din 19 martie 2007 de admitere a recursului în interesul legii.
T. constată că starea de fapt a fost descrisă în mod corect în cuprinsul procesului-verbal, nefiind răsturnată prezumția relativă de legalitate și temeinicie instituită în privința actelor administrative încheiate de agenți ai statului aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu. În acest sens au fost avute în vedere planșele foto depuse la dosarul cauzei (f.33), care atestă faptul că autoturismul condus de petentă rula cu o viteză de 65 km/h și relevă împrejurarea că fapta contravențională s-a săvârșit în interiorul localității. Planșele foto permit identificarea autoturismului
condus de petent după marca și număr de înmatriculare. La dosarul cauzei a fost depus de către intimatul pârât buletinul de verificare metrologică, cu valabilitate de 1 an, din care rezultă că aparatul radar, mijlocul tehnic cu care a fost efectuată înregistrarea, a fost verificat metrologic, iar agentul constatator deține atestat de operator radar (f.19,20).
Raportat la mijloacele de probă administrate în cauză, instanța de fond a constatat în mod legal și temeinic legalitatea și temeinicia întocmirii procesului- verbal de constatare și sancționare contravențională a recurentului-petent, prezumția de nevinovăție de care se bucură aceasta fiind răsturnată.
În privința individualizării sancțiunii contravenționale, raportat la dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, care prevăd că sancțiunile aplicate trebuie individualizate în funcție de gradul de pericol al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, precum și la dispozițiile art.108 al.1 lit. a pct.4 din OUG nr. 195/2002, tribunalul apreciază că sancțiunea aplicată recurentului reflectă gradul de pericol social al faptei săvârșite și nu se impune înlocuirea acesteia cu sancțiunea avertismentului.
Raportat la cele de mai sus, nefiind constatate motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii recurate de către petentul C. L., în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 1484 din_ a Judecătoriei Simleu Silvaniei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul C. L., împotriva sentinței civile nr. 1484 din_ a Judecătoriei Simleu Silvaniei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 aprilie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |||
C. N. C. | D. | P. | P. A. | H. | V. |
Red. P.A./19 aprilie 2013 Dact.H.V./22 aprilie 2013 Jud. fond: M. A. D. Ex.2
| ← Decizia civilă nr. 752/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 280/2013. Plângere contravențională → |
|---|
