Decizia civilă nr. 406/2013. Grănițuire

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 406/A/2013

Ședința publică de la 13 Septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE O. R. G.

Judecător A. -F. D. Grefier C. -G. H.

Pe rol judecarea cauzei privind pe apelant pârât M. C. -N. PRIN P., apelant pârât S. R. PRIN C. LOCAL C. și pe intimat reclamant C. T., intimat I.

M., intimat I. A. F., intimat C. A., intimat G. M., având ca obiect grănițuire

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru intimatul reclamant C.

T. av. C. C., lipsind apelanții și intimații pârâți. Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Se constată că la data de_ s-a depus prin registratura instanței note de ședință din partea apelanților pârâți M. C. -N. Prin P. și S. R. Prin C. Local C. .

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în temeiul art. 150 C.pr.civ., T. ul declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Reprezentanta intimatului reclamant, având cuvântul, solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a S. ui Român prin C. Local C. -N., acesta a fost împrocesuat în calitate de proprietar tabular al imobilului învecinat cu proprietatea reclamantei. Aceasta apreciază că formularea acestei excepții este lipsită de interes și solicită a fi respinsă ca atare. Solicită respingea apelului ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată.

T. ul reține cauza în pronunțare.

T. UL Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1977/2013 din data de_, pronunțată în dosarul

civil nr._ al Judecătoriei C. -N. a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta C. T., în contradictoriu cu pârâții M. C. -N. Prin P., S. Român Prin C. Local Al M. ui C. -N., G. M., I. M., I.

A. F. și C. A., cu domiciliul necunoscut și în consecință; s-a dispus rectificarea suprafeței de teren înscrise în CF nr.17024 C. sub nr. topo. 15401, din 727 mp în 1054 mp; s-a dispus rectificarea prenumelui titularei dreptului de proprietate înscris în CF nr.17024 C. la B+6, din C. T. în C. T. ; s-a stabilit linia de hotar între imobilul aflat în proprietatea reclamantei, înscris în CF nr.17024 C. sub nr. topo. 15401 și imobilele vecine aflate în proprietatea pârâților, pe linia marcată de punctele 17-40-41-42-43-47-46-45-25- 26, conform planului de situație, propusă în cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză de expert topograf Voinigescu Floarea și depus la filele 134-148; s-a luat act de faptul că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Analizând ansamblul probelor aflate la dosar, instanța reține pe de o parte că în CF nr.17024 C. -N., la B+5 și B+6 este înscris dreptul de proprietate comună asupra imobilului în favoarea numitului C. V. și soția C. T., iar la B+8, în baza certificatului de moștenitor nr.11/2002 eliberat de NP P. an L. în dosarul nr.5/2002, este înscris dreptul de proprietate asupra cotei părți de ½ din imobil, ca bun propriu, în favoarea numitei C. T., în calitate de soție (f 6-7).

Din certificatul de căsătorie seria CI nr.2. emis de Sfatul P. ular al Comunei Cojocna (f 52) rezultă că prenumele soției numitului C. V. este T., așa cum reiese și din copia de pe actul de identitate ale acesteia (f 5).

Pe de altă parte, din concluziile raportului de expertiză topografică efectuată în cauză rezultă că experta a constatat că suprafața reală a terenului înscris în CF nr.17024 C. -N. și aflat așadar în proprietatea reclamantei este de 1054 mp, iar nu 727 mp cât este înscris în CF (f 138).

În plus, vecinii terenului din litigiu și-au exprimat acordul pentru admiterea cererii reclamantei, fie expres prin întâmpinările depuse la filele 27, 28, 194, 199, fie tacit, neformulând obiecțiuni la expertiza care le-a fost comunicată și prin prisma art.225 din Codul de procedură civilă, lipsind nejustificat la termenul de judecată stabilit pentru administrarea probei cu interogatoriul. Nici unul nu a contestat limitele terenului împrejmuit al reclamantei.

Potrivit articolului 33, aliniatul 1 din Legea nr.7/1996, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, iar în aliniatul 2 se arată că prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară și potrivit articolului 34, punctul 4 din Legea nr.7/1996, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanta cu situația reală actuala a imobilului.

Potrivit art.89, alin.5 din Ordinul ANCPI nr.633/2006, prin modificarea de carte funciară se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului înscris asupra acelui imobil.

Dar potrivit art.25, alin.1 și 2, lit.c din Ordinul ANCPI nr.634/2006, în cazul în care suprafața din măsurători este mai mare decât cea înscrisă în documentația precedentă sau decât suprafața din actele de proprietate, pentru situația în care nu există documentație, pentru imobilele împrejmuite, dacă diferența este mai mare de 5%, documentația se respinge, rectificarea suprafeței urmând să se facă prin alt act doveditor al dreptului de proprietate.

Interpretând acest text legal, instanța constată că pentru imobilele împrejmuite, dacă diferența este mai mare de 5%, unica modalitate de realizare a concordanței dintre situația tabulară și cea reală este acțiunea în rectificare sau modificare de carte funciară și că Legea nr.7/1996 nu limitează procedura rectificării de carte funciară numai la aspecte ce ar afecta esența dreptului de proprietate, această procedură fiind incidentă și în situația în care sunt vizate aspecte tehnice ale imobilului cum este suprafața acestuia, mai ales în condițiile în care întinderea suprafeței nu este garantată.

Întrucât din actele de stare civilă depuse rezultă că prenumele reclamantei a fost înscris în mod eronat în cartea funciară, iar din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză rezultă că suprafața reală a terenului înscris în CF nr.17024 C. -N. în favoarea reclamantei este de 1054 mp, iar nu de 727 mp, cum este menționat în cartea funciară, în temeiul articolului 33, aliniatul 1 și 2 raportat la articolului 34, punctul 4 din Legea nr.7/1996 și art.25, alin.1 și 2, lit.c din Ordinul ANCPI nr.634/2006, instanța va dispune rectificarea suprafeței de teren înscrise în CF nr.17024 C. sub nr. topo. 15401, din 727 mp în 1054 mp și rectificarea prenumelui titularei dreptului de proprietate înscris în CF nr.17024 C. la B+6, din C. T. în C. T. .

Instanța a mai reținut în fapt că reclamanta este proprietara imobilului înscris în CF nr.17024 C. sub nr. topo. 15401 (f 6-7), iar pârâții sunt proprietarii imobilelor înscrise sub nr. top 15400 în CF nr.17025 C., nr. top 15391 în CF 17112 C., nr. top 15390 în CF nr.17111 C., nr. top 15409 în CF nr.1473 C. și nr.top 15389 în CF nr.1473 C. (f 8-14) și că nici unul dintre pârâți nu a contestat limitele terenului împrejmuit de reclamantă.

Linia de mejdie propusă de expertă între proprietățile părților în concluziile raportului de expertiză în specialitatea topografie, a fost astfel materializată pe planul de situație din cuprinsul raportului de expertiză, pe linia marcată de punctele 17-40-41-42-43-47-46-45-25- 26.

Potrivit art.584 din Codul civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa, iar potrivit art.480 din Codul civil, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, în limitele determinate de lege.

Având în vedere considerentele de fapt și de drept anterior expuse, va stabili linia de hotar între imobilul aflat în proprietatea reclamantei, înscris în CF nr.17024 C. sub nr. topo. 15401 și imobilele vecine aflate în proprietatea pârâților, pe linia marcată de punctele 17-40-41-42-43-47-46-45-25-26, conform planului de situație, propusă în cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză de expert topograf Voinigescu Floarea și depus la filele 134-148.

În consecință, instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâții conform dispozitivului.

S. R. prin C. local al municipiului C. -N. reprezentat prin primar, E. Boc și M. C. -N., reprezentat prin primar, au promovat apel împotriva Sentinței civile nr. 1977/2013 pronunțata de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, solicitând transpunerea intregului dosar al cauzei instanței competente în vederea admiterii apelului, modificarea în parte a hotărârii apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecata, în principal pe excepție și în subsidiar ca nefondat fata de petitele privind rectificarea suprafeței de teren, respectiv a stabilirii liniei de hotar raportat la obiectiunile formulate, pentru următoarele

În motivarea apelului, au fost invocate următoarele considerente de fapt și de

drept:

Prin Sentința civila nr.1977/2013 instanța a admis cererea de chemare în judecata

formulata și în consecința:

Dispune rectificarea suprafeței de teren înscrisa în C.F.nr. 17024 C., nr.top. 15401 din 727 mp în 1054 mp.

Dispune rectificarea prenumelului titularei dreptului de proprietate inscris în C.F.nr.17024

C. la B+6 din C. T. în C. T. .

Stabilește linia de hotar intre imobilul aflat în proprietatea reclamantei, inscris în C.F.nr.17024 C. sub nr.top.15401 și imobilele vecine aflate în proprietatea paraților, pe linia marcata de punctele 17-40-41-42-43-47-46-45-25-26 conform planului de situație propusa în cuprinsul raportului de expertiza intocmit în cauza de expert topograf Voinigescu Florea. Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Prin cererea de chemare în judecata reclamanta a solicitat ca instanța sa stabilească linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantei inscris în C.F.nr.17024, A+i, nr.top.15401, loc de casa în Colonia Someseni cu casa și teren în suprafața de 202 sțjp, respectiv 727 mp și imobilele cu nr.top. 15389 din C.F.nr.17112, nr.top.15390 din C.F.nr.17111, nr.top.15391 din CF.nr.1473, nr.top.15400 din C.F.nr.17025, nr.top.15409 din C.F.nr.1473, corespunzătoare celor patru laturi ale imobilului, rectificarea prenumelui reclamantei inscris sub B6, de la T., cum a fost eronat inscris în foaia de proprietate, la T.

, asa cum este în realitate și rectificarea suprafeței de teren din cartea funciara de la suprafața de 727 mp la suprafața de 1054 mp.

Se critică, parțial, temeinicia și legalitatea hotărârii apelate raportat la următoarele:

În principal, în speța dedusa judecații a fost improcesuat S. R. prin C. local al municipiului C. -N., motiv pentru care intelegem sa invocam excepția lipsei calității procesuale pasive a S. ui R. prin C. local al municipiului C. -N., având în vedere următoarele:

Având în vedere împrejurarea ca în prezentul dosar a fost improcesuat S. R. prin

C. local al municipiului C. -N. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia raportat la dispozițiile art. 25 din Decretul nr.31/1954, potrivit căruia: "S. este persoana juridica în raporturile în care participa nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații. El participa în astfel de raporturi prin M. ul Finanțelor, afara de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop." Prin urmare, în opinia noastră, conform textului de lege mai sus citat S. R. este reprezentat prin M. ul Finanțelor, și doar în cazul unui text de lege expres poate fi reprezentat prin alte persoane juridice.

Referitor la calitatea procesuala pasiva arătam ca, una din condițiile esențiale pentru a fi parte în procesul civil sau pentru exercitarea acțiunii civile, alături de capacitatea procesuala și existenta interesului judiciar. Aceasta este reglementata în art.41 și următoarele, C.pr.civila.

Calitatea procesuala consta în identitatea intre persoana reclamantului și cel care este titular al dreptului, precum și intre persoana paratului și cel despre care se pretinde ca este

obligat în raportul juridic supus judecații. Sarcina indicării calității procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare în judecata, trebuie sa expună împrejurările din care sa rezulte ca el este indreptatit sa-1 cheme în judecata pe parat, ori, în cauza, aceasta îndreptățire lipsește cu desăvârșire.

Instanța sesizata trebuie sa verifice din oficiu, atât calitatea procesuala activa, cat și calitatea procesuala pasiva, iar lipsa acestei calități poate fi invocata pe cale de excepție în tot cursul judecații și duce la respingerea acțiunii, fara a se intra în cercetarea fondului cauzei, fiind o excepție de fond, absoluta și peremtorie.

În subsidiar, se învederează instanței de recurs ca la pronunțarea Sentinței civile nr. 1977/2013 nu s-au avut în vedere obiectiunile subscrisilor formulate la raportul de expertiza, depuse la dosarul cauzei.

Astfel, prin obiectiunile formulate depuse la dosarul cauzei a arătat ca exista unele neclarități referitoare la identificarea sub aspect cadastral al parcelelor situate în C. -N., str.Dunarii nr.149 și 151. Astfel, parcela cu suprafața de 1054 m.p., cu nr.top. 15401 ocupa astăzi amplasamentul parcelelor cu nr.top.15400 și 15401, ca atare aceasta nu poate fi notata doar printr-un număr topografic.

Parcela cu nr.top.15400 în suprafața de 543 mp ocupa în prezent amplasamentul a doua nr.topografice, respectiv nr. 15399 și 15400, ca atare nici aceasta nu poate fi notata doar printr-un număr topografic.

Pe cale de consecința, a invederat Onoratei instanțe ca apreciem ca la soluționarea litigiului dedus judecații ar trebui sa solicite expertului refacerea propunerilor de intabulare motivat de imprejurarea ca așezarea parcelelor pe vechile amplasamente (potrivit harților din 1941), rectificarea suprafețelor potrivit inscrierilor din cărțile funciare și comasarea numerelor topografice nu au corespondent în hărțile de carte funciara. De asemenea, a arătat ca ar trebui explicata proveniența suprafeței de 327 mp care se regăsesc, în plus, la parcela identificata cu nr.top.15401 deținuta de către fam.C. . Precizam ca obiectiunile formulate nu au fost avute în vedere la soluționarea cauzei și deci implicit la pronunțarea hotărârii judecătorești apelate.

Mai mult, se învederează instanței faptul ca nu suntem de acord cu rectificarea în plus a suprafeței de teren cu 300 mp, nr. topo 15401 când de fapt parcela ar trebui să-și diminueze suprafața cu terenul ocupat de str. Dunării modernizată și realizarea str. Ion Oargă. Se poate observa acest lucru confruntând hărțile ediția 1941 în care parcela are geometria trapezoidală, cu cele editate în 1971, care prezintă parcela sub forma unui paralelogram. Prin urmare parcela cu nr.top. 15401 nu putea câștiga 300 mp în plus, ci mai degrabă a pierdut din suprafață.

De asemenea, se solicită instanței ca din studiul expertizei, mai exact a anexelor desenate, se poate observa cum rectificarea suprafeței la 1054 mp presupune includerea, în noul perimetru, a parcelei invecinate cu topo. 15400, operațiune cu care nu suntem de acord. Este evident ca la suprapunerea celor doua tipuri de harți topografice exista unele diferente insa acestea nu sunt în măsura sa modifice atât de semnificativ suprafața parcelelor. Apreciem ca toata cărțile funciare sunt legate strâns de hărțile de carte funciară, iar acestea pentru a putea reflecta situația juridica exacta trebuie coroborate cu aceste hărți. Consideram ca hărțile nu pot fi ignorate, ele sunt singurele purtătoare de informații în ceea ce privește amplasamentul și geometria (întinderea) parcelelor topografice.

Raportat la considerentele mai sus arătate, la poziția procesuala depusa la dosarul cauzei precum și la dispozițiile legale în materie apreciem ca instanța de fond în mod eronat a admis cererea de chemare în judecata motiv pentru care se solicită admiterea apelului, modificarea în parte a hotărârii apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecata, în principal pe excepție și în subsidiar ca nefondata fata de petitele privind rectificarea suprafeței de teren, respectiv a stabilirii liniei de hotar raportat la obiectiunile formulate.

Se învederează instanței ca nu ne opunem petitului privind rectificarea prenumelului titularei dreptului de proprietate inscris în C.F.nr. 17024 C. la B+6 din C. T. în C.

T. .

Prin notele de ședință formulate la data de_, în susținerea motivelor de apel de către apelantul S. R. prin C. local al municipiului C. -N. reprezentat prin primar se învederează faptul ca ne menținem excepția invocata a lipsei calității procesuale pasive a

S. ui R. prin C. local al municipiului C. -N., având în vedere următoarele:

Întrucât în prezentul dosar a fost improcesuat S. R. prin C. local al municipiului C. -N. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia

raportat la dispozițiile art. 25 din Decretul nr.31/1954, potrivit căruia: "S. este persoana juridica în raporturile în care participa nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații. El participa în astfel de raporturi prin M. ul Finanțelor, afara de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop." Prin urmare, în opinia noastră, conform textului de lege mai sus citat S. R. este reprezentat prin M. ul Finanțelor, și doar în cazul unui text delege expres poate fi reprezentat prin alte persoane juridice.

Referitor la calitatea procesuala pasiva arătam ca, una din condițiile esențiale pentru a fî parte în procesul civil sau pentru exercitarea acțiunii civile, alături de capacitatea procesuala și existenta interesului judiciar. Aceasta este reglementata în art.41 și următoarele, C.pr.civila.

Calitatea procesuala consta în identitatea intre persoana reclamantului și cel care este titular al dreptului, precum și intre persoana paratului și cel despre care se pretinde ca este obligat în raportul juridic supus judecații. Sarcina indicării calității procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare în judecata, trebuie sa expună imprejurarile din care sa rezulte ca el este îndreptățit sa-1 cheme în judecata pe parat, ori, în cauza, aceasta indreptatire lipsește cu desăvârșire.

Menționam ca din inscrierile C.F.nr.17025, poziția B5, rezulta ca nr.top.15400 este inscris în favoarea S. ui R., respectiv "În baza Sentinței civile nr.6070 din 11 septembrie 1956, dosar nr.C.7363/1956 a T. ului P. ular al Orașului C. și a decretului nr.111/1951, se intabulează dreptul de proprietate asupra imobilului de sub nr.serA+i, cu titlu de drept, pe baza de lege, în favoarea S. ui R. ."

De asemenea, dispozițiile art.3 din Decretul nr.111/1951 statuează în mod clarcă: "valorificarea acestor bunuri se va face prin vânzare catre instituții ..M. ul Finanțelor le va putea atribui insa și în mod gratuit unor categorii de beneficiari Evaluarea și repartizarea bunurilor se va face pe baza proceselor-verbale intocmite de catre o comisiune formata din organul financiar respectiv, imputernicitul instituției sau intreprinderii, ori persoana care deține bunurile și imputemicitul instituției sau intreprinderii, ori persoana căreia I se repartizează bunurile."

Potrivit dispozițiilor art. 129, alin.5, C.pr.civila "judecătorii, au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. De asemenea, judecătorul poate din oficiu să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc. " Prin urmare, aceasta dispoziție procedurala este fireasca căci adevărul trebuie sa constituie scopul final al activității judiciare. Determinarea adevărului în procesul civil se prezintă ca una dintre cele mai importante obligații impuse de lege judecătorului.

Prin urmare, în virtutea principiului rolului activ al judecătorului și a principiului adevărului instanța de fond trebuia, sa pună în vedere reclamantei, în vederea unei juste soluționări a spetei, sa introducă în cauza S. R. (care este reprezentat în instanța de catre M. ul Finanțelor, ce poate delega Direcția Generala a Finanțelor Publice din teritoriu în vederea reprezentării în instanța).

De asemenea, apreciem ca rectificarea în plus cu 327 mp a suprafeței cu nr.top. 15401, adică cu aproximativ 50% din suprafața tabulara, nu poate fi făcuta decât cu acceptul proprietarului tabular de carte funciara, adică S. R. (reprezentat în instanța de catre M. ul Finanțelor).

Intimata C. TODORICA a formulat întâmpinare în apel prin care solicită respingerea apelului formulat în cauza de către S. R. prin C. Local C. -N. și de către M. C. -N. ca fiind nefundat, cu obligarea apelantelor la plata cheltuielilor de judecată, pentru următoarele considerente:

Prin sentința civila 1977/2013 Judecătoria Cluj-Napoca a admis cererea de chemare în judecata a intimatei reclamante-intimate, drept urmare a dispus rectificarea suprafeței imobilului proprietatea intimatei înscris în CF. 17024 C., nr. top. 15401 de la 727 mp la 1054 mp, de asemenea a dispus rectificarea numelui intimatei și totodată a stabilit linia de hotar intre imobilul proprietatea sa și toate celelalte imobile aflate în imediata vecinătate

conform planului de situație propus în cuprinsul raportului de expertiza al ing. Voinigescu Floarea .

Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța de fond a apreciat ca diferența de suprafața de la 727 mp la 1054 mp este dovedita în sensul art.33 alin 1 și 2 raportat la art.34 pct.4 din legea 7/1996 și la art. 25 alin 1 și 2 lit c din Ordinul ANCPI 634/2006, în sensul ca s-a constatat ca diferența intre suprafața inscrisa de 727 mp sic ea reala de 1054 mp este de peste 5%, drept urmare rectificarea se impune fiind vorba de aspecte tehnice ale imobilului, mai ales în condițiile în care suprafața imobilului nu poate fi garantata( cu atât mai puțin la momentul inscrierii inițiale a acestuia,cand mijloacele tehnice de măsurare erau rudimentare, deci și erorile puteau fi semnificative).

Împotriva acestei sentințe au declarat un apel comun S. R. prin C. Local

,precum și M. C. -N. solicitând, în primul rând, pe cale de exceptie respingerea acțiunii fata de S. R. prin C. Local C. -N., iar pe fondul cauzei apreciind ca nu s- a răspuns corespunzător obeictiunilor inaintate de acesta, nefiind explicate diferența de suprafața în plus de 327 mp, mai mult considerând că deși nu face obiectul cauzei ca aceasta suprafața de 727 mp ar trebui redusa cu partea modernizata a străzii Dunării și realizarea străzii Ion Oarga.

Intimata apreciază ca toate susținerile apelanților sunt nefondate și solicit a fi respinse ca atare.

a)În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a S. ui R. prin C. Local C. -N. ,arată ca acesta a fost improcesuat în calitate de proprietar tabular al imobilului cu nr. top. 15400, invecinat cu proprietatea intimatei. Pentru imobilele strazi- Dunarii și "Colonia Someseni"(sau Jiului) a fost improcesuat M. C. -N., având în vedere ca acestea fac parte din domeniul public al S. ui R. . În condițiile art. 36 alin 2 lit c din legea 215/2001 ,intimata a apreciat ca S. R. trebuie improcesuat prin C. Local având în vedere ca acesta are atribuții de administrare a domeniului privat al municipiului C.

-N., asa cum este și cu privire la parcela invecinata imobilului proprietatea intimatei

.Apreciază insa ca ,în nici un caz ,nu trebuia improcesuat S. R. prin M. ul Finanțelor, putandu-se doar aprecia ca paratul M. C. -N. prin P., deja improcesuat, ar fi putut fi chemat în judecata, alături de C. Local și în calitate de administrator al domeniului privat al S. ui R. în condițiile legii 213/1998 Fiind insa deja improcesuat M. C. -N., de altfel fiind și apelant, intimata apreciază ca formularea acestei excepții este cu totul lipsita de interes și solicit a fi respinsa ca atare, iar în secundar, solicit respingerea și pe fond a acesteia ,pentru motivele arătate anterior.

b)Privitor la aspectele de fond ale cauzei, în ceea ce privește granituirea și rectificarea suprafeței ,apreciază ca apelanții au rămas "ancorați" în obiectiunile formulate inițial, fara a analiza cu amănunțime răspunsul la obiectiuni formulate de d-na expert.Mai mult, intrucat apelanții nu și-au trimis un reprezentant în instanța, aceștia au renunțat implicit și la dreptul de a solicita o contraexpertiza ,care -poate- ar fi avut menirea sa lămurească și apelanții asupra unei evidente faptice clare și anume:

limitele imobilului său sunt imprejmuite cu gard pe toate părțile, configurația acestuia fiind neschimbata de peste 50 de ani. Modernizarea străzii Dunării nu a afectat în niciun fel imobilul proprietatea sa. Cu atât mai putin, str.Jiului ,asa după cum se poate vedea din fotografiile anexate prezentei
d-na expert a explicat în "răspunsul la obiectiuni" depus la 11 octombrie 2012 deosebit de clar ca,masurand imobilul alăturat, proprietatea S. ui R. a constatat "o suprapunere intre situația existenta pe harta municipiului C. -N. și planul de situație", drept urmare acest imobil învecinat a avut intotdeauna suprafața de 543 mp și nu de 586 mp.Rezulta deci ca, în ceea ce privește aceasta limita de vecinătate ,orice obiectiune este lipsita de interes, intrucat imobilul proprietatea S. ui R. nu este afectat în niciun fel de aceasta granituire(gardurile imprejmuitoare și ale acestei proprietăți fiind de peste 50 de ani).
Mai mult, d-na expert a clarificat și neconcordantele dintre hărțile din 1941 și 1970 (ambele aparținând și fiind realizate de apelanți) și a arătat ca "decalajul la limitele de proprietate este rezultatul dintre racordarea secțiunilor din intravilan cu secțiunile din extravilanul municipiului C. -N. ... neconcordanta care este justificata prin necoincidenta dintre limitele faptice ale celor trei strazi-Mesterul Manole, Dunării și Jiului cu limitele redate în planurile din 1941 și 1970"

Toate aceste aspecte ar fi trebuit sa lămurească fondul neintelegerii apelanților, insa în probatiune intimata solicit, în temeiul art.211 C.pr. civila, citarea d-nei expert Voinigescu Floarea în fata instanței pentru a da lămuriri în acest sens.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale incidente în materie tribunalul constată următoarele:

Astfel, prima critică adusă sentinței apelate, respectiv că se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale a S. ui Român, nu poate fi reținută ca fiind fondată întrucât S. Român este proprietar al imobilului înscris în CF 17025 nr. topo 15400, aspect de altfel reținut și de către prima instanță.

Chestiunea relevată de către de către apelanți ar putea fi calificată ca o excepție a lipsei calității de reprezentant al C. ui local al mun. C. -N. pentru S. Român, aspect care însă nu poate fi analizat de către instanța de apel întrucât s-ar încălca principiul disponibilității care guvernează procesul civil.

În ceea ce privește a doua critică adusă sentinței apelate, în sensul că la pronunțare nu s-au avut în vedere obiecțiunile formulate de către apelanți la raportul de expertiză nici aceasta nu poate fi primită ca fiind pertinentă pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare:

Astfel, prin obiecțiunile formulate în fața primei instanțe, apelantul M. C. -N. a relevat că d-na expert va trebui să restabilească limita vestică a parcelei identificată sub nr. topo 15401 potrivit planurilor de carte funciară ediția 1970-1971, solicitându-se refacerea planurilor de situație folosindu-se prin suprapunere hărțile de CF ediția 1941 și 1971, cu situația actuală pentru stabilirea fostelor limite ale topograficului 15401.

În cuprinsul răspunsului la obiecțiuni (fila 235 din dosarul de fond) doamna expert a precizat următoarele:

Dacă se suprapune situația existentă cu planul de CF ediția 1941 și 1970-executat de IPSC C. și redată pe Planul de situație sc.1:500-Situația existentă cu planul CF ediția 1941 și 1970, rezultă un decalaj la limitele de proprietate, iar acesta este rezultatul dintre racordarea secțiunilor din intravilan cu secțiunile din extravilanul mun. C. -N. și în mod concret se poate observa că această este justificată prin necoincidența dintre limitele faptice ale celor trei străzi-str. Meșterul Manole, str. Dunării și str. Jiului redate pe planul CF ediția1941 și 1970.

Dacă se suprapune situația existentă cu harta municipiului C. -N. și redată pe Planul de situație sc.1:500-Situația existentă suprapusă cu Harta M. ui C. -N., rezultă o suprapunere perfectă pe limitele de proprietate anterior stabilite și nemodificate în timp.

Concluzionând, doamna expert a precizat că a redat în mod corect identificarea imobilului cu nr. topo 15401 în suprafață reală din teren de 1054 mp și înscris în CF 17024

C., fără a se suprapune cu imobilul înscris în CF 17025 C. cu nr. topo 15400, acesta având o poziție distinctă.

În aceste condiții, tribunalul conchide că în mod judicios prima instanță a avut în vedere, la pronunțarea sentinței atacate, concluziile raportului de expertiză în specialitatea topografie, concluzii confirmate de către doamna expert prin răspunsul la obiecțiuni existent la filele 234-244 din dosarul de fond.

Într-adevăr, după depunerea răspunsului la obiecțiuni, apelantul C. local al mun. C. -N. a mai formulat obiecțiuni și față de acest răspuns, însă așa cum rezultă din încheierea de ședință din data de 17 ianuarie 2013 judecătorul fondului a apreciat că doamna expert a lămurit aspectele cauzei prin raportul la expertiză și răspunsul la obiecțiuni, motiv pentru care a respins aceste obiecțiuni.

Întrucât, în cuprinsul motivelor de apel apelanții au adus critici expertizei efectuate în fața primei instanțe și răspunsului la obiecțiuni, elemente care au fost decisive la pronunțarea sentinței atacate, instanța de apel, așa cum rezultă din încheierea de ședință din data de 14 iunie 2013, a dispus citarea apelantului cu mențiunea dacă înțelege sau nu să achite contravaloarea unei noi expertize în cauză, pentru a se putea verifica cele contestate și menționate în motivele de apel.

Prin notele de ședință înregistrate la data de 11 septembrie 2013, apelantul S. Român prin C. local al mun. C. -N. a învederat instanței de apel că nu se impune achitarea contravalorii unei noi expertize în cauză.

În aceste condiții, în care aspectele expuse atât de către expertiza efectuată în fața primei instanțe cât și de răspunsul la obiecțiuni nu au fost înlăturate printr-o altă lucrare

în specialitatea topografie, tribunalul urmează a conchide că în mod corect și pertinent prima instanță și-a întemeiat soluția prin raportare la concluziile expuse de doamna expert Voinigescu Floarea.

În temeiul art.274 C pr civ tribunalul va obliga apelanții pârâți M. C. -N. și S. Român prin C. Local al M. ui C. -N. să plătească intimatei reclamante C. T. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în apel.

PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâții M. C. -N. și S. Român prin C. Local al M. ui C. -N. împotriva Sentinței civile nr. 1977/2013 din data de_, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.

Obligă apelanții pârâți M. C. -N. și S. Român prin C. Local al M. ui

C. -N. să plătească intimatei reclamante C. T. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .

Președinte,

O. R. G.

Judecător,

A. -F. D.

Grefier,

C. -G. H.

C.H. 16 Septembrie 2013

Red. A.D./ Tehnored. C.H./9 ex/10 octombrie 2013 Jud. fond. MOȚ M. -G. - JUDECĂTORIA CLU-N.

← Încheierea civilă nr. 127/2013. Grănițuire		Decizia civilă nr. 40/2013. Grănițuire →

Decizia civilă nr. 406/2013. Grănițuire

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 406/2013. Grănițuire