Decizia civilă nr. 414/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILA Nr. 414/2013
Ședința publică de la 17 Septembrie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE M. O. -S.
Judecător D. -I. T. Grefier A. P.
S-a luat in examinare apelul declarat de apelant D. A. impotriva Sentintei civile nr. 34/_, pronuntata in dosar nr._ al J. i
C. -N., privind și pe intimat G. H. - LA D. A., intimat G.
I. - LA D. A., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimati, av. P. M. D., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanta constată că recurentul a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru de 1521,32 lei și timbru judiciar de 5 lei, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o.
Instanța pune în discuție excepția nelegalei timbrări, invocată prin întampinare și acordă cuvântul pe această excepție .
Reprezentanta intimatilor solicită admiterea excepției nelegalei timbrări.
Instanța reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
INSTANȚA
Prin Sentinta civila nr. 34/_, pronuntata in dosar nr._ al
i C. -N. a fost admisa în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții G. H. si G. I. , în contradictoriu cu pârâtul D. A., și în consecință:
Obliga pârâtul la plata în favoarea reclamanților a sumei 20587 Euro, cu titlu de pretenții.
Obliga pârâtul D. A. la plata în favoarea reclamanților a sumei de 4444 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată
Analizând ansamblul materialului probator de la dosarul cauzei instanța reține următoarele
:
Conform extrasului de carte funciară anexat la dosar la filele: 7 - 13, proprietari tabulari asupra imobilului în litigiu casa si teren situat in C. -N., str. D., nr. 134, județul C., înscris in C.F. nr. 23718 a localității C. -N., cu nr. top. 21152/1, în cote determinate sunt reclamanții G. H. și G. I., asupra cotei de 122/192-a parte iar pârâtul D. A., asupra cotei de 12/192- a parte.
De menționat că, reclamanții G. H. și G. I. au dobândit cota de proprietate anterior menționată din imobilul în litigiu printr-un contract de vânzare cumpărare încheiat la data de_ de B.N.P. Formade T. M. și autentificat prin Încheierea nr. 2256.
Așa cum rezultă fără nici o urmă de echivoc din probatoriul administrat în cauză, și contrar susținerilor pârâtului D. A., respectiv din declarațiile
martorilor: Chinan O.: f 46 și Kertesz D.: f. 47, de la data dobândirii imobilului și până în prezent pârâtul a interzis reclamanților accesul în imobilul în litigiu exercitând o posesie exclusivă asupra acestuia.
Or, potrivit dispoz. art. 998 c. civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu este dator a-l repara.
În prezenta cauză, prejudiciul constă în lipsa de folosință a imobilului aflat în coproprietatea părților dar din care reclamanții au cota de 122/192-a parte iar reparația prejudiciului constă în suma de bani reprezentând chiria ce ar fi putut-o obține coproprietarii, dacă imobilul nu ar fi folosit exclusiv de pârâtul D. A. .
Din înscrisurile de la dosar anexate de reclamanți în probațiune: f. 50, a rezultat faptul că cuantumul chiriei pentru un imobil asemănător în zonă pentru perioada solicitată de reclamanți, este între 700 euro/lună și 1100 euro/lună, diferența fiind dată de finisaje și dotări.
Întrucât reclamanții nu au făcut dovezi privind dotările de care beneficiază imobilului în litigiu instanța, în temeiul dispoz. art. 998 C. civil și având în vedere cele reținute, a admis doar în parte ca întemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanți, urmând a se stabili folosul de tras ca o medie între minimul și maximul chiriei practicate în zonă.
Astfel, a fost obligat pârâtul la plata în favoarea reclamanților a sumei 20587 Euro, cu titlu de pretenții.
În baza art. 274 C.pr.civilă și reținând culpa procesuală a pârâtului în derularea prezentului litigiu, a fost obligat pârâtul D. A. la plata în favoarea reclamanților a sumei de 4444 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Împotriva hotărârii a declarat recurs, recalificat în apel, pârâtul D. A.
, solicitând Admiterea apelului, modificarea hotărârii de fond în sensul respingerii cererii de chemare în judecată a reclamanților având ca obiect plata despăgubirilor solicitate.
În motivare, apelantul arată că instanța de fond nu a avut in vedere la pronunțarea sentinței că nu se cuvin despăgubirile acordate reclamanților, nu i-a împiedicat să-și folosească acea cotă parte care le revine, cuantumul despăgubirilor fiind mult prea exagerat.
Apelantul a adus îmbunătățiri imobilului, a crescut valoarea acestuia și a achitat taxele aferente.
Prin întâmpinarea formulată,
intimații G. H. și G. I. au invocat, în primul rând, excepția nelegalei timbrări a căii de atac.
Pe fondul cauzei, intimații au solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Astfel, asa cum rezulta din actul depus la dosar, nemulțumirea paratului fata de soluția pronunțata de către, instanța de fond consta in aceea ca aceasta nu a avut in vedere faptul "ca nu se cuvin despăgubirile acordate reclamanților, nu i~am împiedicat sa-si folosească cota parte care le revine, cuantumul despăgubirilor fiind cu mult prea exagerat. Subsemnatul am adus imbunatatiri imobilului, am crescut valoarea acestuia si am achitat taxele aferente. Daca nu administram acel imobil si nu ii intretineam in prezent ar fi avut o valoare mult mai mica".
Din aceasta motivare rezulta ca paratul considera ca despăgubirile solicitate au o legătura directa cu o eventuala valoare a imobilului aflat in coproprietate, fapt neadevarat, folosul de tras solicitat reprezentând doar contravaloarea folosinței de care ne-a privat acesta inca de la achiziționarea cotei de proprietate pe care o deținem in acest imobil.
Intimații menționează chiar faptul ca in prezent dețin cota de 82/96-a parte, deci suntem proprietarii a marii majorități a imobilul situat in C. -N.
, str. D. nr.134, dar paratul persista in atitudinea sa, nepermitandu-le in continuare accesul în imobilul al cărui coproprietari sunt.
Deși nu are importanta in cauza, subliniază, faptul ca intimatii se achita de obligațiile fiscale pe care le au vis-a-vis de acest imobil, dar neavând acces in el nu au de unde sa cunoască starea acestuia decât din evaluările empirice-efectuate din afara gardului.
In ceea ce privește faptul ca recurentul îi impiedică sa folosească imobilul respectiv, acest aspect rezulta cu evidenta din declarațiile martorilor audiați in cauza, precum si din faptul ca paratul nu a răspuns in nici un mod notificării pe care: intimații i-au comunicat-o înainte de începerea derulării perioadei pentru care au solicitat folosul de tras.
Menționează faptul ca paratul nu a propus nici o proba in susținerea poziție sale procesuale exprimate in fata Instanței de fond, limitandu-se doar a contrazice starea de fapt expusa de subsemnații intimați.
In acest condiții, acesta se afla in situația de a ne despăgubi pentru privarea subsemnaților intimați de folosința imobilului, respectiv, imobil din care dețin o cota mult mai mare decât paratul.
In ceea ce privește susținerea paratului ca nu i s-ar fi comunicat sent.civ.nr.34/2013, intimații menționează faptul că intimații au vizat aceasta hotărâre cu mențiunea "definitiva si irevocabila" inca din cursul lunii mai, ceea ce nu ar fi fost posibil daca nu ar fi existat dovada de comunicare a acestei hotărâri către parat, dovada care este anexata la prezentul dosar.
La termenul de judecată din data de_ instanța a pus în discuție excepția netimbrării apelului
,raportat la prevederile art. 137 al. 1 C.pr.civ., și art. 20 al.3 din Legea nr. 146/1997 excepție pe care o apreciază ca fiind întemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Pentru termenul de judecată din data de_ apelantul D. A. a fost citat cu mențiunea achitării unei taxe judiciare de timbru în sumă de 1521,32 lei și timbru judiciar în sumă de 5 lei, potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare depusă la fila 6 .
Cu toate acestea, apelantul nu a dat curs obligației de a achita taxele astfel stabilite în sarcina sa .
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar conform alin. 3 al aceluiași articol neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii. Sancțiunea anulării este reglementată și prin art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995, în
ipoteza neachitării timbrului judiciar.
Așa fiind, tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin.1 C. proc. civ., va admite excepția invocată și va dispune anularea ca netimbrat a apelului declarat de paratul D. A. impotriva Sentintei civile nr. 34/_ pronuntata in dosar nr._ al J. i C. -N. pe care o va menține în totul.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite exceptia netimbrarii apelului.
Anuleaza ca netimbrat apelul declarat de paratul D. A. impotriva Sentintei civile nr. 34/_ pronuntata in dosar nr._ al J. i
-N. pe care o mentine in totul. Fara cheltuieli de judecata in apel.
Decizia este definitiva si executorie.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 17 Septembrie 2013.
Președinte,
O. -S.
Judecător,
-I. T.
Grefier,
P.
A.P. 20 Septembrie 2013 Red. OSM/tehn AP
Jud fond - A. M.
| ← Decizia civilă nr. 264/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 704/2013. Pretenții → |
|---|
