Decizia civilă nr. 419/2013. Contestaţie la executare
Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 419/R/2013 Ședința publică din data de: 31 octombrie 2013
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: S. I. ,judecător JUDECĂTOR: N. C. JUDECĂTOR: I. C.
GREFIER: H. V.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de către contestatorii U. I. și
U. C. S. împotriva sentinței civile cu nr.4615 din 31 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._ având ca obiect contestație la executare.
Judecarea recursului s-a făcut la data de 17 octombrie 2013, concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosarul cauzei concluzii scrise s-a amânat pronunțarea deciziei pentru data de 24 octombrie 2013 când pentru același motive s-a amânat pentru data de astăzi 31 octombrie 2013.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin sentința civilă nr. 4615/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul cu nr. de mai sus, s-a respins ca fiind neîntemeiată contestația la executare formulată și precizată de contestatorii, G. I. și G. F., în contradictoriu cu intimații U. I. și U. C. S. .
S-a admis excepția tardivității formulării contestației la executare propriu - zise, formulată de contestatorii U. I. și U. C. S., în Dosarul conexat nr._ .
S-a respisn ca tardiv formulată contestația la executare propriu-zisă, formulată și precizată de contestatorii U. I. și U. C. S. în contradictoriu cu intimații GFTONE I. și G. F., în Dosarul conexat nr._ .
S-a respins ca fiind neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorii U. I. și U. C. S. în contradictoriu cu intimații GFTONE
I. și G. F., împotriva celorlalte acte de executare efectuate în Dosarul de executare nr. 383/2012 a Societății Civile de Executori judecătorești Andronesi V. n D. și Andronesi M. .
S-a dispus compensarea în totalitate a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, contestatorii G. I. și G. F., au solicitat instanței în contradictoriu cu intimații U. I. și U. C. S., să dispună lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu, respectiv a sentinței civile nr. 4002/2012 pronunțate în soluționarea dosarului nr._ și să constate că terenul înscris în CF nou 66009
B. (CF vechi 13446 B. ), Cadastral nr. 88/3, în suprafață de 351,5 mp. se întinde până la distanța de 2,5 m de zidul imobilului, casă de locuit înscris în CF nou 57758-C1-U1 B. (CF vechi nr. 1370/1 B. ) cu nr. Top 2220/1/2/1.
În motivare arată că prin sentința mai sus amintită, pârâții U. I. și U. C.
S. au fost obligați să-și ridice de pe terenul proprietatea lor înscris în cf 13446 B.
,(CF nou 66009 B. ), Cadastral nr. 88/3, în suprafața de 351,5 mp. bunurile mobile depozitate pe acest teren (tractor vechi, autoutilitara TV, remorcă, butoaie de table degradate, grapă, dale de beton, stâlpi și borduri din beton, lemne, resturi menajere, etc.).
Având în vedere dispozițiile art. 278 pct. 6 Cod proc civ. au solicitat punerea în executare a sentinței civile.
In data de_ prin intermediul B.E.J. Andronesi V. n D. au ridicat de pe terenul mai sus individualizat bunurile depozitate.
Având în vedere că există neconcordanțe între planul de amplasament și delimitare a imobilului și schițele cadastrale întocmite, contestatorii au oprit ridicarea bunurilor la o distanță de circa 5,30 m. de zidul imobilului casa de locuit.
Prin planul de amplasament înregistrat la O.C.P.I. B. Năsăud sub nr. 3616/_, întocmit de către expertul B. iu D., care a stat la baza actului de dezmembrare teren CF și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 3699/2005 autentificat la Biroul notar Public Dițiu M., terenul în suprafața de 351,5 mp cu destinația de grădină, se întinde până la curtea aferentă imobilului casă de locuit, la o distanță necotată în plan, de către expert.
Din măsurătorile realizate recent, de către experții B. iu D. și Talpoș M. Narcis, rezultă că terenul în suprafața de 351,5 mp. se întinde până la o distanță de 2,5 m față de zidul imobilul casă de locuit.
Având în vedere toate aceste aspecte, executarea silită a fost oprită la o distanță de aproximativ 5,3 m de zidul imobilul casă de locuit, teren pe care în prezent există depozitate mai multe bunuri.
Pornind de la acest raționament, contestatorii arată că prezenta cerere este destinată să expliciteze dispozitivul sentinței ce urmează a fi valorificat pentru a se putea proceda la o executarea silită legală, în acord cu dispozițiile incidente în materia executării silite
Legal citați, intimații U. I. și U. C. S. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii, ca fiind inadmisibilă în forma cu care a fost investită, ori dacă, reclamanții o precizează ca fiind o acțiune în revendicare, grănițuire etc, "cererea" trebuind întemeiată juridic, timbrată etc. ca atare.
Au arătat că "cererea", raportat la temeiul juridic invocat, nu poate avea decât natura juridică a unei contestații la executare (art. 399-400(1) CPC formulată împotriva executării silite în Dos. ex. nr. 383/2012/BEJ Andronesi V. n D. din B.
, contestație care are cu totul o altă natură juridică decât o acțiune civilă în revendicare, sau grănițuire etc.
Dacă se va reține că "cererea" este de fapt o contestație la executare, în baza art. 20 al.(2)/Legea nr. 146/1997 a solicitat instanței să facă aplicarea invocatelor dispoziții legale și, astfel, să anuleze cererea ca netimbrată.
Pe fond, au solicitat respingerea contestației ca nelegală, "lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu", în speță, neputând fi realizată în cadrul contestației la executare.
În motivare arată că cererea s-a formulat urmare opunerii lor la a fi evacuați până sub casa în care locuiesc, în cadrul executării silite efectuate, la solicitarea reclamanților, de către BEJ Andronesi D. -V. n, Dos. nr. 383/ex/2012.
Obiectul executării silite în dosar a fost de ridicare bunuri mobile, proprietatea intimaților, bunuri depozitate de pârâți, în perioada 1977-_, pe suprafața de 351,5mp teren pe care, în aceeași perioadă, l-au folosit cu titlu de chiriași.
Deoarece niciodată, așadar, nici la data executării silite, suprafețele de teren pe care le dețin, atât pârâții, cât și reclamanții, nu au fost/nu erau delimitate, nu au fost/nu sunt împrejmuite cu garduri etc., în opinia intimaților, executarea silită s-a realizat integral, reclamanții reușind să le ridice toate bunurile de pe suprafața de teren pe care, în prezent, o dețin cu titlu de proprietari.
In aceste condiții, opinează că prezenta "cerere" nu mai are obiect, lămurirea solicitată instanței nemaiavând justificare.
Au arătat intimații că, inițial chiriași, din 1977, au devenit ulterior, prin vânzare cumpărare în baza Legii 112/1995 proprietari tabulari ai ap. nr.2 din cadrul imobilului nr. 16, situat în mun. B., str. P., jud. B. -Năsăud iar prin Ordin al Prefectului, și a cotei de 200/1103 mp. teren aferent apartamentului.
Din 2007 și reclamanții sunt proprietari tabulari a imobilul-construcție de la nr.16, respectiv, a ap. nr.l, a suprafeței de 301,5mp. teren - grădină, ca și a suprafeței de 351,5 mp teren arabil, ambele terenuri intravilane, situate între imobilul- construcție și râul B. .
Inițial, întreaga construcție și terenul din spatele acesteia au fost proprietatea unor cetățeni sași Berger Rita-Olga ș.a., care au emigrat în Germania înainte de Revoluție, atât construcțiile, cât și terenurile în cauză, trecând în proprietatea Statului Român.
Au precizat că fiecare din cele două apartamente avea în folosință (Decizia civilă nr. 499/2005/Tribunalul BN) câte 551,5mp. teren, adică jumătate din teren, respectiv, ap. nr.1, jumătatea din partea stângă, ap. nr. 2, jumătatea din partea dreaptă.
Arată că așa a și fost folosit acest teren până la sosirea în imobil a reclamanților care, mai întâi au cumpărat 301,5 mp, iar mai apoi și suprafața de 351,5 mp, terenul în cauză.
Intimații susțin că esențial este însă faptul că, nu s-a solicitat și nu s-a dispus vreodată ieșirea din indiviziune a părților din dosar și că, niciodată și nimeni, n-a procedat la măsurarea și delimitarea imobilelor-terenuri în cauză. Schițele de care au uzat reclamanții, inclusiv pentru a-i executa silit pe intimați, au fost realizate de diferiți experți, la solicitarea, de-a lungul anilor, unilaterală a reclamanților, intimații nefiind citați niciodată în scopul realizării de măsurători, schițe etc., astfel că acestea nu sunt reale, nu reflectă starea de fapt, motiv pentru care nici nu poartă viza O.C.P.I.
B. -Năsăud.
In aceste condiții, intimații au solicitat respingerea celor invocate ca irelevante în cauză, reclamanții neputând prezenta vreo hotărâre de grănițuire definitivă a fondurilor.
Prin încheierea pronunțată în acest dosar la data de 5 octombrie 2012, instanța după punerea în discuția contradictorie a părților, a calificat capătului al doilea al cererii introductive, ca o cererea de drept comun și a dispus disjungerea acestui capăt de cerere de contestația la executare din prezentul dosar și formarea unui nou dosar având ca obiect "acțiune în constatare";.
În data de_, contestatorii G. au formulat Precizare a cererii introductive promovate, solicitând instanței să dispună admiterea acțiunii așa cum a fost precizată urmând ca prin sentința ce o va pronunța să dispună lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu, respectiv a sentinței civile nr. 4002/2012 pronunțate în soluționarea dosarului nr._ în sensul că terenul în suprafața de 351, 5 mp înscris în CF nou 66009 B. (CF vechi 13446 B. ), Cadastral nr. 88/3 este identificat conform planurilor de amplasament întocmite de către domnul expert Talpoș M. Narcis.
În motivare arată că, contestația la titlu vizează situația în care dispozitivul hotărârii nu este clar sau echivoc, dar în limitele motivelor cuprinse în hotărâre ,fără a se modifica situația reținută definitiv, cu putere de lucru judecat.
Or, așa cum rezultă din Sentința civilă nr. 4002/2012 pronunțată în soluționarea dosarului nr._, instanța a dispus obligarea pârâților să-și ridice de pe terenul proprietatea lor înscris în CF 13446 B., nr. cadastral 88/3, în suprafața de 351,5 mp toate bunurile depozitate pe acest teren fără nici o precizare privind delimitarea acestuia.
Apreciază că, așa cum a reținut doctrină și jurisprudența de specialitate prin contestația la titlu poate fi stabilită și suprafața exactă de teren cu privire la care pârâtul a fost obligat să lase posesiunea, atunci când dispozitivul arată doar situarea acestuia și anume repere pentru individualizarea terenului.
În ședința publică din data de 26 octombrie 2012, prin Încheierea civilă nr. 10525/2012 instanța a dispus conexarea dosarului civil nr._ al Judecătoriei B. la prezentul dosar, apreciind că există o strânsă legătură între cauze, în sensul că ambele dosare privesc același dosar de executare, respectiv dosarul nr. 383/2012 al SCPEJ Andronesi V. n D. și Andronesi D. a M. .
Prin contestația la executare înregistrată la această instanță sub numărul _
, contestatorii U. I. și U. C. S. au solicitat în contradictoriu cu intimații GFTONE I. și G. F., să dispună obligarea pârâtului, executor judecătoresc Andronesi V. n D., să stabilească corect lucrările necesare pentru executarea Sentinței civile nr. 4002/2012 a Judecătoriei B. data în Dosarul Civil_, precum și tarifele corecte; obligarea pârâtului să prezinte schițele după care a pus în aplicare sentința mai sus citată.
În motivare arată că executorul judecătoresc s-a prezentat la domiciliul lor cu mijloace de transport în care au încărcat material lemnos, cherestea și grinzi de brad, care au fost transportate într-un loc necunoscut. După ce materialul lemnos a fost evacuat, au apărut utilaje terasiere care au decopertat terenul în cauză, au defrișat pomii fructiferi ce creșteau pe același teren, pământul excavat și pomii fructiferi defrișați fiind transportați cu utilajele.
Tot cu acest prilej au fost evacuate unele utilaje proprietatea contestatorilor și depozitate la distanță de aproximativ 50 m. în afara terenului în cauză.
În momentul sosirii executorului judecătoresc, contestatorii i-au solicitat acestuia să delimiteze terenul în suprafața de 351,5 m.p. în cauză, de terenul proprietatea tabulara a lor, în suprafața de 200 m.p, însă acesta nu l-a identificat, trecând abuziv și peste terenul proprietatea lor, deși a recunoscut acest fapt în procesul verbal încheiat.
Contestatorii susțin că, în urma acestui proces verbal d-l executor judecătoresc a întocmit note de plată în care se regăsesc lucrări și tarife care nu corespund realității.
În data de_, contestatorii U. au formulat Precizare de acțiune prin care au învederat că executarea silita a sentinței civile nr. 4002/2012 de către d-l Andronesi V. n D., executor judecătoresc, s-a făcut în următoarele condiții:
Nu s-a delimitat exact terenul supus executării, fapt recunoscut chiar de către executorul judecătoresc, în procesul-verbal nr. 383/2012. Executorul judecătoresc nu a avut o schița autorizată referitoare la terenurile în cauza, cu delimitări și vecinătăți etc. pentru a pune în executare sentința civilă nr. 4002/2012. Sentința 4002/2012 nu era definitivă, având drept la apel și recurs, apel cu termen în 26 sept. 2012. Mandatarul G. G. a depus la judecătoria B. cerere de emitere a unei Ordonanțe Președințiale pentru a obține ridicarea bunurilor mobile, proprietatea contestatorilor. Prin sentința civilă nr. 5833/2012 a Judecătoriei B. din data de 28 mai 2012, dată în Dosarul nr._, cererea sa a fost respinsa, iar recursul a fost respins în data de 19. Sept. 2012. De asemenea, nu s-a făcut un inventar al materialului lemnos (cherestea) în volum de aprox. 6 m.c. și 5 grinzi de brad de 6 m lungime (secționate de către mandatarul G. G. ) cu lățimile de 20/20 cm, și transportate într-un loc necunoscut.
Mai arată că au fost executate lucrări terasiere și defrișări de pomi fructiferi, care nu erau pendinte de sentința nr. 4002/2012. Acești pomi fructiferi i-am găsit acolo în anul 1977, când contestatorii s-au mutat în această locuință. Terenul în cauză nu trebuia decopertat și pământul existent înlocuit cu alt pământ (depuneri de la Stația de epurare) deoarece nu erau depozitate resturi menajere. Precizează că au încercat o rezolvare amiabila cu d-l executor judecătoresc Andronesi, trimițându-i o scrisoare în acest sens, dar au rămas fără răspuns.
În privința notei de plată, arată că contestă sumele echivalente unor lucrări care nu erau prevăzute în Sentința 4002/2012 sau care au fost trecute în mod tendențios. Astfel, factura nr. 0010267 din data de_ emisa de către S.C. Integral Service- Trifan S.R.L. în valoare de 620 lei, nu explicitează proveniența sumei, menționând numai suma fără unitatea de măsură. Factura nr. 69161975 din data de_, emisa de către S.C. Urbana S.A. în valoare de 3.055,18 lei, cuprinde lucrări ce nu sunt prevăzute în Sentința 4002/2012.
Legal citați, intimații G. au depus întâmpinare în acest dosar prin care au invocat excepția tardivității contestației la executare, excepția inadmisibilității contestație la executare și respingerea contestației la executare ca fiind neîntemeiată.
În motivare arată că prin sentința nr. 4002/2012 pronunțată în soluționarea dosarului nr._ . instanța a dispus obligarea reclamanților la ridicarea de pe terenul proprietatea lor înscris în cf 13446 B., nr. Cadastral nr. 88/3 în suprafața
de 351,5 mp bunurile mobile depozitate pe acesta. Ulterior a fost încuviințată executarea silită și a fost demarată procedura execuțională.
În data de_ prin intermediul B.E.J. Andronesi V. n D. intimații au ridicat de pe terenul mai sus individualizat o parte din bunurile depozitate.
Având în vedere că există neconcordanțe între Planul de amplasament și delimitare a imobilului și Schițele cadastrale întocmite, au oprit ridicarea bunurilor la o distanță de circa 5,30 m de zidul imobilului casa de locuit. În data de_, B.E.J. Andronesi V. n D. a comunicat contestatarilor procesul verbal prin care au fost stabilite în sarcina acestora cheltuielile de executare.
Raportat la excepția tardivității contestației la executare, apreciază că, prin contestația la executarea formulată de către U. I. și U. C. S. în data de_, aceștia au înțeles să investească instanța de judecată cu o contestație la titlu și nu cu o contestație propriu-zisă.
O primă distincție intre cele două contestații este termenul de exercitare a contestației la executare.
Reglementarea de drept comun a termenului de exercitare a contestației la executare se regăsește în art. 401 Cod proc.civ.
Potrivit acelui text, contestația la executare propriu-zisă se formulează în termen de 15 zile și vizează un act de executare iar contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu se poate face oricând înlăuntrul termenului de prescriptive a dreptului de a cere executarea silită.
Or, așa cum rezultă din contestația la executare formulate de către contestatori în data de_, aceștia nu formulează nici o critică cu privire la actele de executare ci cu privire la întinderea suprafeței de 351,5 mp.
În cea ce privește precizarea de acțiune din data de_ prin care se formulează critici asupra facturii nr. 0010267 din data de_ emisă de către SC Integral Service Trofan SRL și asupra facturii nr. 69161975 din data de_ emisă de către SC Urbana SA, arată intimații că dacă s-ar admite că aceste facturi reprezenta acte de executare, critica împotriva acestora a fost făcută cu încălcarea termenului imperativ de 15 zile prevăzut de dispozițiile art. 401 coroborat cu dispozițiile art. 399 cod proc civ.
Raportat la excepția inadmisibilității contestație la executare, așa cum au susținut, contestatorii au formulat critici doar cu privire factura nr. 0010267 din data de_ emisă de către S.C. Integral Service Trofan S.R.L și asupra facturii nr. 69161975 din data de_ emisă de către S.C. Urbana S.A. .
Potrivit dispozițiilor art. 399 Cod proc civ. împotriva executării, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați".
Așa cu rezultă în mod expres din conținutul textului de lege citat, contestația la executare propriu-zisă nu poate viza decât un act de executare.
Apreciază că, așa cum în mod judicios a admis atâta doctrina cât și jurisprudența de specialitate, în aplicarea prevederilor art. 46 cod comercial și ale art. 6 din Legea nr. 82/1991, factura fiscala nu este decât un document justificativ, care stă la baza înregistrărilor în contabilitatea furnizorului sau prestatorului și a cumpărătorului, respectiv beneficiarului, ea fiind mijloc de proba cu privire la operațiunea facturată, neavând calitatea de act juridic, care să trebuiască să îndeplinească cerințele art. 948 vechiul cod civil și 1179 din noul cod civil.
Așa cum rezultă din cuprinsul contestație formulate, contestatorii formulează critici asupra facturilor și nu asupra unui act de executare.
Raportat la solicitare privind respingerea contestației la executare ca fiind neîntemeiată, apreciază că, întreaga executare silită a fost efectuată cu respectarea tuturor dispozițiilor imperative incidente în materia executării silite.
În toate litigiile privind suprafața de 351,5 mp, contestatorii nu au făcut decât să-și exercite în mod abuziv drepturile procedurale prin inducerea în eroare a completelor de judecată prezentând o stare de fapt neconformă cu realitate, aceștia s- au folosit de probe menite a atenta la actul de justiție.
Așa cum rezultă din cuprinsul facturii nr. 0010267 din data de_ emisă de către S.C. Integral Service Trifan S.R.L. prețul unitar a fost de doar 500 de lei la care s-a adăugat TVA în suma de 120 lei.
Serviciile prestate de către S.C. Integral Service S.R.L. au fost în scopul evacuării bunurile depozitate pe terenul situat în B., jud. B. Năsăud, str. P. nr. 16.respectiv, tractor vechi, autoutilitară TV, grapă, etc., cu ajutorul unei autoutilitare cu platforma.
Contestatorii nu pot aprecia prestația executata de către societatea mai sus menționată deoarece nu au fost la domiciliu în momentul efectuării lucrărilor, au fost în fața Tribunalului B. Năsăud în dosarul nr._ .
Mai mult decât atât, având în vedere susținerea contestatorilor potrivit căreia aceștia au transportat autoutilitara TV până la Remat pentru suma de 800 lei ( fără TVA) atunci, apreciază ca fiind derizorie suma de 500 lei plătită de către intimați pentru 5 ore de lucru într-un teren greu accesibil, respectiv, în curte.
Așa cum rezultă din cuprinsul facturii nr. 69161975 din data de_ emisă de către S.C. Urbana SA, prețul unitar a fost de doar 2,463.85 de lei la care s-a adăugat TVA în suma de 591.33 lei.
Mai arată că executarea silită s-a desfășurat în perioada 11.07-_ . Or, pentru cele 3 zile S.C. Urbana S.A. a participat la evacuarea terenului cu 8 angajați, un buldoexcavator și cu un camion iar pentru întreaga activitate a facturat suma de 2,463.85 lei.
Așa cum rezultă din procesele verbale încheiate de către d-l executor judecătoresc Andronesi V. n D. în zilele de 11.07 și_ s-au lucrat un număr de 12 ore.
Precizează intimații că, în ziua de_ utilajele și personalul S.C. Urbana
S.A. au fost în imposibilitate de a-și desfășura activitatea timp de 4 ore deoarece contestatori au avut un comportament deviant, în dezacord cu valorile sociale ce au determinat abandonarea lucrărilor.
Apreciază că, suma cuprinsa în factura nr. 69161975 din data de_ emisă de către S.C. Urbana S.A. este una derizorie, de doar 205 lei/oră chiar admițând ca cele 4 ore din data de_ nu au fost facturate.
Pentru termenul de judecată din data de_, intimații U. au formulat răspuns la întâmpinarea formulată în dosarul conexat nr._, prin care au solicitat respingerea ca nefondată a excepției tardivității contestației la executare, având în vedere faptul că această contestație îndeplinește condițiile de legalitate și temeinicie obligatorii.
Intimații, contrar celor susținute, cu rea-credință și rea-intenție în întâmpinare arată că au criticat, încă din primul alineat al motivelor contestației modalitatea de
executare silită abordată de B.E.J. Andronesi, referindu-se în mod expres la "locul necunoscut" în care a fost transportat materialul lemnos evacuat, la decopertarea terenului, la defrișarea pomilor fructiferi etc.
Ulterior comunicării de către BEJ Andronesi, a Somației de plată, privind suma de 4915,18 lei, atacând Somația, au formulat precizarea la contestație, invocând nerealitatea sumei pretinse prin acest act de executare.
Intimații au solicitat, de asemenea, respingerea ca nefondată a excepției inadmisibilității contestației la executare, motivat de faptul că, așa cum rezultă din Contestația la executare și din Precizarea la contestație, în mod expres, au atacat actele de executare silită efectuate în Dos. ex. nr. 383/2012/BEJ Andronesi.
Intimații au solicitat instanței să constate că această contestație precizată la executare este întemeiată, raportat la modul excesiv de executare silită, cu totul în dezacord cu dispozitivul sentinței civile nr. 4002/2012 a Judecătoriei B. . Astfel, prin hotărârea-titlu executoriu, Judecătoria Bistrița, admițând în parte acțiunea reclamanților, i-a obligat pe pârâți să își ridice de pe terenul în cauză bunurile mobile depozitate (tractor vechi, autoutilitară TV, remorcă, butoaie de tablă degradate, grapă, dale de beton, stâlpi și borduri din beton, lemne, resturi menajere), în caz contrar, autorizând reclamanții să ridice aceste bunuri pe cheltuiala lor.
Arată că, la data descinderii executorului, în vederea evacuării bunurilor anterior enumerate, pe terenul în cauză nu existau resturi menajere, așa cum rezultă din Adresa-răspuns/Garda de Mediu/Comisariatul județean BN, nr. 521/CJ BN/_
, răspuns, după cercetarea la fața locului, la nenumăratele sesizări ale acelorași vecini,
G. ; tractorul, dalele de beton, stâlpii și bordurile de beton nu se aflau pe terenul în cauză, întrucât le-au transportat cu o zi înainte în loc. Șieu Măgheruș. Executorul, în ciuda stăruințelor intimaților de a le permite să își transporte și bunurile rămase, a 2-a zi, de pe acest teren, a procedat, cu toată lipsa de înțelegere.
In aceste condiții, i-au somat să plătească sumele contestate de ei, fără a le comunica ce anume reprezintă în detaliu sumele respective, după care au procedat, inclusiv, la poprirea pensiilor, astfel că, începând cu luna noiembrie, Casa de Pensii BN le-a reținut amândurora câte 800 lei, respectiv, 600lei.
Intimații susțin că executorul judecătoresc a acționat cu rea-credință în realizarea titlului executoriu, cu depășirea abuzivă și nejustificată a atribuțiilor sale în vederea ducerii la îndeplinire a dispozitivului hotărârii-titlu executoriu.
Precizează intimații că nu datorează sumele pretinse în niciun fel, nici pe cele cu titlu de amenajare teren, decopertare gazon, scoatere din rădăcină a pomilor și a viței de vie, a stâlpilor de beton, a bordurilor de beton, a suportului pentru curățat covoare, dar nici pe celelalte, cu atât mai mult cu cât executorul le-a distrus materialul lemnos de construcție.
Referitor la lista tarifelor de închiriere buldozere în alte județe, arată că acestea nu sunt relevante, întrucât executorul nu a procedat la negocierea tarifelor, așa cum dau posibilitatea chiar și aceste liste, dar și comparativ cu tariful de numai 80lei, perceput lor, pentru aceleași servicii, cu o zi înainte de executare.
În concluzie, intimații U. solicită admiterea cererilor formulate de ei, așa cum le-au dovedit, raportat la dispozitivul hotărârii-titlu executoriu.
În data de 18.01.203 intimații U. au formulat precizare a obiectului contestației la executare, care face obiectul dosarului cu numărul_, prin care au arătat expres actele de executare silită din Dosarul de executare nr.
383/2012/B.E.J. Andronesi, pe care înțeleg să le conteste în cauză, după cum urmează: - procesul verbal de ridicare bunuri din data de_ ce le-a fost comunicat la data de_ ;- procesul verbal din data de_, emis în continuarea celui dintâi, ce le-a fost comunicat la data de_ ;- procesul verbal din data de _
, de stabilire cheltuieli de executare; - somația de plată emisă la data de_, privind obligarea contestatorilor la plata sumei de 4.915,18 lei cu titlu de cheltuieli de executare; - poprire prin casa de pensii, a pensiilor contestatorilor, începând cu luna noiembrie 2012; - anularea executării silite însăși.
Contestatorii G. au depus la dosar și Concluzii scrise prin care au punctat câteva dintre aspectele care au reieșit din dezbaterile purtate la termenul din data de_ .
Intimații U. au formulat și Concluzii scrise prin care au reiterat concluziile expuse oral, în ședința publică din_ .
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4002/2012 pronunțată în Dosarul nr._, pârâții U.
I. și U. C. S. au fost obligați să-și ridice de pe terenul proprietatea contestatorilor G. I. și G. F., înscris în C.F. 13446 B., nr. cadastral nr. 88/3, în suprafața de 351,50 mp., bunurile mobile depozitate pe acest teren (tractor vechi, autoutilitara TV, remorcă, butoaie de table degradate, grapă, dale de beton, stâlpi și borduri din beton, lemne, resturi menajere), în caz contrar contestatorii fiind autorizați să ridice aceste bunuri pe cheltuiala pârâților.
Pentru punerea în executare a acestei hotărâri contestatorii G. I. și G. F. s-au adresat executorului judecătoresc Andronesi V. n D., cererea lor fiind înregistrată în Dosarul de executare nr. 382/2012. La data de_, în baza încuviințării executării silite dată de Judecătoria Bistrița prin încheierea nr.707/CC/2012, executorul judecătoresc a emis somația către debitori, pentru ca în termen de 10 zile să ridice de pe terenul creditorilor urmăritori, bunurile indicate în dispozitivul sentinței nr. 4002/2012. Somația a fost comunicată debitorilor la data de_ . La data de_ executorul judecătoresc, în prezența reprezentanților I.J.J.
B. -Năsăud, s-a deplasat la terenul în cauză și a ridicat următoarele bunuri mobile: 1 buc. grapă cu discuri, 1 buc. autoutilitară TV de culoare albastră, 1 buc. remorcă auto cu două roți, 1 buc. pompă stropit pomi, 1 buc. mașină de împrăștiat îngrășăminte chimice, 1 buc. cutie metalică de cca. 0,8/1,5 m. încuiată cu lacăt - bunurile fiind predate în custodia mandatarului creditorilor și amplasate de acesta provizoriu, în parcarea sălii de sport din zonă (conform celor consemnate în procesul verbal încheiat de executorul judecătoresc). La data de_ executorul judecătoresc s-a deplasat din nou în teren unde a ridicat împreună cu mandatarul creditorilor și angajații acestuia, următoarele bunuri: material lemnos, materiale rezultate dintr-o magazie (deșeuri construcție), fier vechi, cabluri vechi, plasă sârmă, etc.. Totodată, așa cum s-a consemnat în procesul verbal încheiat la aceiași dată, debitorii și-au ridicat de pe teren următoarele bunuri: butoaie plastic, acumulator auto, cabluri, sârmă cupru și diferite piese din fier. Se mai precizează în procesul verbal, la cererea mandatarului creditorilor că debitorii au luat în cursul zile de _
, bunurile mobile ce au fost date în custodia mandatarului, pe care le-au transportat la o destinație necunoscută. Se mai arată că s-au transportat la groapa de gunoi un număr de 7 transporturi cu camion de 10 tone, diferite deșeuri și materiale
nefolosibile. Pentru efectuarea tuturor acestor lucrări, în baza facturilor și chitanțelor depuse la dosar de creditori, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare în dosar în sumă de 4.915,18 lei, din care 3.675,18 lei reprezintă cheltuieli de colectare și transport bunuri mobile și 1.240 lei onorariu executor judecătoresc.
Așa cum se arată în paragraful final al procesului verbal întocmit de executorul judecătoresc la data de_, ridicarea bunurilor mobile a fost oprită la o distanță de cca. 5,30 m colț casă, respectiv limita magaziei de lemne folosită de debitori - întrucât au fost constatate neconcordanțe între cele două schițe (plan de amplasament) depuse la dosar.
Prin contestația formulată în acest dosar, așa cum a fost precizată, contestatorii
G. I. și G. F., au solicitat ca instanța prin sentința ce o va pronunța să dispună lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu, respectiv a sentinței civile nr. 4002/2012 pronunțate în soluționarea dosarului nr._ în sensul că terenul în suprafața de 351,5 mp. înscris în CF nou 66009 B. (CF vechi 13446 B. ), Cadastral nr. 88/3 este identificat conform planurilor de amplasament întocmite de către domnul expert Talpoș M. Narcis.
Analizând contestația la executare formulată de contestatori, dispozitivul sentinței civile nr. 4002/2012, a cărui lămurire se solicită precum și înscrisurile existente în Dosarul nr._, atașat prezentei cauze, instanța a constatat neîntemeiată contestația formulată.
Conform art. 399 Cod de procedură civilă: "împotriva executării silite precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu (…)";.
Contestația la titlu este destinată să expliciteze dispozitivul hotărârii pentru a se putea proceda la executarea silită. Ea nu este un mijloc procedural destinat a anula sau modifica titlul executoriu, o atare finalitate putându-se realiza doar prin intermediul căilor legale de atac. Instanța nu poate, în această cale să examineze împrejurări care vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, cea ce ar însemna o încălcare a puterii de lucru judecat. Prin lămurirea hotărârii nu poate fi modificat dispozitivul hotărârii, ci se clarifică, se interpretează doar măsurile dispuse de instanță prin hotărârea a cărei lămurire se dorește. O astfel de cerere ar fi întemeiată, atunci cât dispozitivul hotărârii nu ar fi suficient de clar, ceea ce ar genera dificultăți la executare.
Sentința civilă nr. 4002/2012, a fost pronunțată într-un litigiu având ca obiect
"obligație de a face";, dispozitivul acesteia conținând dispoziții clare, fiind apt a fi pus în executare - executorul judecătoresc putând să angajeze un expert pentru identificarea imobilului conform datelor de carte funciară. În cazul de față, în situația în care există neconcordanțe între planurile de amplasament ale imobilului, limitele (materiale) ale acestui imobil fiind deci incerte, reclamanții nu pot să clarifice situația juridică a imobilului prin lămurirea dispozitivului - în dosarul în care s-a pronunțat respectiva hotărâre nefiind nici un moment pusă în discuție întinderea dreptului de proprietate a părților - ci această situație va trebui tranșată pe calea unei acțiuni de drept comun separate.
În ceea ce privește contestația la executare conexată, formulată de contestatorii
U. I. și U. C. S., instanța a analizat cu prioritate, în considerarea art.137 Cod de procedură civilă, excepția tardivității formulării contestației la executare propriu-zise, invocată prin întâmpinare de intimații G. I. și F. .
Așa cum prevede art. 401 Cod de procedură civilă, contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă (lit.a) sau de când debitorul care contestă executarea însăși a primit somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație (lit.c).
În cauză, somația a fost comunicată debitorilor la data de_ iar contestația formulată de către ei a fost înregistrată la data de_, fiind astfel depusă peste termenul de 15 zile stabilit de art. 401 C.pr.civ.. Tot astfel a fost formulată tardiv și contestația împotriva - procesului verbal de ridicare bunuri din data de_ și procesului verbal din data de_, emis în continuarea celui dintâi, debitorii fiind prezenți la întocmirea acestor acte de executare, așa cum rezultă din conținutul proceselor verbal dresate de executorul judecătoresc și din susținerile personale ale acestora - fiind astfel fără relevanță faptul că procesele verbale au fost ulterior comunicate debitorilor (la data de_ ), aplicabilă în această situație fiind reglementarea legală de la art. 401 lit.a - citată mai sus (termenul curge de la data luării la cunoștință iar nu a comunicării).
În ceea ce privește criticile aduse procesului verbal din data de_, de stabilire cheltuieli de executare, somației de plată emisă la data de_, privind obligarea contestatorilor la plata sumei de 4.915,18 lei cu titlu de cheltuieli de executare și poprirea pensiilor contestatorilor, începând cu luna noiembrie 2012, instanța apreciază contestația neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 4002/2012 pronunțată în Dosarul nr._, contestatorii G. I. și G. F. au fost autorizați să ridice bunurile depozitate de pârâți pe terenul lor (menționate în hotărâre) pe cheltuiala pârâților U. I. și U.
C. S., în situația în care aceștia nu își vor executa de bună voie obligația. Cum pârâții nu au înțeles să se conformeze întocmai dispozițiilor instanței, creditorii au apelat la forța de constrângere a statului și au ridicat bunurile depozitate, urmând ca debitorii să suporte cheltuielile necesare, conform dispozitivului hotărârii. Pentru efectuarea acestor lucrări, creditorii au angajat două societăți comerciale și au avansat suma de 3.675,18 lei, depunând la dosar documente justificative în acest sens. Criticile ulterioare ale debitorilor cum că prețurile practicate de cele două societății pentru serviciile efectuate sunt disproporționate, nu vor putea fi reținute de instanță, acestea fiind în concordanță cu prețurile pieței. Tot astfel nu se poate reține că în acest preț au fost incluse și alte lucrări decât cele necesare aducerii la îndeplinire a obligației prevăzute în titlul executoriu - în devizul atașat facturilor și procesul verbal dresat de executorul judecătoresc nefiind menționate lucrări de decopertare sau de defrișare.
Pentru considerentele expuse instanța a respins contestația conexată, în parte ca tardiv formulată și în parte ca neîntemeiată.
Cu privire la plata cheltuielilor de judecată, instanța constată că în cauză sunt întrunite condițiile art.276 Cod procedură civilă, contestațiile părților fiind respinse, astfel încât, a compensat și cheltuielile de judecată efectuate de părți cu prezentul litigiu.
Împotriva sentinței expuse au declarat recurs în termen legal contestatorii U.
I. și U. C. S. , solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii în sensul de a se respinge ca neîntemeiată excepția tardivității formulării contestației la executare, admiterea ca fiind legală și întemeiată a contestației la executare precizată, formulată de contestatori, cu cheltuieli de judecată în ambele dosare.
În motivarea recursului s-au susținut în esență următoarele:
Judecătoria a admis excepția tardivității formulării contestației la executare, invocată de contestatorii G., apreciind în mod nelegal și total eronat că momentul de la care se calculează termenul legal de 15 zile a fost data de_, data comunicării primei somații de eliberare teren, ca și cum, în baza art. 399(1 )CPC recurenții nu aveau dreptul să atace actele ulterioare de executare din dosar.
Relevant este însă că prima instanță n-a luat în calcul faptul că recurenții au solicitat suspendarea executării titlului executoriu, respectiv, Sen. C. nr. 4002/ 2012 a Jud. B. și că apelul, la data de referință a primei instanțe, respectiv,_, era pe rolul Trib. BN, nesoluționat, termen de judecată -_ . De aceea, având în vedere disp. art. 399(1 )CPC raportat la datele calendaristice consemnate în dosar, interpretarea dată de Judecătoria Bistrița acestor dispoziții legale este eronată.
S-a solicitat respingerea ca nefondată a excepției, cu atât mai mult cu cât, în Dos. C. nr._, Judecătoria Bistrița le-a respins intimaților G. cererea de emitere ordonanță președințială de ridicare bunuri de pe același teren, hotărâre pe care intimații au atacat-o, urmând ca Trib. BN să judece recursul, tribunal care a judecat și s-a pronunțat abia în septembrie 2012, respingându-le recursul.
Recurenții au susținut reaua-credință și reaua-intenție a intimaților care, deși erau în cunoștință de cauză cu toate cele arătate anterior, au recurs, înainte de definitivarea hotărârilor anterior invocate, la executarea silită.
Oricum, recurenților li s-a comunicat în data de_, Somație de eliberare, în termen de 10 zile, a terenului în cauză, de către BEJ Andronesi/Dos. ex. nr.383/ 2012, cu mențiunea că: "în caz de neconformare vom proceda la executarea silită, pe cheltuiala...".
Așa se face că, în data de_, pe când recurenții erau în sala Tribunalului
-Năsăud dos. civ. nr._ apel, BEJ Andronesi, fără a aștepta soluția, s-a deplasat la fața locului și, în lipsa recurenților, a procedat la executarea silită a acestora, după care a dres la birou, în lipsa lor, primul proces-verbal atacat.
In_, BEJ Andronesi s-a deplasat din nou la fața locului, în vederea continuării executării silite, ocazie cu care a dres un nou Proces-verbal, al 2-lea atacat, ambele fiind comunicate în_, data ștampilei Poștei Române.
Ulterior, în_ - data ștampilelor Poștei Române, același BEJ, a comunicat scriptul "Somație de plată", prin care recurenților li s-a pus în vedere să plătească suma de 4915lei, cu titlu de cheltuieli executare silită, iar în data de_, BEJ Andronesi a comunicat instituirea popririi pensiilor amândurora, Casa de Pensii BN procedând din_, la poprirea sumei integrale de 4915lei.
Așadar, contrar celor reținute eronat și părtinitor de Judecătoria Bistrița, recurenții au formulat în termen legal contestație la actele de executare și la executarea însăși în Dos. ex. nr. 383/2012, așa cum au arătat, în scris și verbal și în fața primei instanțe. Este cel puțin aberantă aprecierea primei instanțe potrivit căreia aveau dreptul să conteste deîndată și nu după comunicarea actelor de executare silită
de către executorul judecătoresc, adică după ce am luat act de conținutul acestora, conținut în lipsa căruia contestația noastră n-ar fi putut avea obiect.
Recurenții au învederat că Judecătoria Bistrița a respins ca neîntemeiată, contestația la executare, apreciind-o, în mod nejustificat și incorect, că suma pretinsă cu titlu de cheltuieli de executare, e corect stabilită.
Prin Sent. C. nr. 4002/2012/Titlul executoriu, Judecătoria Bța a enumerat în mod expres cele 9 (nouă) bunuri ce trebuie ridicate de pe teren, ori executorul judecătoresc, depășindu-și investirea, cu un zel nejustificat și abuziv, a procedat la executarea și a altor numeroase bunuri, neindicate în titlul executoriu, dar mai grav, și la efectuară de lucrări amenajare teren, astfel:
în prima zi,_ (s-a muncit cea 2 ore, în intervalul 10,00-12,00):
- s-a procedat la ridicarea și predarea în custodia contestatorilor a bunurilor mobile și la deplasarea acestora, de către custode, dincolo de poartă, cel mult 10-15 m): l buc. grapă cu discuri, l buc. utilitară TV, 1 pompa de stropit pomi, mașina împrăștiat îngrășăminte, l cutie metalică.
Tractorul vechi nu se afla pe teren deoarece recurenții l-au deplasat în altă locație, anterior acestei date și au convenit cu executorul și cu dl G. ca aceste bunuri, împreună cu materialul lemnos-15 grinzi din lemn pt. construcție (dimensiuni de 6m lungime și 220cm groase), 4-5mc cherestea, stâlpi beton, dale, borduri și materialul rezultat dintr-o magazie, să fie transportate, de către contestatori, pe cheltuiala acestora în cursul zilelor de 12-_, la Șieu Măgheruș, după care, custodele G. s-a răzgândit, refuzând să suporte cheltuielile ocazionate de transportul bunurilor la Șieu Măgheruș, urmând să le suporte recurenții.
Remarca de esență, la acest moment al executării, este aceea că, pt. efectuarea tractării bunurilor anterior enumerate, din curte, înafara curții, bunuri care nu au o greutate foarte mare, nu era nevoie de buldozer, ci eventual de un utilaj mult mai mic, cu altă destinație decât cea de a săpa etc.
În_, recurenții au procedat la ridicarea și transportarea urm. bunuri: butoaie metal, dalele de beton, stâlpii și bordurile din beton, butoaie plastic, cabluri, sârme cupru, diferite piese din fier, acumulator auto.
În cea de-a doua zi,_, după ce l-au rugat pe executor să le mai îngăduie o zi, în care se angajau să transporte ei bunurile rămase, acesta a refuzat și, în cele cea 3 ore, în intervalul 12,00-15,00 a procedat la:
ridicarea "material lemnos (15 grinzi noi, din lemn, pt.o construcție, dimensiuni de 6ml/20cm grosime), 4-5mc cherestea, deșeuri construcție dintr-o magazie, fier vechi, cabluri, plasă sârmă etc", lucrări făcute manual, nu mecanic, de 2 oameni aduși la fața locului;
s-a constatat, astfel, că recurenții au procedat la ridicarea bunurilor: butoaie plastic, dalele de beton, stâlpii și bordurile din beton, butoaie plastic,
cabluri, sârme cupru, diferite piese din fier, acumulator auto, l buc. autoutilitară TV, remorca auto și grapa cu discuri, pompa de stropit pomi, mașina împrăștiat îngrășăminte, l cutie metalică bunuri ce nu se mai aflau pe terenul în cauză.
Așadar, nici eventuala ridicare a acestor bunuri nu necesita prezența unui buldozer, materialul lemnos și cel feros, fiind în cantități și greutate nesemnificativă, raportat la menirea unui buldozer.
In concluzie din Procesele-verbale de executare rezultă în mod cert că: 1. tractorul nu era pe terenul în cauză, deci n-a fost tractat etc. (lipsă cheltuieli); 2. nu s- au ridicat/transportat deșeuri menajere (lipsă cheltuieli).
Conform DEX, semnificația sintagmei "deșeuri menajere" este stricto sensu legată de resturile alimentare rezultate dintr-o bucătărie sau de alte reziduuri ce pot fi asimilate acestora.
Or, pe terenul în cauză, nu existau resturi menajere, cf Adresa nr. 521/_
/Garda de Mediu (urmare sesizărilor tăcute de contestatori). Nici n-ar fi putut exista deșeuri menajere, acestea intrând în putrefacție, ar fi emanat un miros insuportabil, caz în care Garda de Mediu n-ar fi putut să nu-i sancționeze, mai ales că a fost sesizată de Secretara Prim. mun. B., nu de orice alt cetățean fără rang în urbe.
De remarcat că prima instanță, fără a intra în fondul acestui aspect relevant, a apreciat, în mod eronat, că cele 7 transporturi cu camion de 10 tone erau cu deșeuri menajere, altfel, executorul nu avea voie să ridice și să transporte altfel de deșeuri
"nefolosibile" (nici nu existau deșeuri!) și că prețul transporturilor nu este disproporționat, ci în concordanță cu piața.
Chiar dacă au arătat că executorul a procedat la amenajarea terenului, prin decopertarea acestuia, smulgerea pomilor fructiferi, a viței-de-vie, a stâlpilor metalici, borduri, suport curățat covoare, deșeuri construcții - aspecte necontestate de intimații
G. - și, că, astfel, nu este legală executarea silită, la fel nici cheltuielile de executare, prima instanță, ignorând toate cele arătate și logic probate, nu le-a luat în considerare.
În concluzie, executorul a executat următoarele: lucrări de tractare pe 10-15m, a câtorva bunuri dincolo de poartă și de ridicare 15 bușteni, niște material feros și deșeuri dintr-o magazie; - un număr de 7 (șapte) transporturi cu camion de 10 tone, adică 70.000kg de "diferite deșeuri și materiale nefolosibile"- nu menajere, pt. a avea dreptul să le transporte!!!! (cantitatea aceasta neputând fi reală decât dacă s-a decopertat gazonul și s-a luat inclusiv un strat gros de pământ de sub gazon, așa cum au arătat recurenții, lucrări neindicate de titlul executoriu și nepermise executorului judecătoresc. In consecință, nu se justifică nici sumele pretinse drept cheltuieli executare.
Or, titlul executoriu nu obligă la amenajarea terenului, prin decopertare gazon, scoatere pomi și viță-de-vie, scoatere pământ, stâlpi de metal, borduri, suport curățat covoare, deșeuri construcții, nimic din toate acestea.
In aceste condiții, recurenții nu datorează sumele pretinse și nu a fost necesară poprirea pensiilor acestora, în vederea recuperării sumelor de bani pretinse cu titlu de cheltuieli de executare silită, cheltuieli calculate pt. 12 ore de lucru, în realitate n-au fost decât cel mult 5 ore, așa cum s-a precizat anterior.
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinare, însă și-au delegat reprezentant în instanță care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Intimații au susținut oral cu ocazia dezbaterii recursului legalitatea și temeinicia sentinței atacate, argumentele fiind reluate și prin concluziile scrise depuse la dosar (f.21-24).
Recursul declarat de contestatori este nefondat și urmează a fi respins în considerarea prevederilor art. 312 alin.1 teza a II-a din codul de procedură civilă și a argumentelor ce succed.
Soluția de respingere ca fiind tardivă a contestației îndreptate de recurenți împotriva executării înseși și a actelor de executare săvârșite în datele de_ și_ este legală și temeinică.
Potrivit prevederilor art. 401 alin.1 lit.a din Codul de procedură civilă vechi, aplicabil în speță, contestația la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare. Este de remarcat faptul că legiuitorul a stabilit ca moment de început a termenului de 15 zile data la care contestatorul a luat la cunoștință de actul de executare pe care îl contestă, nu data comunicării acestor acte și că pentru fiecare act contestat curge un termen distinct. În același timp, termenul pentru contestarea executării înseși curge de la data la care contestatorii au luat la cunoștință de începerea executării, dată care, de regulă, coincide cu comunicarea somației.
În cauză, contestatorii au depus contestația cu depășirea termenului de 15 zile instituit de textul citat. În ceea ce privește executarea înseși, contestatorii au aflat de existența dosarului execuțional odată cu comunicarea somației la data de_, așa cum recunosc și în recurs, astfel că cererea de chemare în judecată depusă la data de_ este cu mult în afara termenului prevăzut de lege.
În ceea ce privește actele de executare din_, respectiv_, contestatorii au participat la săvârșirea lor, astfel că la acea dată au cunoscut săvârșirea lor și eventualele nereguli reclamate pe calea contestației. Deși contestatorii au afirmat că nu au fost prezenți la executarea din 11 iulie, din cuprinsul procesului-verbal întocmit de executor rezultă că aceștia s-au prezentat în a doua parte a executării, însă au refuzat semnarea procesului-verbal(f.45). și dacă s-ar accepta teza lipsei reclamanților de la executare în data de 11 iulie, în mod incontestabil la data de 13 iulie aceștia au fost prezenți la executarea săvârșită chiar la domiciliul lor, refuzând de asemenea semnarea procesului verbal (f.46).
Drept consecință, contestatorii nu pot să-și invoce propriu culpă ( refuzul de a primi și semna procesele verbale) în ocrotirea unui drept, iar teza curgerii termenului de 15 zile de la data transmiterii prin poștă a proceselor verbale nu poate fi primită. Nici unul din motivele contestației nu au vizat aspecte de formă ale proceselor verbale care nu puteau fi cunoscute de contestatori decât odată cu primirea acestora ci s-au referit la executarea propriu-zisă, respectiv la modul în care executorul a adus la îndeplinire dispozitivul hotărârii ce s-a executat.
Dată fiind tardivitatea contestației, nu se mai poate lua în discuție legalitatea și temeinicia acestor acte de executare. De altfel, unele dintre motivele contestației, reiterate în recurs, referitoare la inexistența unor resturi menajere pe terenul ce s-a impus a fi eliberat, sunt apărări de fond, ce se lovesc de autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 4002/2012, supusă executării.
Referitor la procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din _
, somația de plată din_ și poprirea sumelor datorate cu titlu de cheltuieli de executare, față de care contestația a fost formulată în termenul legal, tribunalul constată că în mod legal executorul a inclus în cheltuielile ocazionate de executare sumele plătite de către creditorii intimați către societăți comerciale pentru efectuarea
lucrărilor cuprinse în titlul executor. Nu s-a probat că vreuna din facturile emise de SC Urbana SA și SC Integral Service Trifan SRL, achitate de intimați conform chitanțelor de la filele nr.52,54, nu au vizat serviciile efectuate cu ocazia executării săvârșite în datele menționate iar utilitatea acestor prestații nu se putea analiza decât în cadrul contestației împotriva actelor de executare din 11 respectiv 13 iulie 2012, tardiv formulată.
În temeiul prevederilor art. 274 din Codul de procedură civilă, recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată în recurs, justificate prin plata onorariului avocațial (f.18).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorii U. I. și U. C.
S. împotriva sentinței civile nr.4615 din 31 mai 2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița, pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimaților G. I. și G. F. suma de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 31 octombrie 2013.
Președinte, | Judecători, | G. ier, | |||||
S. | I. | N. | C. | I. | C. H. | V. |
Red./Dact.S.I. 2 ex _
Jud. fond: M. I.F.
← Decizia civilă nr. 34/3. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 2/62. Contestaţie la executare → |
---|