Decizia civilă nr. 425/2013. Anulare act
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 425/R
Ședința publică din data de 2 octombrie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: P. G.
J. ecător: P. M. B.
J. ecător: Ț. D.
G. ier: B. M.
Pe rol este pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamantul I. T.
, domiciliat în C., str. 22 D., nr. 2/16, județul M., împotriva sentinței civile nr. 6652 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr._, având ca obiect anulare act.
Dezbaterile asupra recursului și susținerile orale ale părților au avut loc la data de 25 septembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța în aceeași constituire, în baza art. 146, 260 raportat la art. 298, 316 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea soluției la data de 2 octombrie 2013, când a decis următoarele:
T.
Asupra recursului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6652 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul I. T., în contradictoriu cu pârâta D. I. . Reclamantul a fost obligat să plătească pârâtei suma de 2000 lei cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței se reține că, potrivit prevederilor alin. 2 din art. 960 din Codul civil, dolul nu se presupune, astfel încât partea interesată are obligația să dovedească în ce au constat mijloacele viclene folosite de pârâtă pentru a o determina să încheie un alt act decât cel convenit.
Reclamantul a invocat nulitatea tranzacției întrucât a fost indus în eroare cu privire la valoarea apartamentului tranzacționat, în condițiile în care, raportat la luna octombrie 2010, când s-a tranzacționat, apartamente similare nu se vindeau cu mai mult de 10000 euro, pe fondul declinului pieței imobiliare, imobilul fiind astfel supraevaluat. S-a invocat că aceasta rezultă și din evaluarea făcută în faza de executare silită a hotărârii, când bunul a fost adjudecat la licitație, după doar 6 luni,
în urma punerii în executare silită a hotărârii de expedient (pentru plata sultei) chiar de către pârâtă la prețul de 49632 lei.
Cu privire la vicierea consimțământului, reclamantul nu a indicat care au fost manoperele dolosive folosite de pârâtă pentru vicierea prin dol a consimțământului său și nici nu s-au probat în cauză asemenea manopere, după cum vicierea consimțământului prin violență este exclusă având în vedere că încheierea tranzacției, respectiv luarea consimțământului părților, s-a făcut în fața instanței când părțile au fost asistate de avocați.
Nu s-a reținut că prețul apartamentului indicat în tranzacție este atât de disproporțional în raport cu valoarea de circulație a apartamentului la acel moment, în condițiile în care părțile sunt libere să stabilească un preț cu mult sub nivelul valorii bunului sau peste acest nivel. Seriozitatea prețului nu presupune existența unei echivalențe perfecte între valoarea bunului și suma stabilita de părți drept preț, echivalența putând fi doar relativă întrucât părțile sunt libere sa determine chiar un preț mult inferior sau superior valorii reale a bunului în considerarea unor relații speciale dintre acestea. Oricum anularea actului pentru preț lezionar (disproporție vădită între contraprestații) intervine doar în cazul minorului între 14-18 ani care încheie contractul neasistat.
Potrivit art. 1716 din Codul civil, când părțile au tranzacționat asupra tuturor afacerilor ce ar putea să existe între dânsele, documentele ce le-ar fi fost necunoscute lor în timpul tranzacției și care s-ar fi descoperit în urmă nu constituie un titlu de anularea tranzacției, afară numai atunci când ar fi fost ascunse prin fapta uneia dintre părțile contractante.
Așadar, evaluarea făcută ulterior prin expert, în faza de executare silită, prin care s-a stabilit valoarea imobilului de 66176 lei, nu a constituit un motiv de anulare a tranzacției, în condițiile în care, reclamantul, la momentul tranzacționării, prin minime diligențe, avea posibilitatea consultării prețurilor de piață a apartamentelor, inclusiv prin consultarea unui specialist.
Conform art. 954 Cod civil, "Eroarea nu produce nulitatea decât atunci când cade asupra substanței obiectului convenției";.
Din răspunsul la interogatoriu al pârâtei, a rezultat faptul că la tranzacție, prețul imobilului s-a convenit liber între părți, chiar în prezența avocaților acestora, reclamantul fiind cel care a indicat valoarea, pârâta având informații că apartament similar s-a vândut cu prețul de 23000 euro.
Astfel, în ceea ce privește invocarea de către reclamant a impedimentelor legale la încheierea in mod valabil a tranzacției a cărui nulitate se solicită, privitor la inducerea în eroare cu privire la prețul stipulat, instanța a constatat că, în cauză nu au fost făcute dovezi din care să rezulte că acesta a fost indus în eroare sau s-a aflat într-o astfel de eroare.
Reclamantul nu a dovedit constrângerea la care ar fi fost supus la data încheierii tranzacției, respectiv faptul ca pârâta a profitat de lipsa sa de cunoaștere sau de ignoranța sa, iar împrejurarea că ulterior tranzacției, reclamantul ar fi a conștientizat ca apartamentul valora mai puțin și că ar fi fost păcălit, nu este de natură să atragă nulitatea actului încheiat. În același context, reclamantul având
prefigurată intenția de a tranzacționa cu privire la apartament, putea în mod facil să prospecteze piața imobiliară la un moment anterior semnării tranzacției.
De altfel, reclamantul nu a produs vreo probă concludentă din care să rezulte o altă valoare a apartamentului de la momentul tranzacției.
În lipsa altor probe, instanța a reținut că, în speță, nu au fost întrunite nici condițiile art. 1712 Cod civil, nefiind făcută dovada unei erori asupra persoanei sau obiectului în proces.
Față de aceste considerente și în baza dispozițiilor legale invocate, instanța a respins acțiunea formulată și în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, a obligat reclamantul să plătească pârâtei suma de 2000 lei cheltuieli de judecată, justificate prin onorariul avocațial.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs I. T. care a solicitat admiterea recursului în temeiul art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, casarea cu trimitere spre rejudecare la prima instanță pentru administrarea de probe.
În motivarea recursului se arată că, deși s-a solicitat proba cu martori pentru dovedirea motivelor de nulitate a tranzacției, deoarece nu s-a putut indica numele acestora nu s-a încuviințat proba. Cererea în probațiune urmează a se face după ce se soluționează cererea de ajutor public. S-a respins și cererea în probațiune pentru efectuarea unei expertize tehnice de specialitate pentru stabilirea corectă a valorii de piață a imobilului la momentul încheierii tranzacției.
Intimata D. I. prin întâmpinarea depusă (fila 8 ) s-a opus la admiterea recursului, cu motivarea că, necunoașterea de către reclamant a numelor martorilor pe care urma să-i propună nu constituie temei al casării dispozițiilor hotărârii fondului. Recurentul își invocă propria culpă în modalitatea în care a înțeles să-și probeze acțiunea, ceea ce este inadmisibil. Proba testimonială nu este concludentă și pertinentă în dovedirea susținerilor invocate în acțiune. Cu martori nu se poate dovedi lipsa discernământului reclamantului sau vicierea lui la încheierea tranzacției. Reclamantul nu era în eroare când s-a stabilit valoarea apartamentului, prețul a fost stabilit de comun acord.
Faptul că ulterior, în cadrul executării silite s-a stabilit o altă valoare a apartamentului nu constituie motiv de anulare a tranzacției.
Analizând sentința atacată prin prima motivelor de recurs și în considerarea dispozițiilor art. 312, 304¹ Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Părțile au fost căsătorite, iar în dosarul înregistrat sub numărul_ între ei s-a purtat un litigiu pentru împărțirea bunurilor dobândite sub durata căsătoriei. La termenul din 11 octombrie 2010 în acel dosar s-a depus o tranzacție astfel că instanța a dat o hotărâre de expedient.
Conform acestei tranzacții apartamentul situat în C., str. 22 D. nr. 2/16 a revenit pârâtului I. T., valoarea acestuia fiind trecută în tranzacția la fond de
90.000 lei. În urma atribuirii bunurilor apartamentul a revenit pârâtului care urma să achite o sultă de 45.100 lei reclamantei.
În baza acestui titlu executoriu în vederea obținerii sultei de 45.100 lei, reclamanta a solicitat punerea în executare a sentinței. S-a efectuat o expertiză
pentru evaluarea apartamentului (fila 57) expertul F. Petrescu a evaluat apartamentul la data de 12 iulie 2011 la suma de 66.176 lei (15.448 euro).
Tranzacția reglementată de art. 1704 și următoarele cod civil și art. 271 - 273 Cod procedură civilă este un contract prin care părțile sting un proces început sau preîntâmpină nașterea unui proces.
Tranzacția judiciară fiind un contract, partea interesată poate cere anularea învoielii și, pe cale de consecință a hotărârii de expedient, putând invoca printre altele și faptul că a avut consimțământul viciat.
Din motivele invocate de reclamantul I. T. în cererea introductivă a invocat eroarea ca viciu de consimțământ cu privire la prețul care a fost trecut în tranzacție cu privire la apartament.
Deși la termenul din_ ca probă s-a solicitat efectuarea unei expertize de specialitate, precum și proba testimonială, instanța le-a respins ca neconcludente și nerelevante raportat la obiectul acțiunii.
T. apreciază că în mod greșit au fost respinse probele solicitate, astfel că reclamantul a fost în imposibilitatea să-și dovedească acțiunea.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 312 alin. 1, 2 și 3 Cod procedură civilă se va admite recursul, se va casa sentința judecătoriei și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de I. T., contra sentinței civile nr. 6652 din 3 iulie 2012 a Judecătoriei Baia Mare, județul M., pe care o casează în temeiul art. 312 Cod procedură civilă și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică de azi 2 octombrie 2013.
Președinte | J. ecători | G. ier | ||||
P. G., P. M. | B. | , | Ț. D. | , | B. M. |
Red. P.G./_
Dact. B.M./_ Ex. 2
J. ecător fond: G. C.
| ← Decizia civilă nr. 1246/2013. Anulare act | Decizia civilă nr. 237/2013. Anulare act → |
|---|
