Decizia civilă nr. 4362/2013. Legea 10/2001

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 4362/R/2013

Ședința publică din 7 noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA I.

JUDECĂTOR: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. GREFIER: C. B.

S-a luat în examinare - pentru pronunțare- recursul formulat de reclamanta D. E., precum și recursul declarat de pârâții P. C. Ș. -O. și C. Ș. -O. -PRIN P. împotriva sentinței civile nr. 92 din 3 februarie 2012 a Tribunalului Bistrița-Năsăud în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în baza Legii 10/2001.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 31 octombrie 2013, care face parte

integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 7 noiembrie 2013.

C U R T E A

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 30 aprilie 2009 la Tribunalul Bistrița Năsăud, reclamantul E. D. i-a chemat în judecată pe pârâții

P. comunei Ș. O. și C. Ș. O., solicitând să se dispună anularea parțială a Dispoziției nr. 48 emisă la data de_ de P. comunei Ș. O., restituirea în natură, în întregime, a imobilului înscris în

C.F.382 Ș. -O., compus din casă de piatră cu un etaj, 8 încăperi (A+1, nr.top.17/5), casă cu etaj (A+7, nr.top.17/5/2), clădire (A+8, nr.top.17/5/3), cu acordarea unui drept de folosință specială pentru terenul aferent construcțiilor înscrise în C.F.382 Ș. -O., restituibil conform L.10/2001, suprafață ce se va stabili prin expertiza dispusă în cauză, acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, pentru terenul înscris în

C.F.382 Ș. -O. nerestituibil conform Legii nr. 10/2001, suprafață ce se stabili prin expertiza dispusă în cauză.

În motivarea cererii, reclamantul învederează că este moștenitorul defunctului D. Jeno și că în această calitate a formulat cerere de restituire în natură, a imobilului, imobil ce este ocupat, în întregime, de Primăria comunei Ș. -O., că deși notificarea restituirii în natură a fost

formulată în termen, entitatea investită a soluționat cererea doar la data de_ și în mod greșit, întrucât nu i-a acordat toate drepturile cuvenite, respectiv i le-a acordat numai pentru cota de ¼ parte a lui D. Ernest, în condițiile în care poate dovedi că este persoana îndreptățită după toți proprietarii de c.f.

În același timp, s-a arătat că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.10/2001, instituția notificată trebuia să-i acorde un drept special de

folosință pentru terenul restituibil în natură și nu despăgubiri, cum s-a procedat.

Prin notele de ședință înregistrate la_, a precizat că înțelege să revendice întregul imobil, inclusiv cota defuncților (mătuși și unchi): D. Lujza, D. Anna, D. V. și nu doar cota de ¼ părți a defunctului tată D. Ernest, întrucât el este singurul moștenitor care a formulat cerere de retrocedare.

Prin notele de ședință din_, s-a precizat, în privința proprietarului deposedat, că imobilul a fost preluat de la defuncții mătuși și unchi, D. Lujza, D. Anna, D. Viktor, D. Ernest. A precizat că defunctul său tată D. Jeno (Eugen) nu a figurat ca proprietar de c.f. și faptul că raportul de rudenie cu proprietarii deposedați rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar.

Prin sentința civilă nr. 92 din 3 februarie 2012 a Tribunalului Bistrița- Năsăud, a fost admisă contestația formulată de contestatorul E. D. și, în consecință:

a fost anulată în parte Dispoziția nr.48/_, emisă de P. comunei Ș. -O. ;
s-a constatat calitatea de persoană îndreptățită a contestatorului asupra cotei de ¾ părți din imobilele construcții înscrise în c.f. nr. 382 Ș. -O., aferente nr.top.17/5 inițial 17/5/2 și 17/5/3 și din imobilele terenuri cu aceste nr. top.;
s-a dispus restituirea în natură către contestator a spațiilor din casa cu etaj înscrisă în C.F. nr. 382 Ș. -O., spații constând în: la subsol: - beci; la parter: - sală cu destinație biserică, bucătărie, 2 ateliere, 1 magazie, 1 garaj și birou P.S.I.; la etaj: - sală de ședințe, camera agricolă, birou pentru primar, hol, birou viceprimar, birou secretariat, birou contabilitate, grup sanitar compus din oficiu și baie așa cum sunt identificate în completarea raportului de expertiză întocmit de ing.expert P. V., completare ce face parte integrantă din prezenta hotărâre cu modificările instanței privind viitorii proprietari ai spațiilor ce intră în componența Spațiului I și II - din completarea raportului de expertiză, viitorul proprietar al spațiului I va fi Statul Român, iar al spațiului II - contestatorul.
s-a dispus acordarea către contestator a unui drept special de folosință, în condițiile art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 184/2002, asupra terenului aferent construcțiilor restituite în natură, respectiv asupra celui identificat cu nr. top. noi 17/5/2/II, 17/5/3/II în completarea raportului de expertiză;
s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, sub formă de despăgubiri în condițiile Titlului VII din L. nr. 247/2005 pentru terenul în suprafață de 4344 mp (neaferent spațiilor de locuit), aferente nr.top.17/5/1, 17/5/2, 17/5.

Au fost menținute dispozițiile de la art.4, art.5, art.6, art.7, art.8 din dispoziția atacată.

A fost respinsă excepția ridicată prin întâmpinare de intimați, privind excepția lipsei calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii a contestatorului.

A fost admisă în parte cererea de cheltuieli de judecată a contestatorului și obligă intimații, în solidar, să-i plătească cu acest titlu suma de 1500 lei, reprezentând onorariu expertiză.

Starea de fapt

Prin Notificarea înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc Manchevici M. sub nr. 1244/2001, contestatorul a solicitat restituirea în echivalent bănesc a imobilelor teren și construcții înscrise în C.F.382 Ș. -O.

, motivând că este fiul lui D. Eugen, decedat la data de_ și nepotul de fiu al lui D. Erno proprietar tabular asupra imobilelor arătate.

Notificarea a fost adresată Prefecturii Bistrița-Năsăud și înregistrată la această instituție sub nr. 9979 din_ . Instituția, întocmind fișa notificării, a reținut că imobilele solicitate de contestator sunt construcții și teren înscrise în C.F.nr.382 Ș. -O. .

Notificarea a fost ulterior înregistrată la Primăria comunei Ș. -O. sub nr. 1294/_ .

În soluționarea notificării, a fost emisă Dispoziția nr. 48 din_ de către P. C. Ș. -O., notificarea fiind înțeleasă și soluționată ca o cerere de măsuri reparatorii în calitatea contestatorului de succesibil a coproprietarului de C.F.382 Ș. -O. .

Prin dispoziția arătată :

s-a stabilit calitatea de persoană îndreptățită a contestatorului D.
E. cu privire la cota de ¼ parte din imobilul casă din piatră cu etaj, 8 locuințe ( în prezent sediul Primăriei comunei Ș. -O. ) și din terenul de 7281 mp situate în intravilanul localității Ș. -O., în calitate de moștenitor (nepot de unchi) a fostului proprietar al imobilului, respectiv D. Erno;
s-a dispus restituirea în cotă de ¼ părți din imobilul casă din piatră descrisă mai sus, conform situației de ieșire din indiviziune;
s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv pentru cota de ¼ parte din imobilul teren în suprafață de 7.281 mp, respectiv pentru suprafața de 1820 mp înscrisă în C.F.382 Ș. -O. nr.top.17/5/2, 17/5/3; 17/4;
s-a constatat că nu este posibilă compensarea cu alte bunuri sau servicii a terenurilor în suprafață de 1820 mp, întrucât Primăria nu deține astfel de terenuri pentru a putea fi oferite în compensare conform enunțului emis de Primăria C. Ș. -O. înregistrat sub nr.1312/_ ;
s-a constatat că, contestatorul și antecesorii săi nu au primit despăgubiri pentru imobilele preluate;
s-a respins cererea cu privire la acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilele înscrise în C.F. nr. 382 Ș. -O. nr.top.333/1/a/3i/1 și 333/1/a/3i/2 identificate ca fiind criptă, întrucât nu face obiectul L.10/2001;
s-a redirecționat capătul de cerere cu privire la imobilul teren în suprafață de 2224 mp înscris în C.F.382 Ș. -O. top.15/5/1 Consumcoop-ului Ș. -O., ca deținător;
s-a redirecționat capătul de cerere privind imobilul agricol în suprafață de 18.8911 din C.F. nr. Ș. -O. top.117/3/2; 445/i/2; 445/1/2/2 Comisiei locale pentru aplicarea L.18/1991, în conformitate cu art.5 Titlul I din L.247/2005, terenul fiind situat în extravilanul localității;
Prin sentința civilă nr. 92 din 3 februarie 2012 a Tribunalului Bistrița- Năsăud, a fost admisă contestația formulată de contestatorul E. D. și, în consecință:
a fost anulată în parte Dispoziția nr.48/_, emisă de P. comunei Ș. -O. ;
s-a constatat calitatea de persoană îndreptățită a contestatorului asupra cotei de ¾ părți din imobilele construcții înscrise în c.f. nr. 382 Ș. -O., aferente nr.top.17/5 inițial 17/5/2 și 17/5/3 și din imobilele terenuri cu aceste nr. top.;
s-a dispus restituirea în natură către contestator a spațiilor din casa cu etaj înscrisă în C.F. nr. 382 Ș. -O., spații constând în: la subsol: - beci; la parter: - sală cu destinație biserică, bucătărie, 2 ateliere, 1 magazie, 1 garaj și birou P.S.I.; la etaj: - sală de ședințe, camera agricolă, birou pentru primar, hol, birou viceprimar, birou secretariat, birou contabilitate, grup sanitar compus din oficiu și baie așa cum sunt identificate în completarea raportului de expertiză întocmit de ing.expert P. V., completare ce face parte integrantă din prezenta hotărâre cu modificările instanței privind viitorii proprietari ai spațiilor ce intră în componența Spațiului I și II - din completarea raportului de expertiză, viitorul proprietar al spațiului I va fi Statul Român, iar al spațiului II - contestatorul.
s-a dispus acordarea către contestator a unui drept special de folosință, în condițiile art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 184/2002, asupra terenului aferent construcțiilor restituite în natură, respectiv asupra celui identificat cu nr. top. noi 17/5/2/II, 17/5/3/II în completarea raportului de expertiză;
s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, sub formă de despăgubiri în condițiile Titlului VII din L. nr. 247/2005 pentru terenul în suprafață de 4344 mp (neaferent spațiilor de locuit), aferente nr.top.17/5/1, 17/5/2, 17/5.

Au fost menținute dispozițiile de la art.4, art.5, art.6, art.7, art.8 din dispoziția atacată.

A fost respinsă excepția ridicată prin întâmpinare de intimați, privind excepția lipsei calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii a contestatorului.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Imobilul teren și construcție înscrise în C.F. nr. 382 Ș. -O., nr.top.17/5, cu privire la care se poartă litigiul, a fost, începând cu 1 septembrie 1942, proprietatea tabulară a lui D. Lujza, soția lui Laszlo Gyula, D. Anna - soția lui Wagner Oszkar, D. Erno și D. Viktor, așa cum rezultă din procesul-verbal de carte funciară.

La data de 23 iunie 1962, a fost înscris, în baza adresei nr.1847 - 340

- XIV Raionul a Raionului Bistrița, aprobat de Sfatul P. ular al Raionului Bistrița, dreptul de proprietate, conform Legii nr. 187/1945, în favoarea Statului Român.

Preluarea în proprietatea statului de la cei patru coproprietari s-a făcut în mod abuziv, situația încadrându-se în art. 2 lit.";i"; din Legea nr. 10/2001.

Sub aceste aspecte dispoziția atacată a fost apreciată ca fiind corectă. În privința calității de persoană îndreptățită a contestatorului, dispoziția face o aplicare corectă prin prisma actelor de stare civilă depuse la dosar, reținând îndreptățirea contestatorului în calitate de succesibil al

coproprietarului deposedat D. Erno, pe baza actului de naștere al lui, a fișei familiale, a actului de deces al antecesorului său și a certificatului de deces al coproprietarului tabular D. Erno.

Din aceste acte de stare civilă rezultă rudenia dintre contestator și coproprietar tabular arătat, respectiv aceea de nepot de frate.

În mod corect s-a apreciat, deși nu s-a motivat ca aplicabile disp. art. 4 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, în sensul că, contestatorul, deși nu este moștenitor legal în sensul art. 4 alin. 2 din lege, nefiind făcută dovada acceptării moștenirii, este succesibil ce are vocație succesorală, prin cererea de restituire, fiind repus în termenul de acceptare a succesiunii.

Pe parcursul soluționării notificării, entitatea investită cu soluționarea ei, având în vedere că proprietari ai imobilelor solicitate sunt alături de D. Erno și coproprietarii D. Lujza, D. Anna și D. Viktor, a făcut solicitări contestatorului de depunere a actelor necesare pentru a face dovada de succesibil și după acești coproprietari, însă, deși contestatorul a solicitat amânarea termenului de depunere a actelor solicitate, nu le-a depus până la soluționarea notificării.

În cursul judecării contestației, contestatorul a depus actele de deces ale coproprietarilor D. Lujza și D. V. .

Din aceste acte de stare civilă, rezultă legătura de rudenie a contestatorului față de cei doi coproprietari mai sus arătați, aceeași ca și față de coproprietarul D. Erno, respectiv nepot - rudă de gr. III, cei trei coproprietari fiind frați cu antecesorul contestatorului D. Jeno (E. ).

Pentru identitate de raționament, făcut de entitatea ce a soluționat notificarea în privința coproprietarului D. Erno că, contestatorul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin restituire în natură și pentru cotele celorlalți doi coproprietari.

Faptul că actele doveditoare ca persoană îndreptățită a contestatorului după acești doi coproprietari, D. V. și D. Lujza au fost depuse doar în cursul judecății contestației, nu constituie un impediment pentru a le da relevanța cuvenită, întrucât s-ar îngrădi accesul liber la justiție.

Sintagma folosită de legiuitor în art. 23 din Legea nr. 10/2001 pentru depunerea actelor doveditoare "până la soluționarea notificării"; nu are în vedere numai faza administrativă, ci trebuie înțeles că are în vedere și faza judiciară, întrucât nu se face nici o distincție între cele două faze procesuale de soluționare a notificării, iar instanța investită cu soluționarea contestației împotriva dispoziției administrative de soluționare a notificării, are competența de a verifica legalitatea și temeinicia acestora prin raportare la alte acte decât cele prezentate de titularul notificării entității de aplicare a L.10/2001.

De altfel, dispozițiile Legii nr. 10/2001 nu interzice completarea probatoriului în etapa judiciară.

Contestatorul nu a depus, însă, acte de stare civilă pentru a dovedi calitatea de succesibil după coproprietara D. Anna, astfel că nu poate fi reținută calitatea de succesibil după această coproprietară și, deci nu se poate reține nici calitatea de persoană îndreptățită .

Instanța a reținut că, potrivit declarației date de contestator în considerarea art. 5 din Legea nr. 10/2001, nici el și nici antecesorii lui, coproprietari tabulari, nu au fost despăgubiți la data preluării imobilelor în baza unor acorduri internaționale încheiate de Statul Român cu Republica Franța.

Față de cele expuse, instanța a admis contestația, constatându-se calitatea contestatorului de persoană îndreptățită la restituirea în natură a

dreptului de proprietate în cotă de ¾ părți, corespunzător cotelor de coproprietate ale coproprietarilor deposedați, defuncții D. Erno, D.

V. și D. Lujza, s-a dispus restituirea în natură a dreptului în cotă de

¾ părți a imobilului casă cu etaj înscris în C.F.382 Ș. -O., corespunzător identificărilor din completarea raportului de expertiză întocmită de ing.exp.P.

V., cu modificările instanței din tabelul de mișcare parcelară în sensul că, spațiul nr.2 se atribuie contestatorului fără cota din anexele gospodărești, respectiv din magazie, garaj și magazie de lemne, aceste construcții nefiind înscrise în c.f., astfel că nu este dovedit că au aparținut antecesorilor contestatorului.

În considerarea calității de cetățean francez a contestatorului, așa cum rezultă din actul de identitate al acestuia, instanța a constatat că cererea de acordarea a unui drept special de folosință a terenurilor aferente construcțiilor este întemeiată și, în consecință, a acordat acestuia un drept de folosință special asupra terenului aferent construcțiilor atribuite, respectiv asupra terenului aferent, așa cum a fost identificat prin completarea raportului de expertiză, cu excepția top.17/1/2/I/II, care nu a aparținut antecesorului contestatorului.

Pentru a acorda acest drept, instanța a apreciat întemeiată cererea prin prisma dispozițiilor art. 2 din O.U.G. nr.184/2002 aprobată cu modificările prin Legea nr. 48/2004.

De asemenea, au fost avute în vedere și dispozițiile art. 44 al. 2 din Constituție, precum și cele ale Legii nr. 312/2005 și art. 3 din Titlul X din Legea nr. 247/2005.

Instanța a dispus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII - din Legea nr. 247/2005 pentru terenul în suprafață de 3023 mp, ce nu este aferent construcției atribuite (339 mp - dreptul aferent cotelor celor 3 coproprietari) - 373 mp ( teren aferent construcției atribuite).

Cererea de acordare de despăgubiri pentru teren a fost apreciată întemeiată și față de dispozițiile art. 1 al. 2 din Legii nr. 10/2001 modificată și față de faptul că oferta pentru un alt amplasament de teren făcută de intimați, a fost refuzată de contestator.

Instanța a avut în vedere că, contestatorul nu și-a modificat cererea inițială de acordare de despăgubiri pentru terenul neaferent construcțiilor.

În aceste condiții, terenurile neaferente construcțiilor atribuite prin completarea raportului de expertiză, contestatorului, respectiv cele identificate cu nr.top.17/1/2/2 în suprafață de 1058 mp și cota de ½ din suprafața aferentă nr.tp.17/5/1/4/1 în suprafață de 1005 mp au rămas pe vechiul proprietar.

Instanța a menținut celelalte dispoziții ale dispoziției, nefiind atacate.

În privința cererii de acordare de cheltuieli de judecată, formulată de contestator, instanța în baza art.274 și 276 din codul de procedură civilă a admis în parte cererea și a obligat intimații să plătească contestatorului suma de 1500 lei cu acest titlu, reprezentând onorar de expertiză.

Recursul

Prin decizia civilă nr. 7/R/29 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost respins recursul declarat de pârâții P. C. Ș. -O. și C. Ș. -O. - PRIN P. .

A fost admis recursul declarat de reclamantul E. D. împotriva sentinței civile nr.92 din_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud pronunțată în dosar nr._, care a fost casată parțial.

Rejudecând a cosntatat calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului asupra imobilului înscris inițial în CF nr. 382 Ș. -O. .

A fost fixat termen de judecată_ pentru completarea probațiunii.

Au fost menținute dispozițiile privind anularea parțială a dispoziției emise de pârâtul P. C. Ș. -O., privind menținerea dispozițiilor art. 4-8 din dispoziția atacată, privind respingerea excepției lipsei calității contestatorului de persoană îndreptățită și cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța această decizie, curtea a reținut următoarele:

Astfel, pârâții susțin, de fapt, că reclamantul trebuia să depună certificat de moștenitor după toți proprietarii tabulari anterior soluționării notificării și că instanța nu mai poate primi probe noi, conform art. 23 din Legea nr. 10/2001 și nu poate stabili calitatea de moștenitor făcând aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. 2 din aceeași lege, acesta fiind motivul pentru care dispoziția inițială emisă de primarul anterior a și fost revocată pe parcursul procesului, mai exact în cursul soluționării recursului.

Motivul privind necesitatea depunerii unui certificat de moștenitor apare doar în dezvoltarea motivelor de recurs (nefiind invocat nici în fața primei instanțe, nici în motivele inițiale de recurs), însă, oricum, este nefondat, textul legii speciale nesolicitând depunerea certificatului de moștenitor, nici în procedura administrativă, nici în cea jurisdicțională. Organul administrativ, ca și instanța de judecată, în procedura cenzurării actului emis de acesta, în temeiul art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, pot stabili calitatea de persoană îndreptățită pe baza actelor de stare civilă, respectiv a certificatelor de naștere și de deces ce fac dovada calității de succesibil, în cazul devoluțiunii legale sau a testamentului, în cazul celei testamentare, art. 23 din Legea nr. 10/2001 vorbind de "acte doveditoare";. Succesibilul este repus în termenul de acceptare a moștenirii, conform dispozițiilor art. 4 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, notificarea adresată unității deținătoare făcând dovada acestei acceptări.

Cum reclamantul este singurul succesibil care a depus notificare, în măsura în care face dovada decesului proprietarilor tabulari și legăturii de rudenie cu aceștia, în temeiul art. 4 alin. ultim din Legea nr. 10/2001, culege toate cotele.

Art. 23 din Legea nr. 10/2001 prevede că actele doveditoare pot fi depuse până la soluționarea notificării, însă sensul textului este acela că persoana deținătoare va avea în vedere actele depuse până la momentul soluționării notificării, întreaga practică judiciară fiind în sensul că probațiunea poate fi completată în cursul procedurii jurisdicționale, depunerea unor acte ulterioare având relevanță sub aspectul stabilirii culpei procesuale a pârâtului, raportat la momentul emiterii dispoziției contestate.

De altfel, aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că "în cazul în care dispoziția motivată de soluționare a cererii de restituire in natura este atacata in justiție de persoana îndreptățită, în funcție de probele de la dosar, entitatea care a emis dispoziția va adopta o poziție procesuală raportată la acestea. De asemenea, entitatea care a emis dispoziția va decide, motivat, de la caz la caz, dacă va exercita căile de atac prevăzute de lege, în cazul soluțiilor date de instanțele de judecată";.

Așadar, recursul pârâtului fiind fundamentat doar pe necesitatea depunerii unui certificat de moștenitor și inadmisibilitatea completării probațiunii în cursul judecății, este nefondat, urmând a fi respins în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ.

Revocarea dispoziției în cursul soluționării recursului nu prezintă relevanță, întrucât, din momentul investirii instanței, aceasta este cea care stabilește calitatea de persoană îndreptățită, cotele, posibilitatea restituirii în natură etc.

Referitor la recursul reclamantului, în cursul soluționării recursului, acesta a depus actul de deces al proprietarei tabulare D. Ana (f.40 -41).

Este adevărat că, în actul de stare civilă, apare numele de familie Despartes, dar, părinții sunt Ernő (Ernest), respectiv Helén (Ilona, E. ), ca în cazul tatălui reclamantului (f. 68 dosar tribunal, vol. I) și a celorlați proprietari tabulari (f. 75, 143, 144 din același dosar). În plus, din compararea extrasului din registrul de căsătorie emis de Primăria comunei Ș. -O. (f. 52 dosar curte) cu certificatul de deces depus la dosar (f. 40), se poate ușor observa că este vorba de proprietara tabulară, întrucât, în certificatul de deces se menționează văduva lui Wagner Oszkár Frigyes, născută Despartes Anna, la _ , părinți Ernő și Helén, în timp ce în actul de căsătorie se arată că D. M. Ana, născută la 15 august 1904, fiica lui

D. Ernestiu și a lui D. E. , a fost căsătorită cu Wagner Oscar Frideric.

Așadar, reclamantul a făcut dovada calității de persoană îndreptățită după toți proprietarii tabulari, în calitate de nepot de frate, motiv pentru care, sub acest aspect, recursul său va fi admis.

Din completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în fața primei instanțe (f. 307 - 327 dosar tribunal, vol. II), însă nu rezultă cu certitudine suprafața de teren restituibilă în natură din parcela inițială cu nr. top. 17/5 și 17/4 din CF vechi 382 Ș. -O., pe planul de ansamblu de la fila 311 nefiind evidențiate toate parcelele din tabla de mișcare parcelară de la fila 310, din tabla de mișcare rezultând că ar fi edificate construcții și pe parcela cu nr. top. 17/1/2/1.

Impunându-se lămurirea acestor împrejurări pe calea unei expertize, ce nu poate fi efectuată în recurs decât după casarea cu reținere (art. 315 alin. 3¹C. pr.civ.), acțiunea fiind soluționată pe fond, în temeiul art. 312 alin. 4 C. pr. civ., curtea a casat parțial sentința recurată, rejudecând, a constatat calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului asupra imobilului înscris inițial în CF nr. 382 Ș. -O. și a fixat termen de judecată_ pentru completarea probațiunii, menținând celelalte dispoziții ale sentinței ce nu au constituit obiect al recursului, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, aceștia fiind căzuți în pretenții față de reclamant în fața primei instanțe și ca urmare a soluției date în recurs.

Analizând acțiunea formulată de reclamanți prin prisma deciziei de casare nr. 7/R/29 iunie 2012, instanța apreciază că, cererea de chemare în judecată este întemeiată, pentru următoarele considerente:

După casarea cu reținere, instanța a dispus completarea probațiunii cu un nou raport de expertiză, având ca obiectiv identificarea suprafeței de teren înscrisă în CF 382 Ș. O., nr. top 17/5 și 17/4, cu mențiunea că nr. top 17/5 a fost dezmembrat în nr. top 17/5/1, 17/5/2, 17/5/3 și 17/5/4, cu mențiunea că pentru tr. top 17/5/1 au fost păstrate dispozițiile cu privire la acesta, transcris în CF 815 Ș. O. și CF 809 Ș. O. în

favoarea Statului Român, să se stabilească suprafața de teren ce poate fi restituită în natură, să se identifice construcțiile existente în teren, și care dintre ele au fost edificate ulterior celor înscrise în cartea funciară și care pot fi restituite în natură, să se întocmească tabel de mișcare parcelară în situația în care există suprafețe de teren ce pot fi restituite în natură.

Urmare încuviințării obiecțiunilor formulate de părți, instanța a solicitat expertului să delimiteze în planul anexă și în tabelul de mișcare parcelară parcelele în funcție de numărul lor topografic, având în vedere

faptul că îndreptățirea reclamantului s-a constatat doar pe o parte dintre acestea, respectiv să se delimiteze pacelele care încep cu nr. top 17/5 și 17/4 de parcelele cu nr. top 17/2/2/2 și 17/1/2/1 și să se indice dacă pe cele două parcele de teren identificate ca fiind curte de bloc și a cooperativei se află vreo construcție sau unde este amplasat blocul sau sediul cooperativei raportat la acest teren.

Imobilul înscris în CF 382 Ș. O., nr. top 17/5 și 17/4 a fost proprietatea tabulară a lui D. Luiza, soția lui Laszlo Gyula, D. Anna, soțila lui Wagner Oszkar, D. Erno și D. Wilhelm.

Imobilul cu nr. top 17/5 a fost dezmembrat în nr. top 17/5/1, 17/5/2, 17/5/3, 17/5/4, iar prin expertiza tehnică efectuată în cauză și răspunsul la obiecțiunile formulate la raportul inițial s-a stabilit că parcelele cu nr. top 17/5/2, 17/5/3, 17/4 sunt traversate de conducta de canalizare care leagă clădirea Cooperativei de Consum Ș. O., blocul nr. 47, bloc SMA, Școala Generală și Primăria comunei Ș. O. de conducta principală de canalizare, că alimentarea cu apă a construcțiilor constând din blocul de locuințe nr. 47, Cooperativa de Consul Ș. O., bloc SMA, Școala Generală și Primăria comunei Ș. O. se face prin stația de pompe din fântâna de apă existentă pe aceste parcele prin rețeaua de conducte îngropate în incinta actuală a Primăriei Ș. O., că conductele de canalizare care deservesc toate construcțiile traversează incinta primăriei, fiind, de asemenea, îngropate.

Prin decizia civilă nr. 7/R/29 iunie 2012 s-a constatat că reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii asupra întregului imobilului înscris în CF 382 S. O. .

Având în vedere că reclamantul a dovedit calitatea de moștenitor după toți proprietarii de cartea funciară așa cum s-a stabilit prin decizia civilă nr. 7/R/29 iunie 2013, curtea va dispune restituirea în favoarea reclamantului a imobilului cu nr. top 17/5/2, 17/5/3, 17/4 identificat prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul judiciar H.

P. a F. și răspunsurile formulate la raport, respectiv a dreptului de proprietate în ceea ce privește construcția existentă pe teren, compusă din casă cu etaj înscrisă în CF 382 Ș. O., iar în baza art. 2 alin. 1 din OUG nr. 184/2002, a dreptului de folosință specială în ceea ce privește terenul aferent.

Legea nr.10/2001 prevede în art. 10 alin. 2 că terenurile se restituie în natură libere fără a fi afectate de servituți legale. Instanța va proceda în această modalitate în ceea ce privește terenul, ținând seama de cererea reclamantului de restituire a terenului aferent construcției restituite în natură, reclamantul urmând să păstreze servituțile existente pe teren privind conductele de apă potabilă îngropate, fântâna de apă potabilă betonată de formă circulară având acoperișul portabil betonat din care se face alimentarea blocului de locuințe nr. 47 a Cooperativei de Consul Ș.

O., Bloc SMA, Scoala Generală și Primăria comunei Ș. O., conductele de canalizare îngropate care deservesc aceste construcții.

Urmare admiterii cererii de chemare în judecată, în baza art. 274 Cod proc.civ., fiind în culpă procesuală, pârâții Primăria comunei Ș. O. și

C. Ș. O. prin P. vor fi obligați să plătească reclamantului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Costul lucrării de expertiză tehnică efectuată în cauză s-a ridicat la suma de 2000 lei, fapt dovedit prin decontul depus la dosarul cauzei de expertul H. P. a F. . Curtea va stabili onorariul definitiv al expertului la

această sumă și constatând că reclamantul a achitat suma de 600 lei, îl va obliga să plătească în favoarea expertului diferența de 1400 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul D.

E., în contradictoriu cu pârâții P. C. Ș. -O. și C. Ș. -O. - PRIN P. .

Dispune restituirea în favoarea reclamantului a imobilului cu nr. top 17/5/2, 17/5/3 și 17/4 identificat prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expertul judiciar H. P. a F. și răspunsul la obiecțiunile formulate la raport, respectiv a dreptului de proprietate în ceea ce privește construcția și a dreptului de folosință specială în ceea ce privește terenul aferent.

Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Stabilește onorariul definitiv al expertului la suma de 2000 lei și obligă reclamantul să plătească în favoarea acestuia diferența de 1400 lei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi,_ .

PREȘEDINTE			JUDECĂTORI		GREFIER
ANA I. A.	C.	A.	A. C. C.	B.

Red. IA dact. GC 2 ex/_

← Sentința civilă nr. 1652/2013. Legea 10/2001		Decizia civilă nr. 1859/2013. Legea 10/2001 →

Decizia civilă nr. 4362/2013. Legea 10/2001

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 4362/2013. Legea 10/2001